Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PM Nr-2 2011 Art-1 PDF
PM Nr-2 2011 Art-1 PDF
REFERATE GENERALE
REZUMAT
Durerea abdominală pelvină acută, recidivantă sau cu evoluţie cronică, face parte din capitolul vast al
durerilor abdominale ce caracterizează vârsta copilăriei şi adolescenţei. În apariţia durerii pelvine, sunt
implicate bolile genitale de natură psihoneuroendocrină (dismenoreea, sindromul premenstrual, endometrioze)
sau de natură infecţioasă (boala inflamatorie pelvină), dar şi afecţiuni digestive (rectocolita ulcerohemoragică,
colonul iritabil etc.) sau urologice (litiază, cistită acută).
În faţa durerilor abdominale cu localizare pelvină, medicul de familie, pentru a ajunge la diagnosticul
etiologic, va trebui să ia în considerare particularităţile acestor dureri, particularităţi care diferă de la o boală
la alta. El trebuie să stabilească modul de debut al durerii, evoluţia ei, localizarea, caracterul, durata, precum
şi celelalte simptome de însoţire.
Definirea sindromului dureros abdominal şi, implicit, a durerii abdominale pelvine, se face după un model
bio-psiho-social. Acest model reuneşte factori organici, factori psihologici şi factori de mediu ce realizează în
final un tablou clinic complex.
Pentru a confirma diagnosticul clinic al durerilor abdominale pelvine, medicul de familie trebuie să colaboreze
cu specialiştii de profil (ginecolog, urolog, gastroenterolog etc.) şi, ca medic de prim contact, trebuie să aprecieze
gradul de urgenţă al fiecărui caz în parte în vederea managementului terapeutic.
ABSTRACT
Acute and recurrent abdominal pelvic pain, as well as the chronic pelvic pain, is part of the vast chapter
of the abdominal pain that appear during childhood and adolescence. The onset of pelvic pain involves
genital conditions correlated with psycho-neuro-endocrine disorders (dysmenoreea, premenstrual syndrome,
endometriosis), infectious diseases (pelvic inflammatory disease) as well as digestive disorders (haemorrhagic
colitis, irritable bowel syndrome) and urinary tract conditions (lithyasis, acute cystitis).
When confronting with acute pelvic pain, to establish an etiologic diagnosis, the Family physician must
take into account the particularities of the pain that differ considerable in different diseases. The onset type
must be established, as well as the evolution, site, character, duration and accompanying symptoms.
Defining the abdominal pain syndrome and the pelvic pain syndrome must be done using a bio-psycho-
social model. This model includes somatic, psychological and environmental factors that finally establish a
complex clinical pa ern.
Adresă de corespondenţă:
Conf. Dr. Doina Felea, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, Str. Universităţii, Nr. 16, Iaşi
To confirm the clinical diagnosis of the abdominal pelvic pain, the Family physician must cooperate with
the gynaecologist, urologist and gastro-enterologist and, as a first-line medical provider, must establish the
emergency degree of each case linked with the therapeutic management.
Asociaţia Internaţională Pentru Studiul Du- pozitive între gradul de „agresivitate“ a stimulului
rerii (IASP) (1979) defineşte durerea ca fiind „o şi intensitatea răspunsului.
senzaţie şi o experienţă emoţională neplăcută Durerile abdominale au fost clasificate după
asociată cu o leziune fizică actuală sau posibilă, mai multe criterii, cel mai familiar fiind cel tem-
sau descrisă în termenii unei asemenea leziuni“. poral, care deosebeşte:
Indiferent de aspectele ei cantitative sau de • dureri acute;
localizare, durerea este un fenomen psihofizio- • dureri recidivante (recurente);
logic complex, declanşat de cele mai multe ori • dureri cronice.
de acţiunea diverşilor stimuli nociceptivi (meca- Dintre acestea, durerile abdominale recidi-
nici, chimici, termici) asupra terminaţiilor ner- vante au câştigat un loc aparte în patologia pe-
voase libere. diatrică datorită frecvenţei, complexităţii diag-
În alte cazuri durerea poate fi generată de nostice şi a impactului asupra calităţii vieţii şi a
diverse circumstanţe psiho-patologice, realizând performanţelor şcolare ale copiilor şi adoles-
ceea ce în literatură se descrie ca fiind psihalgii. cenţilor.
Evaluarea semnificaţiei diagnostice a durerilor Mecanismul de producere a durerilor ab-
abdominale, atât a celor acute, cât şi a celor cu dominale, precum şi unele caracteristici clinice
evoluţie recidivantă este dificilă, întrucât există privind starea generală a bolnavului, dezvoltarea
un număr mare de afecţiuni digestive şi extradiges- staturo-ponderală, localizarea durerii, iradierea,
tive ce pot evolua cu dureri abdominale. intensitatea, momentul apariţiei durerii, asoci-
Durerea abdominală pelvină acută, recidi- erea cu alte manifestări nespecifice etc. (Fig. 1,
vantă sau cu evoluţie cronică, face parte din ca- Fig. 2, Fig. 3) au determinat clasificarea (1) dure-
pitolul vast al durerilor abdominale ce caracte- rilor abdominale recidivante în:
rizează vârsta copilăriei şi adolescenţei. În • dureri abdominale organice;
apariţia durerii pelvine, sunt implicate bolile ge- • dureri abdominale funcţionale;
nitale de natură psihoneuroendocrină (dismeno- • dureri abdominale psihogene.
reea, sindromul premenstrual, endometrioze)
sau de natură infecţioasă (boala inflamatorie
pelvină), dar şi afecţiuni digestive (rectocolita
ulcerohemoragică, colonul iritabil etc.) sau uro-
logice (litiază, cistită acută).
93
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. VI, NR. 2(22), AN 2011
94
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. VI, NR. 2(22), AN 2011
95
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. VI, NR. 2(22), AN 2011
TABELUL 2. Cauzele durerilor abdominale recidivante, după vârstă (după Kliegman, 2004) (4)
Copil < 2 ani Copil 2-11 ani Adolescent 12-19 ani
• colici • constipaţia • sindromul intestinal iritabil
• hernia inghinală • dureri funcţionale • factori psihogenici
• malabsorbţia • lambliaza • dismenoreea
• alergie la lapte • ulcerul peptic • ulcerul peptic
• boala Hirschprung • pancreatite • bolile inflamatorii pelvine
• fibroza chistică • parazitoze • chist de ovar
• defecte de rotaţie • tumori • diabet zaharat
• malformaţii • osteomielita • bolile inflamatorii ale intestinului
• esofagite • migrena abdominală • malignităţi
• diabetul zaharat • lambliaza
• volvulus • abcese intraabdominale
• abces intraabdominal • angioedem ereditar
• chist de coledoc
96
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. VI, NR. 2(22), AN 2011
Cauze neginecologice ale durerii pelvine Aceşti factori pot determina tulburări care,
• sindromul colonului iritabil clasic, purtau numele de psihogenii (10, 11).
• cistita interstiţială Acestea constau nu numai în tulburări psi-
• sindromul miofascial al planşeului pelvin hice, ci şi în manifestări somatice, neurologice,
• afecţiuni ale peretelui abdominal senzoriale şi neurovegetative.
• apendicita Aceste manifestări se situează uneori pe pri-
• calculoza renală mul loc în tabloul clinic, estompând tulburările
Cauze ginecologice ale durerii pelvine psihice. Anamneza evocatoare a unor conflicte
• dispareunia (durere la contact sexual) socio-familiale, alături de examenul clinic şi in-
• aderenţele postinflamatorii şi postopera- vestigaţiile paraclinice normale, pot orienta
torii diagnosticul prezumtiv spre dureri abdominale
• boala inflamatorie pelvină cronică (BIP pelvine recidivante/cronice psihogene.
cronică) Examenul somatic nu poate obiectiva întot-
• sindromul ovarului restant deauna din punct de vedere clinic existenţa or-
• sindromul uretral ganicităţii simptomelor. Acest fapt justifică „eti-
• chist de ovar funcţional ce se poate croni- cheta“ pusă durerilor pelvine în literatura de
ciza specialitate ca fiind: „misterioasele dureri pel-
• endometrioza vine“ (12).
• adenomioza Diagnosticul unei tulburări de somatizare –
• cancerele organelor pelvine în cazul nostru a durerilor pelvine psihogene,
• malformaţii uterine este dificil, întrucât trebuie excluse toate cauzele
• durere pelvină psihogenă organice ce pot determina simptomele respec-
tive. În acelaşi timp trebuie avute în atenţie şi
bolile psihice ce pot prezenta simptome so-
DURERILE PELVINE
matice (tulburări anxioase, tulburări afective,
RECIDIVANTE/CRONICE PSIHOGENE schizofrenia, simularea).
Durerile recidivante/cronice psihogene sunt
definite ca fiind: „Trei sau mai multe episoade CONCLUZII
dureroase abdominale care evoluează în absenţa
unei cauze organice demonstrabile timp de 3 • Definirea sindromului dureros abdominal
luni“ (Apley 1979) (citat de 1). şi implicit al durerii abdominale pelvine, se
În prezent se acceptă că bolile fizice au di- face după un model bio-psiho-social. Acest
mensiuni psihologice, dar bolile psihice au di- model reuneşte factori organici, factori
mensiuni fizice. psihologici şi factori de mediu ce realizează
Durerile abdominale recurente psihogene fac în final un tablou clinic complex.
parte din grupa „tulburărilor somatoforme“. (7, 8). • În calitatea lui de medic „de prim contact“
Manualul de diagnostic şi statistică a tul- medicul de familie trebuie să ia în consi-
burărilor mentale (DSM IV) foloseşte termenul derare la început toate bolile care ar
de „somatoforme“ pentru un grup de tulburări putea produce dureri abdominale deoa-
caracterizate prin prezenţa unor simptome so- rece unele boli genitale pot avea o simpto-
matice ce nu pot fi explicate de o condiţie neuro- matologie relativ asemănătoare cu a unor
logică sau medicală generală, de consumul unei boli digestive (ex. sarcina extrauterină =
substanţe sau de altă tulburare mentală. (9). apendicita acută; dismenoreea = boală
Simptomele somatice reprezintă manifestarea digestivă)
principală a tulburărilor somatoforme. Ele sunt con- • Pentru a confirma diagnosticul clinic al
siderate rezultat al unor conflicte psihologice, stre- durerilor pelvine medicul de familie şi
sante, al unor situaţii psihotraumatizante. medicul pediatru trebuie să colaboreze
Durerile pelvine recidivante afectează în special cu specialiştii de profil (ginecolog, urolog,
sexul feminin (2/1) având un vârf al incidenţei în gastroenterolog), el trebuie să stabilească
perioada prepubertară şi la adolescenţă. gradul de urgenţă al fiecărui caz în parte
Durerile pelvine psihogene au o componentă pentru că unele din afecţiunile organelor
genetică şi una dobândită. În apariţia acestora pelvine pot fi tratate în ambulator (disme-
sunt implicaţi o serie de factori psihotraumati- noreea, sindromul premenstrual, cistita,
zanţi ce pot ameninţa echilibrul psihic, dezvol- colonul iritabil), dar unele necesită inter-
tarea normală, adaptarea, afirmarea şi chiar nare de urgenţă în spital (sarcina ectopică,
viaţa individului. chistul de ovar complicat etc.) (13).
97
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. VI, NR. 2(22), AN 2011
BIBLIOGRAFIE
1. Popescu V. – Durerile abdominale recurente, E.J. Messelink, F. Oberpenning, 9. XXX. – Manual de diagnostic şi statistică a
în Popescu V.: Algoritm diagnostic şi terapeutic J.L. Osborne, S. Schumacher – Guidelines tulburărilor mentale, 2000.
în pediatrie, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, on chronic pelvin pain. http://www.uroweb.org/ 10. Tiberiu Mircea – Tratat de psihiatrie
2003, 198-223. fileadmin/user_upload/Guidelines/22_Chronic_ developmentală a copilului şi adolescentului,
2. Berman Stephen – Abdominal Pain – Pelvic_Pain_2007.pdf vol. III, Timişoara: Ed. Artpress, 2008.
persistent or recurrent in Berman Stephen: 6. Foley K.M., Posner J.B. – Pain and its 11. B. Luban – Plozza, W. Pöldinger – Boli
Pediatric Decision Making, Ed. Mosby, 1996, management. In Cecil Textbook of medicine. psihosomatice în practica medicală, Bucureşti:
266-269. 18 th edition. W.B. Saunders Company: 1988, Ed. Medicală, 2000.
3. Silverberg M. – Chronic abdominal pain in pp. 104-112. 12. Rosenthal R.H. – Psychology of chronic
adolescents, Pediatr Ann, 1991, 20:179 7. Ehlert U, Heim C, Hellhammer DH – Chronic pelvic pain. Obstet Gynecol Clin North Am,
4. Kliegman R. – Acute and Chronic Abdominal 1993; 20(4): 627-642.
pelvic pain as a somatoform disorder.
Pain, in Kliegman R: Practical Strategies in 13. Adrian Restian – Bazele Medicinei de Familie,
Psychother Psychosom 1999; 68(2): 87-94.
Pediatric Diagnosis and Therapy, Ed, Elsevier vol. II, Bucureşti: Ed. Medicală, 2001, pag.
8. Milea Ştefan – Profilaxia primară a tulburărilor
Saunders, 2004, 249-268. 315-325.
psihice la copil şi adolescent, vol. II, Bucureşti:
5. M. Fall; A.P. Baranowski, C.J. Fowler,
Ed. Ştiinţe Medicale, 2006.
J. Hughes, V. Lepinard, J.G. Malone-Lee,
Vizitaţi site-ul
S C ET ACA EM CE E ME C A FAM E
www.samf.ro
98