Sunteți pe pagina 1din 26

Cristina Benga Ghidul

Aurora Ciachir profesorului


Niculina Filat pentru
Mihaela Ghiţiu clasa a III-a
Ioana Niculae

RELIGIE
Cultul ortodox
 

Dragi profesori, 

Ghidul profesorului constituie un instrument de orientare în proiectarea şi desfăşurarea 
orei de religie şi completează pachetul educațional oferit de Editura Corint, alcătuit din Manual 
(carte + CD) şi Caietul elevului. 

Acest ghid este conceput pentru a veni în sprijinul dumneavoastră în pregătirea temelor 
specifice clasei a III‐a şi vă propune o cale de a împărtăşi bucuria şi frumusețea cunoaşterii lui 
Dumnezeu, folosind variate metode şi mijloace didactice propuse în manual şi caiet. 

I. MANUALUL de Religie de clasa a III‐a este structurat pe două volume, ce corespund 
celor  două  semestre  şcolare.  Conținuturile  respectă  noua  Programa  şcolară  pentru  disciplina 
Religie,  cultul  ortodox,  aprobată  prin  Ordinul  ministrului  educației  naționale  nr.  5001  din 
02.12.2014. Această programă este  elaborată potrivit  noului  model  de  proiectare curriculară, 
centrat  pe  competențe  care  se  dezvoltă  în  jurul  temei  majore:  Dumnezeu  este  viață. 
Construcția  programei  este  realizată  astfel  încât  să  contribuie  la  dezvoltarea  profilului  de 
formare  a  elevului  din  ciclul  primar,  orientarea  demersului  didactic  axat  pe  competențe 
permițând accentuarea scopului pentru care se învață, dar şi creşterea dimensiunii acționale în 
formarea personalității elevului. 

Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:  

I. Iubirea lui Dumnezeu şi răspunsul omului; 
II. Dumnezeu Se face cunoscut omului;  
III. Viața creştinului împreună cu semenii;  
IV. Mari sărbători creştine.  

  1
Domeniul Mari sărbători creştine respectă ordinea cronologică a sărbătorilor: Naşterea 
şi  Botezul  Domnului  la  finalul  semestrului  I,  iar  Învierea  şi  Înălțarea  Domnului  la  finalul 
semestrului al II‐lea. 

Din orele la dispoziția profesorului sunt prevăzute la începutul acestui manual lecțiile de 
recapitulare a cunoştințelor dobândite în clasa a II‐a, legate de tema Dumnezeu este iubire. 

Lecția  nouă  este  introdusă  de  un  scurt  motto  din  Sfânta  Scriptură,  care  are  rolul  de  a 
deschide tema, dar şi de a crea o legătură între titlu şi imagine. 

Textul  lecției  se  constituie  într‐un  dialog.  Personajul  care  răspunde  la  întrebări  şi  care 
transmite noile cunoştințe este unul din mediul familial, foarte apropiat şi îndrăgit de copii, şi 
anume  bunicul.  În  cultura  noastră  românească,  acest  personaj  este  simbol  al  înțelepciunii,  al 
credinței  şi  al  tradiției.  Dialogul  prinde  viață  prin  vocile  actorilor,  completate  de  măiestria 
armonizării sunetelor de fundal. Acestea se pot audia în varianta digitală a manualului. 

Întrebările de la finalul lecției, precum şi cuvintele noi explicate la Vocabular au rolul de 
a aprofunda şi înțelege mai bine conținutul textului. 

Sfânta Scriptură ne învață îi familiarizează pe elevi cu textul de referință în transmiterea 
adevărului de credință şi completează informațiile din textul lecției. 

Să  descoperim  împreună  este  o  rubrică  în care  sunt  prezentate evenimente,  sărbători 


religioase sau vieți de sfinți care au rolul de a oferi modele de comportament religios şi atitudini 
specifice moralei creştine, ce se pot aplica în viața de zi cu zi. 

Îndemnurile  îngeraşului  constituie  dimensiunea  competențelor  derivate,  sfaturile 


simple şi scurt formulate sunt uşor de ținut minte pentru a fi puse în practică. 

Versurile  de  la  rubrica  Lectură,  majoritatea  scrise  de  o  parte  dintre  autoare,  însoțesc 
rubrica Să ne jucăm împreună, iar acestea au rolul de a dezvolta lucrul în echipă, învățarea prin 
joc,  dialogul  sau  rezolvarea  unor  situații  concrete  din  experiența  unui  copil  de  9‐10  ani  prin 
dezbateri şi discuții: despre bucurie, valoarea adevărului, roadele muncii, evenimente deosebite 
sau sărbători importante etc. 

Rubrica Să fim creativi valorifică prin activitățile interdisciplinare cunoştințele dobândite 
la  Comunicare  în  limba  română,  Arte  vizuale  şi  abilități  practice,  Muzică  şi  mişcare,  Educație 

  2
civică,  Științe,  Dezvoltare  personală.  Propunerea  de  activități  în  care  elevii  sunt  solicitați  să 
deseneze  anumite  aspecte  referitoare  la  experiențe  de  viață  personale,  la  mediul  şcolar  sau 
familial sau în urma observării naturii reprezintă o modalitate de dezvoltare a creativității şi de 
comunicare prin culoare şi formă. 

Prin  cunoaşterea  dată  de  cuvânt,  desen,  culoare,  sunet  descoperă  în  Religie  disciplina 
care le pune în valoare pe toate celelalte, dar care dă şi răspunsurile la întrebările despre scopul 
vieții şi sensul frumosului din creație.  

Ideile  importante  şi  noile  cunoştințe  din  lecție  sunt  sintetizate  în  cele  trei  ‐patru 
conținuturi ale rubricii Să reținem. 

Rubrica Un strop de înțelepciune închide ca un cerc lecția deschisă de motto, sub forma 
unui proverb sau a unui cuvânt duhovnicesc din Sfinții Părinți plin de învățătură, care pune pe 
gânduri şi îndeamnă într‐un mod delicat la a transpune în practică cele descoperite. 

La  finalul  fiecărei  unități  de  învățare  sunt  prevăzute  paginile  de  recapitulare  şi  evaluare, 
care au rolul de a fixa şi evalua cunoştințele dobândite.  

Evaluarea  semestrială  şi  cea  de  la  finalul  unităților  de  învățare  sunt  prevăzute  sub  forma 
unor exerciții care însumează noile achiziții şi sunt însoțite de baremul de corectare, facilitând 
astfel şi autoevaluarea. Aceste pagini pot fi xeroxate, se pot lucra pe fişe sau în caietul elevului. 

În  completare,  ca  metode  activ‐participative  de  evaluare  sunt  prezente  în  manual 
portofoliul şi proiectul. 

Grafica  manualului  a  fost  concepută  astfel  încât  să  susțină  textul  acestuia  şi  dezvoltarea 
temei:  Dumnezeu  este  viață.  Scopul  final  al  manualului  este  ca  elevul  să  îl  deschidă  şi  să  îl 
citească pentru că îi place, nu pentru că trebuie. Tehnoredactarea şi aspectele estetice sunt o 
invitație la studiu şi descoperire. 
Evidențiatorii grafici de la rubricile Vocabular (marcat cu păsări în oglindă), Lectură (marcat 
cu un soare), Un strop de înțelepciune (marcat cu un cer senin), Îndemnuri pentru micul creştin 
(un  îngeraş)  transmit  un  mesaj  teologic  şi  prin  modul  în  care  sunt  realizate  desenele  şi 
completează conținutul textului de la această rubrică. Unui copil de 9‐10 ani este eficient să îi 

  3
vorbeşti despre Dumnezeu şi prin imagine, culoare, formă. Ochiul lui trebuie să fie încântat mai 
întâi de ceea ce vede, ca mai apoi mintea lui să se deschidă către cuvântul scris.  
 
II. MANUALUL DIGITAL, pe lângă textul în format pdf al manualului tipărit, mai cuprinde o serie 
de  filmulețe,  aplicații  interactive,  înregistrări  audio  şi  imagini.  Acestea  vin  să  exemplifice  şi  să 
dezvolte  conținuturile  de  învățare  într‐un  mod  accesibil  şi  atrăgător  pentru  elevi.  Elementele 
vizuale, auditive, aplicative fac învățarea mai uşoară. Uneori o imagine poate face cât o mie de 
cuvinte.  

Aplicațiile  interactive  de  tipul  „Rezolvă”  sunt  realizate  sub  forma  unor  exerciții  de 
evaluare,  oferind  feedback  prin  mesaje  sau  punctaj  şi  derulându‐se  într‐un  timp  dat.  Ele  sunt 
însoțite de butonul „Ajutor”, care facilitează elevului rezolvarea cerințelor. 

Animația  de  la  Cuvânt‐înainte  însumează  o  parte  din  desenele  din  manual  şi  prezintă, 
prin imagine, voce, sunet şi mişcare, mesajul acestei lucrări. 

Manualul  digital  se  poate  folosi  la  clasă  utilizând  un  calculator  sau  un  laptop  şi  un 
videoproiector  din  dotarea  şcolii.  Se  poate  lucra  frontal  sau  pe  grupe,  elevii  fiind  puşi  să 
privească şi să analizeze imaginile sau să rezolve aplicațiile interactive. 

III.  CAIETUL  ELEVULUI  însoțeşte  Manualul  de  religie  de  clasa  a  III‐a  şi  reprezintă  un 
instrument  auxiliar  modern  şi  foarte  util  în  aprofundarea  temelor  prevăzute  în  programă  la 
această  disciplină.  Este  împărțit  pe  unități  de  învățare  care  respectă  structura  manualului. 
Competențele specifice sunt atinse prin exerciții variate care completează situațiile diverse de 
învățare din manual: jocuri de rol, activități practice, abordări interdisciplinare. 

Prin  rubricile  din  caiet:  Să  înțelegem  textul,  Să  ne  îmbogățim  vocabularul,  Să  aplicăm, 
elevii pot să aprofundeze şi să îşi îmbogățească cunoştințele cuprinse în manual. 

Caietul  elevului  este  extrem  de  util  ca  auxiliar  al  manualului  la  clasă.  Folosirea  acestuia 
elimină cheltuielile pentru tipărirea de fişe, planşe, desene pentru oră. În condițiile în care elevii 
au manualul şi caietul ataşat manualului, nu mai este nevoie de nicio altă resursă pentru lucrul 
în  clasă.  Profesorul  nu  mai  cheltuie  banii  proprii,  iar  părinții  nu  suportă  decât  costul  acestui 
caiet, care are un raport foarte bun calitate‐preț şi este folosit pe parcursul întregului an şcolar. 

  4
IV. STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR  

V. CALENDAR ȘCOLAR 2015 ‐ 2016 

VI. PROGRAMA ȘCOLARĂ 

VII. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ 

Planificarea  calendaristică  a  fost  realizată  conform  structurii  anului  şcolar  2015‐2016  şi 
organizată  ținând  cont  de  competențele  generale  /  specifice  din  programă,  precum  şi  de 
cuprinsul manualului. Unele competențe se regăsesc, sub cel puțin un aspect, la toate temele, 
iar altele au o pondere mai mare doar la anumite conținuturi.  
Având în vedere că la fiecare lecție se întâlnesc rubrici care se referă la citate din Sfânta 
Scriptură, Viețile Sfinților etc., competența 1.2 poate fi întâlnită la fiecare temă. De asemenea, 
regulile  de  comportament,  jocul  de  rol  ori  rubrica  Să  ne  jucăm  împreună  ating,  prin  mesajul 
propus şi competențele 2.1, respectiv 2.2.  
Prin  această  planificare  ne‐am  propus  să  fim  cât  mai  aproape  de  abordarea  manualului,  însă 
fiecărui  profesor  îi  rămâne  libertatea  de  a  reaşeza  ordinea  temelor  ținând  cont  şi  de 
particularitățile clasei.     

  5
STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2015 – 2016 
ordin de ministru nr. 5.079 din 10 septembrie 2015 
În  temeiul  prevederilor  din  Hotărârea  Guvernului  nr.  26/2015  privind  organizarea  şi 
funcționarea  Ministerului  Educației  şi  Cercetării  Ştiințifice,  ministrul  educației  şi 
cercetării ştiințifice emite prezentul ordin. 

Art. I. 
Ordinul  ministrului  educației  şi  cercetării  ştiințifice  nr.  4.496/2015  privind  structura 
anului şcolar 2015‐2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 
30 iulie 2015, se modifică după cum urmează: 
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: 

Art. 1. 
(1) Anul  şcolar  2015‐2016  are  36  de  săptămâni  de  cursuri,  însumând  175  de  zile 
lucrătoare. 
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele: 
a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul şcolar are 37 de săptămâni, din 
care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării 
examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor terminale din învățământul liceal 
se încheie în data de 3 iunie 2016; 
b) pentru clasa a VIII‐a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este 
de  35  de  săptămâni,  o  săptămână  fiind  dedicată  desfăşurării  evaluării  naționale. 
Cursurile claselor a VIII‐a se încheie în data de 17 iunie 2016; 
c) pentru  clasele  din  învățământul  liceal  ‐  filiera  tehnologică,  cu  excepția  claselor 
terminale,  durata  cursurilor  este  cea  stabilită  prin  planurile‐cadru  de  învățământ,  în 
vigoare; 
d) pentru  clasele  din  învățământul  profesional,  durata  cursurilor  este  cea  stabilită  prin 
planurile‐cadru de învățământ în vigoare; 
e) pentru  învățământul  special  ‐  clasele  a  IX‐a  ‐  a  XI‐a,  ciclul  inferior  al  liceului,  filiera 
tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 180 de zile; 
f) stagiile  de  pregătire  practică  pentru  care  au  optat  absolvenții  ciclului  inferior  al 
liceului,  filiera tehnologică,  cuprind  720  de  ore  care  se  desfăşoară  în  perioada propusă 
de  unitatea  de  învățământ  organizatoare  şi  aprobată  de  inspectoratul  şcolar,  conform 
structurii anului şcolar, cu respectarea vacanțelor; 
g) pentru  învățământul  postliceal  (şcoală  postliceală  şi  şcoală  de  maiştri),  durata 
cursurilor este cea stabilită prin planurile‐ cadru de învățământ, în vigoare." 
2. Articolul 2 va avea următorul cuprins: 

Art. 2. 
Anul  şcolar  2015‐2016  începe  la  data  de  1  septembrie  2015,  se  încheie  la  data  de  31 
august 2016 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează: 
Semestrul I 
Cursuri ‐ luni, 14 septembrie 2015 ‐ vineri, 18 decembrie 2015 
În perioada 31 octombrie‐8 noiembrie 2015, clasele din învățământul primar şi grupele 
din învățământul preşcolar sunt în vacanță. 
Vacanța de iarnă ‐ sâmbătă, 19 decembrie 2015 ‐ duminică, 10 ianuarie 2016 
Cursuri ‐ luni, 11 ianuarie 2016 ‐ vineri, 5 februarie 2016 
Vacanța intersemestrială ‐ sâmbătă, 6 februarie 2016 ‐ duminică, 14 februarie 2016 
Semestrul al II‐lea 
Cursuri ‐ luni, 15 februarie 2016 ‐ vineri, 22 aprilie 2016 
Vacanța de primăvară ‐ sâmbătă, 23 aprilie 2016 ‐ marți, 3 mai 2016 
Cursuri ‐ miercuri, 4 mai 2016 ‐ vineri, 24 iunie 2016 
Vacanța de vară ‐ sâmbătă, 25 iunie 2016 ‐ duminică, 11 septembrie 2016." 

Art. II. 
Direcția  generală  învățământ  preuniversitar,  Direcția  pentru  învățământ  în  limbile 
minorităților,  Direcția  generală  management  şi  rețea  şcolară,  inspectoratele  şcolare 
județene/al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităților de învățământ duc 
la îndeplinire prevederile prezentului ordin. 

Art. III. 
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I 
Calendar pentru anul şcolar 2015-2016 – Ordinul MECS nr. 5079/ 10.09.2015
SEPTEMBRIE  OCTOMBRIE  NOIEMBRIE  DECEMBRIE 
Săpt.  L  M  M  J  V  S  D  Săpt. L  M  M  J  V  S  D  Săpt. L  M  M  J  V  S  D  Săpt.  L  M  M  J  V  S  D 
‐  1  2  3  4  5  6  3  1 2 3 4 7  1 11  1 2 3 4  5  6 
‐  7  8  9  10 11  12  13  4  5 6 7 8 9 10 11 ‐  2  3  4  5  6  7 8 12  7 8 9 10 11  12  13 
1  14  15  16 17 18  19  20  5  12 13 14 15 16 17 18 8  9  10 11 12 13 14 15 13  14 15 16 17 18  19  20 
2  21  22  23 24 25  26  27  6  19 20 21 22 23 24 25 9  16  17 18 19 20 21 22 ‐  21 22 23 24 25  26  27 
3  28  29  30 7  26 27 28 29 30 31 10  23  24 25 26 27 28 29 ‐  28 29 30 31
11  30 

IANUARIE  FEBRUARIE  MARTIE  APRILIE 


Săpt.  L  M  M  J  V  S  D  Săpt. L  M  M  J  V  S  D  Săpt. L  M  M  J  V  S  D 
Săpt.  L  M  M  J  V  S  D 
‐  1  2  3  17  1 2 3 4 5 6 7 3  1 2 3 4 5 6 7  1  2  3 
‐  4  5  6 7 8  9  10  ‐  8 9 10 11 12 13 14 4  7  8 9 10 11 12 13 8  4 5 6 7 8  9  10 
14  11  12  13 14 15  16  17  1  15 16 17 18 19 20 21 5  14  15 16 17 18 19 20 9  11 12 13 14 15  16  17 
15  18  19  20 21 22  23  24  2  22 23 24 25 26 27 28 6  21  22 23 24 25 26 27 Șc.altfel  18 19 20 21 22  23  24 
16  25  26  27 28 29  30  31  3  29 7  28  29 30 31 ‐  25 26 27 28 29  30 

SEMESTRUL I – 18 săptămâni
MAI  IUNIE 
Cursuri: luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015 
Săpt.  L  M  M  J  V  S  D  Săpt. L  M  M  J  V  S  D 
2 ‐ 8 noiembrie 2015, vacanță învățământ primar și preșcolar 
‐  1  14  1 2 3 4 5
   Vacanța de iarnă: sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 10 ianuarie 2016  
10  2  3  4 5 6  7  8  15  6 7 8 9 10 11 12
Cursuri: luni, 11 ianuarie 2016 – vineri, 5 februarie 2016  
11  9  10  11 12 13  14  15  16  13 14 15 16 17 18 19
12  17     Vacanța intersemestrială: sâmbătă, 6 februarie – duminică, 14 februarie 2016 
16  17  18 19 20  21  22  20 21 22 23 24 25 26
13  23  24  25 26 27  28  29  ‐  27 28 29 30 SEMESTRUL AL II‐LEA – 17 săptămâni 
14  30  31  Cursuri: luni, 15 februarie 2016 – vineri, 22 aprilie 2016  
   Școala altfel: 18 – 22 aprilie 2016 
   Vacanța de primăvară – sâmbătă, 23 aprilie – marți, 3 mai 2016 (Sf. Paști – 1 mai) 
Cursuri: miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 24 iunie 2016  
   Vacanța de vară – sâmbătă, 25 iunie 2016 – duminică, 11 septembrie 2016 

Zile libere legale:  30 noiembrie – Sfântul Andrei, 1 Decembrie – Ziua Națională a României,  
20 iunie ‐ Rusaliile  
Programa şcolară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL ORTODOX Clasa
a III-a

Aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5001 / 02.12.2014

Notă de prezentare
Programa şcolară pentru disciplina Religie – cultul ortodox reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasa a III-a din învăţământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-
cadru de învăţământ în aria curriculară Om şi societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata unui an şcolar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva
disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite
accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea
personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau
a unor probleme generale, în contexte diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achiziţiile
elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă
etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea
competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care
valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor
contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
dobândirea competenţelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii:
Iubirea lui Dumnezeu şi răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viaţa
creştinului împreună cu semenii; Mari sărbători creştine. De asemenea, la nivelul fiecărei
clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore:
Dumnezeu este Viaţa (la clasa a III-a); Dumnezeu este Calea (la clasa a IV-a). Aceste
teme susţin formarea competenţelor specifice, precum şi construirea situaţiilor de învăţare
într-un mod flexibil şi creativ, în raport cu particularităţile de vârstă şi individuale ale
elevilor. Astfel, conţinuturile învăţării se subordonează atât domeniilor, cât şi temelor
majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite
cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se

  1
urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea
competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui
elev. Educaţia religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar presupune trecerea de
la învăţarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai complex,
care să permită diferenţierea demersului didactic în funcţie de nivelul achiziţiilor elevilor, dar
şi de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa şcolară propune
un set de elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a
propriei religii în sistemul de învăţământ: lista competenţelor generale, o serie de
exemple de activităţi de învăţare şi partea generală a sugestiilor metodologice. Listele de
competenţe specifice şi de conţinuturi sunt elaborate de către fiecare cult, permiţând
orientarea pentru fiecare dintre acestea.către teme relevante

Competenţe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei


religioase, în diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în


acord cu valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din


perspectiva propriei credinţe

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase,


în diferite contexte de viaţă
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificaţie religioasă, exprimate în raport cu anumite
situaţii de viaţă
- dialoguri pe diferite teme: importanţa lui Dumnezeu în viaţa omului, importanţa omului
în viaţa semenilor şi a celorlalte fiinţe din natură, viaţa de pe pământ etc.
- exerciţii de definire a unor termeni abordaţi în cadrul unor teme, din perspectivă generală
şi din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, putere
- lectura unor texte pe teme din natură (succesiunea anotimpurilor, revenirea naturii la
viaţă primăvara etc.)
- realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care ilustrează aspecte din natură
- explicarea, la nivelul de înţelegere al copiilor, a semnificaţiei participării la slujbe
(Sfânta Liturghie, Sfintele Taine)
- discuţii despre puterea primită de la Dumnezeu prin Sfintele Taine
- vizionarea unor înregistrări video/ participarea la diferite slujbe (Sfânta Liturghie,
Sfintele Taine, sfinţirea apei etc.)
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experienţe ale copiilor, relevante din
punct de vedere religios (referitoare la manifestarea unor virtuţi în viaţa lor: sinceritatea,
blândeţea, bunătatea, răbdarea etc.)
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificaţie religioasă în relaţie cu
diferite situaţii de viaţă

  2
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creştin în relaţie cu semenii,
pe baza valorificării unor experienţe din viaţa cotidiană
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte precum:
rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeţii şi a bunătăţii,
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc.
- lectura unor texte relevante, biblice şi din vieţile sfinţilor
- jocuri de rol „Cum mă comport în situaţia…”, în relaţie cu diferite contexte
relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relaţie cu semenii, comportamentul în
relaţie cu diferite vieţuitoare)
- recunoaşterea unor atitudini faţă de ceilalţi, pornind de la imagini, poveşti, filme
adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente etc.
- discuţii privind rolul muncii şi al efortului în viaţa omului, rolul profesorilor în viaţa omului
- exerciţii de identificare şi valorizare a propriilor calităţi, prin desene, dialoguri, jocuri

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creştin, pentru diferite


contexte de viaţă familiare
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici şi/ sau la nivelul clasei, a unor reguli de
comportament adecvate vârstei elevilor şi diferitelor contexte (şcoală, familie, biserică,
stradă, natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă
- analiza unor situaţii privind respectarea anumitor reguli de comportament moral-
creştin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor imagini, filme,
desene animate)
- studii de caz, pornind de la situaţii reale sau imaginare familiare, care
evidenţiază importanţa respectării unor reguli de comportament moral-religios
- dialog pe tema regulilor de comportament religios pentru primirea unor Sfinte Taine,
adecvate vârstei elevilor: „Cum procedez când mă spovedesc?”; „Cum procedez când
merg să mă împărtăşesc ...?”, „Ce fac după ce primesc Sfânta Împărtăşanie?”
- jocuri de rol: „Cum procedez în situaţia...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi spune
să fac un lucru bun/rău…?”.
- vizite în diferite contexte de educaţie nonformală/ informală (bibliotecă, parc, muzeu
etc.), în cadrul unor activităţi interdisciplinare Religie – Educaţie civică – Ştiinţe – Arte

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenenţă
- exerciţii de identificare a rolurilor sociale ale unui elev, în raport cu persoanele
importante din viaţa sa de creştin (părinţii, preotul, naşii, creştinii din parohie, prietenii
etc. )
- participarea la diferite activităţi educative, împreună cu alţi membri ai şcolii,
comunităţii, parohiei etc.
- studii de caz pe tema importanţei fiecărui om în viaţa semenilor din grupurile de
apartenenţă
- exersarea unor responsabilităţi şi sarcini de lucru variate, în activităţile de tip perechi
şi în cele de grup
- asumarea de roluri în rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici
- exerciţii de construire a unui text pe teme de educaţie religioasă, pe baza unui suport
vizual sau a unui plan de idei

2.2. Descrierea unor tipuri de relaţii şi atitudini sociale, din perspectiva moralei
religioase, pornind de la situaţii concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăţ de la colegii mei şi ce pot
învăţa ei de la mine?”, „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”
- exerciţii de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a credinţei
diferitelor persoane, pornind de la realităţi din viaţa şcolii şi a comunităţii

  3
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflect ideea de
adevăr, respect, blândeţe
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, fiinţe
- discuţii despre relaţiile şi atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor grupuri
(familie, clasă, grupul de prieteni etc.), pe baza unor imagini
- elaborarea de compuneri/ lecturarea de povestiri/ jocuri de rol cu scopul
evidenţierii unor relaţii în cadrul grupurilor

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din


perspectiva propriei credinţe
3.1. Analizarea semnificaţiei unor evenimente religioase din viaţa comunităţii
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viaţa
comunităţii
- povestirea după imagini (planşe, icoane, ilustraţii etc.) cu tematică adecvată
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice şi din vieţile sfinţilor
- utilizarea unor icoane pentru a descrie evenimente din viaţa Mântuitorului, a Maicii
Domnului şi a unor sfinţi
- audierea/învăţarea de rugăciuni, cântări, colinde etc., cu explicarea
semnificaţiei acestora, a expresiilor şi a termenilor religioşi
- imaginarea unor povestiri privind relaţia persoanei cu diferite lucruri, fiinţe
- participarea la evenimente semnificative din viaţa şcolii şi a comunităţii

3.2. Prezentarea importanţei unor sărbători şi evenimente cu semnificaţii


religioase, din viaţa familiei şi a comunităţii
- discuţii privind evenimentele importante din viaţa omului (naşterea, botezul, nunta
etc.), valorificând experienţele concrete ale copiilor
- analizarea unor imagini relevante din viaţa copiilor şi a familiilor lor (fotografii şi albume
de familie, imagini din sfera publică)
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Naşterea
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălţarea Domnului)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creştine
- audierea/ învăţarea unor colinde şi cântări religioase
- participarea la serbări şcolare
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Ştiinţe (de
exemplu, „Apa în viaţa creştinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” etc.);
Religie – Arte („Darul meu pentru tine” – realizarea unor desene şi
confecţionarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor sărbători
religioase)
- identificarea unor obiceiuri şi tradiţii populare referitoare la diferite sărbători şi
evenimente religioase, care se manifestă în viaţa familiei, a comunităţii locale

  4
CONŢINUTURI
DOMENII CLASA a III-a

Dumnezeu este
Viaţa
Iubirea lui Dumnezeu este izvorul vieţii
Dumnezeu - Viaţa omului, darul lui Dumnezeu
şi răspunsul omului - Bucuria de a trăi
- Omul în relaţie cu natura
- Viaţa pe pământ şi Împărăţia lui Dumnezeu

Dumnezeu Se face Ce înseamnă să fii creştin


cunoscut omului - Când un om devine creştin
- Persoanele din viaţa unui creştin
- Primirea iertării prin spovedanie
- Primirea lui Hristos prin Sfânta Împărtăşanie
- Dumnezeu ocroteşte şi dă putere, pentru a face fapte bune
- Alegerea binelui în viaţă

Viaţa creştinului Viaţa împreună cu ceilalţi


împreună cu - Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul
semenii - Ascultarea şi împlinirea sfaturilor bune
- Blândeţea şi bunătatea în relaţie cu ceilalţi
- Importanţa de a avea răbdare cu cei din jur
- Respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi
- Nevoia de efort pentru a obţine rezultate

Mari sărbători Naşterea şi Botezul Domnului


creştine - Naşterea Domnului
- Botezul Domnului
Învierea şi Înălţarea Domnului
- Învierea Domnului
- Înălţarea Domnului

Lista elementelor de conţinut este completată cu un ansamblu de elemente de tip


predominant confesional (rugăciuni, texte biblice, texte despre viaţa unor sfinţi, cântări
religioase şi colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu
vor fi analizate ca unităţi de conţinut de sine stătătoare, ci vor constitui modalităţi de
exemplificare a temelor anterior menţionate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea şi/ sau învăţarea unor rugăciuni: rugăciunea de dimineaţă; rugăciunea
de seară;
rugăciunea înainte de împărtăşire; rugăciunea după împărtăşire;
- audierea şi / sau învăţarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu
proverbe şi zicători cu mesaj asemănător: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”
(Ioan 14,6); „Sprijiniţi pe cei neputincioşi, fiţi îndelung-răbdători faţă de toţi. Luaţi
seama să nu răsplătească cineva cuiva răul cu rău, ci totdeauna urmaţi cele
bune unul faţă de altul şi faţă de toţi” (I Tesaloniceni 5,
14-15); „Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său, cel Unul-Născut
L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.” (Ioan 3,16);
- audierea şi/ sau învăţarea de cântări religioase şi cântece patriotice: „Veniţi să
ne închinăm (cu variante pentru praznicele împărăteşti studiate)”; „Câţi în Hristos

  5
v-aţi botezat”; „Troparul Botezului Domnului”; „Aghiosul, Aghios”; „Troparul
Înălţării Domnului”; „Versul Înălţării Domnului”; cântece închinate eroilor;
- audierea şi/ sau învăţarea de colinde: „Colo-n sus şi mai în sus”; „La Vifleem
colo-n jos”;
„Praznic luminos”;
- lectura unor aspecte din viaţa unor persoane biblice şi a unor sfinţi:
Prorocul David, Regele Solomon, Dreptul Iov, Prorocul Samuel, Sfântul Proroc
Ioan Botezătorul, Sfântul Serafim de Sarov, Sfântul Ierarh Nectarie; Sfântul Ierarh
Calinic de la Cernica; Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ etc.

Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei
şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–
evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Religie. Elevul va învăţa, prin metode
adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această
etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
Abordarea conţinuturilor
Acest aspect presupune o atitudine flexibilă a profesorului de religie, prin accentul
pus pe: valorificarea experienţelor de viaţă ale elevilor; accentuarea caracterului
aplicativ al conţinuturilor, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală;
abordări diferenţiate ale conţinuturilor învăţării, în acord cu experienţele elevilor şi cu
contextul social în care trăiesc aceştia; realizarea de conexiuni între Religie şi alte
discipline de studiu.
Astfel, pentru fiecare dintre temele propuse de programele şcolare pentru clasele a
III-a şi a IV-a sunt identificate aspecte specifice, ce se impun a fi abordate în activitatea
de predare-învăţare şi care pot constitui, de asemenea, repere în prezentarea
conţinuturilor la nivelul manualelor şcolare şi al auxiliarelor didactice.
În abordarea conţinuturilor se recomandă să fie utilizate exemple biblice, din vieţile
sfinţilor şi din viaţa cotidiană, relevante pentru fiecare temă.

DOMENII CLASA a III-a

Dumnezeu este Viaţa


Iubirea lui Dumnezeu este izvorul vieţii
Dumnezeu • Viaţa omului, darul lui Dumnezeu (copilul, darul lui Dumnezeu pentru
şi răspunsul omului părinţi; alcătuirea omului din trup şi suflet; grija faţă de trup; grija faţă de
suflet)
• Bucuria de a trăi (naşterea omului, moment de bucurie; momentele şi
motivele de bucurie în viaţă)
• Omul în relaţie cu natura (lecţia naturii; modele biblice şi din vieţile
sfinţilor, de grijă pentru natură; ocrotirea naturii şi a vieţii)
• Viaţa pe pământ şi Împărăţia lui Dumnezeu (Domnul Iisus Hristos
vorbeşte despre Împărăţia lui Dumnezeu; sfinţii trăiesc veşnic în Împărăţia
lui Dumnezeu)

  6
Dumnezeu se face Ce înseamnă să fii creştin
cunoscut omului • Când un om devine creştin (Botezul, Mirungerea, Împărtăşirea, primele
taine primite de un creştin; numele de botez)
• Persoanele din viaţa unui creştin (persoane care îl ocrotesc în mod
nevăzut: Dumnezeu, Maica Domnului, îngerul păzitor, sfântul ocrotitor;
persoane care îl ajută pe creştin: preotul, naşul, părinţii, prietenii, creştinii
din parohie, prietenii de la biserică)
• Primirea iertării prin spovedanie (despre păcate şi greşeli; despre
iertare; cum se face spovedania)
• Primirea lui Hristos prin Sfânta Împărtăşanie (despre Sfânta Liturghie;
pregătirea pentru împărtăşire; binefacerile împărtăşirii)
• Dumnezeu ocroteşte şi dă putere, pentru a face fapte bune (despre
ocrotirea şi puterea de la Dumnezeu; despre ajutorul pentru a face fapte
bune)
• Alegerea binelui în viaţă (posibilitatea omului de a alege între bine şi rău;
persoane care îl ajută pe om să aleagă binele; perseverenţa în a face fapte
bune)
Viaţa creştinului Viaţa împreună cu ceilalţi
împreună cu • Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul (de ce este important să
semenii fie spus adevărul; consecinţele minciunii)
• Ascultarea şi împlinirea sfaturilor bune (de ce este importantă
ascultarea şi împlinirea sfaturilor bune; consecinţele neascultării)
Blândeţea şi bunătatea în relaţie cu ceilalţi (de ce sunt importante
blândeţea, bunătatea şi iertarea; consecinţele violenţei)
Importanţa de a avea răbdare cu cei din jur (de ce este importantă
răbdarea; consecinţele lipsei de răbdare)
Respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi (ce înseamnă respectul;
consecinţele lipsei de respect)
Nevoia de efort pentru a obţine rezultate (ce înseamnă efortul la vârsta
copilăriei; de ce este important efortul de a învăţa şi de a munci)
Mari sărbători Naşterea şi botezul Domnului
creştine Naşterea Domnului (aspecte biblice referitoare la Naşterea Domnului;
cum se pregătesc creştinii pentru Naşterea Domnului)
Botezul Domnului (Botezul Domnului în Evanghelii; Sfinţirea Mare a apei;
sfinţirea caselor)
Învierea şi înălţarea Domnului
Învierea Domnului (aspecte biblice referitoare la Învierea Domnului;
cum se pregătesc creştinii pentru Învierea Domnului)
Înălţarea Domnului (aspecte biblice referitoare la Înălţarea Domnului;
cinstirea eroilor neamului)

În desfăşurarea activităţilor didactice, profesorul de religie poate realiza diferite tipuri


de conexiuni interdisciplinare: cele prevăzute de programa şcolară, prin relaţie cu
celelalte discipline din aria curriculară Om şi societate (Educaţie civică, Istorie, Geografie);
conexiuni cu alte discipline de studiu din celelalte arii curriculare (Limba şi literatura română,
Muzică şi mişcare, Arte vizuale şi abilităţi practice etc.); conexiuni realizate de echipe de
profesori, prin lecţii sau prin activităţi extraşcolare cu caracter interdisciplinar. Astfel, se
recomandă utilizarea unor abordări integrate care să promoveze: un accent prioritar pus
pe proiecte, utilizarea de surse de cunoaştere care completează informaţiile din manualul
şcolar, stabilirea de relaţii între concepte, gruparea flexibilă a elevilor în designul situaţiilor
de învăţare. O astfel de abordare a curriculumului sugerează o schimbare de la procesul de
predare-învăţare centrat pe acumularea de informaţii religioase la o abordare centrată pe
elev, care îi permite acestuia să exploreze sensuri şi semnificaţii, să valorifice experienţa
sa de viaţă, să stabilească corelaţii între învăţarea din clasă cu învăţarea din contexte
nonformale şi informale.

  7
Strategii didactice
Valorificarea valenţelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de
strategii didactice care accentuează construcţia progresivă a cunoştinţelor specifice, prin
abordări flexibile şi diferenţiate ale conţinuturilor învăţării, în paralel cu formarea progresivă
la elevi a capacităţii de autoevaluare a comportamentelor verbale şi acţionale, aplicabile în
diferite contexte de viaţă din mediul apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul
de vârstă căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele
tradiţionale cu cele moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea
capacităţii de comunicare a elevilor, pentru crearea unui cadru educaţional bazat pe
moralitate şi religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de conduite precum încrederea,
respectul pentru diferenţă, atitudinea pozitivă faţă de sine şi faţă de alţii, care să ajute la
interiorizarea valorilor şi a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învăţare recomandate în activităţile didactice la disciplina
Religie vizează cu precădere:
• observarea şi învăţarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din
diferite categorii (icoane, ilustraţii cu conţinut religios-moral, fotografii care reflectă
aspecte din viaţa religioasă proprie şi din cea a familiei, imagini ce fac referire la
acţiuni şi elemente liturgice etc.);
• studiul de caz, pentru analizarea unor situaţii reale sau imaginare, pornind de la
experienţele
de învăţare şi de viaţă ale elevilor;
• lectura textului din manual şi a unor texte din literatura religioasă pentru a facilita
dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul religios şi pentru a le
susţine interesul faţă de aprofundarea mesajului textului revelat;
• conversaţia, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităţilor de aplicare în
viaţa reală a diferitelor valori religioase, pentru evidenţierea trăsăturilor morale ale
persoanelor biblice sau ale personajelor din diferite povestiri cu conţinut moral etc.
• învăţarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situaţii–
problemă simple, pornind de la prezentarea unor aspecte şi evenimente cu valenţe
morale;
• jocul de rol şi dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea şi evaluarea critică a unor situaţii din diferite
grupuri de apartenenţă sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
• învăţarea bazată pe proiect, metodă ce îşi propune implicarea elevilor în activităţi
de grup, în vederea realizării de investigaţii pe o temă propusă de profesor,
urmată de prezentarea produsului obţinut într-un text, dosar tematic, expoziţie etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de
învăţământ variate, în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ şi oferă contexte de
alternare a diferitelor forme de organizare a activităţii (individuală, în grupuri mici, frontal),
de realizare a unor activităţi religioase specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte şi
cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor în diferite activităţi extraşcolare, care
completează şi îmbogăţesc demersurile didactice desfăşurate prin ora de religie. Astfel, se
recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate: planşe
ilustrative, softuri educaţionale, CD-uri şi DVD-uri cu filmuleţe, prezentări educative cu
ajutorul noilor tehnologii, adaptate conţinuturilor propuse, culegeri de texte literare în
versuri şi proză, cântece necesare ca suport pentru serbări şi lecţii curente, site-uri cu
informaţii religioase.

  8
Contexte şi medii de învăţare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obişnuită a profesorului cu elevii în
sala de clasă. Prin specificul ei, educaţia religioasă permite organizarea unor contexte
variate de învăţare, care să-i motiveze pe elevi pentru participarea activă şi să le susţină
interesul pentru domeniul Religiei.
Aşadar, cum şi unde anume se pot organiza activităţile de învăţare la disciplina
Religie?
• Învăţăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite
activităţi de predare-învăţare cu elevii: lecţii obişnuite de prezentare de noi teme,
întâlniri cu personalităţi relevante pentru domeniul religiei, discuţii pe teme
religioase cu părinţi sau cu alţi membri ai comunităţii etc.
• Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza
activitatea la biblioteca şcolii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste
contexte de învăţare, elevii pot fi încurajaţi şi susţinuţi să se familiarizeze cu
spaţiul bibliotecii, să observe cum se caută o carte, să participe la întâlniri cu
diferite personalităţi.
• Vizităm biserica! Biserica este un spaţiu cu înalte valenţe educative pentru ora
de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică, în diferite ocazii şi
scopuri: pentru
participarea şi observarea anumitor slujbe bisericeşti, pentru discuţii cu preotul
pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente
importante pentru comunitate ori activităţi de întrajutorare a membrilor acesteia.
• Ieşim în alte spaţii din afara şcolii! Profesorul de religie şi elevii pot derula activităţi
de învăţare şi în contexte extraşcolare precum: mersul la cinematograf pentru
vizionarea unor filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei
discipline de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru
observarea comportamentelor oamenilor şi analizarea acestora din perspectiva
moralei religioase.
• Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcaşuri de cult! Profesorul de
religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de
mănăstiri sau alte aşezăminte religioase cu o anumită semnificaţie pentru
comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza discuţii cu
specialiştii din muzeele mănăstirilor, se pot iniţia dialoguri cu unii duhovnici, se pot
observa sau descrie spaţiile sau obiectele cu caracter sacru.
• Căutăm pe Internet informaţii şi imagini cu caracter religios! În afară de faptul că
unele lecţii sau teme pot utiliza platforme educaţionale, profesorul poate să
descopere pe Internet, împreună cu elevii, informaţii relevante despre specificul
vieţii religioase din spaţiul proxim sau din alte arealuri geografice şi culturale,
poate urmări secvenţe muzicale, filmice, liturgice ce sunt corelate cu temele
planificate.

Aspecte privind evaluarea


Evaluarea constituie o componentă organică a procesului de învăţământ. Se
recomandă a fi utilizate cu prioritate metode moderne de evaluare, precum: observarea
sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea,
realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp
dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este
recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la
nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi
a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia
copilului va fi înregistrată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare
va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev în parte.

  9
Unitatea de învățământ:                                                                       
Aria curriculară: „Om și societate” 
Disciplina: RELIGIE – cultul ortodox 
Clasa a III‐a                                                                                                                   
Profesor:  
 
PLANIFICARE  CALENDARISTICĂ ANUALĂ ORIENTATIVĂ 
Anul şcolar 2015 ‐ 2016 
 
SEMESTRUL  I: 17 săptămâni 
Nr. ore / săptămână: 1 
Nr. total ore / semestru: 17 
      din care:  ‐     predare / învățare: 9 
- evaluare / recapitulare:  6 
- la dispoziția profesorului: 2 
 
 
NR.  UNITATEA DE  COMPETENȚE SPECIFICE  CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII  Nr. ore  Săptămâna PERIOADA 
CRT.  ÎNVĂȚARE 
SEMESTRUL AL I ‐ 17 săptămâni 
 
  SĂ NE AMINTIM   Recapitulare / Evaluare  1  S1  14‐18.09 
1.  din Clasa a II‐a*  Test predictiv 
  1.1  Viața omului, darul lui   1  S2  21‐25.09 
  Dumnezeu 
  1.1; 1.2  Bucuria de a trăi  1  S3  28.09‐02.10 
DUMNEZEU ESTE  
2.  1.1; 1.2  Omul în relație cu natura  1  S4  05‐09.10 
IZVORUL VIEȚII 
  1.1; 1.2; 1.3  Viața pe pamânt şi Împărăția lui Dumnezeu  1  S5  12‐16.10 
  2.1; 2.2  Lectură pentru suflet*  1  S6  19‐23.10 
  Recapitulare / Evaluare  1  S7  26‐30.10 

1
 
VACANȚĂ: 31 OCTOMBRIE – 08 NOIEMBRIE 2015 
  1.1; 3.2  Când un om devine creştin  1  S8  09‐13.11 
  1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2;  Persoanele din viața unui creştin  1  S9  16‐20.11 
3.  CE ÎNSEAMNĂ  3.1; 3.2 
SĂ FII CREȘTIN  1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2;  Alegerea binelui în viață  1  S10  23‐27.11 
3.1; 3.2 
Recapitulare / Evaluare  1  S11  02‐04.12 
3.1; 3.2  NAȘTEREA DOMNULUI  1  S12  07‐11.12 
MARI SĂRBĂTORI   
4. 
CREȘTINE  3.1; 3.2  BOTEZUL DOMNULUI  1  S13  14‐18.12 
 
VACANȚA DE IARNĂ: 19 DECEMBRIE 2015 – 10 IANUARIE 2016 
  Recapitulare  1  S14  11‐15.01 
5.  MARI SĂRBĂTORI 
CREȘTINE  Evaluare  1  S15  18‐22.01 
   
6.  Recapitulare semestrială  1  S16  25‐29.01 
7.  Evaluare semestrială  1  S17  1‐5.02 
VACANȚA INTERSEMESTRIALĂ: 6 – 14 FEBRUARIE 2016 
 
 
 
 
 
 
 

2
 

 
 
SEMESTRUL  al II‐lea: 18 săptămâni 
 
Nr. ore / săptămână: 1 
Nr. total ore / semestru: 18 
      din care:  ‐     predare / învățare: 11 
- evaluare / recapitulare:  5 
- ore la dispoziția profesorului: 1 
- Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun”: 1 
 
 
 
NR.  UNITATEA DE  COMPETENȚE SPECIFICE  CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII  Nr. ore  Săptămâna PERIOADA 
CRT.  ÎNVĂȚARE 
SEMESTRUL AL II‐LEA  ‐ 18 săptămâni 
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Primirea iertării prin spovedanie  1  S1  15‐19.02 
 
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Primirea lui Hristos prin Sfânta Împărtășanie  1  S2  22‐26.02 
CE ÎNSEAMNĂ 
1. 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Dumnezeu ocroteşte şi dă putere, pentru a face  1  S3  29.02‐04.03 
SĂ FII CREȘTIN 
fapte bune 
 
Recapitulare / Evaluare  1  S4  07‐11.03 
1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Necesitatea de a spune mereu adevărul   1  S5  14‐18.03 
2.
VIAȚA ÎMPREUNĂ   1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Ascultarea si împlinirea sfaturilor bune   1  S6  21‐25.03 
 
CU CEILALȚI  1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Blândețea si bunătatea în relație cu ceilalți  1  S7  28.03‐01.04 
 
Recapitulare / Evaluare  1  S8  04‐08.04 
  MARI SĂRBĂTORI  3.1; 3.2  ÎNVIEREA DOMNULUI  1  S9  11‐15.04 
3. CREȘTINE 
                                                      ŞCOALA ALTFEL – „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”    S 10  18‐22.04 

3
VACANȚA DE PRIMĂVARĂ: 23 APRILIE – 04 MAI 2016 
 
    1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Importanța de a avea răbdare cu cei din jur  1  S11  04‐06.05 
    1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Respectul față de sine şi față de ceilalți  1  S12  09‐13.05 
4. VIAȚA ÎMPREUNĂ   1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Nevoia de efort pentru a obține rezultate  1  S13  16‐20.05 
CU CEILALȚI  1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2  Lectură pentru suflet*   1  S14  23‐27.05 
Recapitulare / Evaluare  1  S15  30.05‐03.06 
MARI SĂRBĂTORI  3.1; 3.2  ÎNĂLȚAREA  DOMNULUI  1  S16  06‐10.06 
      5. 
CREȘTINE 
6.  Recapitulare semestrială  1  S17  13‐17.06 
7.  Evaluare semestrială  1  S18  21‐24.06 
VACANȚA DE VARĂ: 25 IUNIE – 11 SEPTEMBRIE 2016 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

4
 

COMPETENȚE GENERALE / COMPETENȚE SPECIFICE clasa a III‐a 
1. APLICAREA UNOR NORME DE COMPORTAMENT SPECIFIC MORALEI RELIGIOASE, ÎN DIFERITE CONTEXTE DE VIAȚĂ 
 
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu anumite situații de viață 
‐  dialoguri pe diferite teme: importanța lui Dumnezeu în viața omului, importanța omului în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură, viața 
de pe pământ etc. 
‐  exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, 
răbdare, respect, putere 
‐  lectura  unor  texte  pe  teme  din  natură  (succesiunea anotimpurilor, revenirea naturii la viață primăvara etc.) 
‐      realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care ilustrează aspecte din natură 
‐       explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației participării la slujbe (Sfânta Liturghie, Sfintele Taine) 
‐      discuții despre puterea primită de la Dumnezeu prin Sfintele Taine 
‐      vizionarea   unor   înregistrări   video/   participarea   la   diferite   slujbe   (Sfânta Liturghie, Sfintele Taine, sfințirea apei etc.) 
‐  jocuri  didactice  ilustrative,  care  să  valorifice  experiențe  ale  copiilor,  relevante din punct de vedere religios (referitoare la manifestarea unor 
virtuți în viața lor: sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea etc.) 
‐  analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificație religioasă în relație cu diferite situații de viață 
   
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană 
‐  povestirea  unor  fapte  bune,  fie  proprii,  fie  ale  altora,  relevante  pentru  aspecte  precum:  rostirea  adevărului,  ascultarea  sfaturilor, 
manifestarea blândeții și a bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. 
‐      lectura unor texte relevante, biblice și din viețile sfinților 
   ‐      jocuri  de  rol  „Cum  mă  comport  în  situația…”,  în  relație  cu  diferite  contexte relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relație cu 
semenii, comportamentul în relație cu diferite viețuitoare)  
‐  recunoașterea unor atitudini față de ceilalți, pornind de la imagini, povești, filme adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente etc. 
‐  discuții privind rolul muncii și al efortului în viața omului, rolul profesorilor în viața omului 
‐  exerciții de identificare și valorizare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri 
 
1.3.  Formularea unor  reguli de  comportament moral‐creștin, pentru diferite contexte de viață familiare 

5
‐  stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor reguli de comportament adecvate vârstei elevilor și diferitelor 
contexte (școală, familie, biserică, stradă, natură etc.), relevante din perspectivă moral‐religioasă 
‐  analiza  unor  situații  privind  respectarea  anumitor  reguli  de  comportament moral‐creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, 
analiza unor imagini, filme, desene animate) 
‐  studii  de  caz,  pornind  de  la  situații  reale  sau  imaginare  familiare,  care evidențiază importanța respectării unor reguli de comportament 
moral‐religios 
‐  dialog  pe  tema  regulilor  de  comportament  religios  pentru  primirea  unor  Sfinte  Taine,  adecvate  vârstei  elevilor:  „Cum  procedez  când  mă 
spovedesc?”; „Cum procedez când merg să mă împărtășesc ...?”, „Ce fac după ce primesc Sfânta Împărtășanie?” 
‐  jocuri  de  rol:  „Cum  procedez în  situația...?”;  „Ce  fac  atunci  când  cineva  îmi spune să fac un lucru bun/rău…?”. 
  ‐       vizite în diferite contexte de educație nonformală/ informală (bibliotecă, parc, muzeu etc.), în cadrul unor activități interdisciplinare Religie – 
Educație civică – Științe – Arte 
 
2. COLABORAREA  CU  COPIII  ȘI  CU  ADULȚII  DIN  MEDIUL  FAMILIAR,  ÎN  ACORD  CU VALORILE RELIGIOASE 
 
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 
‐  exerciții  de  identificare  a  rolurilor  sociale  ale  unui  elev,  în  raport  cu  persoanele  importante  din  viața  sa  de  creștin  (părinții,  preotul,  nașii, 
creștinii din parohie, prietenii etc. ) 
‐      participarea la  diferite  activități  educative,  împreună  cu  alți  membri  ai  școlii, comunității, parohiei etc. 
‐  studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din grupurile de apartenență 
‐  exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate, în activitățile de tip perechi și în cele de grup 
‐      asumarea de roluri în rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici 
‐  exerciții de construire a unui text pe teme de educație religioasă, pe baza unui suport vizual sau a unui plan de idei 
 
2.2.  Descrierea  unor  tipuri  de  relații  și  atitudini  sociale,  din  perspectiva moralei religioase, pornind de la situații concrete 
‐     participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?”, „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?” 
‐     exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața 
școlii și a comunității 
‐     audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă ideea de adevăr, respect, blândețe 
‐     imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe 
6
‐     discuții despre relațiile și atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor grupuri (familie, clasă, grupul de prieteni etc.), pe baza unor imagini 
- elaborarea  de  compuneri/  lecturarea  de  povestiri/  jocuri  de  rol  cu  scopul evidențierii unor relații în cadrul grupurilor 
3. EXPLORAREA ACTIVĂ A UNOR ELEMENTE DIN VIAȚA DE ZI CU ZI, DIN PERSPECTIVA PROPRIEI CREDINȚE 
 
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 
‐     formularea  de  întrebări  referitoare  la  diferite  evenimente  religioase  din  viața comunității 
‐     povestirea după imagini (planșe, icoane, ilustrații etc.) cu tematică adecvată 
‐     dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și din viețile sfinților 
‐     utilizarea unor icoane  pentru a  descrie  evenimente din  viața  Mântuitorului, a Maicii Domnului și a unor sfinți 
‐  audierea/învățarea   de    rugăciuni,    cântări,    colinde    etc.,    cu    explicarea semnificației acestora, a expresiilor și a termenilor religioși 
‐     imaginarea unor povestiri privind relația persoanei cu diferite lucruri, ființe 
‐     participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității 
 
3.2.  Prezentarea  importanței  unor  sărbători  și  evenimente  cu  semnificații religioase, din viața familiei și a comunității 
‐  discuții  privind  evenimentele  importante  din  viața  omului  (nașterea,  botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor 
‐  analizarea unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și albume de familie, imagini din sfera publică) 
‐      prezentarea   aspectelor   caracteristice   ale   diferitelor   sărbători   (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea 
Domnului) 
‐      lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine 
‐      audierea/ învățarea unor colinde și cântări religioase 
‐      participarea la serbări școlare 
‐        realizarea  unor  proiecte  pe  diferite  teme  interdisciplinare:  Religie  –  Științe  (de  exemplu,  „Apa  în  viața  creștinului”,  „Natura,  darul  lui 
Dumnezeu  pentru  om”  etc.);  Religie  –    Arte  („Darul  meu  pentru  tine”  –  realizarea  unor  desene  și  confecționarea  unor  felicitări, 
ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor sărbători religioase) 
   ‐     identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a  
comunității  locale  
 
 

7
 
 
Notă 
• * Din orele aflate la dispoziția profesorului 
• Zile libere: 30 noiembrie şi 1 decembrie 2015, 20 iunie – A doua zi de Rusalii;  
  
 
 
 
 
 
 
Director,                                                                                                             Responsabil comisie metodică,