8 Tehnologia presării la rece - proiect

1.4 Stabilirea variantei procesului tehnologic de prelucrare a reperului dat

1.4.1 Stabilirea operaţiilor necesare prelucrării reperului dat şi a succesiunii

acestora

Operaţiile necesare prelucrării unei piese din tablă se stabilesc în funcţie de forma şi
dimensiunile acesteia, de precizia de execuţie impusă şi de tipul semifabricatului utilizat. În
general, operaţiile necesare prelucrării unei piese prin deformare plastică la rece se împart în patru
categorii:
1. operaţii pregătitoare – se referă la pregătirea semifabricatelor (debitarea tablelor în
benzi sau semifabricate individuale, planarea semifabricatelor, ungerea semifabricatelor etc.);
2. operaţii principale – operaţii de presare la rece prin care se realizează deformarea
semifabricatului ;
3. operaţii intermediare – operaţii de tratament termic (recoacere interoperaţională);
4. operaţii de finisare – debavurare, spălare, vopsire etc.
O atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii succesiuni în care se pot realiza aceste
prelucrări. Între prelucrările de presare la rece necesare obţinerii unei piese există anumite relaţii
de ordine. Acestea pot fi de două tipuri:
- relaţii de ordine strictă - o anumită prelucrare nu poate fi realizată decât după o altă
prelucrare;
- relaţii de echivalenţă - ordinea executării operaţiilor este indiferentă.
Având în vedere aceste considerente, succesiunea operaţiilor de presare la rece necesare
prelucrării piesei date este următoarea:
- debitarea tablelor în benzi;
- decuparea semifabricatului din bandă;
- ambutisarea piesei primare din una sau mai multe operaţii . Când ambutisarea pieselor se
realizează din două sau mai multe operaţii, acestea vor alterna cu operaţiile de recoacere de
recristalizare fazică. Recoacerea se aplică şi după ultima ambutisare în vederea calibrării piesei;
- calibrarea piesei în scopul corectării formei geometrice a peretelui, micşorării razelor de
racordare la valorile prescrise în desenul de execuţie şi planării flanşei piesei;
- tăierea marginilor (tunderea) piesei;
- perforare;
- răsfrângerea marginilor conturului interior;
- răsfrângerea marginilor conturului exterior;
- debavurare;
- spălare;
- control final;
- conservare.

1.4.2 Calculul numărului operaţiilor de ambutisare. Determinarea

formei şi dimensiunilor pieselor intermediare

În cazul ambutisării pieselor cilindrice cu flanşă se analizează mai întâi posibilitatea

prelucrării acestora dintr-o operaţie. În acest scop se verifică dacă este îndeplinită condiţia,

d
mg   m1 , (1.28)
D

unde mg este coeficientul global de ambutisare pentru piesa dată;

9 Tehnologia presării la rece - proiect

m1 - valoarea minimă a coeficientului de ambutisare dintr-o operaţie a pieselor cilindrice cu

flanşă. Valoarea acestui coeficient se adoptă din tabelul 4.3 în funcţie de:

d fc g
= 100 = se adoptă m1=
d D

Dacă această condiţie nu este îndeplinită, piesele se vor ambutisa din două sau mai multe
operaţii. Din punct de vedere tehnologic, piesele cilindrice cu flanşă care se prelucrează din mai
multe operaţii de ambutisare se împart în două categorii :
1. piese cu flanşă lată (fig.1.6) caracterizate prin aceea că piesele intermediare se obţin cu
flanşă de la prima operaţie de ambutisare, situaţie care apare atunci când diametrul piesei la prima
operaţie are valoarea d1<dfc;
2. piese înalte cu flanşă îngustă ( fig.1.7) caracterizate prin faptul că la prima sau primele
operaţii, piesele intermediare sunt fără flanşă, iar flanşa se formează numai la a doua sau
următoarele operaţii de ambutisare. În acest caz diametrul piesei obţinut la prima operaţie are
valoarea d1≥ dfc.

Fig.1.6 Schema de ambutisare a pieselor Fig.1.7 Schema de ambutisare a pieselor

cilindrice cu flanşă lată cilindrice înalte cu flanşă îngustă

Numărul operaţiilor de ambutisare se determină ca fiind cel mai mic număr natural pentru
care este îndeplinită condiţia,
n

m
i 1
i  mg (1.29)

unde mi reprezintă valorile minime ale coeficientului de ambutisare. Valorile acestui coeficient se
adoptă din tabelul 4.1 în funcţie de:
g
100 =
D

Se adoptă: m1= m2= m3=

Tema 2 10

Se verifică condiţia (1.29) astfel:

- pentru n=2 → m1 m2 

- pentru n=3 → m1 m 2 m3 

Diametrul pieselor intermediare se calculează [1] cu relaţiile:

d 1  km1 D ; d1= d1=

d 2  km2 d1 ; d2= d2= (1.30)

d 3  km3 d 2 d3= d3=

unde k este un coeficient pentru repartizare uniformă a gradului total de deformare la cele n
operaţii,

mg
k 1
n
. k= (1.31)
m
n
i
i 1

Valorile diametrelor intermediare se rotunjesc la numere întregi, iar la ultima operaţie se

adoptă egală cu diametrul piesei finite.
Razele de rotunjire ale sculelor matriţelor de ambutisare la prima operaţie se adoptă
conform relaţiilor:
r pl1   6...10 g  ; r p1   0,5...1 r pl1 .
(1.32)

Se adoptă: rpl1= rp1=

Pentru a doua şi următoarele operaţii, razele de racordare ale sculelor se micşorează treptat,
astfel încât să fie îndeplinite condiţiile:

rpl1  rpl 2  ...  rpl n  3g ; (1.33)

rp1  rp 2  ...  rp n  1,5 g . (1.34)

Se adoptă: rpl2= rp2=

rpl3= rp3=

Înălţimea hi a pieselor intermediare se determină pe baza egalităţii dintre aria

semifabricatului şi aria piesei care se obţine la operaţia respectivă, utilizând următoarea relaţie
generală:

D 2  d 2fc r  rpi
hi   (rpli  rpi )(0,14 pl i  0,43) . (1.35)
4d i di
11 Tehnologia presării la rece - proiect

h1=

h2=

h3=

1.4.3 Alegerea variantei tehnologice de prelucrare a reperului dat şi întocmirea

filmului operaţiilor

Procesul tehnologic de prelucrare a reperului dat se va proiecta în două variante, pentru

care se va întocmi filmul operaţiilor. În varianta I, procesul tehnologic va fi elaborat pe principiul
asocierii operaţiilor simple de presare la rece în operaţii combinate, iar în varianta a II-a piesa se
prelucrează prin operaţii simple de presare la rece. Alegerea celei mai avantajoase dintre ele se va
realiza în urma calculului costului unei piese pentru fiecare variantă în parte.
 VARIANTA I
Op.0 Debitarea Op.5 Decupare şi Op.25 Tundere şi Op.30 Răsfrângerea
Op.10 Ambutisare II Op. 15 Op.20 Calibrare
tablelor în benzi ambutisare I perforare marginilor

Recoacere
Op.35 Op.40 Op.45 Op.50
Control final
Debavurare

Conservare
Spalare
 VARIANTA II
Op.0 Debitarea
Op.5 Decupare Op.10 Ambutisare I Op.15 Ambutisare II Op.20 Op.25 Calibrare Op.
tablelor în benzi

Recoacere
Op.40 Răsfrângerea Op.45 Răsfrângerea
Op.35 Perforare Op.50 Op.55 Op.60 Op.65
marginilor cont. ext. marginilor cont. int.

Control final
Debavurare

Conservare
Spălare