SOCIETATILE COMERCIALE-INTREPRINDERILE

Existenţa societăţii comerciale este urmarea voinţei asociaţilor exprimată atat

la momentul constituirii cât şi ulterior pe parcursul funcţionarii acesteia. Rolul
asociaţilor este fundamental in constituirea persoanei juridice aceştia contribuind
cu aport iniţial.
Indiferent de forma de societate asociaţii sunt animaţi de un interes personal
Este adevărat că la momentul semnării actelor constitutive există un consens ce-1
filtrăm prin existenţa elementelor specifice contractului de societate (aportul
asociaţilor affectio societatis şi realizarea şi împărţirea beneficiilor) insă acestea au
la acest moment un caracter generic static fără a se materializa in acţiuni comune
concrete cu excepţia celor necesare dobândirii personalităţii juridice.
affectio societatis, element esenţial al contractului de societate ce constă în intenţia asociaţilor de a
colabora la realizarea scopului comun care este obţinerea de beneficii ce urmează a fi împărţite între ei.
Presupune intenţia de colaborare voluntară a asociaţilor, de a lucra în comun şi de suporta toate
riscurile activităţii comerciale.

CONTRACTUL DE SOCIETATE ÎN NOUL COD CIVIL

Capitolul VII al noului Cod civil intitulat Contractul de societate ca şi
întindere are 73 de articole (art 1881 art 1954) fiind structurat pe doar trei secţiuni:
o primă secţiune dispoziţii generale, secţiunea a doua rezervată societăţii simple a
treia şi ultima secţiune asocierea in participaţie. Pe aceste considerente am urmărit
punctarea câtorva probleme fie de noutate fie structural care lămuresc anumite
interpretări doctrinale ori jurisprudenţiale.
I în prima secţiune „Dispoziţii generale" legiuitorul in cele 9 articole
conturează cateva reguli aplicabile deopotrivă societăţilor cu personalitate juridică,
cat şi celor fără personalitate juridică.
Astfel se ofera o definiţie, art 1881 stabilind că prin contractul de societate
două sau mai multe persoane se obligă reciproc să coopereze pentru desfăşurarea
unei activităţi şi să contribuie la aceasta prin aporturi băneşti, prin bunuri in
cunoştinţe specifice sau prestate» cu scopul de a împărţi beneficiile sau de a se
folosi de economia ce ar putea rezulta.
Formele societăţilor
S-a renunţat la dihotomia (diviziune in doua parti a unui concept fara ca
acesta sa isi piarda intelesul initial) din Cod civil anume societăţi universale şi

1
societăţi particulare (art 1493) noul Cod civil făcând o clasificare după criteriul
formei
Astfel art 1888 stabileşte expres că după forma lor societătile pot fi
a) simple
b) in participaţie
c) in nume colectiv
d) in comandită simplă
e) cu răspundere limitată
f) pe acţiuni
g) in comandită pe acţiuni
h) cooperative
i) alt tip de societate anume reglementat de lege
Primele două tipuri de societăţi anume cele simple şi cele in participaţie nu au
personalitate juridică art 1892 alin 1 şi art 1951 fiind exprese in acest sens.

Regimul aporturilor
In cazul unei societăţi cu personalitate juridică, aporturile intră in patrimoniul
societăţii iar in cazul unei societăţi fără personalitate juridică aporturile devin
coproprietatea asociaţilor cu excepţia cazului in care aceştia au convenit in mod
expres că vor trece in folosinţa lor comună (art 1883)
Ca noutate a fost clarificat regimul aporturilor soţilor art 1 882 alin 1 stabilind
că un soţ nu poate deveni asociat prin aducerea unui aport de bunuri mobile decât
cu consimţământul celuilalt sot.
Regimul aporturilor bunurilor comune a fost reglementat expres in art 349
NCC prevăzandu-se sub sancţiunea nulităţii relative(Acea nulitate care loveste in
general un act facut de catre o perioana incapabila sau a carei vointa a fost viciata.) că niciunul
dintre soţi nu poate singur fără acordul celuilalt soţ, să dispună de bunurile comune
ca aport la o societate sau pentru dobandirea de părţi sociale ori după caz, de
acţiuni.
In cazul societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă
reglementată, soţul care nu şi-a dat acordul la întrebuinţarea bunurilor comune nu
poate pretinde decât daune interese de la celălalt soţ fără a fi afectate drepturile

2
dobândite de terţi. In toate cazurile, părţile sociale sau, după caz, acţiunile sunt
bunuri comune. Cu toate acestea, soţul care a devenit asociat exercită singur toate
drepturile ce decurg din această calitate.
Cu privire la a doua Secţiune „Societatea simplă" reţinem că noul Cod civil
reglementează pe larg in art 1890 -1948 regimul societăţii simple
Art 1893 prevede că societăţile supuse condiţiei înmatriculării conform legii
şi rămase neînmatriculate precum şi societăţile de fapt sunt asimilate societăţilor
simple
Cu privire la durata societătii ca şi noutate menţionăm prelungirea tacită.
Societatea este tacit prorogată atunci când cu toate că durata sa a expirat, aceasta
continuă să execute operaţiunile sale iar asociaţii continuă să iniţieze operaţiuni ce
intră in obiectul său şi să se comporte ca asociaţi. Prorogarea operează pe durată
de un an, continuând din an in an, de la data expirări duratei dacă sunt îndeplinite
aceleaşi condiţii (art 1931).
Legiuitorul a înţeles prin art 1910 1912 să reglementeze adunările asociaţilor
stabilind dreptul asociaţilor de a participa la luarea hotărârilor colective pe baza
majorităţii voturilor asociaţilor dacă prin contract sau lege nu se stabileşte altfel.
Excepţie de la principiul majorităţii fac hotărârile ce au ca obiect modificarea
contractului de societate sau numirea unui administrator unic cand este necesar
votul tuturor asociaţilor (art 1900 prevede că părţile de interes plătite sau vărsate
in întregime dau drept de vot) Părţile au deplină libertate cu privire la modul de
convocare şi desfăşurare a adunării asociaţilor
Hotărârile luate pot fi atacate in termen de 15 zile de la data comunicarii.
Dacă hotărârea nu a fost comunicată termenul curge de la data la care a luat
cunoştinţă de aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data la care a fost luată
hotărârea.
Pierderea calităţii de asociat are loc conform art 1925 (cazuri generale) are
loc prin cesiunea părţilor executare silită a acestora, moartea, falimentul punerea
sub interdicţie judecătorească, retragerea şi excluderea din societate.

III Cu privire la a treia Secţiune - „Asocierea în participaţie"

Art 1952 reglementează regimul juridic al bunurilor aduse ca aport stabilind
ca principiu că asociaţii rămân proprietarii bunurilor puse la dispoziţia acesteia, ei
pot conveni ca bunurile aduse sau cele obţinute să devină proprietate comună.
Asociaţii pot stabili să treacă in tot sau in parte in proprietatea unuia dintre ei
bunurile şi totodată redobândirea acestora la încetarea asocierii.

3
 Contractul de asociere in participaţie este contractul prin care o persoană
acordă uneia sau mai multor persoane o participaţie la beneficiile şi pierderile
uneia sau mai multor operaţiuni pe care le intreprinde.

Asocierea în participaţie nu are personalitate juridică Asocierea în participaţie

nu este supusă formalităţilor de înregistrare şi publicitate
Asocierea in participaţie nu dobândeşte personalitate jundică tocmai pentru că
nu este supusă vreunei condiţii de înregistrare sau de publicitate Cu alte cuvinte ea
nu există decât in raportunle dintre asociaţi şi nu se dezvăluie terţilor.

Raporturile dintre asociaţi şi faţă de terţi (art 1953)

Privitor la răspundere asociaţilor s-a prevăzut expres că aceştia răspund in
nume propriu faţa de terţi în toate cazurile fie că acţionează in nume propriu, fie in
numele asocierii in participaţie, asociaţii contractează şi se angajează in nume
propriu.
Asociaţii nu pot prin clauzele contractuale să limiteze răspunderea faţă de terţi
(art 1 953 alin 4) Art 1 953 alin 2 stabileşte că dacă asociaţii acţionează in această
calitate faţă de terţi sunt ţinuţi solidar de actele încheiate de oricare dintre ei.
Forma şi condiţiile asocierii(art 1954)
Art 1954 stabileşte pe deplin libertatea contractuală a părţilor, acestea fiind
libere să stabilească forma contractului întinderea şi condiţiile asocierii precum şi
cauzele de dizolvare şi lichidare
Drepturile şi obligaţiile părţilor
Drepturile asociaţilor Cesionare.
Ca urmare a încheierii contractului de asociere in participaţie asociaţii
dobândesc anumite drepturi care insă nu pot fi analizate ca şi in cazul societăţilor
ca şi fracţiuni ale capitalului social. Asocierea in participaţie neavand patrimoniu
propriu, nu are niciun capital social care să fie împărţit, cum este cazul la
societăţile comerciale prin acţiuni părţi sociale ori părţi de interes. Drepturile ce se
dobândesc prin încheierea contractului se exercită faţă de celălalt asociat, iar nu
faţă de societate ca in cazul fracţiunilor din capitalul social.
De altfel in cazul societăţii civile dispoziţiile sunt exprese in sensul că nu se
pot emite titluri negociabile.Fundamentul unei astfel de interdicţii se regăseşte in
lipsa personalităţii jundice.

4
 Reguli contabile privind cota de participare la beneficii şi pierderi
Art 28 alin 1 din Codul fiscal stabileşte că in cazul unei asocieri fără
personalitate juridică, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui
asociat corespunzător cotei de participare in asociere.
Persoana desemnată ca şi responsabilă în cazul unei asocieri in participaţie
dintre persoane juridice străine care ÎŞI desfăşoară activitatea in România, trebuie
să depună declaraţii fiscale trimestriale la autoritatea fiscală competentă care să
conţină informaţii cu privire la partea din venitunle şi cheltuielile asocierii care
este atribuibilă fiecărui asociat, precum şi impozitul care a fost plătit la buget in
numele fiecărui asociat [art 28 alm 2 lit d) din Codul fiscal)
Dreptul de retragere.
Părţile pot stabili in cazul in care sunt mai mulţi asociaţi un drept de retragere
din asocierea în participaţie. Dacă sunt numai doi asociaţi dreptul de retragere
echivalează cu intenţia de a înceta contractul insă dacă sunt mai mulţi asociaţi
acest drept este compatibil cu structura asociativă şi funcţională a unei asocieri in
participaţie. Exercitarea unui astfel de drept implică restituirea aportului adus şi a
beneficiilor la zi ce I se cuvin, drepturi patrimoniale ce urmează a se stabili de
comun acord sau printr o expertiză de specialitate in caz de dezacord putând apela
la instanţa de judecată.
Obligaţiile asociaţilor
Din dispoziţiile art 1 949 1954 din Codul civil se desprind două obligaţii
principale aducerea aportului şi participarea la pierderi. Putem identifica şi alte
obligaţii părţile avand deplină libertate sub acest aspect clauza de neconcurenţă,
obligaţia administratorului de a desfăşura activitate comercială cu bună credinţă şi
in interesul asocierii in participaţie, obligaţia de a întocmi actele contabile conform
legislaţiei in materie, obligaţia de restituire a bunurilor aduse ca aport la încetare
etc.

SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

Precizări prealabile
Societatea cu răspundere limitată recunoscută ca una din cele cinci forme de
societate [art 2 alin. 1 lit e)] are o natură mixtă, caracterul apropiind-o de
societăţile de persoane insă limitarea prin art 3 alin 3 a răspunderii asociaţilor

5
numai pană la concurenţa capitalului social subscris este specifică societăţilor de
capitaluri.
Societatea cu răspundere limitată are un puternic caracter personal fiind
construită pe relaţia personală dintre asociaţi, caracterul personal regăsindu-se sau
fiind protejat de multe norme juridice: cerinţele de vot (unanimitatea şi dubla
majoritate - de asociaţi şi de părţi sociale), condiţiile speciale in care se pot
transmite părţile sociale (art 2020) interdicţia de a emite obligaţiuni (art 200) etc.
Societatea are nu număr mic de asociaţi cele mai multe fiind constituite de 2-4
asociaţi deşi art 12 prevede un număr maxim de 50 de asociaţi. Societatea cu
răspundere limitată se poate constitui şi cu un singur asociat.
Aşadar societatea cu răspundere limitată beneficiază de avantajele ambelor
tipuri de societăţi respectiv structura funcţională şi simplă de conducere şi control
specifică societăţii in nume colectiv şi răspunderea limitată a asociaţilor specifică
societăţii pe acţiuni
Societatea cu răspundere limitată este forma de societate cu cea mai mare
răspândire in ţara conform datelor statistice prezentate de Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului.

Sediul materiei
Această formă de societate beneficiază de dispoziţii proprii in Legea nr
31/1990 privind societăţile comerciale pe acţiuni respectiv art 191-203,
recunoscandu-i-se astfel un regim jundic propriu.

Trăsăturile societăţii cu răspundere limitată

Se pot reţine ca fiind definitorii acestei forme de societate următoarele
trăsături
a) asocierea se face ca urmare a încrederii reciproce a asociaţilor aspect ce
determină caracterul personal al societăţii
b) capitalul social este divizat in fracţiuni denumite părţi sociale; acestea nu
sunt reprezentate prin titluri negociabile (art 11 alin 2), societatea nu poate emite
titluri de valoare negociabile (art 11 alin 2) respectiv acţiuni sau obligaţiuni (art
200)

6
 c) asociaţii răspund pentru obligaţiile sociale doar in limita capitalului social
subscris (art 3 alin 3) neputand fi atrasă răspunderea in subsidiar a asociaţilor
Definiţie:
Plecând de la trăsăturile specifice menţionate in art 3 putem defini societatea
cu răspundere limitată ca fiind societatea constituită din doi sau mai mulţi
asociaţi pe baza încrederii reciproce şi care aducand un aport desfăşoară o
activitate comercială cu scopul de a realiza şi împărţi profitul, răspunderea
lor fiind limitată la capitalul social subscris.
Capitalul social
Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de
200 lei şi se divide in părţi sociale egale care nu pot fi mai mici de 10 lei (art 11
alin 1) Aşa cum am precizat această societate nefiind o societate de capitaluri nu
poate emite titluri negociabile precum acţiuni şi obligaţiuni
Părţile sociale nu pot fi executate silit. Apreciem ca părţile sociale nu pot fi
executate silit, ci doar poprite astfel că sunt nelegale procesele verbale ale
organelor fiscale prin care se instituie sechestre asupra părţilor sociale pe
care un debitor le deţine la o societate comercială.
Regim jundic.
Adunarea generală a asociaplor este organul suprem de deliberare şi decizie
al societăţii cu răspundere limitată. Spre deosebire de societăţile pe acţiuni in care
există două tipuri de adunări generale in cazul societăţilor cu răspundere limitată
întâlnim o singură adunare generala cu competenţă deplină. Pentru protecţia
asociaţilor legiuitorul in cazul societăţilor cu răspundere limitată nu a menţinut
dihotomia adunărilor in ordinare şi extraordinare ca la societăţile pe acţiuni ci a
preferat, avand in vedere caracterul personal predominant să folosească un alt
criteriu, anume al condiţiilor de vot prevăzând unanimitatea pentru modificarea
actului constitutiv şi regula dublei majorităţi de asociaţi şi de părţi sociale in alte
cazuri.
In cazul societăţilor cu răspundere limitată cu asociat unic acesta va exercita
atribuţiile adunării generale a asociaţilor iar asociatul unic va consemna de îndată,
orice decizie adoptată (art 196)
Termen de întrunire. Aceasta se întruneşte cel puţin o dată pe an sau ori de
câte ori este necesar (art 195 alin 1)
Legea nu prevede un termen maxim pentru întrunire ca in cazul adunărilor
generale ordinare ale acţionarilor (5 luni de la încheierea exerciţiului financiar
conform art 111 alin I). Cu toate acestea, in ceea ce priveşte atribuţia stabilită de

7
art 194 alm 1 lit a) respectiv aprobarea situaţiei financiare anuale implicit
adunarea trebuie să se întrunească până la data depunerii bilanţului şi a contului de
profit şi pierden la organele fiscale.
Atributii:
Potnvit art 194 adunarea generală a asociaţilor are următoarele obligaţii
principale
a) să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului
net
să desemneze administratorii şi cenzorii, să ii revoce/demită şi să le dea
b)
descărcare de activitate precum şi să decidă contractarea auditului financiar atunci
cand acesta nu are caracter obligatoriu, potnvit legii
să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele
c)
pricinuite societăţii desemnând şi persoana însărcinată să o exercite
d) să modifice actul constitutiv

EXCLUDEREA ASOCIAŢILOR DIN SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE

LIMITATĂ
Conflictele intre asociaţi sunt inerente indiferent de forma societăţii ceea ce
diferă fiind doar contextul, modul de exercitare etc
Tocmai in considerarea acestor aspecte legiuitorul a reglementat anumite
instituţii juridice menite a oferi soluţii optime pentru asociaţi dar şi de a menţine
structura asociativă. Asociaţii sunt nevoiţi să găsească soluţii fie in sensul atenuării
conflictelor şi menţinerii activităţii societăţii, fie de separare a lor. Separarea
asociaţilor constituie uneori singura soluţie viabila pentru stingerea conflictelor,
posibilă fie pe cale amiabilă (cesiunea, retragerea) fie pe cale judecătoreasca
(excluderea şi retragerea)
Consideraţii generale
Cum activitatea societătii comerciale depinde de conduita asociaţilor şi modul
in care aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile statutare, Legea nr 31/1990 in scopul
protejăm societăţii dar şi a intereselor asociaţilor a reglementat excluderea
asociaţilor in anumite cazuri
In cele mai multe cazuri excluderea este o sancţiune pentru asociatul care nu
îşi îndeplineşte anumite obligatii sau aduce anumite prejudicii societăţii; exista şi
situatii in care excluderea nu priveşte persoana asociatului ci este o măsură
remediu menita a proteja societatea comercială.

8
 Sediul materiei Textele de lege care reglementează instituţia excluderii sunt
art 222-225 din Legea nr 31/1990
Potnvit art 222 din Legea nr 31/1990 poate fi exclus din societatea in nume
colectiv ori comandită simplă sau cu răspundere limitată:
a) asociatul care pus in întârziere nu aduce aportul la care s-a obligat,
asociatul cu răspundere nelimitată in stare de faliment sau care a devenit
b)
legalmente incapabil
asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept in
c)
administraţie ori contravine dispoziţiilor art 80 şi 82
asociatul administrator care comite fraudă in dauna societăţii sau se serveşte
d)
de semnătura socială sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

FILIALE, SUCURSALE, PUNCTE DE LUCRU

Noţiuni
Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate juridică şi se înfiinţează in
una dintre formele de societate enumerate la art 2 din Legea nr 31/1990 şi in
conditiile prevăzute pentru acea formă de societate. Filialele vor avea regimul
juridic al formei de societate in care s-au constituit (art 42)
Potrivit art 43 sucursalele sunt dezmembrăminte separarea a drepturilor reale distincte (posesia,
folosinta si dispozitia) făra personalitate jundică ale societăţilor comerciale Sucursalele sunt
subordonate atât din punct de vedere jundic cat şi economic societăţii mamă.
Sucursala trebuie să aibă un sediu permanent, adică o locaţie stabilă alta decât
cea a sediului principal şi in care se desfăşoară activitate comercială.
De asemenea, cu ocazia înfiinţării sucursalei adică al depunerii cererii de înre
gistrare trebuie desemnat şi un reprezentant care este obligat să depună la oficiul
registrului comerţului semnătura sa (art 45)
Sucursala se înregistrează înainte de începerea activitătilor in registrul
comerţului din judeţul in care va functiona.
Dacă sucursala este deschisă intr-o localitate din acelaşi judeţ sau in aceeaşi
localitate cu societatea, ea se va înregistra in acelaşi registru al comerţului insă
distinct, ca înregistrare separată.
Sucursala are următoarele trăsătun juridice:

9
 a) nu are personalitate juridică,
b) nu are un patrimoniu propriu distinct de cel al societătii mamă
c) nu se individualizează printr-o firmă proprie ci are denumirea societătii
mamă la care se adaugă mentiunea sucursală şi localitatea in care ÎŞI are sediul
d) nu se individualizeaza printr-o emblemă proprie întrucât nu reprezintă un
comerciant distinct
e) are organe proprii de conducere respectiv reprezentanti ai sucursalei fără
insă ca aceştia să aibă libertate deplină de decizie ci au puteri limitate conform
mandatului acordat de societatea mamă, aceasta având deplina libertate de decizie
şi control prin organele sale proprii

Celelalte sedii secundare precum agenţii si puncte de lucru sau alte asemenea
sedii sunt dezmembrăminte fără personalitate jundică ale societătilor comerciale şi
se mentionează numai in cadrul înmatriculării societăţii in registrul comerţului de
la sediul principal. Nu se pot înfiinţa sedii secundare sub denumirea de filială (art
43 alin 3 şi 4)
DIVIDENDELE
Fixarea dividendelor Definiţie.
Fixarea dividendelor este de competenţa adunării generale singura care poate
stabili modul in care profitul obţinut urmează a fi repartizat; tot adunarea generală
hotărăşte şi in cazul in care există beneficii dacă acestea urmează a fi repartizate in
totalitate acţionarilor sub formă de dividende sau numai o parte, diferenţa fiind
reinvestită, precum şi modalitatea de plată a dividendelor.

Condiţiile de stabilire a dividendelor

Beneficiile ce urmează a fi repartizate sub formă de dividende trebuie să fie
reale şi utile astfel că nu se vor putea distribui dividende decât din profituri
determinate potrivit legii (art 67 alm 3) adică să existe profit net, adică veniturile
totale să fie mai mari decât cheltuielile totale; cand se constată o pierdere a
activului net, capitalul social trebuie reîntregit sau redus înainte de a se putea face
vreo repartizare sau distribuire de profit (art 69)

Cuantum

10
 Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la
capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Termenul de plată
Dividendele se plătesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociaţilor
sau, după caz, stabilit prin legi speciale dar nu mai târziu de 6 luni de la data
aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat.
Modalitatea de plată Odată cu stabilirea cuantumului dividendelor adunarea
generală ordinară va stabili şi modul de plată al acestora. Plata dividendelor se
poate face astfel
a) in numerar aceasta este regula întrucât, aşa cum stabileşte şi art 67
dividendul este o cotă parte din profit, iar cum contabilitatea se ţine in monedă
naţională conform Legii contabilităţii nr 82/1991 rezultă că şi profitul se determină
sub această formă
b) prin alocarea de noi acţiuni care nu se poate realiza decât prin majorarea
capitalului social cu valoarea totală a noilor acţiuni;

11