Mirajul Optic

referat - Zbranca Răzvan-Mihai clasa a VII-a A

Mulți călători care traversau

deșerturile din Africa au povestiti
intamplări ieșite din comun. Din
senin, în drumul lor obositor prin
nisip, le apăreau imagini cu oaze,
cu verdeață multă, fântâni cu apă
și chiar orașe, care se succedau
ca scenele unui film. Fără să-și
dea seama că imaginile erau
uneori inversate și ușor
deformate, însuflețiți de gândul
că vor ajunge în sfârșit într-un loc
unde să se odihească și să-și
astâmpere setea, călătorii
grăbeau pasul, uneori cu ultimele
forțe. Dar totul se dovedea a fi fost o amăgire: imaginile dispăreau tot așa de brusc
cum apărusera. Fenomenul optic a fost numit fata morgana.
Mirajele optice au putut
fi observate și în alte
locuri pe glob, fie în
ținuturi calde, fie reci.
Astfel, exploratori ai
Polului Sud, deasupra
deșertului de gheață,
vedeau câteodată imagini
în mare măsură stabile
ale unor zone
îndepartate, munți și văi.
Uneori, deasupra unui
vapor aflat în apele polare
reci se vedea încă o
imagine a sa, dreaptă,
dublată doar de ceea ce părea să fie reflexia vaporului în apă. Golful Neapole din
Italia este de asemenea o zonă în care se văd deseori miraje. Apar imagini de clădiri
și copaci, atât drepte cât și inversate, parcă oglindite într-un lac. Și la noi în țară,
pe vreme caniculară, mergând pe o șosea astfaltată putem vedea la orizont “pete
de apă”, de parcă în departare șoseaua ar fi inundată. Iar dacă ne apropiem de un
oraș aflat la un nivel mai coborât decât șoseaua, acesta ne va apărea ca inundat.
Explicația acestor ciudate fenomene se bazează pe cunoașterea faptului că o rază
de lumină nu trece la fel prin straturile de aer cu diferite intensități; raza de lumină
merge în linie dreaptă numai atunci când toate straturile de aer au aceeași
densitate. Dacă raza de lumină întâlnește în calea sa straturi de aer mai cald sau
mai rece (deci cu densități diferite), își schimbă drumul. Prin urmare, în deșerturi,
din cauza încălzirii puternice a nisipului, straturile de aer iși vor schimba
temperatura, densitatea straturilor crescând de jos în sus și astfel lumina venită de
la obiect ajunge sa se reflecte într-un strat superior de aer, ca într-o oglinda: deci
imaginea sa o sa fie vazută in altă zonă, mai îndepărtată, puțin sub orizont, ca și
cum ar pluti pe suprafata unui lac. Din cauză că in deșert straturile de aer suferă
schimbări rapide de densitate, mirajul numit “fata morgana” este format din imagini
multiple si variabile. Mirajele din zonele reci, unde straturile de aer rece sunt în
apropierea solului, sunt mai stabile și apar deasupra orizontului, într-o splendidă
imagine suspendată, oglindită pe suprafata unui lac.
Daca în trecut mirajele erau socotite supranaturale, inspirand chiar teamă, prin
descifrarea pe care le-a dat-o stiinta ele au ajuns să fie cunoscute și admirate
împreună cu alte minunate fenomene pe care ni le oferă natura.