Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINTE ALE COMUNICĂRII

INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIE

Student : URSA ( BIDIAN ) Loredana Maria


Adresă de e-mail : loreursa@yahoo.com

BISTRIȚA
2020
INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIE

C
1. Care este legătura dintre ”faptul social” și ”raportul dintre societate și individ” în teoria
sociologică a lui Durkheim?
Societatea, așa cum se prezintă ea la momentul ”T zero”, ca și evoluția ei în timp nu sunt
variabile dependente de activitãțile fiecãrui individ luat în parte și nici expresii efective ale psihologiei
lor specifice, ci sunt constituiri în sine sau realitãți cu caracter “sui generis”: socialul se explicã prin
social sau și mai exact: un fapt social nu poate fi explicat decât tot printr-un fapt social. Un astfel de
fapt, ca și legile lui actuale comportã un alt substrat ontologic decât cel personal și se revendicã în alte
roluri comparativ cu cele psihologice.
Faptele sociale trebuie considerate ca lucruri (în sensul că au o existență obiectivă); Fiind
exterioare individului particular și exercitând o presiune forțatã asupra acestuia, ele au un rol coercitiv și
îndeplinesc o funcție socializatoare (adică de mențnere a individului în cadrul societății).
Principiul dominației socialului asupra individului ca și procesul specializãrii absolute efectuat
de cãtre cel dintâi asupra celui de-al doilea, se coreleazã organic cu un cuplu conceptual extrem de
important, acela al reprezentãrilor colective (ceea ce se crede, la nivelul unei colectivități umane, despre
o anume parte a realității înconjurătoare și care se pot transforma în reguli și norme care reglementează
comportamentul indivizilor; prin acest concept Durheim anticipând conceptul de conștiință socială) și al
reprezentãrilor individuale

2. Ce diferență este între un grup social și o aglomerare umană?


Grupul social reprezintã un ansamblu de persoane caracterizat de o anumitã structurã și cu o
culturã specificã, rezultat din relațiile și procesele psiho-sociale dezvoltate în cadrul sãu.
Conform definiției de mai sus, trebuie înțeles că nu orice aglomerare, sau mulțime de oameni
este un grup social. Spre exemplu, oamenii care călătoresc împreună într-un autobuz, sau tren, nu sunt
un grup social, ci doar un grup de oameni, în sensul de aglomerare umană. Dezvoltând acest exemplu,
pentru ca această aglomerare umană, a călătorilor aflați într-un mijloc de transport, să fie ”grup
spocial”, aceștia ar trebui să aibă și altceva în comun, nu numai simpla deplasare dintr-un punct în altul.
Astfel dacă ei sunt navetiști, care zi de zi se deplasează pe aceeași rută la serviciu sunt un grup
social, tot așa cum turiștii care fac o excursie cu un autocare constiruie un grup social.
3. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?
Sociologia nu este cu nimic mai puțin științificã decât chimia și astronomia chiar dacã ea nu pare
sã aibã precizia acestora. Aceasta, în parte, din cauza relativei sale tinereți ca științã. Ea nu a avut atât de
mult timp sã-și dezvolte nici metodologia, nici conceptele teoretice. Dar, lipsa de ”precizie” a
sociologiei provine mai ales din faptul că psihicul oamenilor, care le determină atitudinile și
comportamentul (la nivel social vorbind de conștiință socială și comportamentul maselor), este de o
complexitate infinit mai mare, decât realitatea materială care constituie obiectul de studiu al științelor
naturii (științele exacte).
De aceea, de multe ori, în sociologie și celelate științe sociale există adevăruri multiple, ceea ce
în științele exacte este de neconceput. Spre exemplu, în psihologie vorbim de ”teorii” (deci la plural)
asupra conștiinței umane, care fie nu au nici o legătură unele cu altele, fie sunt chiar contradictorii, dar
care s-au dovedit, totuși, a fi ”adevărate”.

H
1. Ce modificări a constat Mills că s-au produs în ”elita puterii”?
Mills demonstrează că un grup restrâns – ”upper class”, format din mari proprietari (lideri
econommici), lideri politici și lideri militari dețin și administrează puterea pentru realizarea propriilor
interese. Până la acest moment, liderii erau separați și acționau separați, fiecare pe domeniile lor.
Caracteristica elitei noi este tocmai îmbinarea celor trei tipuri de puteri pe seama unor interese
comune. Membri acestei elite au o origine socială comună – ei provenind din rândurile clasei sociale
bogate, cu educație și convingeri religioase asemănătoare. Elita se îndepărtează definitiv de restul
societății dar, în același timp, prin mecanismele de putere pe care le deține afirmă propriile interese
economice și politice ca interese sociale generale.

2. Descrieți ”faptul social” pe care l-a observat Durkheim în legătură cu sinuciderile și care a fost
principala concluzie a cercetării lui în acest domeniu?
El a explicat aceste constatãri pe baza unei legi sociale, pe care a descoperti-o pornind de la
observație - legea integrãrii sociale, potrivit căreia o mai mare integrare socială are ca urmare un mai
mare control social al grupului asupra indivizilor și, ca urmare, deciziile individuale ale acestora sunt
mai limitate.
În cazul sinuciderilor, itegrarea scială, care este mai mare la catolici decât la protestanți și la
persoanele căsătorite, față de cele necăsătorite sau divorțate, determină o mai mică rată a sinuciderilor în
aceste colectivități. Astfel, folosind metode de cercetare împrumutate de la științele naturii, Durheim a
ajuns să descopere o lege obiectivă care acționează în societate. Potrivit acestui model de cercetare a
realitățăii sociale, generații de sociologi au contribuit la dezvoltarea sociologiei ca știință.
În acest fel, sociologia își creează teorii, deduce ipoteze specifice din aceste teorii și verificã
ipotezele adunând și analizând date relevante. Rezultatele sunt apoi folosite pentru a evalua teoria sau
teoriile care le-au generat. Teoriile pot fi abandonate, modificate sau acceptate. Construirea teoriilor și
confruntarea acestor teorii cu datele empirice este caracteristica specificã a științei moderne.

3. Ce anume a generat, în plan politic și social, teoria marxistă a revoluției sociale?


Influența ideilor sociale ale lui Marx, completaat de cele ale prietenului său – Engels, a depășit-o
pe oricare alta, doctrina lui fiind la originea revoluțiiei bolșevice din Rusia (Lenin, Stalin), care a
schimbat destinele a milioane de oameni de pe toate continentele, urmată fiind de revoluția din China
(Mao) și apoi, după cel de-al doilea război mondial, ”exportată” pe toate continentele. Actum, doctrina
sa este continuată, sub o formă mascată în ceea ce se nuește ”politicaliy correct”, în plan spiritual,
cultural sub forma ”marxismului cultural”, care și-a propus să distrugă familia tradițională, credința
religiasă, patriotismul, tradițiile naționale, mândria națională, pentru a obține cetățeni ”ai planetei”,
însingurați, limitați cultural și intelectual șideci obedienți și ușor de manipulat.

M
1. De ce se afirmă, în teoria grupurilor sociale, că ”starea naturală a oamenilor este cea de grup”?
Grupul social reprezintã un ansamblu de persoane caracterizat de o anumitã structurã și cu o
culturã specificã, rezultat din relațiile și procesele psiho-sociale dezvoltate în cadrul sãu.
Starea naturală a oamenilor este cea de grup, omul fiind o ființă gregară.
Situațiile unor copii descoperiți în jungla indiană, care au fost crescuți de animale – lupi sau
maimuțe – demonstrează că în lipsa traiului în societate, în lipsa cel puțin a încă unui om, aceștia au un
comportament animalic, de la a se deplasa în patru labe și până la a nu putea articula sunete. Deci, omul
nu se naște om decât doar ca potențialitate, ci el devine om prin procesul de socializare, care se
realizează în grupuri sociale. Cel mai recent caz a fost înregistrat în anul 2017, când o patrulă a poliției a
descoperit o fetiță de circa 8 ani, care trăia într-o ceată de maimuțe (Lucknow, Statul Uttar Pradesh).
Deși a fost extrasă din ceata de maimuțe – cu opoziția maimuțelor, dar și a fetiței – ea se comportă, în
continuare, ca o maimuță, nu ca o ființă umană. Mowgli, din povestea lui Kipling – ”Povestea junglei”,
rămâne doar o poveste.
2. Cine a fost inițiatorul conceptului de ”inginerie socială”, lansat în lucrarea ”Mecanica
socială”?
Continuator și novator al activitãții lui Ion Ionescu de la Brad a fost Spiru Haret (1851-1912).
Opera complexã a acestui mare om de stat și matematician este deosebit de semnificativã pentru
sociologie, în special (dar nu exclusiv) prin lucrarea sa “Mecanica socialã” (publicată în 1910 simultan
la paris – în limba franceză și la București), pe care Gaston Richard (mare sociolog francez) o considera
“una din operele cele mai viguroase ale sociologiei din Europa”. Prin aceastã lucrare s-a fãcut un
remarcabil efort “de punere în ecuație a fenomenelor istorice” și s-a încercat o metodã certã de
“inginerie socialã”. În această lucrare Spiru Haret a folosit metode matematice în explicarea
fenomenelor sociale.

3. Care este mecanismul socilizării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde? Ce diferență este între
”publicuri” și ”mulțimi”?
Tarde s-a situat într-o ipostazã absolut opusã teoriei lui Durkheim și a urmãrit constant sã-i
demonstreze inconsistența. Pentru Tarde, existență obiectivă are doar individul, societatea fiind o simplă
însumare a indivizilor, iar socializarea indivizilor a pus-o doar pe seama imitației, iar fenomenul
imitației, la scara societății duce la ceea ce el a numit contagiune. Mergând mai departe cu acest
raționament, contagiunea contribuie la formarea publicurilorcare nu sunt tot una cu mulțimile.
Mulțimile sunt grupuri de oameni pur și simplu însumați, în timp ce publicurile sunt tot grupuri
de oameni dar care sunt constituite pe bază de contagiune, ce înseamnă că au anumite trăsături și
interese care le conferă o anumită personalitate. Această concepție este foarte importantă pentru
sociologie, mai ales că Tarde a admis și fenomenul contagiunii la distanță, care este posibil ca urmare a
acțiunii mass media (pe vremea sa, mass media era doar presa scrisă).
Mass media aruncă cititorul în social – afirma Tarde. Important este și faptul că Tarde a afirmat
existența și rolul important al opiniei publice care este prezentă doar în cadrul publicurilor, nu și al
mulțimilor.

S-ar putea să vă placă și