Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă
cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură123 este știința care studiază
proprietățile și structura materiei,[4] formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările
lor reciproce. Fizica are ca si scop principal modul de a înțelege cum se comportă universul.
Este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale,
astronomia, ar putea fi cea mai veche. Sinonimă, uneori cu filozofia, chimia și chiar unele
ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință
modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum
distincte, deși frontierele rămân greu de definit.4
1 ^ „physics”. Online Etymology Dictionary. Arhivat din originalul de la 24 decembrie 2016. Accesat în 1 noiembrie 2016. Parametru
necunoscut |df= ignorat (ajutor)
2 ^ „physic”. Online Etymology Dictionary. Arhivat din originalul de la 24 decembrie 2016. Accesat în 1 noiembrie 2016. Parametru
necunoscut |df= ignorat (ajutor)
3 ^ φύσις, φυσική, ἐπιστήμη. Liddell, Henry George; Scott, Robert; A Greek–English Lexicon de la Perseus Project
4
Francis Bacon (1620), Novum Organum a fost important în dezvoltarea metodei științifice.
5
Seminar biofizica
Din antichitate, oamenii au încercat să înțeleagă comportamentul materiei, punandu-si diverse
intrebari: de ce obiectele nesprijinte cad la pământ, de ce materiale diferite au proprietăți
diferite, ș.a.m.d. Caracteristicile universului erau un mister, precum forma Pământului și
comportamentul obiectelor cerești, precum Soarelele și Luna.
Principiul fundamental al materiei este miscarea.
Prin mişcare se înţelege orice schimbare sau proces: deplasare mecanică în spaţiu,
reacţie chimică, radiaţie electromagnetică, proces biologic, gândire.6
În anul 1687, Newton a publicat Principia Mathematica, detaliind două teorii fizice: legile
mișcării ale lui Newton, care au stat la baza mecanicii clasice, precum și Legea lui Newton a
gravitației, care descrie forța fundamentală a gravitației. Ambele teorii fiind verificate
experimental.
Legea – exprimă legătura necesară şi esenţială între fenomene, legătura între cauză şi
efect, care condiţionează o dezvoltare determinată a fenomenelor.7
Marimi fizice
Mărimile fizice sunt categorii fizice care servesc la studiul cantitativ al fenomenelor
fizice.
O mărime fizică este determinate de proprietatea a unei stări sau a unui proces ale unui sistem
fizic (exemplu: temperatură, presiune, distanță). Mărimea fizică are doua determinari, una
cantitativă (valoarea numerică) și una calitativă (unitatea de măsură). Ea este exprimată ca
produs între valoarea numerică și unitatea de măsură (descrierea lui Maxwell).
SI are șapte unități fundamentale independente, din care se obțin prin analiză dimensională
descoperite in anul 1961:
1) lungimea (L)
2) masa (m)
3) timpul (t)
4) temperatura (T)
5) intensitatea curentului electric (i)
6 Seminar biofizica
7 Seminar biofizica
6) intensitatea luminoasă (I)
Unitati de masura
Cum orice construcție abstractă nu poate opera în absența unor axiome, la fel nici
sistemul de mărimi fizice nu poate opera în absența unor mărimi fizice de bază, mărimi ce
se numesc mărimi fizice fundamentale.9
8https://utm.md/metrolog/manuale/SI/Cap1-2.pdf
9Remus Răduleț, Noile progrese ale științelor fizico-chimice și categoria de lege, Cercetări filozofice, nr.1, an X., București:
Editura Academiei RPR
Kilogramul este masa prototipului
internațional al kilogramului
confecționat dintr-un aliaj de platină și
Masă m M kilogram kg iridiu (90 % - 10 %) și care se
păstreaza la Biroul Internațional de
Măsuri și Greutăți (BIPM) de la
Sèvres - Franța.
Kelvinul, unitate
de temperatură termodinamică, este
Temperatura
T θ kelvin K fracțiunea 1/273,16 din temperatura
absolută
termodinamică a punctului triplu al
apei.
Bibliografie: