a

.
Fizioterapie-lucrari practice
I
CUPRINS:

LUCRAREA PRACTICA NR.1

INTRODUCERE IN FIZIOTERAPIE.............................................. 7
1.1 Metode de evaluare
1.2Tehnicile si metodele recuperarii medicale fizioterape'utice
LUCRAREA PRACTICA NR. 2
FIZIOTERAPIA IN TRATAMENTUL DURERII............................. 13
2.1 Tipurile de durere
2.2 Localizarea, caracterul si modul de declansare al durerii
2.3 Metodele fizioterapeutice folosite in terapia durerii
LUCRAREA PRACTICA NR. 3
MASOTERAPIA...........................................................................
18
3.1 Tehnicile clasice de masaj
3.2 Tehnicile complementare de masaj
3.3 Tehnicile speciale de masaj
3.4 Masajul-general
3.5 tehnicile de masaj ale diverselor orgahe si aparate
3.6 Masajul-reflex
3.7 Masajul mecanic
3.8 Masajul oriental
3.9 Indicatiile si contraindicatiile masajului
LUCRAREA PRACTICA NR. 4
ELECTROTERAPIA..................................................................... 43
4.1 Curentii de joasa frecventa
4.2 Curentii cu impulsuri de joasa frecventa
4.3 Curentii de medie frecventa
4.4 Curentii de inalta frecventa
4.5 Campurile electromagnetice
4.6 Fototerapia
4.7 Electroterapia orizontala
LUCRAREA PRACTICA NR. 5
ARTR1TELE.................................................................................. 57
5.1 Fizioterapia in afectiunile reumatismale inflamatorii si ale
aparatului dento-maxilar
5.2 Artrita reumatoida. juvenila. Program de recuperare. Alcatuire
schema terapeutica, exemplificari
5.3 Spondiloartropatiile seronegative. Program de recuperare.
Alcatuire schema terapeutica, exemplificari
 5.4 Artritele induse de microcristale. Program de recuperare. 4
Alcatuire schema terapeutica, exemplificari
5.5 Artrita temporo-mandibulara. Program de recuperare. Alcatuire
schema terapeutica, exemplificari
LUCRAREA PRACTICA NR. 6
POLIARTRITA REUMATOIDA.................................................... 70
6.1 Manifestari clinice
6.2 Simptome de debut
6.3 Manifestari la nivelul articulajiei temporo-mandibulare §i la
nivelul cavitatii orale
6.4 Diagnostic
6.5 Strategii terapeutice de recuperare. Exemple
6.6 Program de recuperare fizioterapeutic
LUCRAREA PRACTICA NR. 7
SINDROMUL SJOGREN............................................................... 79
7.1 Xerostomia - Tablou clinic
7.2 Xeroftalmia - Tablou clinic
7.3 Manifestari in cavitatea orala
7.4 Teste diagnostice specifice
7.5 Metode fizioterapeutice de tratament
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC............................................ 85
7.7 Tablou clinic
7.8 Manifestari in cavitatea orala
7.9 Criterii de diagnostic
7.10 Program de recuperare. Exemple
7.1 ITratamentul de recuperare in cadrul manifestarilor din cavitatea
orala
LUCRAREA PRACTICA NR.8
SCLERODERMIA.......................................................................... 91
8.1 Tablou clinic. Exemplificari
8.2 Simptome si semne de diagnostic
8.3 Manifestari clinice la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
8.4 Diagnostic pozitiv
8.5 Tratament fizioterapeutic general
8.6 Tratamentul fizioterapeutic in cadrul manifestarilor de la nivelul
articulatiei temporo-mandibulare
DERMATOMIOZITA SI POLIMIOZITA........................................ 96
8.7 Polimiozita. Manifestari clinice. Exemplificari
8.8 Dermatomiozita. Manifestari clinice. Exemplificari
8.9 Criterii de diagnostic
 8.10 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare
8.11 Manifestari la nivelul articulatiei temporo-mandibulare si
cavitajii orale. Tratamentul de recuperare
LUCRAREA PRACTICA NR. 9
OSTEOPOROZA............................. id
9.1 Manifestari clinice
9.2 Fizioterapia in osteoporoza
9.3 Tehnici si metode fizioterapeutice de recuperare
BOALA PAGET A OSULUI...........................................................
106
9.4 Tablou clinic. Exemplificari
9.5 Diagnostic pozitiv
9.6 Tratamentul de recuperare
LUCRAREA PRACTICA NR. 10
BOALA ARTROZICA..................................................................... no
10.1 Clasificare
10.2 Forem clinice dupa topografie. Exemplificari
10.3 Fizioterapia in afectiunile reumatismale degenerative. Alcatuire
schema terapeutica. Exemplificari
10.4 Disgunctiile temporo-mandibulare artrogene.
10.5 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare
DUREREA LOMBARA JOASA......................................................
123
10.6 Fizioterapia in tratamentul durerii lombare joase
LUCRAREA PRACTICA NR. 11
FIBROMIALGIA............................................................................ 125
11.1 Evaluarea numarului de puncte dureroase trigger/ tender
11.2 Criterii de diagnostic
11.3 Tratamentul de recuperare in fibromialgie. Exemplificari
11.4 Sindromul fibromialgic in medicina dentara. Examenul clinic
11.5 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare in sindromul
fibromialgic de la nivelul aparatului dento-maxilar
LUCRAREA PRACTICA NR. 12
PERIARTRITA SCAPULOHUMERALA......................................... 131
12.1 Forme clinice
12.2 Fizioterapia in afectiunile reumatismale periartieulare
12.3 Schema terapeutica de tratament. Exemplificari
BURSITE, TENDINITE................................................................... 135
12.4 Bursite. Tablou clinic
12.5 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare al bursitelor
12.6 Sinovita si capsulita articulatiei temporo-mandibulare.
Tratamentiul de recuperare
 12.4 Tendinite si Tenosinovite. Forme clinice
12.5 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare al tendinitelor
12.4 Tendinita temporala. Tratamentiul de recuperare
LUCRAREA PRACTICA NR. 13
NEVRALGIA TRIGEMINALA.......................................................
HI
13.1 Caracteristici clinice
13.2 Tratamentul de recuperare fizioterapeutic in nevralgia
trigeminala
MIASTENIA GRAVIS.....................................................................
144
13.3 Manifested clinice. Exemplificari
13.4Tratamentul de recuperare fizioterapeutic
LUCRAREA PRACTICA NR. 14
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA §1 DE TIP CENTRAL.........
147
14.1 Paralizia facials periferica. Manifestari clinice
14.2 Obiective s.i principii fundamentale de tratament
fizioterapeutic
14.3 Paralizia faciala de tip central. Manifestari clinice
14.4 Fizioterapia in recuperarea paraliziei faciale de tip central
LUCRAREA PRACTICA NR. 15
ASPECTE PATOLOGICE ALE ARTICULATIEITEMPORO-
MANDIBULARE...........................................'.................................
153
15.1 Evaluarea si examenul clinic
15.2 Tratamentul de recuperare in tulburari articulare ale atm
15.3 Tratamentul de recuperare in tulburari musculare ale atm
15.4 Fizioterapia in traumatismele articulatiei temporo-
mandibulare
15.5 Fizioterapia in anchilozele articulatiei temporo-mandibulare
BIBL1OGRAFIE.......................................'....................................
157
LUCRAREA PRACTICA NR.1
INTRODUCERE IN FIZIOTERAPIE
Fizioterapia este stiinta care studiaza actiunea factorilor fizici
(apa, lumina, caldura, electricitatea, examenul fizic regulat, masajul)
asupra organismului uman. Ca urmare, fizioterapia este tehnica de
recuperare medicala indicata in afectiunile degenerative ale
aparatului neuro-musculo-artro-kinetice, in artroze, in bolile
articulare, inflamatorii, autoimune, precum si in toate patologiile
care afecteaza organismul uman.
Orice tratament de recuperare medicala trebuie sa fie precedat
de un examen clinic complet, de investigatii paraclinice, precum §i
de unele evaluari necesare stabilirii gradului de afectare a functiei
unei structuri ale aparatului locomotor, articulafii, muschi, nervi.
De aceea, examenul clinice trebuie sa puna in evidenta
natura patologiei:
daca este un proces inflamator, degenerativ sau mecanic;
daca procesul patologic este in faza acuta, de
activare sau remisiune;
numarul de articulatii interesate, daca avem o singura
articulatie afectata vorbim de interesare
monoarticulara, intre 2 si 5 articulatii vorbim de
interesare oligoarticulara, iar mai mult de 5 articulatii
afectate avem afectare poliarticulara; alte organe afectate.
Prin urmare, inainte de stabilirea unui tratament de
recuperare, indiferent de patologie, trebuie facuta anamneza si
stabilit istoricul bolii.
Sindromul inflamator se caracterizeaza
prin: tumefac|:ie; cSldura locala;
roseafa; durere; redoare articulara
matinala.
 Patologia de tip mecanic se caracterizeazS prin: " - durere 2. Evaluare sensibilitatii urmareste asimetriile de perceptie:
ameliorata prin punerea in repaus a articulatiei; - anestezie
- durere intensificata prin incarcare articulara; - hipoestezie
- redoare articulara de scurta durata (aproximativ 10 minute). - parestezie
- hiperestezie
Medicul atinge fata pacientului bilateral, fruntea, mandibula. Bolnavul
trebuie sa descrie senzatii asemanatoare pe ambele parti.
METODELE DE EVALUARE IN FIZIOTERAPIE
Examenul clinic al articulatiei temporo-mandibulare ne permite sa
Evaluari speciale facem urmatoarele constatari:
- una care se refera direct la functionalitatea aparatului NMAK durerea la nivelul articulafiei temporo-mandibulare o intalnim in
(electrodiagnosticul) si artrite, poliartrite, artroze;
incapacitatea de a deschide complet gura o intalnim in
t\ - una care apreciaza indirect "capacitatile" acetuiasi aparat
(electronografia).
microstomia din sclerodermia sistemica;
- ulceratiile dureroase ale mucoasei bucale in lupusul eritematos
sistemic, sindromul Behcet;
Evalu&ri analitice
- ulcerafiile nedureroase la niveluul mucoasei bucale in sindromul
A. Bilantul (testing) articular si muscular
Reiter;
B. Evaluarea sensibilitatii
in reducerea salivatiei suspectam sindromul Sjogren;
oboseala musculara in miozite, dermatomiozite, etc.
Evaluari semianalitice
A. Evaluarea segementelor aparatului NMAK ce vor fi implicate in
tractiuni (manipulari) si / sau elongatii TEHNICILE §1 METODELE RECUPERARII MEDICALE
B. Evaluarea posturii si aliniamentului corpului
I. FACTORIINATURALI DE CURA
Evaljiari semiglobale Clima
A. Evaluarea echilibrului
Apele minerale
B. Evaluarea mersului
Peloidele (namolurile terapeutice)
Evaluarea aparatului dento-maxilar se realizeaza cu ajutorul evaluarii Cura balneoclimaterica
analitice, si anume:
1. Bilantul articular urmareste: II. HIDROTERMOTERAPIA
- limitarea amplitudinii miscarii de deschidere a cavitatii Mijloacele §i tehnicile hidrotermoterapiei:
bucale si a laterotruziei; 1. Compresele f
2. Cataplasme
- durerea articulara, cracmentele, crepitatiiale articulafiei
3. Hidrofoarele
temporo-mandibulare; 4. Fricftunile
- muschii maseter si temporal anterior sunt sensibili la palpare; 5. Spdldrile
- .asimetria fetei sau a arcadelor dentare. 6. Afuziunile
7. B&ile
I 8. Du§urile
9. Impachetdrile
Cornpresele se aplica cu o bucata de panza inmuiata in apa. Compresele
pot fi:
10. Aplicafii speciale - Reci, cu efect antalgic, vasoconstrictor, antihemoragic. Pot fi
- Bdile cu vartej de apd (wHirl-pool) aplicate in once proces inflamator;
- Dusul masaj - Calde, cu actiune relaxanta, de sedare, antiinflamatoare,
- Dusul subacval indicata in procesele inflamatorii cronice.
- Terapia cufactori contrastanti (cura Kneipp)
- Sauna Cataplasmele se aplica cu ajutorul unor substante umede - mustar, hrean,
-Crioterapia
museji vralgii. - Ascendente - se creste progresiv temperatura de la 37 la 40°.
el, Sunt indicate in crizele de astm bronsic, crizele anginose.
namol. Frictiunile sunt proceduri reci, folosindu-se bucati de panza umede cu
Partiale.
Mustar ajutorul carora se efectueaza frictiuni, apoi se fac frictiuni cu palmele pana
ul are acestea se incalzesc. Regiunea frictionata se sterge si se acopera. Sunt
jmpachetarile pot fi uscate, aplicate dupa anumite proceduri sau umede cu
efect indicate in fracturi, traumatisme Afuziunile sunt aplicari de apa fara
namol, parafina. Au efect vasodilatator, antiinflamator, antalgic, relaxant.
decong presiune (dusurile).
Sunt indicate in artrite, artroze, nevralgii, redori.
estiona
nt. Baile sunt cele mai solicitate proceduri din fizioterapie. Pot fi:
- - medicamentoase, cu difertite substante - iod, sare, sulf; III. ELECTROTERAPIA utilizeaza diferite forme de curent in scop
- Indiferente (35-37°), au efect sedativ, relaxant, indicate in terapeutic.
S bolile aparatului locomotor, nevroze; Curentul de joasa frecventd utilizeaza :
e - Calde, indicate in afectiunile cronice, ortopedice, in sechele, 1. Curentul galvanic
pareze, reumatismul cronic; 2. Curentii cu impulsuri
a - Kinetoterapeutice - se adauga miscarile pasive sau active. Se - Curentii diadinamici
p executa 5 minute miscare, urmata de 5 minute pauza, timp de - Curentii cu impulsuri, altii decdt curentii diadinamici
l 20 de minute. Sunt indicate in redori musculare si articulare; - Curentii Tra'bert — curenti de ultrastimulare
i - Reci generale, sunt drastice si folosite mai rar. Au efect - Neurostimularea transcutanatd (TENS)
c stimulant. Nu sunt recomandate bolnavilor cardiaci; Curentul de medie frecvenfa
a Curentul de inaltafrecvenfd
1. Unde electromagnetice (UEM)
i >Unde scurte (US)
n >Unde ultrascurte (UUS)(microunde, unde radar)
2. Unde mecanice
m >Ultrasunetul (ULS)
i 3. Magnetoterapie
a 4. Fototerapia
l y Radiatiile ultravioletef UV-actinoterapia
g yRadiafiile infraro§ii (RJR-solux)
>Laserterapia
i
> Fototerapia cu lumindpolarizatd
i
,
IV. MASAJUL este clasificat in cloua man categorii:
n
A. Masajul occidental
e
B. Masajul oriental

10
V. KINETOTERAPIA (terapia prin mi§care) are urmatoarele LUCRAJREA PRACTICA NR.2
obiective:
l.Relaxarea (intriseca-metoda Jacobson, extrinseca)
2.Corectarea posturii §i aliniamentului corpului
3.Cre§terea mobilitatii articulare FIZIOTERAPIA fN TRATAMENTXJL DURERII
4.Cre§terea fortei musculare
ip^^J este experienta senzoriala, dar si afectiv- emotionala
5.Cres.terea rezistentei musculare
neplacuta, asociata cu distructie tisulara actuala sau potentiala, pur
6.Coordonarea, controlul, echilibrul
subiectiva, dificil de definit si, adesea, greu de descris sau interpretat
7. Antrenarea la efort
8. Corectarea deficitului respirator Terapia durerii poate fi realizata prin mijloace farmacologice si/sau
9. Reeducarea sensibilitatii nonfarmacologice si anestezice.
- Tehnici §i metode in kinetoterapie O abordare modema §i obiectiva a tratamentului durerii presupune o
- Tehnicile de reeducare neuromusculara (facilitare neuromusculara abordare multimodala, de asociere a diferitelor metode §i tehnici.
§i proprioceptiva-FNP) Terapia durerii necesita o abordare multidisciplinara, datorita
- Terapia ocupationala complexitatii etiopatogenice.
- Activitatea motrica adaptata (conceptul AMA) Spre deosebire de durerea acuta, care are o functie de semnalizare a
leziunii tisulare, durerea cronica este lipsita de aceasta caracteristica §i
Principii de evaluare: genereaza un sindrom complex de tulburari fizice §i psihice. (Ion Cristea
Patologia umana afecteaza organismul: -Terapia durerii, Bucure$ti: Celsius 2006)
- la nivel de organ sau aparat-infirmitate (impairment) Metodele fizioterapeutice utilizate in terapia durerii sunt multiple,
- la nivelul individului ca intreg-disfunctie, o incapacitate (disability) dar pentru ca terapia sa fie eficienta este necesara stabilirca unui diagnostic
- la m'velul integrarii sociale a individului- handicap precoce §i corect. Analiza durerii prin anamneza este obligatorie.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)-clasificare internationals a

bolilor cronice privind cele 3 aspecte = clasificarea IDH (International
Classification of Impairments, Disabilities and Handicaps):
a) 9 categorii mari de infirmitati CUM TRATAM DUREREA ?
b) 9 categorii mari de incapacity
c) 7 categorii mari de handicap Terapia durerii necesita o abordare multidisciplinara, datorita
complexitatii etiopatogenice.
A§adar, in terapia durerii trebuie sa tinem cont de tipul durerii, de
localizarea durerii, de caracterul durerii, precum §i de modul de declan?are
al durerii, de exemplu:
- in durerea lombara acuta durerea este declan§ata, de obicei, de
mis.can bruste, ridicarea de greutati, etc.; trebuie stanbilit
momentul aparitiei si disparitiei durerii; trebuie evaluate
manifestari insotitoare;
modul de perceptie al durerii. (Fizioterapia §i recuperarea medicala
-Iaroslov Kiss, Editura Medicala Bucuresti 2002)
 in tratamentul durerii trebuie sa tinem cont de: 1. Intensitatea durerii este descrisa variabil, in functie de personalitatea
ii gradul de cultura al pacientului.
Tipul de durere:
- durere pulsatila
Evaluarea clrnica a durerii se face cu scala analoga vizuala a durerii:
- durere batanta
- durere zvacnitoare (in inflamatii) Apreclerea pacientuiui(ei) privind cfurerea: evaluare de la 0 (fari durere) la 10 (durere
insuportabifS)
- durerea ca un fulger (atingere nervoasa, ex. nevralgia de trigeraen)
- durerea ca o crampa (atingere musculara)
0____1____2____3------4------5------6------7------8------9------10 wTncercuiJi cifra
- durerea colica (viscerala)
- durerea iradiata
- durerea dupa amputatii (membru fantoma)
- durerea tip arsura
- durerea generalizata Scala de evaluare a efectelor terapiei asupra dure
- durerea meteodependenta
- durerea nocturna.
- durerea in repaus

2. Localizarea durerii:
- daca durerea apare pe o regiune mica pacientii prezinta,
de
regula, durere de natura articulara;
- aca durerea se intinde pe o zona mai larga, (cranio-cervicala),
atunci putem vorbi de o darere de natura muscularas
trebuie stabilit daca durerea este provocata local sau
este
•wTncercuifi cifra
proiectata.
I Foarte multumit.....................................1
3. Caracterul durerii:
- daca durerea este continua, progresiva putem vorbi de o durere de I Multumit................................................2
natura articular^.;
- daca durerea estede tip recurent, cu perioade de remisiune putem I Oarecum mul$umit.................................3
vorbi de o durere de natura rnusculara sau nervoasa - nevralgia
de | Nemulfumit...........................................4
trigemen. i
f Foarte nernul|umit.................................5
4. Modul de declansare al durerii:
in durerea lombara acuta durerea este declansata, de obicei,
de miscari bruste, ridicarea de greutaji, etc.; momentul aparitiei
si disparrfiei durerii; manifestari insofitoare; modal de percep^ie
al durerii. Durerea la nivelul aparatului dento-maxilar
La nivelul aparatului dento-maxilar durerea se identifica prin anamneza.
Factorii care declanseaza durerea sunt:
- Limitarea si blocarea miscarilor
mandibulei
Oboseala muschilor masticatori
- Zgomotele articulare
- Procesul inflamator
METODEFIZIOTERAPEUTICE FOLOSITE IN TERAPIA DURERII x
Mijloacele folosite in terapia durerii variaza in functie de substratul
fiziopatologic al durerii:
1. Electroterapia
A. CmmtMlgateanic are urmdtorele efecte:
- reduce spasmele musculare;
- are efect analgezic la polul pozitiv;
- create excitabilitatea celulara.
B. Curen£ii diadinamici cu valori cuprinse intre 500 §i 50 Hz, aplicati
intre 20 si 30 de minute au efect antalgic.
C. Stimularea nervoasa electrica transcutanata (TENS):
- stimulare cu intensitate scazuta si frecventa mare (58Hz)
poate fi folosita in durerea acuta;
- stimulare cu intensitate crescuta si frecventa scazuta, unde
intensitatea curentului trebuie sa fie mai mare sau eel putin
egala cu pragul dureros pentru a fi eficienta analgetic;
- stimularea cu intensitate crescuta si frecventa crescuta -
produce tetanie musculara;
- stimularea cu intensitate scazuta si frecventa scazuta nu
produce analgezie.
Depasirea pragului durerii prin intensitatea curentului determina eliberarea
opioizilor endogeni.
Metoda este indicata in terapia durerii acute, dar mai ales a celei cronice.
Avantajele pe care le ofera stimularea electrica transcutanata (TENS) sunt
reducerea durerii, sedare si vasodilatatie locala.
Se recomanda ca introducerea TENS in programul terapeutic sa fie precoce
pentru a se obtine rezultate optime. Nu s-au descris efecte secundare.
TENS suprima temporar simptomatologia dureroasa sj este indicata atunci
cand produce parestezie in zona afectata, ceea ce o recomanda in durerea
superficiala - tegumente, muschi, nervi periferici.
" 1988 peste 2jmilioane de interventii chirurgicale au fost
In concluzie, TENS este indicata in:
- durerea acuta - posttraumatica, postoperatorie
- diirerea cronica- provocata de nevrom, spasm muscular,
puncte trigger, dureri cervicale, toracale, lombare, dureri
dentare, nevralgia de trigemen.
D. Ultrgsunetele au efecte antalgice §i posibilitatea de a transporta
dincolo de bariera cutanata unele substante farmacodinamic active,
2. Kinetoterapia_- terapia prin miscare.
In cazul leziunilor articulare pot fi folosite tehnicile
akinetice de
imobilizare (imobilizari de punere in repaus, imobilizari de
contentie si
corectie) si posturare (corective si de facilitare).
Tehnicile kinetice pot fi statice sau dinamice. Tot in
cadrul
kinetoterapiei se foloseste ca si tehnica terapeutica exercitiul
fizic
terapeutic.
3. Masoterapia
In tratamentul durerii masoterapia foloseste toate tehnicile si
metodele de relaxare, decontracturare si de facilitare a miscarii.
4. Laseroterapia
5. Acupunctura este o metoda terapeutica analgetica descoperita
in
China Antica cu aproximatic 1000 de ani i.e.n. Conform
statisticilor din
efectuate sub
acupunctura. In Europa este introdusa ca metoda analgetica in anul
1972
de catre medicul vienez Benzer.
Medicina traditionala Chineza descrie 14 meridiane si 361 de
puncte implicate in efectuarea acupuncturii. Din cele 50-90 de
tipuri de ace speciale, la ora actuals sunt folosite aproximativ 5
variante.
 Studiile experimentale arata ca prin acupunctura se elibereaza
opioizi endogeni. t
Conform recomandarilor OMS acupunctura este acceptata ca metoda
terapeutica in anumite tipuri de durere cronica si poate fi o terapie adjuvanta
fizioterapiei.
6. Qrtezarea rig ida sau elastics folosita in distructii osoase sau
fracturi.
7. Tera2l?ocupationala.
 LUCRAREA PRACTICA NR.3
MASOTERAPIA
^fe^^^^3 prelucrarea metodica a partilor moi prin mijloace
manuale sau mecanice, in scop fiziologic, curativo-profllactic sau
terapeutic"
CLASIFICAREA MAS AJULUI:
Dupa persoana care efeciueaza masajul:
Amasajul efectuat de catre o alta persoana;
Aautomasajul.
Dupa regiunea la care se aplica;
Amasaj somatic (asupra parfilor moi superficiale):
0 general:
extins la mtreaga suprafata a corpului;
restrans la partile mai bogate in tesuturi moi;
0 partial:
regional pe o parte importanta §i bine definite a corpului;
segmentar pe portiuni anatomice distincte, in special membre;
local pe portiuni mici de piele §i tesut subcutanat, pe grupe de mus.chi,
pe articulatii; Amasajul profund (asupra
organelor interne).
1. T^gjezire (efleuraj. alunecare, masaj piaptane)
. Reprezinta alunecari ritmice §i usoare efectuate asupra tegumentului in
sensul circuiatiei de Intoarcere. Se adreseaza pielii, tesutului celular
subcutanat, sistemului vascular periferic 51 sistemului nervos periferic.
Poate fi aplicata cu efect usor stimulant, ca manevra introductiva a
masajului sau cu efect relaxant, calmant ca manevra intercalate intre
celelalte manevre de masaj sau care incheie sedinta de masaj.
. Se executa cu fata palmara sau dorsala a mainilor si / sau a degetelor, cu
pumnul. Pe suprafete mici se poate folosi 0 mana, iar pe suprafete mai
man ambele maini (asezate in cere, la acelasi nivel sau paralel sau una
deasupra celeilalte, cu miscari simultane sau alternative).
2. Fricti.un_e
» Se adreseaza in special tesutului celular subcutanat s.i structurilor moi
periarticulare. Are rolul de a create supletea si elasticitatea lor. Pe cale
reflexa are efecte circulatorii, trofice §i de stimulare sau relaxare neuro-
musculara. De asemenea determina analgezie locala.
• Ea consta Tni.r-o comprimare blanda ^i o deplasare a tesuturi lor moi pe
planul osos.
• Efecte: hiperemie a pielii li efect analgezic local, scazand sensibilitatea
terminatiilor nervoase.

Dupa origine, tehnica §i metodologia de aplicare I. Fig. 2 Frictiunea

Masajul occidental :
Amasajul uscat: Fig. 1 Netezirea
0 masajul manual efectuat de catre maseur sau automasaj: Framantat (petrisai)
■ masajul clasic: Este 0 manevra care se adreseaza in special mugchilot imbunatatindu-le
□ TEHNICI CLASICEr. mecanic calitatile, iar prin activarea circuiatiei sanguino-limfatice create §i
principale: netezirea; frictiunea; framantarea; baterea; vibratia schimburile nutritive §i eliminarea toxinelor.
Consta In apucarea, ridicarea, "stoarcerea" tesuturilor moi §i apoi presarea
lor pe planul de sprijin osos, urmata. apoi de slabirca presiunii dar fara a
desprinde mainile de pe zona. Mi§carea se reia in zona sau in alta. Acest
lucru se realizeaza in directie longitudinala pe fibrele musculare:
19
18
 =» In sensul circulatiei de Intoarcerc venoase si lirafatice pe zonele cu
masa musculara; => de la extremitate spre
radacina mernbrelor.
■■■
Fig.3, 4 Framantatul masei musculare
4. Batere (tapotaj, tapotament)
• Consta din lovirea usoara §i ritmica a tesuturilor moi, superficiale sau
profunde in functie de intensitatea loviturii.
® Efectele locale constau intr-o vasodilatatie locala cu hiperemie si cresterea
excitabilitatii neuro-musculare, cu activarea sistemului simpatic-
parasimpatic. In aplicare pe zone reflexe are actiune asupra organelor interne
si sistemului nervos central, cu efect relaxant sau stimulant in functie de
tehnica, intensitate, durata.
5. Yibratie
• Consta in imprimarea tesuturilor moi a unor miscari oscilatorii ritmice,
care realizeaza deplasari mici ale acestora cu presiuni ondulatorii (ca un
tremurat). Manevrele fine si prelungite au efecte hiperemice locale si
relaxante locale si generale. Daca cresc in amplitudine §i intensitate
produc si o activare circulatorie locala. Efectele de redresare circulatorie
si a proprioceptiei sunt asemanatoare terapiei cu factor! contrastanti.
• Poate fi realizata manual sau mecanic (aparate vibratorii portabile, mese
sau paturi sau scaune vibratorii). Desi acestea din urma au oscilatiile
vibratorii constante, realizarea manuals este mai sensibila si odata
insusita tehnica efectele sunt mai pregnante.
H
Fig.5 Vibratia
Fig.6 Baterea
- TEHNICI COMPLEMENT ARE::
- cernutul si rulatul muscular;
- presiunile si tensiunile;
- tractiunile, scuturaturile,
elongatiile;
1. Cgrnutul jii rulatul masei musculare
• Cernutul se executa cu mainile aplicate de o parte si de alta a segmentului cu
degetele usor flectate. Masa musculara este "plimbata" de jos m sus si
lateral, dintr-o palma in alta (asemanator cernutului intr-o sita), Intr-un
ritm vioi si cu deplasarea, din aproape m aproape a mainilor, de-a lungul
segmentului, in sus si in jos.
• Rulatul se executa tot cu mainile asezate de o parte si dc alta a
segmentului, dar degetele sunt intinse si palmele apasand pe tesuturi mai
puternic decat la ceraut. Tesuturile moi se ruleaza intre palme, in toate
sensurile, intr-un ritm alert. Un maseur experimentat poate realiza rulatul
numai asupra pielii si tesutului celular subcutanat.
« Cernutul si rulatul cresc supletea tesuturilor, augmenteaza functia
circulatorie si trofica, scad incordarea musculara si nervoasa, cu efecte
calmante si relaxante generale.
3. Tractiunile, elongatiile gi sc uturaturile
• Tractiunile (manipularilejexecutate asupra articulatiildr fac parte din
terapia manipulativa (reprezentand o mobilizare fortata care poarta
elementele unei articulatii peste jocul voluntar si obi§nuit al lor, pana la
limita jocului anatomic posibil, fara 'insa a-1 depasi; astfel se tensioneaza
articulatia si apoi se executa un plus de mi§care pasiva, rezultand de
obicei un cracment). Manipularile pot fi executate in modurile umiatoarc:
Ma
t (met
Fit?.8 Tractiunile
Fig.7 Cernutul ?i rulatul masei musculare
2. Presiiinile si tensiunile
• Presiunile pot fi executate in mai multe maniere tehnice si scopuri diferite:
=> pe periost - pe zone sau punctc speciale se executa presiuni continue
sau intermitente, de intensitate medie sau mare, ce pot alterna cu
neteziri sau vibratii locale cu actiune locala si reflexa (cresterea
sensibilitatii $i o ischemie locala trecatoare, urmate de scaderea
sensibilitatii cu analgezice si hiperemie persistenta, relaxare musculara,
sedare generala); => pentru modelarea craniului si toracelui la copiii
mici i (metoda Cornelius) - prin presiune continua sau vibratoare pe
oda
radacinile nervoase, traiectele nervilor sau punctele motorii, cc
sunt indicate in radiculopatii sau neuropatii insotite de
P tulburari functionale;
e => pe punctele de miogeloza sau musculatura "tensionata", de obicei
c pe
u spate, asezand palmele cu degetele intinse de o parte si de alta a coloanei
n vertebrale si aplicand presiuni se deplaseaza palmele de-a lungul
i coloanei, concomitent sau altemativ (pentru a realiza presiuui mai intense
a se poate folosi greutatea trunchiului, care prin aplecare in fata este
) transmisa mainilor); asocierea cu trepidatii ii creste eficienta; manevra
;
trebuie sa produca o senzatie placuta de relaxare locala si generala.
=>
=> Tensiunile se executa asupra articulatiilor segmentelor, cu cresterea
p
sau
e scaderea presiunii intraarticulare, prin mobilizari pasive sau activo-
pasive
n blande, progresive si insistente; eie determina o senzatie placuta
e locala cu
r cresterea supletei structurilor moi articulare si periarticulare si a
v
 circula filtrate intra si periarticulare. Elongatiile vertebrale reprezinta tractiunea in ax a diverselor regiuni
tiei ale coloanei cu scopul de a indeparta vertebrele intre ele, pentru a
locale reduce leziunile discale sau pentru a favoriza procesul de acomodare a
si aparatului disco-ligamento-radicular.
implici
t
crester
ea
gradul
ui de
miscar ©
e
articul Fig.9 Presiunile si tensiunile Fig. 10 Elongatii manuale ale
ara si
Tnlatur
I® coloanei cervicale

area ALTE TEHNICIFOLOSITE IN SCOPUL CRE§TERII

e EXCITABILITATII LOCALE:
v
e - ciupirile tegumentului si tesutului celular subcutanat;
n - pensarile por^iunilor musculare ale membrelor,
t - ridicarilor muschilor;
u - stoarcerile.
a
l "Ciupirile" tegumentului $i tesutului celular subcutanat - efectuate
e cu v^rful degetelor (fig. 11)
l "Pensarile" portiunilor tnusculare ale membrelor - se apuca intre
o degete o cuta de piele, tesut celular subcutanat sau chiar muschi daca
r este posibil, care se strange usor, se ridica cat permite si apoi se
elibereaza brusc, executandu-se alert pe diferite zone alternative (fig.
i 12).
n "Stoarcerile" - ca si cum s-ar stoarce o mfa, realizand o combatere a
stazei circulatorii locale (fig. 13)

Fig. 11 Ciupirile" Fig. 12 Pensarile" portiunilor

tegumentului fesutului celular musculare ale membrelor
22 23
 dar cu predilectie celor mai sus mentionate, se indica in afectarile
posttraumatice si reumatismale ale acestora. 2. masajul asociat cu
contractia musculara

Fig. 13 Stoarcerile

Fig. 15 Masajul manipulativ Terrier-Benz

D Tehnici Speciale:

Pentru piele: Pentru fascii:

1. kineplastia Morice reprezinta un framantat a! pielii si al tesutului
1 masajul manipulativ Rabe
conjunctiv sub forma unui "malaxaj" epidermo-dermic centripet, realizat
2. metode califomiene de fasciterapie:
cu una sau ambele maini, in acelasi sens sau in sens contrar; are rol in
- metoda Lehner
stimularea circulatiei locale, in special a celei veno-limfaticesi in
- metoda Rolf
mentinerea sau cresterea troficitatii locale.
2. petrisajul Jaquet & Leroy;
Pentru capsula articulara:
3. masajul trofic Glerant;
1.
4. metoda "palpare-rulare" Wetterwald
masajul profund Cyriax -: cu douS sau trei degete se patrunde
profund inzona articulara si periarticulara, realizandu-se fricfiuni
transversale sispiralate ale capsulei articulare si inserjiilor
ligamentare; are ca efectmentinerea "functionalita|ii" acestor
structuri relativ slab vascularizate sicu o reactie negaliva rapidS la
stimuli defavorabili interni si externi.

Fig. 14 Kineplastia Morice

Pentru muschi, tendoane, ligamente :

1. masajul manipulativ Terrier-Benz - consta. intr-un contact manual
minimal al terapeutului cu zona afectata (de obicelpulpar si mai rar prin
marginea radiala sau cubitala a mainii, articulatia rnetacarpofalangiana a Fig. 16 Masajul profund Cyriax
indexului, priza 'In bratara"), iar mana aplicata pe zona de tratat nu se
misca, masajul realizandu-se prin miscarea indusa zonei / segmentuluide
catre mobilizarea sa pasiva, prin balansarea corpului Pentru segmente:
terapeutului;adresandu-se de fapt tuturor structurilor aparatului NMAK, 1. masajul de apel al toracelui, pentru membrul superior;
2. masajul de apel al abdomenului, pentru membrul inferior;

9/L
Pentru afectiunile veno - limfatice:
1. drenajul manual limfatic Leduc & Godard
2. metoda van der Mohlen reprezinta varianta mecanica a drenajului
limfatic ce se foloseste dupa aplicarea celei manuale si consta in
exprimarea mecanica a edemului restant cu ajutorul unui tub de cauciuc
infasurat sub tensiune si spire de la degete spre ra.da.cina membrului Fig. 18 Metoda Grossi
afectat; astfel dupa stimularea limfaticelor cu migrarea moleculelor
spa|iului interstitial in colectoarelelimfatice prin aplicarea initiala a
variantei manuale Leduc & Godard, se accentueaza efectul acesteia si se Pentru efecte combinate:
mentine pentru o perioada mai indelungata "stoarcerea" membrului. metoda Knap
3. masajul talpii venoase Lejars; metoda Vogler

Fig. 17 Drenajul manual limfatic
Leduc & Godard
Pentru organele profunde:
1. metoda Grossi
Bazandu-se pe existenta legaturilor viscero-cutanate in care un stimul |
aplicat pe suprafata cutanata a peretelui abdominal actioneaza asupra
musculaturii netede a stomacului si intestinului (fiind, de fapt, o metoda
refiexoterapica speciala), se adreseaza ptozelor gastrice si intestinale, a
dereglarilor secretorii determinate de acestea, de origini diverse (inclusiv
posttraumatice si chirurgicale, exclusiv tumorile neoplazice) si se
realizeaza succesiv astfel:
pacientul in decubit dorsal si relaxat, terapeutul repereaza. zonele
reflexe cutanate hiperestezice;
terapeutul executa efloraje usoare si lente pe toate zonele si se repeta
acestea pe zonele cele mai sensibile, durata sedintei nedepasind 20-
25 de minute; eficienta tratamentului se urmareste prin aprecierea
modificarilor zgornotelor intestinale la ascultatia abdominals
(practic, terapeutul asezat lateral fata de pacient, cu o mana executa
masajul si cu cealalta. deplaseaza stetoscopul).
Masajul general
Prin masaj general se intelege o combinare a tuturor masajelor parti ale
in maniera prezentata mai jos.
Este indicat ca masajul general sa inceapa cu regiunea spatelui,
pentru ca este o regiune intinsa, putin dureroasa, care permite diferite
manipulatii. Manipulatiile care se fac sunt netezirea, framantatul, baterea si,
rar, frictiunea. Maseurul se aseaza de partea dreapta a bolnavului cand
bolnavul este cu fata in sus si de partea stanga cand este cu fata in jos. La
masarea spatelui nu se da o atentie speciala regiunii lombo-sacrate, ci se
considers ca parte integrants in masajul spatelui.
Se maseaza apoi membrul inferior pe partea posterioara, incepand de
la calcai pana la regiunea fesiera; apoi bolnavul se intoarce si se maseaza
membrele inferioare pe partea anterioara, dand atentie cuvenita labei.
Se trece la membrul superior, la torace, la gat si se termina de obicei
cu masajul abdominal, limitandu-se la masajul peretelui abdominal (tesut
adipos si fascii) si nu la interiorul abdomenului.
Masajul general se completeaza cu exercitii de gimnastica usoara, in
special cu gimnastica respiratorie.
Durata masajului poate sa varieze de la 1-2 ore, insa in cazul cand este
indicat in scop terapeutic, nu este bine sa depaseasca 30-40 minute,
deoarece pe de o parte, produce reactii prea intense datorita actiunii
prelungite asupra receptorilor cutanati si tisulari, lar pe de alta parte
catabolitii tisulari eliberati in mare cantitate si patrunsi in circulatia generala
pot provoca efecte nedorite.
26
27

Masajul diverselor organe §i aparate
1. Masajul tesuturilor corpului
Pielea §i {esuturile conjunctive subiacente realizeaza bariera dintre
organism §i mediu, ce are un rol complex: atat de structure fizica propriu-zisa
cu rol in protecjie, aparare, nutritie, termoreglare, cat si de interfata pentru
scbimburile informationale dintre sistemul viu, reprezentat de organismul
uman, §i variatiile mediului extern. Indiferent de modalitatile de actiune asupra
acestei bariere se realizeaza o stimulare, mai mare sau mai mica, a
sistemului viu.
Astfel, folosind tehnicile clasice principale, complernentare §i speciale
prezentate anterior, se obfine un efect direct, cu o "profunzime de actiune"
dependents de intensitatea stimularii. Prin conexiuni directe din aceasta zona
sau prin feed back-uri se realizeaza cuplajul informational si cu structurile
superioare de control informational, care la randul lor reactioneaza.
Aplicarea tehnicilor de masaj reflex face apel direct la aceste structuri,
ca §i la organele interne, cu rol in "economia" organismului.
2. Masajul aparatutai locomotor
Datorita structurilor sale complexe, interconexiunilor sale vaste si
rolului sau primordial in realizarea mi§carii aparatului locomotor i se acorda
o noua incadrare, aceea de aparat neuro-musculo-artro-kinetic, care arata
mult mai bine legatura dintre structura §i functiile sale.
Acest aparat este foarte sensibil la toate tipurile de masaj, indiferent ca
acesta este aplicat diferentiat structurilor sale componente (muschi,
articulatii, structuri periarticulare, periost) sau per ansamblu. Profunzimea
manevrelor este mai mare decat cea a masajului pielii ?i fesutului conjunctiv,
iar intensitatea, durata si frecventa variaza in functie de efectul pe care
dorim sa-1 obtinem: calmant-relaxant sau tonifiant-excitant.
3. Masajul aparatului cardio-vascular
Acest masaj a fost aplicat timpuriu pentru activarea circulatiei periferice
§i in special a celei veno-limfatice centripete. Astfel circulatia arteriala t§i
poate desfa§ura activitatea in conditii mai bune. In acest mod se imbuna-
tateste circulatia intregului organism si de aceea masajului i se mai spune ?i
"inima periferica". In cadrul tehnicilor speciale si al masajului mecanic sunt
detaliate tehnicile specifice, cele clasice principale si complementare putand
fi aplicate in once condi{ii de diagnostic §i dozaj corect. Procedeele de masaj,
pe langa actiunea directa asupra sistemului vascular, influenteaza §i nervii
vasculari (care regleaza la randul lor §i circulatia organelor profunde) §i la
Care se adauga eliberarea din {esuturi de substanfe vaso-motoare cu actiune de
lunga durata.
Masaj ul modificat al regiunii precordiale are efecte asupra cordului
prin intermediul sistemului nervos, putand fi aplicat precoce dupa intervenfiile
pe cord pentru imbunatatirea irigatiei si functiilor cordului (vezi masaj ul
organelor toracice).
Aplicarea masajului reflex regleaza functionalitatea aparatului cardio-
vascular in intregul sau ansamblu.
^1. Masajul capului
Pentru a putea avea acces liber asupra acestei structuri complexe
pacientul sta pe un scaun scund §i isi fixeaza barbia in propriile maini sau pe
un suport special, iar terapeutul sta in picioare sau pe un scaun inalt astfel
incSt sa lucreze cu mainile sub nivelul umerilor sai. El isi muta pozifia in
fafa, in spatele §i in lateral fata de bolnav in functie de necesit&fi.
Masajul se poate executa cu ambele maini sau numai cu una (cealalla
mana sprijina partea opusa a capului). Se maseazS in ordinc fruntea si partea
anterioara a capului, crestetul, portiunea occipitala §i ceafa, pSr|ilc laterale
ale capului. Pacientul isi schimba unghiul de inclinare a capului in flincfifl
de necesitati, iar sprijinul este realizat fie de o mana a terapeutului, fie de
suporturi, fie de toracele terapeutului. Se folosesc de obicei neteziri, frictiuni,
vibratii, bateri usoare §i ritmice pentru a influenta pielea fetei §i cea paroasa,
vasele, nervii cranieni si cervicali, mu§chii lati si subtiri.
Fig. 19 Masajul capului
 in final se executa vibratii usoare pe stern si coaste, din aproape in
aproape, in sens circular;

Fig.2O, 21- Masajul fetei

Fig. 22 Masajul regiunii precordiale
Masajul fetei este o forma specials de masaj, care foloseste tehnicile
cunoscute adaptate la particularitatile morfo-functionale ale regiunii, in
urmatoarele scopuri: ♦ tonifiant-excitant (creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala):
=> se aplica aceleasi manevre, in aceeasi ordine si dupa aceeasi
♦ cosmetic:
tehnica, dar cu miscari/mai vii, mai rapide si mai energice, intre
=> pastrarea sau refacerea aspectului estetic; care se intercaleaza frictiuni circulare energice.
=> corectarea unor defecte minore; =>
prevenirea si tratarea ridurilor;
♦ terapeutic: Masajul organelor respiratorii
=> tratamentul unor cicatrice, aderente, pareze. Este utilizat in insuficientele respiratorii de diverse cauze, avand
In aplicatie reflexa zonala sau de la distanta sunt influentate functiile drept scop cresterea circulatiei functionale si a schimburilor gazoase,
structurilor anatomice continute de cutia craniana. degajarea cailor respiratorii.
5. Masajul organelor toracice Din pozitie identica cu cea pentru masajul precordial se respira
profund, ritmic si rar. In inspir terapeutul patrunde cu ambele maini sub
Toracele contine structurile anatomice principale ale aparatului cardio- torace, cu degetele orientate inspre coloana vertebrala, iar spre sfarsitul
vascular (cordul si vasele mari) si ale aparatului respirator (plamani, pleure inspirului si in pauza postinspiratorie ridica usor toracele si aplica
si caile respiratorii). trepidatii usoare. In expir mainile aluneca incet spre partea antero-
Masajul acestora foloseste fie variatele tehnici de masaj reflex sau inferioara a coastelor. Spre sfarsitul expirului si in pauza postexpiratorie
oriental, fie tehnicile clasice adaptate particularitatilor anatomo-functionale. se efectueaza presiuni usoare, vibratii si trepidatii.
♦ Masajul rcgiunii precordiale
Pacientul sta in decubit dorsal cu capul si trunchiul usor ridicate, iar
membrele usor flectate. Din dreapta sa terapeutul executa manevre in
scop:
♦ calmant-relaxant (scade si regleaza ritmul cardiac, scade tensiunea
arteriala):
=> neteziri cu palma intinsa, ce este condusa din cot, lent si Fig. 23 Masajul organelor respiratorii
usor dinspre zona epigastrica -> pe partea anterioara a sternului -»
zona costala stanga -> varful cordului; => urmeaza fricjiunea, in
acelasi sens, executata de asemenea lent si
usor pentru piele si tesutul celular subcutanat; 31
=> apoi se executa un tapotament rar, lent si usor cu degetele
indepartate sau cu palma caus;
30
"6. Masaju! organelor abdominale
e Masajul colonului
Dupa manipulatiile prezentate anterior se trece la framantarea
colonului, care se face in felul urmator: se apasa cu varful celor patru
degete ale unei maini asupra partii inferioare a cecului, comprimand in
acelasi timp cu degetele celorlalte maini partea dorsala a mainii care
actioneaza direct asupra cecului si influen{area musculaturii organelor din
interiorul abdomenului. in acest scop.
Fig. 24 masajul colonului
Se fac miscari de flexie din falangele a Il-a si a Ill-a a mainii care
vine in contact cu peretele abdominal, dupa care se intind degetele
ac^ionand in directia colonului ascendent in acelasi ritm de flexie si
extensie de-a lungul colonului intreg pana in partea inferioara a sigmoidului.
Frictiunea se face cu varful degetelor mainii stangi, peste care se apasa
degetele celeilalte maini pentru a putea patrunde mai bine in profunzime,
progresand de la cec, de-a lungul colonului ascendent, transvers,
descendent si sigmoid. La aceste frictiuni se poate adauga a treia
manipulate, frictiunea combinata cu vibratia in aceeasi directie, cautand
sa se actioneze rnai intens asupra musculaturii netede a intestinelor.
Baterea se face cu varful degetelor sau cu partea dorsala a degetelor
fiectate din prima articulatie interfalangiana sau, in sfarsit, cu palma flectata.
intre flectarea dintre manipulate se aplica netezirea circulara profunda.
Masajul intestinului subtire
Se face in toate direc^iile avand in vedere topografia regiunii si
intrebuintand manipulatiile de introducere menfionate mai sus. Frictiunea
se face cu varful degetelor, avand radacina mainii indreptata in toate
directiile. Se face apoi framantarea periombilicala cu radacina mainii, cu
varfurile degetelor, sau cu radacina cubitala a mainii tinuta in supinatie.
Mai departe se aplica tocatul cu varful si pulpa degetelor si scuturatura
laterala, prinzand peretele abdominal intre police si celelalte patru degete,
scuturand orizontal. Se incheie cu o netezire circulara.
• Masajul stomacului
Are scopul de a intari musculatura acestuia si de a usura evacuarea
continutului acestuia. Pentru a intari musculatura, masajul se va face
inainte de mancare, iar in vederea evacuarii se va face la 1-2 ore dupa
mancare. Tehnica masajului consta din:
• => netezirea de-a lungul curburii man (de la stanga la dreapta) pana la
ombilic, apoi vertical in sus, in regiunea epigastrica; => framantarea in
aceeasi directie, cu partea cubitala a mainii, executand
miscari de intoarcere de la pronatie si supina|ie; => in masajul
stomacului are mare rol vibratia care se poate combina, atat
cu netezirea, cat si cu framantarea.
• Masajul ficatului si vezicii biliare
Consta din netezire, framantare si mai ales din vibratie. Mana stanga a
maseurului se fixeaza in spatele bolnavului, iar cu mana dreapta (cu
radacina mainii) maseurul face miscari de masaj pe hipocondrul drept
cerand bolnavului sa inspire adanc. Miscarile se vor face in directia
mersului acelor de ceas. Vibratia se face, fie cu varful degetelor, cautand
a se intra sub marginea inferioara a coastelor din hipocondrul drept, fie
vibrand cu palma deasupra coastelor. inainte de a termina se face o
vibratie bilaterala a arcului costal drept, aplicand mana stanga la spatele
bolnavului in regiunea coastelor a Vl-a - a IX-a, iar mana dreapta pe
partea antero-inferioara a toracelui. Se execute astfel vibratii bilateral,
atat in cursul inspiratiei, cat si in cursul expiratiei.
• Masajul rinichilor
Se face asupra polului inferior, executand vibratii profunde in timpul
expiratiei, cu palma si cu varful degetelor, de jos in sus. De asemenea se
poate aplica asupra regiunii renale si vibratia cu palma, punand bolnavul
culcat pe abdomen. Masajul acestei regiuni se aplica in caz de rinichi
ptozat, daca acesta nu a devenit inca mobil.
• Masajul vezicii urinare <•
Se executa initial alunecari lente in jurul santurilor iliace, de sus in
jos. Apoi se efectueaza presiuni vibrate In zona suprapubiana.
 m MASAJUL REFLEX: Testicol si epididim: D12-L5;
Cord si aorta descendenta: C3-C4 stang;
- masajul reflex conjunctiv: Stomac: C3-C4 si D5-D9 stang;
Colon ascendent: D9-L1;
A fost descoperit de Dicke *§i perfecfionat de Kohlrausch si Leube. Colon descendent: C3-C4;
Consta. in framantari §i in special fricjiuni puternice cu vaiful a unul sau Ficat si vezica biliara: D6-D10 dreapta;
doua sau trei degete pe anumite zone reflexe. Aceste zone sunt impastate 51 Rinichi: C4;
sensibile spontan §i la palpare atunci cand organul corespunzator este bolnav. Vezica urinara: D4-L3; S2-S4;
Ovar si anexe: D10-L3 bilateral.
 Piairliii §i bronhii: C3-C4, D3-D9;

I - vezica urinara;
2 - constipatia;
3 - rnenstruatia; 4 - intestin;
5 - sistemul venos §i limfatic;
6 - hepatobiliara; 7 - inima;
8 - stomac;
9 - sistemul arterial al
membrelor inferioare;
10 - hipomenoreea;
II -cap; 12-brate. Fig. 26 Masajul reflex segmentar
Esofag: D3-D5 bilateral; Intestin

Fig. 25 Masajul reflex conjunctiv Masaiele reflexe speciale:

-reflexologia vertebrala;
-reflexologia limbii; -reflexologia
Masajul reflex segmeiitar endonazala; -reflexologia
Reprezinta influentarea tesuturilor si organelor profunde prin auriculara; -reflexologia irisului;
mecanism reflex datorita actiunii asupra unui dermatomiotom, -reflexologia intestinului gros;
corespunzator unui segment vertebral. Arcurile reflexe prezinta o -reflexologia dintilor;
specificitate homolaterala si segmentara: fenomenele algice si reflexe apar -reflexologia palmara;
pe partea corpului unde se gaseste organul sau tesutul lezat si acestea pot fi -reflexologia plantara;
influentate prin actiune pe zona metamerica corespunzatoare : -neuralterapia.
aubtire D3-D4; Apendice: C3-C4,
D11-D12 dreapta; Rect: C3-C4,
D11-D12, L1-L2; Pancreas: C3-C4, Reflexologia auriculara: ca si pe scoarta cerebrals, exists si pe ureclie 0
D7-D9 stinga; Ureter: D10-LZ;
Uter:D10-L3 bilateral;
proiectie a unui homunculus cu capul in jos si partea posterioara. pe
pavilionul urecliii. Majoritatea acestor "zone reflexe occidentale" corespund
34
cu "cu punctele auriculare orientale" foiosite in auriculo-punctura si
presura. Stimularea acestor zone se poate realiza cu pu!pa" auricularului,
cu unghia, cu 0 bagheta specials, cu electrozi punctiformi, cu campuri
35
 magnetice localizate prin dispozitive speciale pe punct sau cu dispozitive
speciale de forma homunculusului care se fixeaza pe pavilion si in
porfiunea initials a conductului auditiv extern.
Reflexologia plantara: daca reflexologia palmara nu este atat de folosita
pe cat s-ar parea la prima vedere, datorita faptului ca membrele
superioare sunt uzitate in activitatile cotidiene, cea plantara continua sa-si
mentina locul de frunte in reflexologie, atat datorita posibilitatii de abord,
cat si intensitatii si persistentei efectelor.
Tehnica de diagnostic si tratament este identica cu cea palmara.

Fig.26 Principalele puncte reflexe auriculare

1 - ochi; 2 - miros; 3 - maxilar; 4 - plamani; 5 - auz; 6 - stomac; 7 - gat;
8 - gonade; 9 - splina, pancreas; 10 - inima; 11 - vezica biliara; 12 - rect;
13-nerv sciatic; 14-genunchi; 15 -rinichi; 16-nervtrigemen; 17-agresivitate; 18 - tragus; 19-piele;
20
- umar; 21 - punct zero; 22 - membra inferior;
23 - membru superior; 24 - alergie; 25 - punct Darwin; 26 - punct de sinteza; 27 - punct cerebral; 28
-punct occipital; 29 - punct genital; 30 - punct medular.

Reflexologia palmara: palmele prezinta. de asemenea foarte multe zone

reflexogene, utilizate in scopuri diagnostice si mai ales terapeutice. Dupa
detectarea punctelor sensibile la palpare se realizeaza masajul lor timp de
cateva minute, pana la disparitia impastarii sau durerii locale, cu varful
unui deget sau cu instrumente speciale cu capul rotunjit. Fig. 28 Reflexologia plantara
Reflexologia dintilor: Orsatelli, folosind scrieri vechi ale medicinei chineze, a
realizat o cartografiere a zonelor reflexe de pe dinti, care daca sunt tratati
din punct de vedere stomatologic sau sunt stimulati prin percutii usoare
cu baghete speciale, amelioreaza functia unor organe interne.

Fig. 27 Zonele reflexogene palmare

1 - sinusuri; 2 - plamani; 3 - umar; 4 - ficat; 5 - pancreas; 6 - vezicula biliara; 7 - apendice; 8 - colon;
9 - vezica; 10 - sold; 11 - ovare; testicule; 12 - ureche; 13 - plex solar; 14 - suprarenala; 15 - rinichi;
16 - hipofiza; 17 - zona cerebrala; 18 - glanda pineala; 19 - cap; 20 - gat; 21 - stomac; 22 - tiroida; 23
- coloana vertebrala; 24 - intestin subfire; 25 - uter, prostata, penis; 26 - inima; 27 - splina.

36
 A masajul umed:
0 niasaj clasic:
- fricjiunile;
- spalarile;
H - afuziunile;
- baile, cu valuri, cu vartej de apa (whirl pool), cu masaj, cu bule de
diverse gaze, cu abur;
J - dusurile, in general;
5? 0 Masai special:
I - inima; S - stomac; - baia cu vartej de apa;
VB - vezica biliara; - dus-masaj;
IG - intestin gros; P - plaman; - dus-subacvatic;
F - ficat; SP - splina-pancreas; - terapia cu factori contrastanti;
R - rinichi.
- masajul cu gheata;

II. MASAJUL OMENTAL A

masajul neenergetic: 0 osteopresura -
masajul periostal; 0 digitopresura -
presopunctura:
1
C=> cp> - craniopresura;
Fig.29 Corespondenta dintilor cu meridianele de acupunctura ce - rinofaciopresura:
controleaza functia organelor interne
- faciopresura;
- rinopresura;
- auriculopresura;
0 Automasajul:
- mano si podopresura:
- masajul clasic;
- pe punctele de acupunctura;
- masajul reflex;
- pe sistemul pumn - glezna;
0 Masajul mecanic: - presura generala pe punctele de acupunctura ale meridianelor;
0 touch for health;
■ masajul vibrator se realizeaza:
- diferite tipuri de impulsuri de curent electric si camp magnetic din Digitopresura (presopimctura)
domeniul joasei, mediei si inaltei frecvente; Stimularea punctelor de acupunctura prin presiune digitala (alaturi de
- unde mecanice (ultrasunet) in camp discontinuu si continuu; instrumente speciale sau improvizate, cum ar fi betigase de leinn, capatul
- prin electrozi, ventuze cu vid (vacuum) cu / fara diferite tipuri de rotunjit al unui instrument de scris) mai poarta denumirea improprie de
impulsuri electrice; acupresura. Punctele se maseaza cu pulpa degetului sau cu unghia, prin
- fotolii, paturi, mese vibratorii (oscilante); mi§cari circulare intermitente, usoare si rapide, timp de 1-2 minute in
- aparate vibratorii portabile. suferinfele acute sau rare, respectiv puternice, timp de 5-10 minute, in
38 suferinjele cronice. Terapia se realizeaza pe bolnavul in decubit si acesta
r&mane culcat inca 20 minute dupa terminarea sedintei.
39
Fig.30 Masajul vibrator m

Masajul nevibrator.
 Ea este indicate in special in afectiunile aparatului neuro-musculo-artro- paciopresura
kinetic de tip Yin (in care domina sindromul algic) si in afecfiunile psihosomatice.
Mecanismul de actiune se bazeaza pe principiile acupuncturii si in
special pe relatjia Yin-Yang. Neurofiziologii occidentali leaga mecanismul 1 - craniu 51 fa{a; 2 - gat; 3 - plaman; 4 - cord; 5 - ficat; 6 -
de ac^iune de zdrobirea $esuturilor subiacente tegumentului, cu eliberarea splina; 7 - uter; vezicula;
8 - vezica biliara; 9 - stomac; 10 - san;
unor mediatori chimici locali ce realizeaza zone de hiperemie si a unui 11 - coapsa; 12 - intestin subfire; 13 - intestin gros; 14 - umar;
potential electric de leziune. Ele declanseaza reflexe locale si la distanta. 15 -bra{; 16 -mana;
Locul de aplicare este foarte variat: punctele de acupunctura localizate 17 - rinichi; 18 - ombilic; 19 - lombe;
20 - coapsa; 21 - genunchi; 22 - rotula;
pe corp si cele din microsisteme. Prezentam in continuare principalele 23 - gamba; 24 - picior.
metodologii de aplicare.
Fig.33 Cele 24 de pimcte faciale
Craniopresura:
■Rinopresura (nazopresiira)

1 - craniu fi fa(a; 2 - gat; 3 - plaman; 4 - cord;

5 - ficat; 6 - splina; 7 - rinichi; 8 - organe
genitale exteme; 9 - ovar sau testicol; 10 - vezicula
biliara; 11 - stomac; 12 - intestin sutyire; 13 - intestin
gros; 14-vezica; 15 - ureche; 16 - piept;
17 - san; 18 - ceafa si spate; 19 - lombe; 20
Lmio B

- membru superior;
21 - sold si coapsa; 22 - genunchi si gamba;
23 - picior si degete.
..«
£ Fig. 34. Cele 23 de puncte de proiectie nazala
Fig. 31
Proiectja
zonelor
0 metode combinate (cele mai uzitate):
m chinezesti:
□ Ngam;
□ Tao-Inn;
active si a corpului uman B japoneze:
□ Do-Inn;
□ Shiatsu;

A masajul energetic pe punctele de acupunctura, pe puncte speciale si pe

meridianele energetice.

Fig. 32 Proiectiile motorii, vasomotorii si senzoriale

40 41
INDICATIILE MASAJULUI: LUCRAREA PRACTICA NR.4
- pe primul plan se situeaza, conform statisticilor, sechelele post
traumatice, afectiunile reumatice §i tulburarile neurologice s. i trofice.
- optimizarea formei sportive este o indicatie foarle importanta;
- sindromul de decondifionare (hipomobilitate = sedencarism, cre§terea ELECTROTERAPIA
in greutate = obezitate, scaderea capacitatii de adaptare a termo-reglarii
la rece) devine o arie tot mai larga de aplicare a masajului, in cadrul Electroterapia consta in folosirea curentului electric pentru
profilaxiei primare; stimularea tesuturilor, pentm tratarea diverselor afectiuni si recuperarea
■ nu in ultimul rand trebuie menfionat rolul sau in cadrul profilaxiei functiilor pierdute ale organismului. Oasele, cartilajele, ligamentele,
secundare; tendoanele, muschii sunt influentati pozitiv de electricitate.
- menfinerea unei stari fiziologice normale §i a formei fizice §i psihice
de zi cu zi sunt de asemenea indicatii ale masajului care capata o In concluzie, electroterapia poate trata o gama larga. de afectiuni,
audienfa tot mai mare. printre care amintim:
cefalee, dureri postoperatorii;
CONTRAINDICATIILE MASAJULUI pot fi: artrita, poliartrita, spondilita;
- definitive (absolute, to tale): afectiuni maligne sau cu potential de hematoame, contuzii, intinderi musculare;
malignizare prin masaj §i temporare, care la randul lor pot fi determinate spondiloza, lombalgie, discopatie;
de: celulita;
- afecfiuni cu evolutie previzibil favorabila, la care a§teptam statusul constipatie cronica;
care ne permite sa aplicam masajul; atrofii musculare, etc.
-afectiuni cu evolufie imprevizibila, la care ne abtinem pana cand se
determina statusul care ne permite aplicarea sau nu a masajulni. Electroterapia utilizeaza proprietatile terapeutice ale curentului
electric, transformat de aparate speciale in diversi curenti stimulatori.
Dintre contraindicatiile masajului care se pot incadra intr-una din Acestia se clasifica in:
- curenti de joasa frecventa
categoriile de mai sus mentionam:
- curenti de medie frecventa
procese inflamatorii in faza acuta; - curenti de inalta frecventa
boli infecto-contagioase;
hemoragiile;
boli acute ale organelor interne; A. CURENTII DE JOASA FRECVENTTA
plagi §i fracturi, arsuri, eczeme; Au valori cuprinse intre 0-100 Hz, cei mai frecvent utilizati fiind:
psihopatii majore. curentul galvanic (continuu); galvanizare simpla;
Indicafiile §i contraindicafiile trebuie sa find seama §i de galvanoionizari (cu solutii medicamentoase) bai
particularitatile individuate ale pacientului §i ale bolii. galvanice; curentii cu impulsuri: curentul
diadinamic (CDD).

Curentul galvanic circula biologic de la polul negativ (-) spre polul pozitiv
(+) producand polarizarea membranei celulare.
42 43
 Stratul superficial al tegumentului - epiderma, fesutul carnos, parul
sunt considerate foarte rau conducatoare de electricitate.
Tesutul adipos, glandele sebacee, tesutul osos sunt mai permeabile
electric si totusi rau conducatoare de electricitate.
Tesutul subcutanat, glandele sudoripare, muschii striati si netezi,
organele interne sunt bune conducatoare de electricitate.
Sangele circulant, limfa, LCR, si mediile transparente ale ochiului,
mucoasele sunt foarte buni conducatori de electricitate.
Deci, conductibilitatea electrica a tesuturilor depinde de continutul
de apa si electroliti a acestora.
Intre electrozi si tegument se intrepune un strat protector, bun
conducator de electricitate, numit strat hidrofil, alcatuit din straturi
suprapuse de tifon del,5 cm, umezit cu solutie slab alcalina (apa distilata).
Se pot pune solutii alcaline la anod si acide la catod pentru a imbunatati
conductibilitatea tisulara.
Galvanizarea consta In aplicarea a doi electrozi metalici sau din cauciuc pe
tegumentul regiunii de tratat, prin intermediul stratului hidrofil. Electrozii
pot fi plasati "fata in fata", de o parte si de alta a regiunii de tratat (ex.:
latero-lateral la articulatia genunchiului sau antero-posterior la cea a
umarului). Pozitionarea longitudinals se poate aplica la segmentele lungi
-anodul proximal si catodul distal. Cu cat distanta dintre electrozi este
mai mare, cu atat eficienta metodei scade. Reguli de aplicare;
- electrozii trebuie sa fie perfect netezi, de dimensiuni potrivite
zonei de tratat. Se recomanda folosirea de solutii de protectie
pentru a scadea riscul de leziune tegumentara;
- orice leziune a tegumentului este contraindicata in aplicarea
curentului electric pe acea zona. Dupa aplicatie tegumentul va
prezenta un eritem local in zona de aplicare a catodului, eritem
care normal va dispare. Orice obiect metalic se indeparteaza din
zona de tratat;
- durata tratamentului / sedinta este de minim 30 minute, numarul
si periodicitatea sedintelor fiind in functie de diagnostic. In
starile acute se prescriu 8-10 sedinte / cura, iar in afectiunile
cronice se pot prescrie la 2 zile pana la 14-16 sedinte, repetabile
la 4-6 luni.
Baile galvanice repfezinta o tehnica terapeutica In care membrele
superioare si inferioare ale pacientului sunt dispuse in 4 vane de faianta sau
%n material plastic polimerizat, armat cu fibre de sticla (baie galvanica
quadricelulara - Schnee). Exista si posilbilitatea introducerii pacientului cu
intregul corp in vana (baie totala - Stagner).
Baia galvanica quadricelulara este prevazuta cu un stimulator
electric, care furnizeaza tensiune continua necesara alimentarii celor 4 vane.
■B fiecare vana este amplasat cate un electrod. Electrozii au forma
dreptunghiulara., avand o grosime de cca 10 mm, latime de 60mm si
lungime 200mm (pentru maini) si 400 mm (pentru picioare).
Daca la ambele maini se aplica potential (+) si la picioare potential (-
I se realizeaza o baie descendenta, iar daca la maini se aplica potential (-) si
la picioare (+) se realizeaza o baie ascendents.
Curentul de lucru utilizat nu depaseste valoarea de 30mA.
Stimulatoml electric furnizeraza. o tensiune de maxim 100V. Durata sedintei
este de 10 - 15 minute.
Baia galvanica este indicata in:
- afectiuni inflamatorii ale extremitatilor;
- efect analgezic si antiinflamator;
- tulburari ale circulatiei periferice;
- HTA moderata, cu aplicatie descendenta
Fig.l Baia galvanica quadricelulara
Galvanoioeizarea (denumita ionoforeza sau ionizare) este o metoda
terapeutica bazata pe proprietatea curentului galvanic de a ioniza substantele
farmacologic active, aflate intr-o solu|ie slab concentratSj de pana la 3% si
de a favoriza trecerea acestor ioni prin migrare spre polul opus.
Solutiile medicamentoase se plaseaza pe stratul hidrofil al
electrodului cu aceeasi polaritate cu ionul principal activ terapeutic.
Electrozii folositi nu sunt de dimensiuni egale, electrodul al carui
strat hidrofil este impregnat cu solutie medicamentoasa va fi de dimensiuni
mai mici decat celalalt, devenind astfel mai activ si focalizat pe regiunea de
tratat.
 efect de reglare nespecifica neuro-vegetativa, in cazul aplicarii
in regiunea cervicala, avand actiune asupra tonusului vagal si
eel simpatic.

fhjrgntul galvanic este indicat in:

boli reumatismale degenerative;
boli reumatismale inflamatorii;
periartrite, tendinite, bursite, fibromialgii;
patologia postraumatica;
patologia sistemului nervos;
stres, durere somatica;
suferinte cardiovasculare - HTA, tulburari de
Fig.2 Exemple de galvanoionizari circulate
periferica;
Solutii Concentrafia Polaritatea Intensitatea Durata Patologie afectiuni dermatologice -- acnee, cicatrici cheloide, sclerodermie;
§edintei nevralgii.
Hidrocortiz 3 - 2 5 + (anod) 5-lOrnA 10-15 Inflamatii
on mg/§edinta minute Contraindicatii:
Iodura de 1-3% - (catod) 5mA 5-20 minute Nevralgii pacienti cu intoleranta la curentul galvanic
Na trigeminale leziuni tegumentare - plagi, TBC cutanat, afectiuni
Nevralgii
sciatice dermatologice suprainfectate;
Sclerodermi e alergii la unele solutii medicamentoase;
bolnavi febrili;
Sulfat de 2-10% + (anod) 2-3 mA 15-20 . Negi pacienti cu contentii metalice - tije, placi cu suruburi,
magneziu minute Hipertensiun e proteze
articulare metalice (m functie de materialul folosit -
Salicilat de 2-4% - (catod) 5mA 5-10 minute Artrite
sodiu Periartrite titanul,
Neuromialgi i aliajele greu conducatoare de electricitate - electroterapia
poate
Efectele biofiziologice ale curentului galvanic: fi folosita cu moderatie si in functie de suportbilitatea si
efect analgezic - manifestat mai ales la anod, ca urmnare a senzatiile pcientuiui), stimulatoare electrice cardiace.
actiunii asupra receptorilor senzitivi;
efect de stimulare, excitare - manifestat la catod, ca urmare a Tipurile clasice de CDD si efectele lor terapeutice sunt urmatoarele:
actiunii curentului asupra fibrelor nervoase motorii; -*■ Monofazat (MF) - efect dinamogen, excitator muscular dand
efect sedativ - datorat actiunii asupra SNC, proximal se plaseazS senzatia de vibratie ca un masaj electric muscular —^
anodul (+) si distal catodul (-); Difazat (DF) - efect analgetic, ridica pragul de sensibilitate
efect hiperemiant, vasodilatator, cu vasodialatatie reactiva, mai la durere, imbunatateste circulatia arteriala zonala prin
ales la polul negativ (catod) producand eritem cutanat si cresterea inhibitia sistemului simpatic -*■ Perioadd
temperaturii locale;
scurtd (PS) - efect excitator-tonifiant,
46 vasoconstrictor si antiresorbtiv, indicat in edeme profunde,
hematoame
—^ Perioadd hmgd (PL) - efect puternic analgezic si secundar
miorelaxant, cu efect pe durata mai lunga de tirap
 -4> Ritm sincopat (RS) - efect puternic excitomotor putand
realiza electrogimnastica musculara cu mobilizare de
articulatii, folosit ca electroterapie de motilitate §i tonifiere
Mai exista. si alte tipuri de impulsuri diadinamice derivate cum sunt:
curent moriomodulat, dimodulat, sfert de unda sau tiratronic, medie
perioada
Exists si alte tipuri de curenti cu impulsuri utilizati in scop terapeutic: curent
faradic, neofaradic, Trabert, Leduque, curentii trapezoidali sau exponential
utilizati in electrostimularea musculaturii partial denervate, dupa cercetarea
curbei I/T prin electrodiagnostic.
Exista contraindicatii in utilizarea- acestor tipologii de impulsuri electrice
mai ales bolnavii cu stimulatoare cardiace pacemaker.
Curentii cu impulsuri (joasa frecventa) sunt utilizati pentru:
1. Stimularea musculaturii normoinervate
Impulsurile electrice cele mai fiziologice pentru stimularea musculaturii
normomervate sunt cele dreptunghiulare, cu frecven>a intre 30 si 50 Hz,
cu ajutorul carora se efectueaza electrogimnastica.
Indicatii terapeutice
Intensitatea de lucru are valori cuprinse intre 90-100 Hz, fluid indicati
I
in:
■
hipotrofii musculare de inactivitate (aparat gipsat, imobilizare
prelungita la pat);
musculatura hipotrofiata sau contractata;
hipotrofia varstnicilor
stimularea musculaturii abdominale flaste hipotone.
Ideala este asocierea electrogimnasticii cu tehnici de kinetoterapie.
Tehnicd
I i
Catodul se aplica intotdeauna pe punctul motor al muschiului, iar
anodul cat mai aproape.
Efecte
- Efect antalgic - in entorse, contuzii;
Efect vasomotor - in profilaxia trombozelor periferice;
- Efect trofic - in rdiculopatii, parestezii, nevralgi, neuropatii
periferice.
Ku sunt indicati in pareze si paralizii spastice, spasme musculare.
2. Stimularea musculaturii partial sau total denervate Lezarea sau
mtreruperea caii de comanda motorie (nervul periferic) duce la suferinta
neuro-musculara, cu instalarea rapida a hipotrofiilor si atrofiilor musculare,
care incep sa apara in primele 72 de ore. Astfel, fibra musculara nu mai
raspunde la stimul electric cu declansare brusca (impulsul
(Jreptunghiular), ci va raspunde la impulsuri cu panta lenta de crestere
-impulsul exponential si triunghiular.
3. Electrostimularea musculaturii netede
Procedura se adreseaza musculaturii organelor interne. Fibra musculara
neteda nu reactioneaza decat la impulsuri exponentiate. Metoda este
indicata in constipatii cronice, vezica urinara atona, etc.
4. Electrostimularea musculaturii spastice
Impulsurile utilizate sunt dreptunghiulare cu frecventa intre 07-1 Hz.
Electrozii se pozitioneaza pe grupe musculare antagoniste (flexori-
extensori, abductori-adductori). Metoda realizeaza inhibarea
motoneuronului muschiului spastic, rezultand relaxarea acestuia.
■
5. Curentii Trabert
Sunt curenti de ultrastimulare.
Impulsurile au forma dreptunghiulara, cu durata de 2 msec si frecventa
de 140 Hz.
Au actiune analgezica si secundar vasodilatatoare.
Catodul se aplica pe locul dureros si anodul la mica distanfa,
aproximativ 5 cm, timp de 15-20 minute, 7 sedinte zilnic.
/ -
\6. Neurostimularea transcutanata (TENS) Este indicata in reducerea sau
suprimarea durerii din diverse patologii:
dureri cronice, postoperatorii
cefalee;
nevralgii trifeminale, faciale, intercostale; *
algii dentare
sindrom cervical;
zona zoster;
cauzalgii;
artrite;
patologia canceroasa.
49
 CURENJII INTERFERENTIALI
!
Creeaza excitatii electrice localizate in interiorul unei regiuni din corp,
prin interferenta care rezulta din incruci§area a doi curenti sinusoidali'
de medie frecventa (3,9 §i 4,0 kHz). Interferenta celor doi curenti in
tesut conduce la fenomenul de bcitai, in care frecventa purtatoare este
• media aritmetica a frecventelor celor doua componente (3,95 kHz), iar
Fig.3 Aparat TENS anvelopa variaza in ritmul diferentei frecventelor celor doua
componente (100 Hz).
Au efecte analgetice, hiperemiante, decontracturante, trofice §i pe
Modalitati de aplicare a electrozilor in domeniul joasei §i mediei frecvente: structurile neurovegetative.
(fig. 4 si fig.5)

Flg.7 Pareza faciala stanga mixta post neurinom ponto-cerebelos

stang operat: ELITE pe hemicraniul sting

Fig. 4 Fig.5
C. CURENTII DE fNALTA FRECVENTA Au
B. CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
Au valori cuprinse intre 1000-100 000 Hz
Curenti Nemec- au o penetrabilitate mai mare in profunzime, creeand
excitatie electrica intr-o zona de interferenta a doua circuite electrice
perpendiculare (curenti interferentiali)
valori mai mari deflOO kHz.
Aparatele genereaza in unria transformarii acestor curenti energii ce
actioneaza terapeutic.
Nu provoaca excitatie neuromusculara §i nici efecte electrolitice sau
electrochimice
UNDELE SCURTE- genereaza energie calorica cu penetrabilitate mare
(endotermie). Sub varsta de 25 de ani sunt indicate cu precautie §i in
doze mici, deoarece poat distruge cartilajul de crestere.

Fig.6. Modalitati terapeutice in domeniul inediei frecvente

Fig. 10 Aparat de terapie Magnetodiaflux
Fig.8 Aparat de terapie cu unde scurte Fig.9 Aparat de terapie cu ultrasunet
ULTRASUNETUL- genereaza energie mecanic-vibratila prin efectul
piezoelectric inversat.
UNDELE DECIMETRICE, MICROUNDELE SI UNDELE RADAR au
efect caloric puternic. Intensitatea este cuprinsa intre 300-3000 MHz. In
ORL si Stomatologie sunt folositi electrozi focali si discoidali. Distanta
de aplicare este de 5 si 10 cm fata de tegument.
j&ldj&stij; artroza, artropatii, poliartrita reumatoida, parodontite acute
apicale sau marginale, dureri post extractie.
Iiitensitate: 3-8 W, aplicare 5-10 minute, distanta 3-10 cm.
FOTOTERAPIA
Foloseste actiunea energiei luminoase asupra organismului, folosind
spectre diferite m functie de lungimea de unda X
Exista astfel:
radiatii infrarosii- produc eritem caloric
radiatii ultraviolete- produc eritern actinic de diferite
grade biodozate
lumina polarizata- lampa Bionic
fascicolul LASER monocrom cu o singura X, in
spectrul vizibil sau I.R., efect de biostimularc cu
proprietati informationale
 CAMPURILE ELECTROMAGNETICE- MDF
Magnetodiafliuxul este un dispozitiv electronic care genereaza
caropuri electromagnetice de joasa frecventa in regim continuu, trenuri
ntmice si aritmice intre 50 si lOOHz, cu ajutorul bobinelor cervicala si
lombara.
Este indicat in toate tipurile de reumatism, sechele posttraumatice,
conWzii, plagi, hematoame, afectiunile sistemului nervos,
algoneurodistrofii.
TERAPIA ORIZONTALA
Terapia orizontala este o terapie noua, foarte specializata care utilizeaza
bj_oelectricitatea pentru a realiza managementul durerii si al tulburarilor
circulatorii.
Terapia orizontala pleaca de la premiza ca modificarile bioelectrice in
tesuturile vii sunt strict combinate cu modificarile biochimice si vice
versa. /
Bazandu-se pe interdependenta naturala a acestor caracteristici ale
tesuturilor vii, terapia orizontala combina simultan efectele biolectrice cu
cele biochimice, realizand o mai buna actiune la nivel celular si prin
aceasta o imbunatatire a rezultatului tratamentului.
Clasa stimulatorie
Cuprinde toate procedurile de electroterapie care stimuleaza la o
frecventa intre 1 - 1000 impulsuri / secunda.
La acest nivel de frecventa joasa intensitatea este crescuta si scazuta
pentru a obtine efectul dorit, efect considerat bioelectric deoarece
creeaza potential de actiune in celula.
In electroterapie potentialul de actiune poate fi realizat doar cand
intensitatea este crescuta suficient pentru a depasi pragul energetic
celular.
Terapiile clasei stimulatorii depasesc acest prag energetic producand
potential de actiune.
Clasa multi-facilitatorie
Cuprinde acele proceduri electrice care opereaza cu impulsuri cu
frecventa intre 1000 - 100 000 impulsuri / secunda si care realizeaza
efecte fara producerea poteritialului de actiune la nivel celular. La aceste
frecvente mari efectele sunt considerate biochimice. Clasa multi -
facilitatorie nu poate produce potential de actiune deoarece in
cazul acestor proceduri electrice intensitatea trebuie mentinuta
constant si potentialul de actiune poate fi produs doar prin cresterea si
scaderea intensitatii in celula.
Terapia cu curenti interferentiali
Utilizand 4 electrozi, terapia interferentiala utilizeaza doua valori de
frecventa ale Clasei multi-facilitatorii care prin interferenta se anuleaza
reciproc si produc efectele Clasei stimulatorii.Tesuturile vii din centrul ariei
de tratat receptioneaza efectele Clasei stimulatorii, in timp ce celelalte zone
din afara punctului de interferenta receptioneaza efectele Clasei multi-
facilitatorie.
Astfel terapia interferentiala produce efectele ambelor clase in aria
de terapie dar in regiuni diferite.
Celulele sunt electrice si biochimice prin natura lor si actioneaza prin
combinarea acestor doua caracteristici pentru a produce efecte.
Bazandu-ne pe interdependent naturala a acestor doua caracteristici
ale tesuturilor vii se considera ca dezvoltarea unei terapii care combina
ambele efecte bioelectric si biochimic simultan determina o mai buna
actiune la nivel celular.
Terapia orizontala utilizeaza o intensitate a curentului constants si un
nivel de frecventa situat in CTasa multi-facilitatorie ( mai mare de 1000 Hz).
EFECTELE TERAPIEI ORIZQNTALE
," Terapia orizontala aduce beneficii majore pacientului care prezinta durere
cronica si / sau tulburari circulatorii, si anume:
1. Stoparea imediata, dar temporara a durerii - prin blocarea ciclului
durerii .
2. Refacerea musculaturii - terapia orizontala poate creste forta
musculara la pacientii cu hipotrofii si atrofii musculare.
3. Reducerea nivelului de durere a pacientului - cateodata starea
pacientului este asa severa incat principalul scop al terapiei este de a scadea
durerea la un nivel suportabil. Dupa reducerea nivelului de durere al
pacientului terapia orizontala poate permite inceputul altor tratamente care
sa duca la o inbunatatire a starii pacientului.
4. Reglarea metabolismului celular prin cresterea aportului de
substante nutritive si accelerarea eliminarii produsilor de catabolism.
5. Refacerea echilibrului hormonal prin interventia la nivelul
biochimic celular.
6. Imbunatatirea calitatii vietii pacientului.
Fig.l 1 Modalitati de fa-atament cu ajutorul terapiei orizontale
INDICATIILE TERAPIEI ORIZONTALE
Terapia orizontala este utilizata in tratarea urmatoarelor afectiuni
Boala artrozica,
Osteoporoza,
Fibromialgie,
Entorse,
Cor.tuzii,
Rupturi musculare,
Hipotrofii, atrofii musculare,
Edeme articulare,
Fracturi.
55
CONTRAINDICAJIILE TERAPIEIORIZONTALE LUCRAREA PRACTICA NR.5
Tromboflebite, Tromboze manifeste
clinic,
- Pacemaker cardiac, ARTRITELE
Rise crescut de hemoragie,
- Tulburari de ritm cardiac, Artrita este o afectiune inflamatorie, cronica sau acuta care afecteaza
Tetanie, articulatiile. Se manifesto frecvent printr-un aspect de zona inflamata.
Procese inflamatorii acute locale cauzate de infectii bacteriene turnefiata, insotita de caldura, rogeata, durere si limitarea capacitatii_de
sau virale (furuncul, flegmon, herpes simplex, zona zoster acuta), mobilizare a articulatiei.
Cancer In unele cazuri, artrita poate apare secundar unei infectii sau a unor
traumatisme. Cel mai frecvent este, insa, manifestarea unei bQiLautoimune.
Din punt de vedere clinic, artrita se caracterizeaza prin dureri adesea
nocturne, care pot trezi bolnavul. Dimineata articulatiile isi gasesc
mobilitatea dupa o perioada de incalzire. Epidermul este rosu, trandafiriu
sau violaceu. Articulatia este umflata din cauza efuziunii lichidului sinovial.
Prelevarea prin artrocenteza (punctionarea articulatiei) permite
confirmarea caracterului inflamator al bolii.

TIPURI DE ARTRITA
- Artrita reumatoida juvenila - apare la tineri sub 16, 17 ani
- Poliartrita - forma pozitiva
- Poliartrita - forma, negativa
- Spondiloartropatiile seronegative: Artrita reactiva (sindromul
Riter), Spondiloza anchilozanta, Boala Behcet, Artrita psoriazica
fe, - Atrite induse de microcristale - Guta

I. ARTRITA^RMJMATOIDA,,.J1IYE.MILA = boala autoimuna Este o

boala inflamatoare articulara cronica ce intereseaza. una sau mai multe
articulatii si apare la tineri sub varsta de 16-17 ani. I Are 3 forme de debut:
- Debut sistemic (boala Still) .
H; - Debut poliarticular
- Debut oligoarticular

Radiologic observam:
tumefieri ale partilor moi; osteoporoza; 1
- inchiderea prematura a epifizelor;
 deteriorari ale cartilajului; ingustari ale Ulterior, se produce inlocuirea tesutului de granulatie cu fibrocartilaj de
spatiului articular; modificari erozive ale regenerare 51 apoi apare osificarea articulatiei sacroiliace.
coloanei cervicale. \n timp apre erodarea marginii anterioare a coipului vertebral si
aparitia
Tratament farmacologic - vertebrelor ,,patrate",ligamentul intervertebral inflamat se fibrozeaza si apoi
AINS -1 linie se calcified, ducand la aparitia unor spicului ososi (entezita).
• acid acetilsalicilic in afara articulafiilor procesul inflaroator poate afecta tracrul uveal anterior.
• nesalicilice — naproxen, ibuprofen, diclofenac, etc Uveita acutS anterioara apare la 20% din pacienti.
e
COX 2 selective - meloxicam,
: • COX 2 specifice - celecoxib Tabloul clinic este reprezentat de:
Corticoterapie Terapie de fond durerea lombara sau fesiera apare la majoritatea pacientilor sub
- Saruri de aur 40 de am, in proportie de 80%, debuteaza insidios, este
- Ciclosporina A persistenta, cu o durata de eel putin 3 luni si este recidivanta.
- Sulfasalazina Durerea apare in partea a 2-a a noptii si este insotita de redoare
matinala, se amelioreaza dupa exercitiu si se agraveaza dupa
Tratament de recuperare repaus prelungit.
- Kinetoterap.ie pentru mentinerea si cresterea fortei muse ul are, - raduiculoalgie sciatica cu iradiere pana in spatiul popliteu;
~ Ma§SU dupa retragerea procesului inflamator, afectarea bilaterala a articulatiei soldului;
hidartroza la
- Inot, gimnastigj-....medicals in bazin pentru mentinerea mobilitatii
genunchi; entesite;
articulare;
- semne generale: anorexie, febra, scadere ponderala, transpiratii
- Repausjarticular - 8-10 ore somn nocturn +1-3 ore ziua - pe plan dur,
nocturne.
cu evitarea imobilizarilor prelungite.

II. SPONDILOARTROPATII SERONEGATIVE Examenul fizic

Sunt artropatii inflamatorii distincte de poliartrita reumatoida, factoral__
reumatoidfnnd absent.
1. Spondilita anchilozanta este o boala inflamatorie cronica, care
afecteaza preponderent coloana vertebrala, debutand la nivelul articulatiilor I
sacroiliace si progresand ascendent.
Boala evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza coloanei vertebrale. Este
mai frecventa la barbati, raportul mtre barbati si femei fund de 5/1.
Anatomie patologica
Este un proces inflamator cronic, cu infiltrare de limfocite, plasmocite,
macrofage, tesut de granulatie subcondral, care duce la erodarea cartilaj ului
iliac si apoi a celui sacrat.
La examenul fizic apare contractura paravertebrala, limitarea
anteflexiei lombare. Se executa manevra Schober - se marcheaza doua
repere, una la apofiza spinoasa L5 si una la 10 cm mai sus. Normal aceasta
distanta creste cu minim 5 cm in timpul flexiei si este sub 4 cm la bolnavul
cu spondilita anchilozanta.
O data cu progresia bolii, coloana se rigidizeaza, iar lordoza
lombara se sterge.
In mod normal, intre expirul fortat si inspirul fortat se produce o
expansiune a cutiei toracice cu 5 cm. In spondilita anchilozanta aceasta
scade sub 5 cm. Bolnavii au 0 respiratie de tip abdominal, iar abdomenul
este protuberant.
Afectarea coloanei cervicale face ca, in final, capul sa aibe o pozitie
flectata, cu privirea indreptata in pamant.
 deteriorari ale cartilajului; ingustari ale Ulterior, se produce inlocuirea tesutului de granulatie cu fibrocartilaj de
spatiului articular; modificari erozive ale regenerare si apoi apare osificarea articulatiei sacroiliace. |n timp apre
coloanei cervicale. erodarea marginii anterioare a corpului vertebral si aparitia vertebrelor
,,patrate",ligamentul intervertebral inflamat se fibrozeaza si apoi se calcifica,
Tratament farmacologic - ducand la aparitia unor spicului ososi (entezita). ; jn afara articulatiilor
AINS -1 linie procesul inflaroator poate afecta tractul uveal anterior. Uveita acuta
• acid acetilsalicilic anterioara apare la 20% din pacienti.
• nesalicilice - naproxen, ibuprofen, diclofenac, etc
• COX 2 selective - meloxicam, Tabloul clinic este reprezentat de:
• COX 2 specifice - celecoxib - durerea lombara sau fesiera apare la majoritatea pacientilor sub
Corticoterapie 40 de ani, in proportie de 80%, debuteaza insidios, este
Terapie de fond persistenta, cu o durata de eel putin 3 luni si este recidivanta.
Durerea apare in partea a 2-a a noptii si este insotita de redoare
- Saruri de aur
matinala, se amelioreaza dupa exercitiu §i se agraveaza dupa
- Ciclosporina A I repaus prelungit.
- Sulfasalazina - raduiculoalgie sciatica cu iradiere pana in spatiul popliteu;
afectarea bilaterala a articulatiei soldului;
Tratament de recuperare hidartroza la genunchi;
- Kinetoterapie pentru mentinerea si cresterea fortei musculare, I - entesite;
- Masaj dupa retragerea procesului inflamator, - semne generale: anorexie, febra, scadere ponderala, transpiratii
- mot; gimnastisa medicals, in bazin pentru mentinerea mobilitatii I nocturne.
articulare;
- Repaus^articular - 8-10 ore somn nocturn +1-3 ore ziua - pe plan dur,
cu evitarea imobilizarilor prelungite. Examenul fizic
La examenul fizic apare contractura paravertebrala, limitarea
II. SPONDILOARTROPATII SERONEGATIVE anteflexiei lombare. Se executa manevra Schober - se rnarcheaza doua
Sunt artropatii inflamatorii distincte de poliartrita reumatoida, factom]_ repere, una la apofiza spinoasa L5 §i una la 10 cm mai sus. Normal aceasta
reumatoid fiind absent. distanta cre§te cu minim 5 cm in timpul flexiei si este sub 4 cm la bolnavul
cu spondilita anchilozanta.
1. Spondilita ancfailozamta este o boala inflamatorie cronica, care O data cu progresia bolii, coloana se rigidizeaza, iar lordoza lombara
afecteaza preponderent coloana vertebrala, debutand la nivelul articulatiilor sesterge.
sacroiliace si progresand ascendent. In mod normal, intre expirul fortat si inspirul fortat se produce o
Boala evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza coloanei vertebrale. Este expansiune a cutiei toracice cu 5 cm. In spondilita anchilozanta aceasta
mai frecventa la barbati, raportul intre barbati 51 femei fiind de 5/1. scade sub 5 cm. Bolnavii au 0 respiratie de tip abdominal, iar abdomenul
este protuberant.
Anatomie patologica Afectarea coloanei cervicale face ca, in final, capul sa aibe 0 pozitie
Este un proces inflamator cronic, cu infiltrare de limfocite, plasmocite, flectata, cu privirea indreptata in pamant.
macrofage, tesut de granulatie subcondral, care duce la erodarea_cartilajului
iliac si apoi a celui sacrat.
Manifestdrile extraarticularesunt reprezentate de:
Afectari oculare - uveita, se intalneste in majoritatea cazurilor cu
HLA B27 pozitiv;
Afectare pulmonara - fibroza pulmonara, mai ales a lobului
superior;
Manifestari neurologice - ca urmare a fracturilor de la nivelul
coloanei cervicale.
Kxercitiile de gimnastica medicala se fac in pozitiile de oitostatism,
decubit dorsal si ventral, de eel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa
insusirea acestora intr-un serviciu de specialitate) pentru intarirea
musculaturii I paravertebrale, a centurilor si cresterea amplitudinii
articulare.
qinmastica respiratorie este obligatorie. Exercifiile se stabilesc in
functie de evolutia bolii.

TRATAMENT I ^iRReducarea funttionala a articulatiilor periferice se face prin exercitii

de jfjnobilizare activa si pasivi, pana la exercitii de postura cu greutati si
Obiectivele urmarite in tratamentul spondilitei anchilozante sunt: oprirea in
- scripeti.
evolutie a procesului inflamator, deci stabilizarea bolii; prevenirea In unele cazuri se recomanda hidroldnetoterapie (miscari in
deformarilor de coloana vertebrala si a anchilozei; reintegrarea in munca a apa),
bolnavului, deci recuperarea functionala. practicarea inotului.

Tratamentul medicamentos i Masajul, cu toate tehnicile sale (efleuraj, framantare,

Injecfii locale cu hidrocortizon in artritele periferice (uneori) si sarurile de vibratii) K • In stadiul de debut:
aur (rareori), tot in formele periferice. Tratamentul de baza este => masaj manual uscat, umed, vibrator electric cu caracter sedativ;
fenilbutazona sau derivatii sai, indometacinul si medicatia decontracturanta => masaj toracic si al organelor toracice.
(Clorzoxazon, Paraflex, Decontractil). • In perioada de stare:
=> masaj toraco-rahidian;
Tratamentul de reeducare si recuperare => dusuri;
Kinetoterapia vizeaza corijarea cifozei, diminuarea redoarei, ameliorarea => masaj si electroterapie antalgice;
functiei respiratorii, prevenirea si corectarea deformarilor articulare. => cur a Kneipp.
• In perioada puseelor
Exercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. Sunt necesare evolutive:
repausul diurn si somnul pe pat tare si drept, fara perna. Repausul la pat nu :: => masaj umed sedativ;
trebuie exagerat, el fiind indicat numai in perioadele acute, dureroase, de E» => masaj uscat si electric antalgic;
scurta durata, pentru a nu favoriza anchiloza. Se contraindica sederea => masaj toraco-rahidian sedativ;
=> masaj cu gheata.
prelungita pe fotoliu sau scaun, care nu trebuie sa depaseasca o ora pe zi.
• in stadiul final:
Bolnavul trebuie sa faca miscari cat mai frecvente. Supradozarea efortului
=> masaj uscat, umed, vibrator electric cu caracter
este relevata de aparitia durerilor. Fiind vorba de un tratament de lunga
excitator; => masaj toraco-rahidian tonifiant; :=> tractiuni,
durata, exercitiile trebuie sa fie de scurta durata si usor de executat. Somnul
manipulari, elongafii.
de noapte trebuie sa fie de minimum 10 ore, in decubit dorsal strict, fara
perna, pe pat tare. Ziua se fac 3 - 4 cure de repaus de 5 -10 minute de
Hihidroterapie, termoterapie, balneoterapie.
decubit dorsal. Dimineata si seara, cateva minute de exercitii de respiratie,
de gimnastica rnedicala si exercitii de postura cu capul perfect drept,
Electroterapie pentru managements durerii, cu efect antalgic
calcaiele, sacral si occiputul in contact cu peretele.
si antiinflamator, pentru musculatura paravertebrala, cu efect
decontracturant.
60 61
 Program de recuperare in Spondilita ancliilozanta: 3.hidrokinetoterapie
i 4.readaptare funcfionala socio-profcsionala.
a. In stadiul de debut:
1. posturari nocturne pe pat dur
2. exerci^ii de constientizare si corectare posturala
1. tehnici si metode de relaxare —>mobilizarea activa relaxanta a
articulatiilor vertebrotoracice, soldurilor, genunchilor si gleznelor
3. girnnastica respiratorie cu accent pe expansiunea toracica
4. tonifierea musculaturii fixatoare a omoplatilor, dorsala si abdominala
5. tonifieri musculare generale progresive
2. activitate fizica moderata, intretaiata de posturi de repaus si efectuata in
pozitii functionale corectate, care sa previna aparifia deformarilor
articulare
6. hidrokinetoterapie si inot terapeutic

b. In perioada de stare:
1. posturari cu efect sedativ si corectiv—+ tehnici si metode de relaxare
musculara globala;
2. metoda Klapp si Cotrel in pozitii lordozante
3. torifierea musculaturii paravertebrale
4. gimnastica respiratorie cu accent pe respiratia toracica maxima si
educarea respiratiei toraco-abdominale;
5. exercitii de constienzare si corectare posturala, in special in activitatile
vietii zilnice—> metoda "$coala spatelui";
6. liidrokinetoterapei si terapie ocupationala in pozifii corijate
7. cura Kneipp.

c. In perioada puseelor evolutive:

1.posturari in extensie ale trunchiului si membrelor;
musculaturii

asuplizarea
2.gimnastica rcspiratorie cu insistenta pe tonifierea
principale si accesorii, din pozitii corijate;
3.contracfii izometrice ale musculaturii centurilor—*
ccnturilor din patrupedie;
4.± corset ortopedic cu fereastra pentm respiratie.

d. In stadiul finaI:
1.tracfiuni, nianipulari, elongafii, progresiv si cu prudenta
2.gimnastica rcspiratoric cu insistenfa pe respiratia abdominala
■j
Boala
Behg tendoanelor pe os la
et nivelul falangelor
este o u.
mainii si degetelor de
boala
multi ,;Cele 5 simptome frecvente ale bolii sunt: la
Fig.3 UveitS (www.fortunecity.com)
siste picior.
mica, ulceratii bucale Sinovita este asimetrica Sindrom extraarticular
croni ulceratii genitale si afecteaza mai ales este reprezentat de:
ca, probleme ale pielii; - diaree,
articulatiile genuticbinhii si
caract afectari oculare uretrita, cervicita
gleznei. Pot aparea si leziuni
erizat artrita - leziuni mucoase:
cutanate ca urmare a vasculitei - ulceratii bucale
a prin noduli, papule, pustule;
ulcer nedureroase;
atii - leziuni cutanate si
Manifestar ungbiale
recur
ente - conjunctivita
i articulare bilaterala;
orale,
genit - manifestari
ale si
Kg.l Ulceratii bucale(\vww. vasculitis.med) Fig.2 Stomatita aftoasa - artrita, cardiace;
uveit ,; - manifestari renale
a. oligoartrita In concluzie, combinatia: uretrita,
Acea artrita si conjunctivita = sindrom
sta Inflamatia la nivelul mucoasei bucale determina aparitia stomatitei . Riter.
boala aftoase la majoritatea bolnavilor (90%). Dupa un interval de timp de
afecte existenta a unor pete ro$ii apar ulceratii multiple cu diametral de 2-10 mm, Manifestar fratament farmacologic:
aza dispuse in grupuri, care au o baza galbena si un halou rosiatic, Ele sunt antiinflamat
mai dureroase si dispuse pe mucoasa jugala, limba buze, mai rar pe palatul dur si i oare
mult ;pe faringe. Leziunile se vindeca intre 3 si 30 de zile fara a lasa cicatrici. nesteroidien
sexul Stomatita aftoasa este prima manifestare a bolii. neurologic e;
masc antibiotice
ulin Ulceratii gentitale - sunt prezente in 80% din cazuri, intereseaza e- (derivati de
si vulva si vaginul la femei si penisul si scrotul la barbati. Leziunile vulvare tetraciclina);
sunt sunt dureroase si lasa cicatrici la vindecare, cele vaginale sunt indolore. La meningo- f;
I-
incri barbat ulceratiile genitale sunt dureroase. La 2/3 dintre bolnavi se produc metotrexat -
minat atacuri de uveita. anterioara si posterioara. Uveita posterioara este cauza encefalo- in formele
i principaia. a pierderii vederii. grave si
factor mielite prelungite
i
genet
ici si
de
medi
TRATAMENT: \. Artrita psoriazica reprezinta urmatoarele particularitati:
Scopul tratamentului este de a reduce durerea si de a prevenii complicative artrita + psoriazis
grave. artrita + istoric familial de psoriazis + dactilita / modificari
Se administreaza: unghiale; dactilita;
Corticosteroizi (reduc durerea si inflamatia); femeile sunt mai prediscuse la boala decat barba|ii; artrita
Imunosupresoare (controleaza sistemul imun); inflamatoare cronica asimetrica, fiind afectate articulul iile man
Anticoagulante si cele mici (degete mana/picior); eruptie cutanata
Repaus fizic in timpul reactivarilor; psoriaziforma; unghii mici cu depresiuni; ± uveita.
Exercitii fizice - inotul, mersul pe jos - in perioada de remisiune
a bolii.
 65

3. Artrita reactiva seronegativa (Sindromul Riter) Este o

artropatie inflamatoare. ca urmare a unei infectii entgrale
(Salmonelle) saujirogenitale (Clamydia).

Tabloid clinic evidentiazd urmdtoarele aspecte:

manifestarile clinice apar dupa 1-3 saptamani de la infectie;
febra, anorexie, scadere ponderala; Fig.4
sindrom articular - sunt afectati genunchii, gleznele, degetele de
la picior, pumnul. Articulatia este_rosie, calda, dureroasa. Apar
dureri Igjnbosacrate sau fesiere. ~Sunt afectate inserctiile
64
;. Tratament:
AINS, corticoterapie intraarticular, medicatie de fond, kinetoterapie,
fizioterapie

III. ARTRITELE INDUSE DE MICROCRISTALE '

1. Guta este boala determinate de tulburarile metabolismului

nucleoproteidelor. Se caracterizeaza prin exces de saruri de acid Fig. 5 Pacient diagnosticat cu guta - tumefierea articulatiei metatarsofalagiene
uric in sange fhiperuricemie") si urina (hiperuricurie) si depunerea
lor in cartilajele, membranele si sinoviale ale articulatiilor mici ale Diagnostic. Examenul clinic pune in evidenta urm&toarele particular itati:
rnainilor si picioarelor, articulatiei tibio-tarsiene si a genunchiului.
 Tratament
mo iana a
halucelui; 1. Tratamentul atacului de guta se face prin evacuarea lichidului
noa de regula apare la barbati sau la femei dupa menopauza; articular incarcat cu cristale de acid uric si punerea in repaus a
febra; articulatiei;
rtrit 2. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de colchicina,
declansarea la exces alimentar sau bauturi alcoolice, stres;
prezenta de tofi sau calculi renali. indometacin, fenilbutazona;
a cu 3. Tratamentul hiperuricemiei si al conditiilor asociate:
Examene sanguine evidentiaza prezenta hiperuricemiei. La examenul de
deb tratamentul artritei acute
urina sedimentul poate prezenta cristale de acid uric- La examinarea
suprimarea aportului de alcool;
ut lichidului sinovial, acesta este galbui, cu vascozitate scazuta si leucocite reducerea aportului de purine;
crescute.
scadere ponderala; controlul
brus hipertensiunii arteriale.
Examenul radiologic este negativ la inceputul suferintei, leziunile osoase
Artrita temporo-mandibulara este o inflamatie a ligamentului alveolar.
c - apar mai tarziu, dar inainte de aparitia tofilor subcutanati. Apare erodarea Provoaca comprimarea terminatiilor nervoase ale ligamentului dintre osul
cartilajului, Tngustarea spatiului interarticular, osteofiza marginala.
alveolar si radacina dintelui. De asemenea, provoaca mobilitatea dintelui, cu
arti senzatia de contact prematur cu antagonistic
Tratamentul artritei temporo-mandibulare consta din administrarea
cula de antiinflarnatoare si tratament fizioterapeutic.
In puseul acut al bolii se evita miscarile ample ale articulatiei si este
tia indicat masaj cu gheata, masaj miorelaxant.
Eectroterapia se realizeaza utilizand curenti de joasa frecventa cu
met efect analgezic si miorelaxant, catodul pe locul dureros si anodul cat mai
aproape (curenti diadinamici, neurostimulare transcutanata).
atar I Ultrasunetele sunt indicate in doze mici, aplicate local, intre 5 si 10
minute -5-10 sedinte.
sofa In tratamentul artritei temporo-mandibulare sunt indicate ca metode
de terapie acupunctura si laseroterapia.
lang

„,',,
6 6 METODE e DE
RECUPERARE
IN ARTRITA
a
r
Afecj t
iunile i
reum c
atice u
articu l
lare a
due r
la: a
- ;
sc -
ad r
er e
ea d
m u
ob c
ili e
taf r
ii e
art a
ic
ul c
ar a
e; p
- a
sc c
ad i
er t
ea a
fo t
rf i
ei i
m
us d
cu e
lar
e; m
-
un a iil c
ca p or e
si i di d
a m e
au
in a
toi e ua z
ng s te a
rij t in
ire e bo p
. lil r
p e i
D r re n
e i u
ac n m i
ee c at m
a, i is o
tra p m b
ta a al i
m l e l
en a si i
tul tr z
tre f eb a
bu o ui r
ie r e e
ini m sa
tia a co s
t m i
ca d pl
t e et a
m ez p
ai r e l
de e tr i
vr f at c
e a a a
m c m r
e e en e
§i r tu a
fo e l
ca m d
liz a ed e
at ic
pe f a r
a u m e
m n en c
eli c to e
or t s.
lo b t In
ca i e fa
l. l n za
i j cr
Qbie t e on
etive a i ic
le t m a
prog i u in
ram i s ac
ului a c tiv
kine r u a.
toter t l Se
apeu i a ur
tic c r m
sunt: u e ar
a l ; e§
. a 4. te
r menf co
I e i re
n ; n cta
f 3. e re
a m r a
z e e po
a n a stu
t tr ril
a i o or
c n fi vi
u e c ci
t r it oa
a e se
a
a fi pri
§ n
i
i f m
si
o s as
s r aj
u u
t p ins
h e ist
a l
i e en
c § t,
u t
i e pr
t r of
a i
e un
: st
z d
1. r
i ur
s u
s m
a ter
t j
o api
, a
n fol
i e os
n t est
i e
o c cu
r ent
. i
d P de
i r joa
n o sa
e g si
me
, r die
d e fre
e s cv
i ent
a
m v pe
u ntr
l s u
e co
t mb
i ate
i n
p rea
s dur
l t erii
1
e a si a
l infl
t = am
e ati
e a ei.
h z
n S
i
c p
i o
d s
e t
u
m r
o i
v
b
i
i c
l i
i o
z a
a s
r e
e s
68 c
a
jn
LUC
fli
RAR
tr
EA
at
PRA
iv
CTI
-
CA
pl
NR.6
or
ij
C
POLIARTRIT A
T
REUMATOIDA
^
E v
st aj
e .^
o in
su g
fe vi
ri aI
nt e
a L
ca ar
ra ti
ct c
er ul
iz ar
at e.
a S
pr e
in e
in x
fl pr
a. i
m m
at a
ie cl
_ in
_ ic
cr pr
o in
ni aj
tri ar at pt
ta ti ba ea
la c rb si
m ul at di
ai at ii. m
rn iil A in
ul e rti ea
te m cu ta
ar e la
m .
ti tii
br D
c le
el u
ul su
or pa
at nt
. ca
ii. u ti
D F
e m va
eb an
m fl
ut i
ea ei at
le e, de
za ev
in s ln
u te ol
tr ut
e nt pe
m ie
3 ni
ai p
0- te, oa
4 pr de
e te
0 fo at
an di r in
i s
m ge
si p
u at te
6 n
se e,
0 d
d d
an oa
i. e ur
2- er ne
A le,
fe 3 oa
or se pi
ct el
ea i ,
m ea
za m
ai (n
in ai o
de d al
es d
os es ul
eb d n
ec i
i oa su
bc ca ga fe
ut ta ni ri
an ). s nt
ati D m a
), c ul di
pe ca pr n
ri uz od po
ca a uc li
rd ne e ar
ul cu an tri
, n tic ta
pl os or re
a cu pi u
m tS (f m
an ., ac at
ii. ea to oi
Se fa r da
as ce re se
oc pa u de
ia rt m os
za e at eb
ad di oj es
es n d) c
ea b in tr
cu ol dr ei
si ile ep m
nd au tat o
ro to i m
m i m en
ul m po te
Sj u tri
ev
og ne va
ol
re , pr
ut
n in op
iv
(o cu rii
e:
ch rs lo
f
i cu r
-
us l te
s
ca cf su
i
ti, ir tu
gu or ri. n
ra a In o
us or su v
i
t L este
a - mai - Rgd
f rar oare
i i mtalni articula
n b ta, ra
f r noduli matinal
l o i a
a z reuma
prelung
m a toizi
ita;
a . pot
aparea - Poli
t
artr
oLeziu Afect in
parenc algi
r are
i himul l
vascul
e pulmo epis
ara de
nar si odic
tip in e;
S
infla pleura Tu
- mator, . mef
vascul jerL
d ite; C arti
Modif S
i cula
s icari re;
t musc - Mia
r ulare lgji,
u prin slab
c atrofii iciu
t ne
, ca
i mus
a urmar cula
ea ra
c afecta in
a rii spe
r miofi cial
t la
brilelo
i um
r; eri;
l Perica Obo
a
rdita; ^eal
j a;
Afect
u
area - Pier
l pulmo dere
u nara
i pondera
la; a a a
- Star c l c
ejleiiisc t a i
o_nfort. e n t
O r g a
mar i i t
e s e e
t n a
vaS
i e
oar
c p d
e x e
dia e o
gno s x p
stic t j r
ao e m e
arej a h
ime s l e
tna i e n
suf n . s
o i
erin
v S u
tei
i i n
arti t
cul m e
a u
are!
l d
a
L t i
r
a a g
t
n i
i
m , t
c
a o
u
n s -
l
a e p
a
a
s f
p l
e i
i m
m e
e a
n i
r r
u d a
i
l e .
n
t N
c c e
a e
r a u
r p r
f
o i t i
p u e t
a l i e
t i
i c p
a a u f
n m l
c a n e
o l u x
m u l o
p l u r
r u i i
e i l
s s o
i c i r
v a .
a r a
p F
a i i
t
a e a
n n L
n a
e ) o L
r e s m
v s E
i
u t f
n
l e L
o
u p
v
i c
o
m n
e s
d e
i c
a i
n n
t
(
a
s
i
a
n
r
d
t
r
r
o
i
n
70
71
 Artrita temporo-mandibulara este frecventa in 50-60% din cazuri, dar TRATAMENT
rareori este grava impiedicand alimentarea. Clinic se manifesta prin Scopul tratamentului in poliartrita reumatoida este:
dureri, limitarea deschiderii gurii, crepitatii, modificari la nivelul indepartarea durerii
contactelor ocluzale. Afectarea este bilaterala. reducerea inflamatiei
Aspectul fetei este modificat (aspect de facies de "pasare"), apar protejarea structurilor articulare
modificari ale secretiei salivare - hiposialie, asialie, inflamatie si durere mentinerea functionalitatii
la nivelul articulatiei temporo-mandibulare. controlul implicatiilor sistemice.
Manifestarile in cavitatea orala sunt reprezentate de modificari odontale:
dintii se distrug cu usurinta, Strategii terapeutice:
apar dificultati de deglutitie, In perioada de activare a bolii, in puseul acut este indicat .re£ausul
marirea in volum a parotidelor si a glandelor pentru a reduce inflamatia si durerea articulara;
Kinetoterap_ia se realizeaza prin exercitii pentru mentinerea fortei
submaxilare si sublinguale.
musculare si amobilitatii articulare, fara exacerbarea inflamatiei.
Pentru managementul durerii sunt indicate proceduri de masaj,
POLIARTMTA REUMATOIDA
electroterapie antalgica stimulare electrica transcutana, a^upmictiira.
Principii de clasificare:
Jmobilizarea articu lara este indicata in perioadele de acticvare a
A. Sunt necesare 4 din 7 criterii pentru a incadra un pacient in
bolii, pentru a evita miscarile nedorite ale articulatiilor inflamate §i
categoria PR
eventuale deforaiari.
B. Pacientii cu 2 sau mai multe diagnostice nu sunt exclusi
Orteze si mecanisme adaptative
II. Criterii*
Educarea pacientului si a familiei acestuia.
A. Redoare matinala
Modificarea stilului de viata.
B. Artrita la> 3 regiuni articualre
C. Artrita a articulatiilor mainii
I). Artrita simetrica.
E. Noduli reumatoizi
I'. Ftctor reuniatoid in ser
(J. Modificari nulioj'.rafice
* Crilcriilc A-D trcbuie sa fie prezente timp de eel putin 6

Fig. 5,6,7 Exeraple de exercitii pentru mentinerea fortei musculare §i a mobilitatii

Fig. 3 ?i 4 Aspecte radiologice in poliatrita reumatoida

72 73
 i '. ' *■*'■•

Fig. 9 Exemple de mijloace necesare adaptate activitatilor zilnice

Fig. 8 Exemple de ortezare pentm prevenirea deformarilor osoase TratamcntuI farmacologic
Antiinflamatare nesteroidiene: A' M*h
aspirina (in doze mai mari de 3gr la 24 de ore) folosita in
asociere cu preparate pentru protectie gastrica;
- jndometacim.il;
- ibubrofen, ketoprofen, etc
CorticoterapFa este indicata in:
- prezenta vasculitei;
- ca terpie in legatura cu AINS;
- prepratele cele mai des folosite sunt prednisonul si prednisolonul.
74 75
Sarurile de aur au efect terapeutic mai ales cand sunt administrate la Electroterapie
inceputul bolii, ameliorarea observandu-se dupa aproximativ doua luni de Terapia cu unde scurte si microunde este total interzisa in artritele
tratament. acute pentru ca duce la incalzirea intensa a tesutului sinovial.
Terapia imunosupresiva este indicata in cazul in care valoarea factorului Sunt indicate galvanoionizari, bai galvanice, TENS-uri, curenti
reumatoid este foarte mare si a existentei poliadenopatiilor: ciclofosfamida; diadinamici.
metotrexatul ciclosporina Administrare locala intraarticular de preparate cu
cortizon
Masaj^
Terapie chirurgicala consta in: • In perioada inflamatorie:
" sinovectomie = ablatie chirurgicala, partiala sau totala a sinovialei ■ => masaj decontracturant al marilor grupe musculare din jurul articulatiilor
artroplastie = interventie chirurgicala constand in creerea unui nou afectate; => masaj cu gheata pe
spatiu articular pentru restabilirea mobilitatii articulatiei articulatiile afectate.
" tenoplastie = repararea chirurgicala a unui tendon B • In perioada subacuta:
protezare articulara => media frecventa;
=> Diapuls;
=5- masaj sedativ-relaxant local .
• In perioada de remisiune:
r^> masaj umed cu apa;
=> masaj muscular tonifiant;
=^> tractiuni, elongatii; =>
masaj Cyriax.

Fig. 10 Exemplu de terapie chimrgicalS

Kinetoterapie
a. In perioada inflamatorie:
1.imobilizare sau repaus simplu in pozi^ii antalgice—> posturari simple In
pozitii functionale—+posturari extreme alternante
Program de recuperare in Poliartrita reumatoida 2.periajul/masaj cu gheata pe articulatiile afectate —>tracfiuni usoare in
ax
Hidrotermoterapie 3.mobilizari pasive—>auto-pasive—>pasivo-active, blande
In procesele inflamatorii acute este indicata crioterapia si repausul, 4.exercitii de mobilizare activa ampla controlaterala si axio-periferice
pentru a prevenirea distructiilor osoase. homolaterale, progresiv
In artritele cronice sunt indicate baile calde (38 -40°C) si indiferente 1 5.± exercitii izometrice
cu temperaturi cuprinse intre 36 -37°C pentru a reduce durerile si redorile
articulare. b. in perioada subacuta:
1.imobilizare sau repaus sau posturari simple in pozitii
functionale—►posturari extreme alternante;
2.periajul/masaj cu gheata pe articulatiile afectate —►tractiuni usoare in
76 ax;
3.mobilizari pasive—»auto-pasive—>pasivo-active;
77

Simptomele se accentueaza in mediu cu umiditate sc&zuta, aer
conditional fum de tigara, vant.
Comega este farajuciu si prezin jjjjsroziuni si ulc eratii. care sun
inconjurate de_edem , dand aspectul de keratina punctata.
XEROSTOMIA se carcterizeaza prin:
- senzatie de gura uscata, de arsura la nivelul cavitafii bucale;
necesitatea de a bea lichide in timpul mesei;
- dificultatea de a mesteca si de deglutitie;
~ dklkiie pentru solide si alimente uscate;
- dificultatea de a vorbi timp indelungat;
modificarea sau pierderea gustului;
" lial£iiai_carii_denliire, infectii la nivelul cavitatii bucale ;
- candidoza ora la;
- marirea in volum a glandelor parotide, care la palpare sunt
ferme, neregulate si posibil dureroase;
- igbra;
- atrofii ale papilelor lingu ale:
fisuri oral e, mai ales la colturile gurii.
Manifestarile in cavitatea orala sunt reprezentate de:
infectii recurente ale gatului; ulceratii ale
mucoasei orale; infectii cu virus herpetic;
candidoza orala; gingivite grave; carii
explozive.
Fig. 2,3 Carii dentare explozive In xerostomie .. Fig. 4 Condidoza
Cu toate ca aceste manifestari orale nu sunt grave in raport cu
uianifestarile sistemice ale bolii, ele sunt de mare ajutor in diagnosticul
precoce al bolii. Boala carioasa, fund provocata de bacteriile din placa
dentara este influentata de diversele imunodeficiente.
1 Modificari orale prin scaderea secretiei salvare:
- senzatie de gura uscata;
- dificultate in inghitirea alimentelor solide;
- modificari de gust;
- senzatie de arsura;
- incapacitatea de a vorbi mai mult decat cateva minute.
2 Clinic se remarca:
- buze subtiri, inguste, care se usuca si se descuameaza;
- limba este eritematoasa, cu fisuri adanci, atrofii ale papilelor;
- gingii cu depozit albicios prin prezenta celulelor descuamate;
- dintii prezinta carii, devin friabili, sfaramiciosi si se rup usor;
- afectarea glandelor salivare, eel mai des fiind afectate
glandele parotide, ducand la hipertrofie, urmala de atrofie si
scleroza.
Teste diagnostice specifice:
Testul Scbirmer I. Se efectueaza cu hartie de filtru latfi de 5 mm
introdusa la nivelul sacului conjunctival, cu masurarea distanfei
umezite dupa 5 minute (daca hartia se umezeste sub 8 mm testul
este considerat pozitiv). In mod normal hartia se umezeste in acest
interval intre 8 - 1 5 mm.
- Determinarea debitului salivar
- Scintigrafia glandelor salivare cu Tc99
- Sialografia
80 81

Fig. 4 Testul Schirmer
webeye.opbth.uiowa.edu
Biopsie
glande salivare minore
glande parotide glande
lacrimale
Tabelul
Criteriile de diagnostic ale SS - Consensul Americano-european, 2002
Simptome ale ochilor uscati - eel putin un raspuns pozitiv: Ap
avut senzatia zilnica, persistenta de ochi uscati pt eel putin 3 luni?
Aveti senzatia de corp strain intraocular?
pe zi?
Folositi lacrimi artificiale mai des de 3 ori r
2. Semne ale ochilor uscati - eel pu|in un rezultat pozitiv
Testul Schirmer
Testul roz bengal______________________________
3. Simptomc ale gurii uscatc - eel putin un raspuns pozitiv:
Ati avut senza{ia zilnica de gura uscata pentru eel putin 3 luni?
A(i avut glandele salivare tumefiate persistent sau recurent la
vfirstn adultS? Beji frecvent lichide pentru a usura deghil^ia
ajirnenteloruscate?
4. TfiltC © pt 1 secretici salivare - eel putin un rezultat pozitiv
1 )ck:rminarca dcbitului salivar total (<1,5 ml in 5 minute)
Sialografia glandei parotide
Scinligrafia glandelor salivare______________________
5, Blopila glandclor salivare minorc (scor focus >1)
(>. Aulounticorpi prezenti in ser
Ac anti SS-A Ac
anti SS-B
TRATAMENT
Tratamentul necesita interventie interdisciplinara intre medicul dentist,
oftalmolog, reumatolog si internist
Tratament Igieno-dietetic:
- educatia pacientului,
- igiena cavitatii bucale,
- evitarea deshidratarii prin aport de lichide,
evitarea alimentelor uscate,
evitarea expunerii la factari poluanti si la frig, evitarea
administrarii de medicamente antispastice, antidepresive
triciclice, antihistaminice, a si P-blocante, simpatomimetice
Tratamentul xeroftalmiei
reducerea inflamatiei glandelor lacrimare si imbunatatirea
functiei acestora,
reducerea inflamatiei de la nivelul suprafetelor oculare
asigurarea unui film lacrimal permanent administrarea
de lacrimi artificiale, preferabil fara consei-vanti
tratamentul infectiilor locale
Tratamentul xerostomiei
folosirea de paste de dinti si geluri orale cu fluor;
l'educerea uscaciunii bucale ;
- preveniraea si tratarea cariilor dentare si a infectiilor orale
- stimularea secretiei salivare - pilocarpina;
substituenti artificiali ai salivei;
tratamentul infectiilor orale si a candidozei orale; tratament
medicamentos antiinflamator, corticoterapic sau chirurgical in cazul
turnefactiilor glandelor salivare . Medicul stomatolog trehuie sa previna
si sa trateze car la dentara, tratamentul candidozei si stimularea
fluxului salivar.
4 criterii indeplinitc, dintre care unul trebuic sa fie obligatoriu criteria V
sau VI.
82 83

Tratament profilactic
La pacientii cu xerostomie se vor practica aplicatii frecvente cu
fluor, pe langa folosirea unor substante fluoride. Din cauza sensibilitatii
mucoasei orale, se recomanda o pasta de dinti fara prea raulte
componente alergenice.
Tratament curativ
Cariile explozive se vor trata in functie de situatia clinica, prin restaurari
coronare sau reconstructii protetice clasice sau moderne.
Tratamentul manifestdrilor extraglandulare
-
tratamentul mialgiei si asteniei fizice si artralgiilor;
-
tratament medicamentos .antiinflamatoar;
- 2. Manifestari oste-articulare si musculare
tratament de recjiperare jlzioteraBgutic:
- Durerile articulare sunt prezente la 90% dintre bolnavi - artralgii si artrit.e.
managementul durerii prin proceduri de electroterapie antalgica si
majajjnjflrelaxant;
-
kinetoterapie pentru mentinerea structurilor articulare si cresterea
fortei musculare
Tratamentul manifestarilor sistemice presupune corticoterapie de scurta
durata.
Sindromul Sjogren este o boala inflamatorie a glandelor exocrine cu
impact considerabil la nivelul cavitatii orale. De aceea, medicul dentist este
primul care poate depista semnele primare ale acestei boli; se impune astfel
familiarizarea cu manifestarile acestei afectiuni si pregatirea necesara unei
interventii precoce active in diagnosticarea si tratarea sindromului Sjogren.
Tratarea leziunilor de la nivelul cavitatii orale are efect profilactic,
dar si terapeutic, astfel ca medicul dentist are un rol major in cadrul echipei
multidisciplinare.
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
Este o.feaala inflamatorie de origine autoimuna, caracterizata printr-
I un p!Qces_Jrjj]ani^JMeg_-J&dsaza_.iua. .mare.JiJurnar^iie.-Xirgane (piele,
grticulatii, si&te.m~nervosr-serQas.e).
Boala de cauza necunoscuta in care tesuturile si celulele sunt distruse
de autoanticorpii patogeni (anticelulari sunt cei mai reprezentativi) si
complexele imune.
Tablou clinic
1. Semne generale:
■■A febra, ca urmare a procesului inflamator; I
- pierderea poftei de mancare;
\ - scadere in greutate;
/ - astenie, anorexie;
Artrita este frecvent simetrica, afecteaza in special articulafiile mici si este
adesea reversibila si fara deformari. Nu se intalnesc eroziuni articulnre,
deoarece procesul inflamator este exiidativ si nu ploriferativ ca fi m
poliartrita reumatoida1.
3. Manifestari cutanate:
Eritem al fetei in forma de MELdeJluJure (vespertilio) ce cuprindc
eminentele malare si piramida__nazala, respectand santul nazo-labial.
Eritemul se poate extinde si pe alte zone, in special cele expuse la soare
(frunte, barbie, regiunea decolteului).
O alta manifestare este urticareia si sensibiljlatea,la Lumina.
Parul este uscat, fara luciu si se rupe usor de la emergenta. Alopecia
poate fi permanenta cand sunt leziuni discoide.
Leziunile intalnite sunt dejti^jde^ej^tui^sjrid^ojmJRifynaud) si
leziuni ale mucoaselor , constand in ulceratii ale mucoasei palatului dur si
moale. ~—— -
84 85
 ritem al'fetei in forma de Leziuni asemanatoare pot fi intalnite si in alte maladii. Exista insa
aripi de fluture elemente particulare clinice: simetricitatea kziunilor. ocolii-Ra
(yespertilio) parodontiului mareinal. Mai apar si leucokeratoze ca urmarca scaderii
imunitatii.
- Xerostomi a insoteste perioadele de activitate ale bolii, ca apoi sa
dispara.
- ffiperkeratoza limbii merge spre foliculii pielosi dand aspect de "limba
de pisica";
si fisuri n~"ci in smalt, cu zone de dentina decalcificata.
Fie
4. Atingere renala
5. Manifestari neuropsihice
6. Manifestari cardiovasculare
7. Manifestari pubnonare
8. Manifestari digestive
Fig. 3 Gingivite
9. Manifestari in cavitatea orala
Majoritateapacientiolor cu LES prezinta leziuni patologice ale mucoasei Tabel 1. Criteriile revizuite ale Colegiului American de Reumatologie pentru
bucale sau histo-patologice, in absenta unor manifestari clinice. diagnosticul LES
 1. Rash malar Eritem facial fix, la nivelul eminentelor malare
2. Leziuni discoide

3.Fotosensibilitate
4.Ulceratii orale
5. Artrita

Fig. 2 Mucoasa lupica

'6. Serozita
Debutul mucoasei lupice este adesea concomitent cu eritemul facial.
Hiposialia este urmata de arsura sau usturime ce se accentueaza pe
fondul unui pH acid si nu permite bolnavilor decat ingestia de lichide. 7. Afectare renala
Mucoasa este rosie, luciasa, congestionata, edernatiata, presarata cu
macule hemoragice de culoare intensa. Afectare neurologica
Dupa 2,3 zile de la debut in locul maculelor apar ulceratii. Acestea sunt
mici si superficiale. Uneori ulceratiile cuprind intreaga mucoasa buco- 9. Afectare
faringiana. hematologica

86
Placi eritematoase ciclice cu cruste cheratozice
aderente sj posibile cicatrici atrofice
Expunerea la- razele ultraviolete determina aparitia
rashului cutanat________________________________
Ulceratii orale gi naso-faringiene___________________
Artrita neeroziva a 2 sau mai multe articulatii
periferi.ee, cu durere, tumefactie §i exudat_____________
■ Pleurita sau
" pericardita, evidentiate pe ECG, prin frecatura
pleurala/ pericardica sau prin eviden^ierea lichidului
pleural/ pericardic __________________________
■ Proteinurie > 0,5g/dl sau > 3+ (daca nu se poate
determina cantitativ)sau
■ Cilindrii celulari
Convulsiisau Psihoza, fara
alte cauze
Anemie hemoliticasau
Leucopeme < 4000/mmc la 2 sau mai multe
determinari sau______________________________
87
 Limfopenie < 1500/mmc la 2 sau mai multe - _Corticostejpizi; - au proprietati antiinflamatoare si
imunosupresive Prednison, Metilprednisolon);
- ^Ciclofosfamida este eel mai eficient imunosupresor, dar si eel
mai toxic
- Dermatitele,astenia ,artritele pot raspunde la antimalarice.
10. Anomalii
Tratament fizioterapeutic
imunologice
determinarisau
Trombocitopenie <100000/mmc, in absenta Durerile si oboseala impun raasuri fizicale antalgice si de conservare
11. Anticorpi a energiei: repa us, controlul durerilor prin aplicarea de cj|ldjirjLjiiasaj
antinucleari sedativ, electroterapie antalgica TENS, bai galvanic e. Fenomenul Raynaud
administrari unor medicamente ce pot induce astfel poate fi redus prin proceduri de incalzire a mainilo r -bai calde, impachetari
de modificari hematologice__________________ cu parafina.
Anticorpi anti ADN dublu catenarsau
Anticorpi anti-Smsau
Anticorpi antifosfolipide - anticorpi anti-
cardiolipina, test pozitiv pentru anticoagulant lupic,
test fals pozitiv pentru sifilis
Determinati prin irnunofiuorescenta sau alta tehnica
echivalenta. in absen^a medicamentelor ce pot
determina aparitia acestor anticorpi___________

Pentru diagnosticul LES sunt necesare 4 criterii dm cele 11.


Boala trebuie suspicionata cand la o femeie tanara apare febra, purpura,
splenomegalie, artrita, eruptie cutanata, nefrita.
Prezenta anticorpilor antinucleari este esentiala pentru diagnosticul LES.
Tratament medicamentos
I j&cercz£ifi_jrfe__c/^££gj« a fortei musculare sunt initiate cand este cazul.
Tratamentul include o serie de masuri generale' asociate cu
tratamentul patogenic adaptat gravitatii bolii.
Astfel, se interzic expunerile la soare si raze ultraviolete,se va evita
administrarea unor medicamente care ar putea induce sau agrava boala,
precum si transfuziile de sange;
Sarcina este pemiisa doar dupa o perioada de liniste a bolii de 3 ani.
■^Aproximativ 25% dintre bolnavii de LES prezinta fomie usoare de
boala, ara manifestari care sa le puna viata in percol. Acestia trebuie tratati
fara glucocorticoizi.
■;
Tratament farmacologic Medicamentele cele
mai folosite in LES includ:
- AjitiinflamaJnarp, nftstfirniriiflne, indicate in formele usoare cu
febra si manifestari osteo-articulare;
Antimalaricele, de sinteza, indicate in manifestable cutanate
si articulare;
Terapie fizicala
Exerci fiile.. aerobic e pot imbunatatii capacitatea aerobica la pacientii cu
LES forma moderata.
Exercif ii izom§trice sunt indicate pacientilor cu inflamatii articulare.
Exercitii izalanice pot fi utilizate cand inflamatia este absenta sau redusa.
Oboseala poate impiedica progresul unor pacienfi. Daca durerca
este
prelungita peste 1-1,5 ore dupa activitate exercifiile trebuiesc redusc In
intensitate si/sau durata.
Ultrasuu&tvi este o modalitate frecvent utilizata pentru a produce
endotermie unei articulatii afectate, dar nu trebuie utilizat in prezenfa
inflamatiei. Cand ultrasunetul este utilizat pentru cresterea amplitudinii de
miscare , articulatia trebuie miscata simultan cu aplicarea de
ultrasunetul ui.
Teim.QiBLap.ie si ultrasunet sunt indicate in durerea articulara cu caracter
cronic, in tirnp ce gheata este modalitatea preferata pentru articulatiile
inflamate.
Piscin a (bazinul) este un excelent mediu pentru efectuarea exercitiilor la
nivelul articulatiilor inflamate.
Rolul terapiei ocupationale (TO) este de a ajuta pacientii sa-si recapete
independenta functionala la maximum posibil in ciuda problemelor
cauzate de boala.
88 89
Principiile terapiei ocupationale la pacientii cu LES includ urmfitoarele LUCRAREA PRACTICA NR.8
activitati:
activitatile zilnice (ADL) sunt incurajate fi pot necesita
antrenament cu echipament, tehnici §i proceduri speciale. - SCLERODERMIA
activitatile ADL includ hranirea, imbracatui, imbaierea, Ingrijire si
Este o boalJL^a__!£Sutului conjunctiy, de etiologie
gospodarire.
f necunoscuta, manifestandu-se prin: f- induratia si ingrosarea pjglii \ "
anomalii vasculare I - anomalii imunologice ^modificari
Tratamentul in cadrul rnanifestarilor din cavitatea orala degenerative fibrotic e
In primul rand medicul dentist trebuie sa aiba in vedere modalitatea
de abordare a pacientilor cu LES din punct de vedere terapeutic, astfel Slerodermia prezinta mai multe forme:
incat sa minimalizeze infectiile orale si interactiunea cu alte I. Sclerodermia localizata, fara interesare sistemica:
niedicamente. - morfea in placi, formeaza placi cutanate, numite morfee;
Concomitent cu tratamentul medicamentos specific pentru LES se va
recomanda fizioterapie de recuperare.
Pentru ameliorare durerii si inflamatiei se recomanda:
- masaj usor relaxant la nivelul fetei,
- ultrasunetul pentru a produce endotermie la nivelul articulatiei
afectate, dar nu in prezenta inflamatiei. Poate fi aplicat cu un
strat de gel antiinflamator, parafma sau glicerina.
- exercitii izometrice pentru cresterea movilitatii articulare, Fig 1. Morfea m
exercitii de mimica si contra rezistentei opuse de kinetoterapeut placi
www.overview.ht
pentru cresterea fortei musculare. m
- Logopedie.
Logopedul poate interveni cand pacientul prezinta o vorbire neclara,
- sclerodermia lineara - sclerodermia in banda, foraieaza
dificultate in intelegerea limbajului, sau cand prezinta dificultati in a
benzi
vorbi adecvat. bine limitate de tesut scleros, tare si indurat, de un alb
Indivizii cu probleme de inghitire pot fi deasernenea evaluati si sidefiu
tratati de logoped. limitat de o margine liliachie la nivelul membrelor, fetei si
pe
pielea capului;

- sclerodermia in picatura - elemente rotunjite de un

alb
I sidefiu, care afecteaza ceafa, gatul, umerii si partea de
. sus a
toracelui.

Sclerodermia sistemica - asociaza manifestari ale sclerodermiei

(Fenomen Reynaud , disfunctie esofagiana) cu manifestari clinice
90 si serologice ale LES, Poliartritei reumatoide ?i Pclimiozitei.
I. forma cutanatd limitatd — Sindromul Raynaud ( pe vreme
rece vasele sanguine se contracta brusc, degetele devin albe ca degetelor).
sine digestive sau respiratorii
marmura, apoi violete), cu sclerodactilie (sclerodermia Pielea scleroderm reprezinta uneori prima
91 devine a; manifestare a bolii. Fata are
neteda, 4. aspect imobil, aspect de
rigida, me de : ,,icoana bizantina", cu
degete suprapune $-*ta stergerea pliurilor cutanate
rigide, re in Fig. 4 Pacient diagnosticat cu sclerodermie, imposibilitate de a
flexie ,,overlap" deschide larg gura
ireductibil
iagnostic
a. Apar Sclerodermia generalizata de pe frunte, nas este
telangiecta
are severitate si evolutie subtiatTBuzele se strang,
zii (dilatari
variabila, de la ingrosarea ceea ce impiedica
ale micjlor
cutanata generalizata (scleroza deschiderea larga a gurii si
vase sistemica), cu afectare viscerala apar pliuri radiale in jurul
sanguine),progresiva si frecvent fatala, buzelor.
atingerea pana la o forma caracterizata
motorieFig.3
prina interesarea localizata a
esofagului,
pielii (numai la degete si la fata)
Sindrom
care duce si cu evolutie prelungita, timp d e
Raynaud
la disfagie;
z ec i d e a n i , in ai nt e d e af ect ar ea
2. o rga ne lo r i n t e rn e . A ce a s t a
forma Sfo rm a e s te
cutanatd ies te d en um ita Sindromul
difuzd -m CR £ST:
caracterize
p —<—.—^&
aza print —
extinderea
oCa lcmoza , fen om en Ray na ud,
sclerodermEs ofag it a, Scle ro d act ilie ,
miei la eTe lan g iec tazi e. Exista si
plamani, sindroarae suprapuse:
la unul §slerodermatomiozita
sau (ingrosare
mai multeicutanata si slabiciune
viscere,musculara).
in
principals Cele mai frecvente
manifestari
rinichi, e la de debut In
tubul m sclerodermia generalizata sunt
digestivnFenomenul Raynaud si edemul
einsidios al extremitatilor distale
(esofagita
si ale membrelor, cu ingrosarea
dprogresiva a pielii degetelor.
malabsortia
e Po lial tralgiile sun t, d e
alimentelor
); asem enea, u n simp to m
d im po rt an t. Tu lburari le
3. scleroza
 superior! sunt dezveliti in
permanenta
-microstomia;
-xerostomie;
-telangiectazii
Fig. 5 Exemplu de
calcificSri subcutanate

Manifestarile de la nivelul
articulatiei temporo-
mandibidare:
-atralgii;
-artropatii;
-vasoconstrictie;
-atrofie gingivala;
Fig.6 Tesut fibros In partea
-facies cu buze subtiri, rigide, cu inferioara a buzei Fig. 7
riduri disparute, orificiul bucal Constrictie dsulara orala.
redus; www. images.pennnet.com
-retractia buzelor , incisivii Pacientul prezinta microstomie
92 93
Diagnosticul pozitiv se stabiles, te pe baza criteriilor majore si minore: E. Tratamentul malabsorbtiei
Majore: Scleredem proximal de artic MCF sau MTF Minore: Telangiectaziile mucoasei gastrice(,,stomac pepene ro§u") pot
Sclerodactilie determina microhcmoragii repetate cu anemie feripriva. Ele pot fi
Cicatrici stelate la miv pulpei degetelor Fibroza tratate prin fotocoagulare cu laser.
pulmonara bibazala Diagnostic: 1 M + 2 m F. Tratamentul crizei renale sclerodermice -
glucocorticoizi +
Tratamentul presupune corectarea anomaliilor vasculare, anomaliilor imune, ji stabilizarea tcnsiunii arteriale.
fibrozei excesive. G. Tratamentul afectarii cardiace
Programul de recuperare are ca obiective mentinerea mobilitatii
..* articulare §i cresterea elasticitatii pielii.
Tratament igieno-dietetic: 1
repaus prelungit
Tratament fiziokinetoteraQ£Ulic
evitarea frigului - protectia extremitatilor presupune:. r- reducerea contracturilor,
evitarea introducerii mainilor in apa rece I - mentinerea mobilitatii articulare, i -
- mese mici la intervale frecvente in esofagita de reflux prevenirea deforcnatiilor, tonifierea
musculaturii.
Tratament farmacologic Exercitiile de mobilizare sunt esentiale si se aplica de 2 ori pe zi.
A. Tratament antifibrotic: Putem folosi caldura prin impachetari cu parafina, caldura
Fibroza este procesul patologic eel mai evident in sclerodermie, odata umeda,
constituita ea este practic imposibil de combatut, actualmente neexistand ultrasunete.
modalitati terapeutice de a indeparta excesul de colagen tisular, fara a leza In sclerodermie bolnavul trebuie evaluat periodic, iar
structura tesuturilor. D-penicilamina este agentul antifibrozant eel j mai metodologia de
utilizat in sclerodermia sistemica. Alti agenti antifibrozanti: interferon, recuperare trebuie adaptata in functie de modificarile constatate.
relaxina (ameliorarea afectarii cutanate), colchicina.
- corticosteroizi - miozita, sinovita
- metotrexat - in cazuri de sclerodermie generalizata,
Nifedipin - in sindromul Raynaud ;
- Antibiotice - inhiba proliferarea florei intestinale; , j
Nici un medicament nu a influentat semnificativ evolutia naturala a
sclerodermiei generalizate. j Fig. 6 Terapie cu ultrasunete
B. Tratament vasodilatator - blocante de canale de calciu, Nifedipina
In cadrul manifestarilor de la nivelul articulatiei temporo-
retard i mandibulare se recomanda tratamentul atraligiilor, artropatiilor,
C. Tratamentulpneumopatiei interstitiale fibrozante - Ciclofosfamida + i vasoconstrictiei.
doze mici de glucocorticoizi j Profilactic se evita expunerile la frig.
D. Tratamentul disfunctiei esofagiene Sunt indicate comprese calde la nivelul fetei timp de 5 minute,
Cel mai adesea este implicat esofagul inferior (80%). Se recomanda avand ca efect reducerea durerii si scaderea contractiei musculare. De
utilizarea antiacidelor §i Omeprozol pentru vindecarea esofagitei de asemenea, compresele cu parafina au efectjT.!
reflux. p_cjej]iian^rvasc^iktalor.
Masai relaxant se efectueaza manual si electric in spectrul
infrarosu cu efect de endotermie, precum si masaj cu vitamina E
siuleiuri veeetale.
Sunt recomandate ultrasunete (efect caloric), o data pe zi, 5,- 10 zile si galva noionizari cu sare iodata.
94 95
 DERMATOMIOZITA §1 POLIMIOZITA implicati in deglutitie, muschii limbii. Musculatura distala este rar
afectata in dermatomiozita, iar musculatura inervata de nervii cranieini
nu este afectata.
Sunt boli sistemice ale tesutului conjunctiv, caracterizate prin Leziunile tegumentare din demiatomiozita sunt reprezentate de: -
modificari inflamatorii si degenerative in mu§chi (polimiozita) si frecvent si rash heliotrop - liliachiu, localizat periorbitar si asociat cu edemul
in tegument (dermatomiozita), ducand la slabiciune musculara simetrica si
pleoapei superioare;
la un grad de atrofie musculara, in special la centurile membrelor.
Dermatomiozita si polimiozita fac parte, alaturi de alte afectiuni din
grupul miopatiilor inflamatorii idiopatice.
Aceste afectiuni sunt caracterizate prin scaderea progresiva a fortei
musculare, cu afectarea musculaturii scheletice si incapacitate functionala
musculo-articulara secundara, precum si prezenta unor manifestari Fig.l Rash heliotrop periorbitar
extramusculare . www. dermatology.cdlib.org

rash papular, semnul lui Gottron - eruptii maculo-papuloase

Polimiozita - Manifestari clinicc localizate siaietric-p£-ikta dorsala a mainii si a articulatiilor mainii,
la nivelul coatelor, genunchilor, gleznelor.
Debutul bolii poate fi acut sau insidios. De regula, la copii debutul
este acut, iar la adult insidios.
Sensibilitatea si durerea muscula ra sunt, de obicei, mai putin
dramatice decat slabiciunea musculara
Slabiciunea musculara poate evolua brusc, sau evolueaza in
saptamani sau luni. Pentru ca slabiciunea sa devina manifests este
Fig. 2 Semnul lui Gottron
necesara o distructie de peste 50% din fibrele musculare, ceea ce
inseamna ca oboseala musculara indica o miozita avansata. - rash macular la m'velul umerilor si gatului (seniuuj s a l u l u i ) ,
Pacientii pot avea dificultati in ridicarea bratelordeasjjpjajimerilor, decolteului (,,eritem in V"), fetei ;
la urcarea scarilor si la ridicarea din pozifie"sezanda, Flexorii gatului pot - telangiectazii perju nghjale;
fi sever afectati, detemiinand lncapacltatea de ridicare a capului de pe - eruptie de tip exfoliativ pe fata palmara a degetelor mainii - ,,mana
gerna. Slabiciunea musculara laringeana poate provoca disfonie. de mecanic" ."~~~" ■ ■ ■ -----.
Interesarea musculaturii striate a faringelui si a portiunii superioare a
esofagului duce la disfagie si regurgitatii.
Pe langa aceste manifestari mai apare atrofie musculara, poliartrita
neeroziva, calcinoza.

Dermatomiozita - Manifestari clinicc

Manifestarile clinice in dermtomiozita sunt reprezentate de rashjcutanat
heliotrop in V si fotosensibilitate.
Afectarea musculaturii este progresiva, simetrica, debutand la nivelul
centurilor. Pot fi afectati in evolutie si muschii flexori ai gatului, muschii
96
I J I
Fig.3 Eruptie de tip exfoliativ pe fata palmara a degetelor mainii - ,,mana de mecanic"
Eruptia cutanata precede in majoritatea cazurilor afectarea musculara
din Dermatomiozita, intervalul de timp fund variabil. Atata timp cat
pacientii prezinta doar leziuni tegumentare, fara implicare musculara,
diagnosticul este dc dermatomiozita amiopatica.
97
Teste diagnostice
- Testarea clinica a rezistentei musculare.
- Teste de laborator:
- Rezonanta magnetica nucleara (RMN) - permite detectarea.
modificarilor de la nivel muscular, alegerea locului pentru biopsie.
- Ultrasonografia musculara - detecteaza atrofia musculara; permite
alegerea locului pentru biopsie;
- Biopsie musculara
- Electromiografie (EMG) - traseu de tip miopatic.
Criteriile lui Bohan si Peter de diagnostic:
1. slabiciune musculara proximala simetrica
2. cresterea nivelului seric al enzimelor musculaturii scheletice
3. traseu EMG modificat
4. anomalii la biopsia musculara
5. rash cutanat tipic pentru dermatomiozita
Tratament farmacologic
- /C!orticoterapia
- \ Imunosupresoarele
- (_Jmunoglobuline administrate intravenos.
TRA TAMENT FIZIOTERAPEUTIC
Programele de recuperare includ tratamente fizicale, terapie
ocupationala, ortezare, tratament logopedic si suport psihosocial.
Binemteles, principalul scop a fiecarui program terapeutic este de a
pastra si daca este posibil, a imbunatatii functia musculara existenta, de
a preveni atrofia care poate aparea cu inactivitatea asociata cu miozita ,
de a prevenii contracturile rezultate din limitarea mobilitatii articulare si
vindecarea fibroasa a musculaturii inflamate, de a restaura capacitatea
aerobica a indivizilor cronici.
Deci cele trei deficiente fizice carora trebuie sa se adreseze
programul cuprind slabiciune musculara, scaderea mobilitatii articulare
si oboseala.
Anumiti pacienti prezinta slabiciune musculara moderate care
raspunde prompt la medicare cu sau fara terapie fizicala, in timp ce altii
sunt imobilizati la pat si prezinta slabiciune musculara severa, acuta.
In faza acuta a bolii, durerile musculo-articulare pot fi tratate cu
caldura sau hidrotermoterapie, temperaturi cuprinse Intre 36,5 si 38 de
grade Celsius , timp de 20-30 de minute si masaj sedativ periarticular.
Acest tratament este indicat inainte de exercitiile pentru musculatura
acut inflamata.
Cand tensiunea musculara sau tendinoasa limiteaza extensia maxima
fiziokinetoterapeutul trebuie sa Tnt_mdjji.qnr nnKr,hiiLl_pana la punctul de
discomfort mediu si sa mentina aceasta pozitie pentru 12-18 secunde.
Cand forta musculara este 2/5 sau mai putin (incapacitate de a se
opune gravitatii) trebuie realizate intinderi pe toata amplitudinea de
miscare dar pe masura ce forta musculara se apropie de 3/5 trebuie
instituit un program activ, asistat. Aceasta implica o combinatie de
exercitii izotonice si izomet rice cu ajutorul curelelor elastice cu
rezistente diferite.
Pe masura ce forta musculara se apropie de 4/5 (forta musculara
aproape normala ) trebuie utilizata o abordare mai agresiva cu greutatii
sau aparate rezistive.
Mobilitatea redusa a articulatiilor poate fi cauzata de o artropatie
inflamatorie sau contractura tendinoasa sau a tesuturilor moi. Caldura
este contraindicata pacientilor cu artrite acute si recele este indicat la
acesti pacienti.
Pacientii cu miopatie acuta sau cronica, deseori prezinta tensiune la
nivelul tendoanelor si capsulelor cat si la nivelul muschilor din jurul
articulatiilor. In aceasta circumstanta, caldura ar trebui aplicata pentru a
creste mobilitatea, inaintea instituirii unui program de crestere a
amplitudinii de miscare si fortei musculare, la pacientii cu artrite acute.
Pe masura ce evolutia pacientului se imbunatatestc, trebuie
implementat un program de conditionare, aerobic care se adrescaza
oboselii.
La bolnavii cu tulburari respiratorii se pot initia tehnici de drenaj
postural si terapie manuala toracica.
De asementea, trebuie facuta o evaluare si management printr-un
logoped specializat tn disfagie.
Un fizioterapeut si un terapeut ocupational pot consilia pacientul
asupra pozitiei, telinicilor de pozitionare si posturilor cat si asupra unor
manevre speciale de reeducare a mghitirii pentru a prevenii aspirarea.
98 99
Manifestarile de la nivelul articulatiei temporo-mandibulare si a cavitatii
orale sunt reprezentate de:
<& durere §i sensibilitate la palpare;
^B reducerea amplitudinii si vitezei de miscare a mandibulei;
£n modificari de masticatie datorate oboselii musculare accentuate;
*& edem al fetei in jurul malarelor si al cavitatilor orbitare, cu eritem de
"portelan"; &> pe mucoasa gingivala se pot gasi pete
punctiforme sau retea
orborescenta; &t> edemul poate infiltra limba, faringele si
laringele, provocand
dispnee.
LUCRAREA PRACTICA NR.9
OSTEOPOROZA
Osteoporoza este o boala scheletic a sistemica. caracterizata prin
scaderea masei os oase si deteriorarea microarhitectuni tesutuiui ososTavand
drept consecinta cresterea fragilitatii osoas e_§i1 implicit, a riscului de
fractura.
Osteoporoza reprezinta o problema de sanatate publica de actualitate,
cu un impact major asupra calitatii vietii.
Tratament
Antiinflamatoare nesteroidiene;
-„-.„„„_------------,„„............................ _ . ™
- Repaus in perioada de activare a bolii;
- Purtarea unui guler (minerve) in cazul afectiunii muschilor flexori ai } F.'iclorii do jisc in osi
gatului; - faclori gcnotici: creditatc,etnie,
Corticoterapie polimorfism genetic;
- Reeducarea deglutitiei; -factori fi^iolouici; varsla M) ani,
- Masaj de tonifiere a musculaturii atrofiate -scxul feminin,
Exercitii de mimica - date antroponietricc;
Electroterapie stimulatorie. - factori homionalirhipogonadisni1,
-"hipertiroidistn;
■ . ■ . ■ ■ • : s ■; ■ ■ ■ ■>? ' ■ ' < ■ ,

ajtiifactqri: ■ ■ ■: - : - ' ^.i'%' ' ? • ■ ■

, - medicamente,

%
- afectiuni digestive,
mctaholice, neoplazice,
- iiiiobilizare prelungita,
- i->loi ic de fracturi pe os
patologic.
Osteoporoza idiopatica este cea mai frecventa, 75% din totalitatea cazurilor
de osteoporoza, sexul feminin fund mai predispus.

101
Fig. 1 Os onormal Fig.2 Os osteopoirotic
www. wsr.byu.edu
Section ol bone
showing
Manifestari clinice
Osteoporoza are o perioada subclinica lunga, subiectii sunt de obicei
ttSimptomatici, sau acuza vagi dureri dorsolombare, care se accentueaza in
ortostatism prelungit, sau ca urmare a unor solicitari fizice mai intense, care
se atenueaza prin repaus in decubit dorsal.
Osteoporoza vertebrala devine simptomatica odatS cu aparitia
tasarilojivertebrale. Cel mai des tasarea vertebrala se exprima prin dureri in
r&gjunea dorsala infertoara saiumsftlunea lombara , care se instaleza brusc
dupa un mic efort de ridicare sau tractiune.
La unii bolnavi, osteoporoza insotita de tasari vertebrale poate fi
complet asimptomatica, fiind identificata cu prilejul unui examen radiologic
intamplator. Tasarile vertebrale multiple determina:
- Diminuarea inaltimii
- Agropierea rebordului_costal de crestele iliace;
- Cifoza cu proiectia anterioara a capului.
102
Fig.2 Deformarea progresiva a reliefului coloanei vertebrale $i scaderea in inaltime
Tratamentul osteoporozei vizeazd urmatoarele obiective:
- atingerea unui varf al masei osoase maximal in adolescents si
pana. la varsta adulta tanara;
- prevenirea aparitiei complicatiilor osteoporotice - fracturi;
- stabilizarea sau cresterea masei osoase;
ameliorarea simptomatologiei determinate de complicative
osteoporozei;
- tratamentul afectiunilor cauzatoare de osteoporoza
secundara; I
- ameliorarea functiei fizice si a calitatii vietii pacientilor cu
I. osteoporoza
Tratamentul igieno-dietetic:
- Alimentatie echilibrata, bogata in lactate, fara excese proteice.
Regimurile de slabire scad continutul de estrogeni ai corpului, reduc aportul
de calciu si pot duce la osteoporoza. Aportul alimentar de calciu in tipul
perioadei de crestere si consolidare influenteaza masa osoasa maxima.
- Expunere normals, la soare.
- Exercitiul fizic are o foarte mare importanta, cresterea masei
musculare stinuxland formarea osului, Adolescentii si adultii trebuie sa faca
exercitnfizice, si sa practice diferite sporturi (alergari, ciclism, inot). Se
recomanda exercitii adaptate varstei.
- Schimb^i£a-stilului-4@^mta - renuntare la fumat, alcool;
- Scaderea riscului de cadere
Corsete_de_siis|iiLere .
103
 Tratament farmacologic antiosteoporotic Densitometria radiografica a mandibulei a demonstrat modificari in
Medicatie antiresorbtiva: grosimea corticalei mandibulare.
- Calciu si vitamina D3 Printre afectiunile cauzatoare de osateoporoza seundara se numara
- Estrogeni ' fracturile, luxatiile de la nivelul articulatiei temporo-mandibulare.
Bifosfonati - alendronat (Fosamax), lisendronat (Actonel), In tratamentul acestor afectiuni se recomanda:
ibandronat (Bonviva) Calcitonina - - Electroterapie cu:
Modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni - unde scurte aplicata bilateral;
m
Medicatie osteoformatoare: M - ultrasunete la nivelul mandibulei si articulatiei temporo-
9 mandibulare;
- Fluoruri - curenti de joasa jrecventa (50 - lOOHz) cu efect antalgic ;
- Parathormon - teriparatide (Forteo) - curenti diadinamici.
- Masaj;
Factori de crestere, steroizi anabolizanti — nandrolon
- Aplicatii locale cu parafina;
decanoat (Decanofort) Medicatie osteoformatoare si
antiresorbtiva - Exercitii pentru cresterea fortei musculare si a mobilitatii articulare;
- Ranelat de strontiu (Osseor) Densitometria radiografica a mandibulei se efectueaza prin
intermediul radiografiilor retroalveolare si a celor panoramice.
Se masoara grosimea corticalei mandibulare la ambele unghiuri ale
■

Tratamentul de recuperare - are ca obiective:

- ameliorarea durerii, mandibulei. Ea are valoare clinica in diagnosticul osteoporozei, in
M implantologie si ortodontie.
- prevenirea/ corectia modificarilor posturale (cifoza),
- ameliorare functionala prin cresterea fortei musculare si a •
mobilitatii articulare.

TRA TAMENTUL DE RECUPERARE «

Fig. 2. Oslcopows IA - (.TOfK'i'Cl jvj.ivjitinii'.'-; iin,i,:t> ^l^^'w^;^ relative

Fizioterapia urmareste tratamentul durerilor vertebrale cronicej

riwJidthX-ucy of Imth iJ^s Vrtt.liicduceJ daiin'iion aufl niiioclibulai'
iiilcriiv unrtes mixlcriieiy erotlotl. evfi.iaawe Wiurmiiu1 ft*«wption
iriglu-Dj <>r WI'ICK u:\i-n-ly ■.■mi.W [WU V.)
ameliorarea functionala a celorlalte segmente si cresterea fortei musculare. , Fig. 4 Osteoporoza moderata (stanga)
Fig.3. Imagine normals a
In tratamentul durerii se recomanda masaj pentru ameliorarea starii cordticalei mandibulare Osteoporoza severa (dreapta)
musculare si pentru stimularea circulatiei. www.scielo.cl.com www.scielo.cl.com
Electroterapia actioneaza analgezic si este indicata in suferintele
segmentare ale coloaneL^srtebrale. Sunt indicate proceduri de electroterapie
cu unde scurte, terapie cu ultrasunete, curenti diadinamici.
Termoteram'e cu impachetari cu parafina si namol.
Hidroterapie - bai calde, bai cu sare in concentratie de 3%.
Kinetojgrap_ia este unul dintre cei mai importanti factori ai
tratamentului insuficentei musculare in osteoporoza. Ea trebuie practicata
zilnic dupa un program stabilit de catre kinetoterapeut — exercitii pentru
cresterea fortei musculare, exercitii izometrice, stretching.
Rezultatele studiilor sustin ipoteza ca persoanele cu osteoporoza pot
prezenta un rise crescut de manifestare a osteoporozei orale. 105
104
 BOALA PAGET A OSULUI - fracturi patologice;
- artroza articulatiilor adiacente;
- degen^rare sarcomatoasa;
Este o boala osoasa apartinand osteodistrofiilor, fiind caracterizata - complicatii neurologice;
prin productia anarhica._de_tesut osos.dejsir.uct.ura grosolana^ dens si rnai - complicatii cardiace.
Pjrtiriiezistent.
Se caracterizeaza prin cresterea ratei tumover-ului osos si resorbtie
excesiva, urmata de fomiare de os nou, dezorganizat structural si slab
functional.
Cele mai frecvente localized sunt la pelvis, coloana lombara, femur,
craniu, stem, sacru, coloana toracala, tibie si humerus.

Fig.2 Pacienta diagnosticatS cu boala Paget §i care

prezinta deformari osoase la nivelul maxilarului
www.dent.ucla.edu.
Fig.3 Aceasta este o imagine intraorala a pacientei din Fig.2.
Observati cresterea in dimensiune a osului alveolar si deplasarea dintilor.
www.dent.ucla.edu.

Examenul radiologic pune in evidenta zone de

osteocondensare si zone de osteoliza la nivelul
calotei craniene, cu ingrosarea acesteia.

Figura 1. Cele mai frecvente localizari (www.elipetromed.ro.kinetoterapie)

Tabloul clinic
1
Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici (80%). Cand apar primele ,«
simptome, manifestarile clinice sunt detemiinate de complicatiile bolii. JK
Manifestarile clinice sunt extrem de variate, in functie de segmentul
osos afectat:

WSJ Fig.4 Radiografie laterals cu zone de osteocondensare si zone de osteoliza

- durere osteo-articulara cu caracter inflamator si mecanic www.imaging.consult.com
- deformari faciale si craniene;
- pulpita acuta, fara. carii dentare;
- deformari osoase asimetrice , in stadiile avansate: tibie in ,,lama de , 107
sabie", largirea craniului, cu aspect triunghiular si cu baza la calota;
- pierderea lordozei lombare;
106

I
 - la nivelul oaselor lungi - zona dc hipertransparenta bine"
delimitate, in ,,V"
Fig.5 zona de hipertransparenta bine delimitata, in ,,V"
www.elipetromed.ro
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe examenul clinic si radiologic, care pune'
in evidenta deformarile osoase carcteristice, cu zone neregulate de osteoliza
j si osteocondensare, la care se adauga niveluri crescute de fosfataza
alcalina sericfi si excretie urinara crescuta de hidroxiprolina.
Tratament
Multi pacienti nu necesita tratament pentru boala Paget, dar
este| necesara monitorizarea pentru tot restul vietii datorita riscului
crescut de complicatii, cum ar ft inflamatiile articulare (artrite),
rupturile osoase (fracturi) si tulburarile nervoase. Daca boala este
activa, este necesar consultul medical la fiecare 3 luni.
Ca si tratament initial al bolii Paget, se prescrie, de obicei^Bifosfonat, care
reduce distructia tesutului osos, ajuta la controlul simptomelor de tipul
durere osoasa si poate preveni complicatiile osteoartritice si tulburarile
sistemului nervos. In cazul intoleranlei la Bifosfonat, se poate administra
Ccdcitonina.
Bifosfonatii, aproape intotdeauna, inactiveaza boala Paget. Daca durerea; muscular si a cap acitatii circulatorii; Hidrokine toterapie [
osoasa nu cedeaza in limpul tratamentului de incetinire a distructiei osoase, i
poate fi nevoie de Aspirina, Ibuprofen sau alt antiinflamator
nesteroidianj
108
? Tratament de intretinere
Poate fi necesara continuarea tratamentului cu Bifosfonat sau Calcitonina
pentru boala Paget, in cazul in care aceasta este activa in ciuda tratamentului
.'■■rnedicamentos. Daca aceste medicamente nu sunt eficiente, medicul poate
prescrie Plicamicina, care se administreaza intravenos.
Fizioterapia poate ajuta la imbunatatirea fortei si rezistentei musculare si la
mentinerea echilibrului.
; Acupunctura si tehnicile de relaxare pot ajuta la diminuarea durerii la unii "
pacienti.
Tratament in cazul agravarii bolii
, Daca boala Paget se agraveaza, pot aparea complicatii, ca osteoartrita. In
unele cazuri, va fi necesara inlocuirea chirurgicala a articulatiei. Uneori, se
recomanda tratamentul chirurgical pentru a elimina presiunea exercitata pe
nei'v (nervul este prins intre oasele coloanei vertebrale) sau pentm a corecta
deformarile osoase (arcuirea membrelor inferioare). Optiunile chirurgicale
includ:
- inlocuirea totala a articulatiei soldului sau genunchiului
- osteotomia, care ajuta la intarzierea sau la evitarea inlocuirii chirurgicale a
articulatiei. (www.elipetromed.ro.kinetoterapie). Cazurile asimptoniatice nu
necesita tratament medicamentos specific. In cazurile simptomaticc
obiectivele principale ale tratamentului sunt:
controlul activitatii bolii, prevenirea progresiei bolii,
reducerea complicatiilor. Tratamentul medicamentos
nespecific: - A INS - in vederea diminuarii
simptomatologiei algice;
glucocorticoizi, pentru perioade scurte
TratamentJizTdkinetoterapeutic:
Masuri de igiena ortopedica a artjcjiiatiilor;
Exercitii pro^msly^jje_jDjentinenL.a Danhilitatii articiilare. ajxmusului
- Masaj:
- elecjtroterapie cu imrjulsuri antalgice;
- masaj_uscat decontracturanFsi trolic".
109
LUCRAREA PRACTICA NR. 10 Mediul mecanic al articulatiei, Incarcarea
cartilajului, Traumatismul ?i defomiarea
BO ALA ARTROZICA articulara, Solicitarea profesionala,
Activitatile sportive intense, Slabirea
Definite - ".. .mjj^rarjjietgrogen de afectiuni care evnlneaza CM manifestari musculaturii.
articulare datorate alterarii inte gritatii cartilajului gjrnadiilcariLcgnsecutive
a osului subcon dral"
~~~~ Artrozele afecteaza in special, articujatiile perifence sau vertebrate,
fiind caracterizate morfopatologic prin leziuni degenerative aie cartilajului
hialin, cu interesarea osului subcondral, a sinovialei si a tesuturilor raoi
periarticulare. Clinic se manifests prin dureri, deformari si limitarea
miscarilor articulatiei.

Clasifware
Artrozele se calsifica in:
Artroze primare:
Fig 1. Genum varum deviere in plan frontal a gambei,
- Generalizate sau difuze (poliartroze) Fig.2 Genu valgum -
Localizate (cu variante topografice) inauntm fata de axa femurului deformatie a
Artroze secundare unor: Traumatisme genunchiului in pain frontal
cu devierea gambei in lateral
Inflamatii (poliartrita reumatoida) fata de axa femurului
- Tulburari de dezvoltare
- osik
- Boli hematologice ->
Boli endocrine n 0,
Boli neurologice
Depuneri de cristale de hidroxiapatita

Factori de rise pentru arlrozd

Factori generali: Ereditatea,
111
- Nutritia,
Statusul honnonal si densitatea osoasa, Fig.3 Genu recurvatum
- Metabolismul cartilajului si osului.
Factori locali (biom ecanici):
Obezitatea,
110
Manifestarile clinice in artroza sunt: Forme clinice dupa topografie
Durerea articujara,
Redoarea articulara de inactivitate < 30', Reducerea 1. ARTROZA MAINII
mobilitatii (antalgica, osteofite, atrofii, anchiloze), Artroza pumnului §i a mainii apare mai frecvent la femei dupa 40-50
ritfi-grade He, instabilitate. de ani, cu o jena m mi^carile articulatiilor. Articulatiile mainilor, supuse
zilnic la mari solicitaxi mecanice si in acelasi timp slab protejate prin
tesuturile moi periarticulare - sunt frecvent sediul leziunilor artrozice.
In urma examenului radiologic sepoate constata: La palpare se evidentiaza. modificari ale temperaturii locale,
consistenta unor tumefactii, precum si unele modificari ale sensibilitatii.
- ingustarea spatiului articular;
Mobilizarea pumnului si degetelor se incepe prin efectuarea unor
- scleroza subcondrala. chiste subcondrale; mi§cari test de flexie-extensie a degetelor, impreunarea mainilor, etc. Astfel,
ne dam seama care dintre miscarile elementare este limitata si ne vom
+/-deformari, subluxatii, anchiloze. completa evaluarea prin aprecieri obiective asupra unghiurilor de miscare
(goniometrie) si testare a fortei musculare cat mai analitic posibil.
In artroza pumnului si a mainii constatam:
leziuni cartilaginoase, leziuni osoase (proliferari osteofitice), leziuni ale
Substratul morfologic al semnelor radiologice estenfiale in artroze: sinovialei: vascularizatie redusa si fibrozare. Astfel, apar deformari
articulare care due la tractiuni si solicitari excesive ale capsulei si
ASPECTUL SUBSTRATUL MORFOLOGIC ligamentelor articulare, care se fibrozeaza compromitand si mai mult functia
Ingustarea spatiului articular articulara.
(subtiere, Tumefactia articulara apare numai in cazurile asocierii cu un proces
inflamator. De obicei tumefactia este minima.
Scleroza subcondrala In stadiile avansate pot aparea deformai'i articularc si si i b 111 x a 11 i Alte
semne subiective: senzatie de intepeneala, fatigabilitate, scfiderc I fortei
Pierdere de cartilaj musculare.
ulcerare, dispaxitie);
Nodulii heberden Rizartroza
Ingrosare osoasa
reparativa
Proliferare osoasa si
Osteofitoza marginals cartilaginoasa

Microfracturi
Pseudochisturi sau geode subcondrale

Fig.4 Artie. Interfalangiana disatla Fig. 5 micjorarea spatiului articular

Hipertrofie osoasa Reactie Osteofitoza Scleroza subcondrala
inflamatoare
112 113
 2. Gon artrozele pot fi primare sau secundare.
Durerea este exacerbata de mers, urcatul si coboratul scarilor, sprijin
unipodal.
Examenul clinic evidentiaza tumefiere, deformari articulare,
limitarea progresiva. a miscarilor, cracmente si crepitatii, instabilitati
articulare, hipotrofie musculara. (Beary, Luggen, 2006; Balanescu, 2006;
Ling, Rudolph, 2006).
Gonartrozele secundare pot fi cauzate de: raumatisme - fracturi,
luxatii, entorse, leziuni de menisc;
3. Coxartroza
In coxartroza durerea articulara este exacerbata de mers, urcatul si
coboratul scarilor. Miscarile active si pasive stint limitate, eel mai precoce
fund afectata rotatia interna. Membml afectai_este in flexie, adductie, si rota|
ie_extema, iar in stadiile avansate acest membra poate fi scurtat prin
bascularea in sus a bazinului, scolioza lombara si hiperlordoza secundara
compensatorie. (Beary, Luggen, 2006; Balanescu, 2006; Ling, Rudolph,
2006).
Fig. 6 ModificSri patologice in gonartroza ( www.romania.durolane.co.)

Genunchi sanatos
• 1 .Cartilajul normal asigura o suprafata neteda asa incat oasele pot
aluneca usor unele pe celelalte
• 2. Acidul hialuronic cu concentratie mare din lichidul sinovial
asigura o perna protectoare de fluid precum si lubrifierea articulatiei
• 3.Os normal
Genunchi artrozic
• 4.Cartilajul erodat este complet disparut, oasele se pot atinge dureros
Fig. 7 Imagine radiologies in coxartxozS
Reducerea spatiului articular §i osteofite
www.scritube.com
Trlatamenlnl de recuperare in gonartroze §i coxartroze
Tratamentul consta obligatoriu in sedinte de fizioterapie efectuate de 2
ori pe an si asociate, daca este cazul, cu masaj terapeutic, la care se
adauga lunar, daca este posibil, programul de kinetoterapie. Acesta
creste_mnbi1i1atp,3 nsienHrtirnlara fonn^iiljrm^rnlar^ tonifica insertiile si
creste utritia cartilajului.
Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive,jictive,
active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de
stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici tin caz sedintele de
kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara
supravegherea medicala a unui kinetoterapeut.

4. Spondiloza
Cele mai importante cauze ale spondilozei cervicale sunt : -
Procesul de uzura; Tulburarile de statica;
Malfonnatiie congenitale; Surmenajul profesional si
in timpul miscarilor
sportiv;
• 5.Acidul hialuronic cu concentratie mai mica din lichidul sinovial
protejeaza mai putin articulatia
• 6.0steofite ("ciocuri" osoase)
114 115
- Afectiunile inflamatorii Simptomatologia se accentueaza la miscarile de lateralitate ale capului si
este frecventa la perosanele de sex feminin cu o structura labila.
: Tablou clinic
1. Cervicalgia cronica poateft:
Cefalica - prezenta in leziunea coloanei cervicale superioare;
i
Interscapulara ?i brahiala - prezenta cand leziunea
intereseaza segmentul inferior.
2. Cervicalgie acuta si torticolis acut
- Durerea poate iradia ocular, auricular sau facial.
Torticolisu] acut se defmeste printr-o inclinare laterala a capului,
involuntara, dureroasa, cu aparitie brutala, cu blocarea miscarilor de rotatie
si lateroflexie. Se manifests printr-o contractura a muschilor gatului
(sternocleidomastoidian si trapez) unilaterala.
Durerea impiedica orice deplasare a capului si dureaza cateva zile.
3. Cefalea cervicald prezinta 3 forme:
- Forma occipitala - nevralgia Arnold (la nivelul radacinii C2
siC3);
Forma occipitotemporomandibulara. Durerea apare in
regiunea parietala, auriculara si la nivelul unghiului inferior
al mandibulei (la nivelul ramului anterior al nervului (C2, C3)
Forma suborbitara (cea mai frecventa - 67%). Durerea este
episodica sau continua. Aparitia acestui tup de durere
priveste conexiunile nervului trigemen cu maduva cervicala
(fileteleCl,C2, C3);
4. Migrena cervicala
Se caracterizeaza prin cefalee, greturi, varaturi, tulburari oculare si
neurovegetative.
5. Sindromul cervical
Este datorat osteofitelor vertebrale si cuprinde cervicalgii, cefalee
occipitala, vertije, acufene, parestezii, greturi, varsaturi, sindroame
nevrotice.
116
 6. iritatiei si compresiunii unui ram nervos intre nivelul C5 - C8.
Nev Durerea se manifests cervical, interscapular, precordial si brahial.
ralg Durerea se accentueaza nocturn, la mobilizari , la efort si poate fi
ia insotita de parestezii distale.
cer
vico
-
bra
hial
a
m
Re
pr
ez
int
Fig. 8 Spondiloza cervicala
a Rectitudinea coloanei cervicale
du Inguslarea spatiului C5-C6
re Osteofitoza anterioara si postenoara
re TratamcntuI de recuperare al cervicalgiilor
a
ce Tratamentulpresupune realizarea unndtoarelor tehnici §i metode: 1.
rv
2
ic
.
al
3.posturare diurna in minerva-guler si nocturna pe perna cervicala si pat dur,
a
tehnici si metode de relaxare,
si
a masaj clasic si special (masaj reflex al tesutului conjunctiv, masaj
m pro fund al tesutului conjunctiv pe punctele de miogeloza, masaj
e Cyriax, masaj reflex oriental ) —> manipulari si elongatii ale coloanei
m cervicale—>-mobilizari postmasaj,
br reeducare posturala a rahisului cervical si a centurii scapulare,
ul mobilizari pasive si active ale coloanei cervicale Tn toate axele, la
limita de mobilitate si fara a provoca durere,
ui
contractii izometrice ale musculaturii paravertebrale,
su
pe 117
ri
or,
ca
ur
m
ar
e
a
7. tonifieri musculare: 118
- analitice ale musculaturii cervicale si dorsalc
- globale ale musculaturii cervicale, dorsale si scapulare: tehnici $i
metode de facilitate neuromusculara proprioceptiva, reflexologia
posturala,
8. hidrokinetoterapie, inot, exrcitii sportive adaptate,
9. constientizarea posturii si aliniamentului corect in timpul activitatii
fizice,
10. tehnici de relaxare urmate de masaj sedativ al musculaturii zonale ?i
apoi de mobilizari progresive.

Fig.9 Spondiloza lombara

Osteofite voluminoase (mai accentuate pe dreapta)
Scleroza marginala
Ingustarea spatiului iv

Tratamentul de recuperare al dorsalgiilor

&)Datorate deficientelor de staticd vertebrala:

• masaj dccontracturant si conjunctiv profund pe punctele de miogeloza,
precedat de termoterapie;
• electroterapie antalgica pe punctele dureroase;
• manipulari in special in sindroamele interapofizare;
• masaj reflex;
• masaj umed;
• kinetoterapie specifica. de reechilibrare musculara.

b) Benigne ale tinerelor femei:

• masaj decontracturant dorso-lombar precedat de termoterapie;
« electroterapie locala antalgica;
• masaj sedativ urmat de tehnici de relaxare;
« eventual tractiuni dorsale usoare.
 11 Q
c) Prin perturbdri ale mecanicii articulare: manipulari si/sau elongatii
precedate de termoterapie, la care se asociaza masaj decontracturant
local.

Tratamentul de recuperare al lombalgiilor

a) Infaza acuta:
• masaj cu gheata pe emergentele rahidiene, pe punctele Valleix;
• masaj manual lombo-fesier, relaxant;
• electroterapie analgetica: curenti cu impulsuri, rnagnetodiaflux, unde
scurte; » manipulari si / sau tractiuni lombare in lumbago
nehiperalgic.
b) In faza subacuta: se executa elementele fazei acute +
introducerea
progresiva a elementelor fazei cronice.
c) In faza cronicd + lombalgiile de origine dorso-lombara,
lombalgiile
psohosomatice:
• electroterapie cu impulsuri cu caracter analgetic- excitomotor, unde
scurte radarterapie
• masaj decontracturant muscular lombar + antalgic local, masaj
pentru combaterea dezechilibrului muscular
paravertebral; « masaj reflex conjunctiv;
• masaj Cyriax in tulburarile ligamentare;
• manipulari si / sau elongatii;
• masaj vascular al membrului inferior in cazul purtarii unui lombostat.

Sciatica vertebmla comund, sciatalgiile

a) Infaza acuta:
» tractiuni continue sau intermitente la pat;
• masaj cu gheata;
® electroterapie antalgica radiculara: in special media frecventa spectru;
• masaj lombar decontracturant + masajul feselor si al membmlui inferior.
b) Infaza subacuta: ca si in cazul lombalgiilor.

Fig. 10 Model de corset lombosacrat
Tratamentul non-farmacologic al artozelor presupune:
- Educarea pacientului;
- Scadere ponderala in caz de obezitate;
- Un principiu important in tratamentul artrozei este miscarea fara
suprasolicitare;
- Exercitii efectuate in bazine cu apa;
- Kinetoterapie (exercitii de mobilitate §i de intarire musculara);
- Terapie ocupationala;
- Protezare articulara (orteze);
Tratamentul medicamentos:
Oral: Analgezice, inhibitori specifici ai Cox-2, antiinflamatoare
nesteroidiene neselective, Salicilati neacetilati, alte analgezice pure
(tramadol, opiacee) Intraarticular: glucocorticoizi, Hialuronan
TRATAMENT FIZIOTERAPEUTIC
Obiectivul principal al recuperarii medicale in artroze este reducerea,
calmarea durerii si relaxarea musculara.
In artrozele dureroase, decompensate se obtin rezultate foarte bune
cu masaj clasic, exercitii izometrice, curenti de joasa frecvenfa.
Plan general de recuperare in artroze:
- Electroterapie - galvanoionizari, bai hidroelectrice. Aceste proceduri
amelioreaza durerea , cresc hiperemiai si scad tonusul muscular;
- Curenti diadinamici (CDD);
- Unde scurte;
- Ultrasunete - aplicatii locale;
- Termoterapie - aplicarea de caldura locala pentru cresterea circulatiei
locale si ameliorarea mobilitatii articulare. In stadiul acut aplicatiile reci
sunt mult mai utile;
120
- Masaj - masaj usor relaxant, urmat de tehnici spaciale si coplementare, in
functie articulatia si zona de tratat;
- Masaj circulator si relaxant,superficial si profund (regiunea cervicala +
trapez + zona dorsala):
=> clasic;
=> special: masaj reflex al tesutului conjunctiv, masaj profund al
tesutului conjunctiv pe punctele de miogeloza, masaj Cyriax,
masaj reflex oriental;
- Manipulari si elongatii ale coloanei cei~vicale;
- Mobilizari postmasaj;
- Balneo terapie;
- Kinetoterapie - exercitiile practicate in boala artrozica sunt prescrise in
functie de gradul afectarii articulare. In artrozele active, cu distructii osoase
mari nu sunt indicate exercitiile cu solicitari mari. In acest stadiu se indica
exercitiile efectuate in apa pentru a nu solicita mediul mecanic al
articulatiei;
- Exercitii pentru cresterea mobilitatii articulare si musculare;
Disfunctiile temporo-mandibulare artrogene
Printre disfunctiile temporo-mandibulare artrogene se numarS:
- Durerea la nivelul articulartiei;
Limitarea sau mobilitatea asimetrica a mandibulei;
- Anomalii ale ocluziei dentare;
Zgomotele articulare;
- Leziuni ale discului articular -disfimctia ansamblului condil-
disc;
- Inflamatia tesuturilor articulare.
Tratamnent:
- Antalgice, antiinflamatoare nesteroidiene;
- Intraarticular - glucocorticoizi;
- Terapie ocluzala: gutiere interocluzale pentru ameliorarea
disfunctiei articulare si protectia dintilor
Tratament fizioterapeutic
In procesul acut este indicat repausul miscarilor mandibulare - se va
evita deschiderea exagerata a arcadelor dentare (mestecatul gumei, cascat);
121
 - Terapia stresului; DUREREA LOMBARA JOASA
- Termoterapie- prin aplicatii de coprese calde la nivelul articulafiei
pentru ameliorarea durerii, scaderea tonusului muscular si activarea Durerea lombara joasa este deflnita ca fund durerea si disconfortul resimfite
circulatiei; de pacienti la nivel lombar, cu sau fara durere la nivelul membrelor
- Crioterapie - prin aplicarea de comprese reci sau gheata in cazul infcrioare (Burton si colab, 2004).
puseului inflamator;
- Electriterapie cu ultrasunete aplicata cu gel antiinflamator intre 5 si Tabel 1. Principalele cauze ale durerii lombare joase (Hallett Whitman §i
10 sedinte, aplicatii de 10 minute; colab, 2006; Bojinca, 2006; Hills, 2006; Borenstein, 2006; Datta si colab,
- Unde scurte cu electrozi pozitionati paralel la 1 cm de zona de 2005; Speed, 2004)
tratat;
- Masaj usor la nivelul articulatiei cu efect relaxant si pentru Degenerative §i mecanice (foarte frecvente) u
stimularea circulatiei; Boala artrozica
11
- Kinetoterapie pentru muschii masticatori si a celor incriminati in Alterari degenerative ale discului intervertebral
(protruzie, prolaps)
tulburarile functionale ale articulatiei temporo-mandibulare.
■ Anomalii posturale - cifoza, scolioza
■ Spondiloliza, spondilolistezis
H
Stenoza lombara
■ Sacroileita
_________a Sindrom de hipermobilitate___________________
linflamatorii
■ Spondilartropatii - spondilita anchilozanta
_______B Sacroileita________________________________
Infectioase (rare) K
Discita. . ■
Osteomielita
_________■ Abcese paraspinale_________________________
Osoase (frecvente)
B
Fracturi vertebrale osteoporotice
■ Boala Paget
_________■ Osteomalacie______________________________
Neoplazice (rare)
■ Metastaze
_________■ Mielom multiplu___________________________
Viscerale (durere referita)
■ Afectiuni genito-urinare
■ Afectiuni retroperitoneale
■ Anevrisme aortice
123 <4
Tablou clinic LUCRAREA PRACTICA NR. 11
 Durerea lombara joasa este considerata: acuta, daca episodul dureros
dureaza mai pufin de 6 saptamani, sub-acuta, daca episodul dureros FIBROMIALGIA
dureaza intre 6 si 12 saptamani, si cronica, daca dureaza mai mult de 12
saptamani (Burton si colab, 2004). iFibromjalgiajeste un sindrom caracterizat prin existenta mai multor
(puncte dureroase), ^uj^ri_djiuzeMcu_diirata mai
Trataraentul de recuperare: mare de
Fibromialgia are stranse legaturi cu sindromulrdurerii miofasciale si
Trtatamentul fizioterapeutic presupune: cu sindromulfoboselii cronice.
> electroterapie cu scop antalgic si decontracturant; Punctele trigger/tender sunt de obicei zone bine circumscrise de
> termoterapie locala ; sensibilitate si durere specifics, intinderea pasiva sau activa a
> masaj - superficial in faza acuta; musc hiului a fecta t cres cand in mod cons ta nt dur erea . M uschiul din
> hidroterapie; i me dia ta vec i na t a te es te i ncor da t c a o fra nghie sa u avan d o ba n da
palpabila.
Kinetoterapia, care are ca obiective: F ibr om ia l gia , de si fr e cv e nta , e ste ra r di a gn ost ica ta, di n ca uz a
> corectarea posturii si constientizarea pozitiei corecte a confuziei cu alte suferinte reumatice (reumatismul psihogen)
coloanei lombare,
J> zavorarea coloanei lombare in timpul efortului, Evaluarea numarului de puncte dureroase:
> refacerea si mentinerea mobilitatii articulare, TRIGGER/TENDER
> tonifierea musculaturii,
- Mijlocul fruntii
> cresterea forfei si rezistentei musculare,
> reeducarea coordonarii, - Occiputul
> asuplizarea trunchiului inferior - programul Williams; - Trapezul - punctul mijlociu al marginii supcrioarc
- Supraspinosul - deasupra marginii interne a spinei scapulci
Tratamentul balnear este indicat in perioadele de remisiune, - M. fesier
statiunile indicate fiind: Mangalia, Techirghiol, Eforie Nord, Epicondilul lateral
Eforie Sud, Amara, baile Herculane, Felix. dorsala a antebratului
~ PcJicele
Tr a t am e n t c hi r u rg i c a l e s t e i n d i c a t i n c a z u l i ne f i c ie n t e i
tratamentului conservator timp de aproximativ 2 luni sau in cazul - Conturul extern al marelui tro hanter
recurentelor frecvente §i indelungate. (Hallett Whitman si colab, - Condilul intern al femurului
2006; Bojinca, 2006; Hills, 2006; Datta si colab, 2005; Kis s,
2004).
124 125
 Tratamentul punctelor dureroase trigger/tender:

I.Metode ce intreqip ciclul durerii

Agenti farmaoologici;
l.Analgezice nonopioide pentru durerea usoara si moderat; 2.Analgezice
opioide pentru durerea moderata: codeine, meperidine; 3.Analgezice opioide
pentru durerea severa: hydromorphone, morphine, oxymorphones
4.Analgezice adjuvante:
i&> Antidepresive triciclice: amitriptyline,
<& Anticonvulsivante: carbamazepine
£D Neurolepjijce: haloperidol
Fig 1 Punctele sensibile la palpare in fibromialgie:
(£a Antihistaminice: hydroxyzin
1 - cervical inferior (2); 2- coasta a Il-a (2); 3 - epicondUultoeral (2); 4 - genunchi (2); 5 . '
occiput (2); 6 - trapez (2); 7 - supraspinos (2); 8 - gluteal (2); 9 - marele trohanter (2) H.Metode de refacere a lungimii normale de repaus a muschiului:
(www.efibro.com). ,1, miorelaxante cu actiune complexa
g) terapie de relaxare si tehnicii de presopunctura urmate de un program
regulat si de lunga durata de stretching
CRITERHLE DE DIAGNOSTIC ALE FIBROMIALGIEI: 3. corectarea biomecanici corporale, a stresului si rutinei zilnice
- Infiltratii sau stimularea cu ace a punctelor hipersensibile trigger/tender (
CRITERIIOBLIGATORII: . diprophos - 0.5-1 ml in amestec cu xilina 1% 5-10 ml)
1. durere difuza si redoare in eel putin 3 sedii anatomice, cu durata - Injectii cu toxina botulinica tip A
de eel putin 3 luni; . , - Spray-uri criogene
2. absenta unor boli prin evaluarea diagnostica (lezium traumaticei
Tratamentul de recuperare medicala
boli reumatice si absenta testelor de laborator anormale) (ll)Activitatefizica :
CRITERIUL MAJOR: &s plimbari in aer liber,
- 5 sau mai multe "puncte dureroase" tipice ^ &> exercitii aerobe (alergare, bicicleta ergonomica)
<& kinetoterapie in bazine cu apa calda sau la temperatura de indiferenta
CRITERII MINORE: (37°C) sub indrumarea specialistului
- modificari ale simptomelor in functie de activitate; i& tractiuni cervicale in ax si exercitii de relaxare
- modificari ale simptomelor in functie de vreme; ,2. Asistentdpsihologica:
- modificari ale simptomelor in functie de anxietate si stres; - Recomandari privind odihna pentru refacerea neuropsihica;
- somn neodihnitor, oboseala generala; -Recomandari privind managementul activitatilor zilnice
- anxietate, cefalee; (perfectionoism, tendinta exagerata de a muncii);
- colon iritabil; - Masuri pentru evitarea stresului mecanic la nivelul coloanei
- parestezii neradiculare. cervicale si lombare;
-Folosirea unei perne tip rulou situata in concavitatea coloanei
Diagnostics pozitiv se pune prin prezenta criteriului major (5 puncte
cervicale;
dureroase tipice) si eel putin 3 criterii minore.
126 127
3. Electroterapie antalgica §i miorelaxantd: wwmu \
&> Curenti diadinamici (CDD), J& Fig. 7 §i 8 —
Curenti galvanici, muschiul
/& Stimulare nervoasa transcutanata (TENS), pterigoidian,
■ *& Ultrasunete i <& Terapie laser buccinator 51
temporal
SjMasaj sedativ si decontracturant general, cu uleiuri speciale relaxante
(Jj'ApHcatii cu parafina

www.monografias.com/

Examenul clinic se face prin palparea punctelor dureroase intrabucale de

Fig. 2 Metoda Jacobson de relaxare
la nivelul musculaturii pterigoidiene si compresia m. buccinator si
Fig.3 Presopunctura maseter.
Multi bolnavi prezinta durere la palpare, la nivelul musculaturii
masetemlui si temporalului, senzatie de iritabilitate in regiunea
aponevrozei de la nivelul m. temporal.
 Fig.9

Fig, 4,5,6 Exercitii de strething

Examenul clinic prin palparea
punctelor dureroase intrabucale
Sindromul fibromialglc io medicina dentara www.monografias.com
Zonele trigger miofasciale creaza durere referita la nivel dentar:
• La nivelul m.temporal -> dintii maxilari, frontali sau laterali
Diagnosticul diferential se face cu sindrome ale disfunctiei articulatiei
• La nivelul masetemlui -> dintii laterali, maxilari si mandibulari
temporomandibulare si cu bruxismul. ~ ' ~
La nivelul digastricului -> frontalii inferiori Se impune diagnosticul sitralamentul functiilor masticatorii pentru a
preveni malocluziile si malpozitiile dentare, precum alterarea functiei
masticatorii.
128 129
 LUCRAREA PRACTICA NR. 12
Tratamentul de recuperare• presupune:
~ Terapie de reducere a|,stresului emotional;
- Administrarea de miorelaxante seara inainte de culcare;
PERIARTRITA SCAPULO-HUMERALA
- Reducerea mi?carilor mandibulare;
- Masaj relaxant si presopunctura. pe puntele dureroase; Este o afectiune caracterizata prin 4juren_j)r£V0^M£JJj_9.illllSDl&.tLe a
- Acupunctura;
- Injectarea punctelor dureroase cu solutie anestezica sau toxina
boltulinica; Periartrita scapulo-humerala prezinta urmatoarele forme clinice:
- Terapie cu ultrasuntete - 10 zile, 10-15 minute sedin^a; -Tendinita rotatorilor (ruptura rotatorilor) - Tendinita bicipitala
- Laseroterapie; calcificanta '- Bursita subacromiala
- ferapie ocluzala si ortodontica.
Clinic se manifests prin:
- Durgre
Limitare marcata a m2S_cariIor
Puncte_dureroase_ale_ uniarului

Fazele evolutive ale periartritei scapulo-humerale sunt:

- Umar dureros simplu - miscari limitate
- Umar dureros mixt - limitare
Umar blocat - capsulita adeziva, ,,umar blocat"
Umar pseudoparalitic - rujDtura

EVOLU^IA BOLII
Evolutia umarului dureros simplu este favorabila, vindecarea
producandu-se in cateva saptamani sau eel mai mult in cateva luni fie
spontan, fie in urma tratamentului, Uneori insa durerea se poate agrava,
umarul dureros simplu devenind umar dureros acut, hiperalgic. Uneori
evolutia spontana spre vindecare necesita 1-2 ani. La umarul blocat
evolutia este indelungata; in lipsa unui tratament adecvat, blocajul
umarului poate persista cateva luni; cu timpul insa, uneori dupa 6 luni,
umarul incepe sa se elibereze si majoritatea bolnavilor isi recupereaza in
intregime mobilitatea.

Tratament
Tratamentul periartritei scapulo-humerale arc ca obiectiv sa £ajmeze
(lurcrca, s.1 combata inflamatia sijendinta, sa amelioreze mobilitatea
articulara. Intensitatea si complexitatea tratamentullui depind de forma
131
clinica a bolii. Astfel, in umarul dureros simplu acut se recomenda
repausul absolut al articulatiei (bratul este sustinut intr-o esarfa). La
umarul pseudoparalitic tratamentul este eel chirurgical. In general in
toate fazele de PSH tratamentul se imparte in: igieno-dietetic, evolutia
starii psihice, medicamentos, balneofizical, electroterapie, masaj,
kinetoterapie, terapie ocupationala si cura balneoclimatica.
Tratamentul igieno-dietetic
Tratamentul igienic consta in punerea in repaus a umarului afectat.
In caz de dureri acute, intense, repausul trebuie realizat prin imobilizarea
membrului superior cu ajutorul unei esarfe, mentinandu-1 in adductie.
Tratamentul dietetic consta intr-un regim alimentar hiposodat ca
urmare a tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene.
Tratamentul medicamentos
Acesta este util din faza acuta si va consta in antalgice, vitamine,
infiltratii si la nevoie antibiotice. La umarul dureros simplu ca medicatie
se indica aspirina, se fac infiltratii cu acetat de hidrocortizon. Dupa
cedarea durerilor , la umarul dureros acut se administreaza fenilbutazona
sau indometacinul. De asemenea, se fac miscari pentru a se evita
anchilooza. Deci, atat in umarul dureros simplu cat mai ales in umarul
dureros acut, mobilizarea (activa si pasiva) va fi prudenta, treptata.
Din procedurile de electroterapie sunt foarte utile in aceasta boala
curentii djajdinamici, C]ir^rjtui___galYanic____.asociat, ionoteragia
medicamentoasa (novocaina, calciu), bai__^alvanic^^bicelulare,
ultraviolete in doza eritem.
Tot din electroterapie mai folosim:
bai de lumina partiala 10-15 minute •
diatermia cu unde scurtejn doze medii
ultrasunete.
Curentul galvanic
In raport cu localizarea proceselor patologice si de faza lor de
evolutie, procedam la modul de aplicare a curentului continuu.
In sindroamele de umar dureros utilizam o aplicare transversals cu
doi electrozi egali, unul anterior, altul posterior, intensitatea curentului
va fi mica, 15-20 minute. Aceasta procedure este preferata fata de
oricare alta mai ales in PSH, unde se poate aplica si in faza acuta.
Curentul diadinamic
In mod obisnuit, se incepe cu tipul de curent difazat de 100, timp de
15-20", durata necesara pentru adaptare, dupa care conductibilitatea
electrica a tegumentului ajunge la un maxim. Reducem cu 1-2 mA
intensitatea si trecem la un curent monofazat de 50, timp de 15-20". In
acest interval de timp crestem intensitatea cat se poate de mult, pana
aproape de pragul senzatiei neplacute. Este faza de adaptare a
sensibilitatii.
La sfarsitul celor 30-40" se poate trece la CDD modulat cu lunga
perioada fara sa mai fie nevoie sa acordam o atentie deosebita
intensitatii curentului.
Diatermia cu unde scurte cuprinse intre 40-150 W, respectiv 20-74 mA.
Distanta de la fata inferioara a localizatorului pana la tegument va fi de
cca. 2-5-10 cm in raport cu marimea suprafetei pe care o iradiem.
Directia localizatorului va fi de preferinta perpendiculara pe suprafata
tegumentului.
Durata iradierii variaza in limite destul de largi, de 5-30 minute,
media fiind intre 10 si 15 minute.
Procedurile de faidroterapie aplicata in PSH
Procedurile care se aplica au rolul sa recupereze functionalitatea
umarului si sunt: - comprese reci — cu actiune antiinflainatoare, la 15°,
pe loc dureros: - baife as,cgnderite_dg mami - 35-39°C, timp de 15-20
minute;
Masajul se efectueaza active.
Kinetoterapia
Dupa masajul selectiv urmeaza kinetoterapia, care se face la inceput prin
miscari pasive.
Dupa miscari pasive urmeaza miscarile active pe care bolnavul le
executa singur, iar dupa acestea se mai fac miscari active cu rezistenta in
care kinetoterapeutul opune rezistenta iar pacientul incearca sa execute
miscarile.
132 133
 BURSITELE . Burtslta este
inflamatia acuta sau cronica a unei burse seroase.

Bursele sunt formatiuni anatomice care faciliteaza miscarile. Se

gasesc situate in zone in care tendoanele si muschii tree in dreptul unor
Fig.l, 2, 3 proeminente osoase.
Testarea mobilit&tii §i a durerii umarului
Fig. 4, 5 Caz clinic de umSr blocat, inainte de tratament

Fig. 1. Bursa
www.your-soul.com

Ele usureaza alunecarea si faciliteaza miscarile. De fiecare parte a

corpului exist^8p/de burse.
Fig. 5, 6 Caz clinic de umar blocat, dupft tratament
In bursite durerea poate fi spontana sau declansata la rniscare.

Cauzele bursitelor sunt

■ /"microtraumatismele,
• J presiunile excesive si indelungate,
miscarile repetitive,
30t fi secundare altor afectiuni reumatologice

TabJou clinic
Simptomul principal este^urerea in zona afectata, cu iradiere, uneori, in
membrul respectiv.
Uiaeori se observa eritem al tegumentelor supraiacente.
Din cauza inflamatiei burselor apare redoare si limitarea miscarilor
respectivelor articulatii.
Durerea se accentueaza la miscare datorita presiunilor exercitate la
nivelul burselor afectate.
134 135
 Electroterapia antalgica este recomandata la inceputul tratametului,
putandu-se utiliza cursntul galvanic. ISMS, urmata de terapie cu
ujtrasunete, aplicata local pe zonele dureroase.
Acupunctura si laseroterapja pot fi utilizate cu succes in bursite. In
bursitele superficiale este indicata punctia si aspiratia lichidului
bursal;
Antibioterapia trebuie rercomandata doar in cazul infectiilor.
Blirsa
Tratamentul chirurgical este indicat doar in cazurile in care celelalte
tratamente au dat gres.
adarn.com Sinovita si capsulita articulatiei temporo-mandibulare poate fi
Fig. 2,3, 4, 5 Localizarile burselor cauzata de:
r
- infectii intraarticulare,
- Lupusul eritematos sistemic,
Tratament - poliartrita reumatoida,
Obiectivele tratamentului in bursite sunt:
- in urma unor microtraumatisme
- ameliorarea durerii;
Sinoviala fiind bogat inervata articulatia este foarte dureroasa.
- diminuarea procesului inflamator;
- evitarea factorilor de rise - traumtisme repetate, artroze;
- prevenirea recur entelor
■
Repausul constituie o masura necesara in tratamentul bursitelor,
indiferent de localizarea lor.
In bursitele acute se indica o imobilizare de 7-10 zile si evitarea
activitatilor solicitante timp de 1, 2 saptamani.
Fig. 6 Articulatia temporo-mandibulara 3
Aplicatiile rsci (comprese reci sau pungi de gheata) in bursitele acute .bp.blogspot.com
usureaza durerea si reduc tumefactiile.
Medicare antiinflama toare cu AINS si infiltratii locale cu Tratament sinovitei §i capsulitei articulatiei temporo-mandibulare
glucocflHicoizi. presupune:
In puseul acut al bursitelor, cand este prezenta durerea si redoarea se I 4 - Repausul articulatiei-slmiscari cat mai putine in puseele acute;
poate recomanda ortezarea articulatiei afectate. ~ Antiinflamatoare nesteroidiene;
Masajul trebuie efectuat la inceput cu gheata, umiat de un masaj usor cu - Aplicatii reci, crioterapie;
;
geluri si creme antiinlamatoare. - Masaj cu cu creme antiinflamatoare;
Kinetoterapia este recomandata dupa retractia puseului acut si
.■ ; , ; ■

- In cazul microtraumatismelor sunt recomandate injectii

contsta din miscari pasive, unnate de miscari active efectuate pe toata intraarticulare cu corticosteroizi;
amplitudinea de miscare. )
- Electroterapie cu ultrasunete in doze mici si medii intre 0.05 si 0.5
Trebuie evitata mentinerea aceleiasi pozijii prcum si a miscarilor W/cm2 intre 2 siu 10 minute, sediinte de 6-12 zile.
repetitive. Laseroterapie.
137

136
 TENDINITE - TENOSINOVITE
nervul median seta
comprimat in trelsctul
ws3u prln vanatul
eajpian

Tendonul reprezinta o prelungire a muschiului pana la os, prin care

acesta se insera si isi exercita actiunea mecanica, mobilizand
articulatiile.
Tendonul poseda proprietati elastice, care ii permit sa moduleze
Fig. 1 Zona afectata de compresia nervului median
activitatea musculara si care diminua. riscul de ruptura in caz de www.mymed.ro
contractii violente rapide musculare.
Tendinita reprezinta, de fapt, ruptura partiala a unor fibre tendinoase, - La cot: Epicondilita laterala ; Epicondilita mediala ;Tendinita
insotita de edem local. insertiei musculo-tendinoase a bicepsului
- La umar: Tendinita mansetei rotatorilor; Ruptura mansetei
Cauzele tendinitelor pot fi: rotatorilor Tendinita bicipitala; Tendinita calcifianta;
-traumatismele, Capsulita adeziva
-miscari repetative, in exces,
-afecjiunile inflamatorii sistemice, Membru inferior
-sportul - mot, tenis, golf, baseball, fotbal, dans, basketball, - La picior: Tendinita achiliana; tendinita tibiala posterioara;
-meserii Sindromul deJuneJLtarsian
- La genunchi: Tendinita patelara ; Tendinita anserina;
Tabloul clinic este reprezentat de: Tendinita poplitee
- Dureri pe traiectul tendonului respectiv. Durerea se accentueaza. la
miscare si poate apare un nodul sensibil la palpare; Obiectivele tratamentului sunt:
- Redoare; ameliorarea durerii; evitarea
- Tumefiere, roseata. locala; miscarilor repetitive;
In unele cazuri tenosinovita poate evolua spre rsiractie cicatriceala, - evitarea activitatilor ce provoaca durere;
cu stenoza tecii sinoviale, care impiedica alunecarea si miscarea
prevenirea recurentelor
tendonului, ducand la reducerea miscarilor.
Tratament antiinflamator presupune administrarea de AINS si infiltratiii
locale cu glucocorticoizi, anestezice.
Forme clinice:
Membru superior ] Tratament de recuperare consta in:
- La mana: j, - Imobilizare /
Tenosinovita flexorilor si extensorilor mainii I / - masaj
Tenosinovita flexorilor degetelor si a degstului mare j , - kinetoterapie
Sindromul de canal carpian | In formele acute se recomanda repaus postural. Apoi se recomanda
! fizioterapie antalgica, contractii izometrice, mobilizari pasive lente si blande
i pe amplitudinea care nu provoaca durere.

138
 - In formele cronice: LUCRAREA PRACTICA NR. 13
- Masaj local pro fund cu substante uleioase, masaj Cyriax,
efectuandu-se frictiuni perpendiculare pe directia fibrelor
musculare sau ligamentare timp de 10 minute. NEVRALGIA TRIGEMINALA
- Masajul transversal pro fund inlatura aderentele fibroase si
reface muschiul si tendonul. Nevralgia este durerea provocata de jri^ia.-5au.JLs2arsa_uj3uj nerv
- Tensionari, scuturaturi, tractiuni, elongatii. senzitiy.
Nervul trigemen este un nerv mixt, avand functie senzitiva si
Tendinita temporala apare ca urmare a activitatii continue si prelungite a motorie.
muschiului temporal, ca urmare a stresului emotional sau a unei dureri Prin fibrele sale senzitive asigura inervatia tegumentelor fetei si a
profunde. portiunii anterioare a capului, conjunctivei, mucoaselor nazale, bucale,
Clinic se remarca: dintilor si a unei suprafete din dura mater. Are 3 teritorii - teritoriul nervului
- pDurere in regiunea tamplei si la nivelul globului ocular; oftalmic, a nervului maxilar si mandibular.
Prin functia motorie trigemenul inerveaza muschii masticatori, ce
-1 Durere la contractia m. temporal; imprima mandibulei miscarile de ridicare, retropulsie si lateralitate.
- i Limitarea deschiderii cavitatii bucale; Functia neurovegetativa este reprezentata de functia secretorie,
- I Infiamatia lig.amentuM_^.tilo-mandibulai-3 care produce vasomotorie, sudorala si trofica.
(jlurere la nivelul rnuschiului temporal
Tratamentul in formele acute :
- AINS + anestezice;
- Evitarea pe cat posibil a miscarilor;
N - Masaj cu gheata;
^ - Electroterapie antalgica (TENS, ultrsunete la nivelul m.
temporal si pe zonele dureroase);
- Laseroterapie

Dupa puseul acut se indica mobilizarea articulatiei pe amplitudinea care nu

provoaca durere si masaj relaxant_cu creme antiinflamatoare, la nivelul Fig. 1 Ramurile nervului trigemen
muschiului temporal. www.mayoclinic .com

Nevraligia trigeminala primara se manifests in teritoriul ramurilor

maxilara si mandibulara a trigemenului si nu este insotita de tulburari
obiective de sensibilitate in zona afectata. Refiexul comean este pastrat.
Afectarea zonei oftalmicului este mai rar intalnita.
In nevralgia trigeminala secundara exista semne de suferinta.
organica a nervului.
Forma simptomatica apare pe fondul unei boli: scleroza multipla,
neurinom de acustic sau trigemen, afectiuni dentare, meningite, sinuzite.
140 141
Caracteristicile clinice ale nevralgiei primare sau esentiale sunt: o Unde ultrascurte (UUS) cu localizatori focali - doza 6-
- Durerea este limitata intotdeauna la teritoriul ramurilor 8 w, aplicate in sedinte de 6-8 minute, de la o distanta de
trigemenului. Rareori durerea iradiaza la nivelul regiunii o 5 cm. TENS = Stimulare Nervoasa Electrica
cervicale, occipitale sau auriculare; Transcutanata (;scad_e durerea, produce sfiflare si
- Durerea apare in crize. Crizele incep brusc si dispar brusc, vasodilatatie locala) pe punctele dureroase.
fiind urmate de perioade de liniste totala;
- Durerea este descrisa in mod diferit de catre bolnavi (sub
forma de intepatura de cutit, ca o fulgerare, sub forma de
apasare sau arsura);
- Durerea este declansata de factori tactili, mecanici (vorbire,
masticatie, atingere, spalat pe dinti, suflatul nasului);
Criza dureroasa este insotita de fenomene motorii si
vegetative;
Crizele dureroase nu apar in-timpul noptii sau apar mai rar,
fiind declansate de atingeri involuntare
- Durerile au caracter recidivant;
- Unii bolnavi prezinta tulburari psihice.
 TRATAMENT DE RECUPERARE
Durerea in nevralgia trigeminala. nu cedeaza la antalgice obisnuite.
Tratament medicamentos consta in vasodilatatoare, antispastice,
carbamazepina.
Tratament fizioterapeutic consta in aplicarea procedurilor antalgice:
A> Masai relaxant cu unguente antiinflamatoare;
iid
Acupunctura;
Electroterapie, utilizand curenti de joasa frecventa:
o Tipul de curent - difazat - aplicat in sedinte de 2 minute,
anodul pozitionat mastoidian;
Tipul de curent - p_erioada lunga - aplicat in sedinte de 4
o
minute, catodul pozitionat~~pe punctele dureroase ale
nervului;
Terapie cu ultrasunete - aplicatii locale, cu o intensitate de 3
o
panala lY^j^J^n_cjrnp_mobil, cu o duratajd.e_.5_.-_ 1.0
minute / sedinta. Se fectueaza intre 5 si 10 sedinte.

142
 MIASTENIA GRAVIS
Miastenia gravis este o tulhurare autoimuna, neurologica . Anticorpii
se fixeaza pe placa motorie, ducand la scaderea numarului
receptorilor postsinaptici de acetilcolina, blocand transmisia sinaptica.
Se caracterizeaza prin §IabicJJjaa£-jmi5j£UJflia crescuta la efort si
scazuta in repaus. Intereseaza frecvent_mjoscuj^ituraje^ei_^cea oculara
70% dintre pacienti prezinta hiperplazie timica, observandu-se
diferite afectiuni ale timusului (anomalie, tumora).
Poate fi asociata cu alte boli autoimune: tiroidita autoimuna, LES,
artrita reumatoida.
1. In forma superioara (cefalica) debutul este cu oftalmoplegie partiala
extrinseca cu ptoza palpebra la, bilaterala, inegala, alternanta.
Sprancenele sunt ridicate pentru a compensa ptoza .
Pacientii isi mcretesc fruntea utilizand muschii frontali; privirea in
sus, timp indeliingat accentueaza ptoza, inchiderea ochilor pentru cateva
minute o amelioreaza. Pot fi prezente pareze de oculomotor cu strabism
si diplopie.
La nivelul muschilor fetei apare pareza faciala JqilalSEala, faciesul
este imobil, cu santuri_s_terse.
Exlinderea la musculatura maseterina, faringo-laringo-velopalatina si
linguala duce la tulburari de masticatie, caderea_ mandibul ei (adesea
pacientii se sprijina cu mana pentru a nu ramane cu gura deschisa),
disfagie pentru lichide si solide.
""Slabiciunea musculaturii palatului provoaca vorbire nazala si
refulare nazala a lichidelor.
2. Forma inferioara (spinala) este rnai rara §i intereseaza musculatura
membrelor, cefei , apar dificultati la mers, la urcarea scarilor, transport
de greutati, eforturi fizice ce necesita repetarea miscarilor.
Manifestari clinice sunt reprezentate de:
- Slabiciune la nivelul musculaturii flexoare gatului (dificultate
la ridicarea capului de pe perina);
- Slabiciune musculara proximala uneori asemanatoare cu cea
a miopatiilor;
Mai frecvent afecteaza membrele superioare si inferioare;
- Afectarea prizelor mainii;
144
1
- Flexorii soldului, cvadriceps, ischiogambieri sunt mai putin
afectati;
- Pacientii progreseaza de la forme medii la forme severe in
cateva saptamani si luni
- Fazele avansate necesita imobilizare la pat;
- Slabiciunea musculaturii intercostale si diafragmei duce la
hipoventilatie;
- Slabiciunea musculaturii orofaringiene —> obstructie a cailor
ventilatorii superioare
- Poate produce insuficienta respiratorie acuta, ceea ce necesita
intubare imediata .
Fig. 1,2,3 Pacient diagnosticat cu miastenia gravis - prezinta
ptoza palpgbrala. bila lfiiala, inegala, alternanta
Tratament
Tratamentul igieno- dietetic consta in evitarea alimentelor care pot
produce disfagie (pacientul poate avea probleme de masticafie sau
inghitire, lichidele trebuie sa fie groase pentru a nu reflua nazal).
Tratamentul farmacologic presupune administrarea de -
Anticolinesterazice cu '/> ora maintea meselor;
- Corticoterapie;
- Imunosupresoare.
Din punct de vedere chirurgical timectomia duce frecvent la
remisiuneabolii.
De asemenea, se evita: caldura exce siva, alcoo lul, antibioticele,
stresul psihic si_emotional.
Se recomanda: odihna la intervale regulate, evitare eforturi fizice
deosebite ~ ~~ " ——-
145
 e
se
axeaza axeazape: LUCRAREA PRACTICA NR. 14
i: relaxare, exerci|ii regulate, repaus la intervale
regulate.
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA
Tratamentul slabiciunii musculare se reahzeaza pnn:
exercitii de mobilitate __sj__streching pentru prevenirea Functia cea mai importanta a nervului facial este cea motorie, prin
contracturilor musculare; fibrele sale asigurand tonusul muscular si miscarile active care
exercitii _cu_rezistenta submaxim ala, cu grija la oboseala realizeaza mimica fetei.
musculara; exercitii aerobiceg masaj tonifiant;
electrostimulari cujmpulsuri rectangulare; Paralizia faciala periferica prezinta urmatoarele caracteristici clinice:
ultrasunet jeflCT^TS, L2-L4 )7" Paralizia este de aceeasi parte cu leziunea; •^"
Tratamentul durerii lombare, a gatului sau humerale presupune - Asimetrie faciala, cu modificari pe hemifata afectata; t-^
posturare, qrtezare, minerye. Disparitia ridurilor fruntii; u^
Tratamentul disfagiei se realizeaza pnn tehnici compensatoni Coborarea sprancenei; ^^
-tehnica indirect* de tonifiere musculatura ce ajuta la mghitire si tehnica - Abolirea clipitului;/ ^
directa- exercifii efectuate in timpul inghitirh: - Hipotonia musculaturii obrazului, cu umflarea lui la fiecare
. se postureaza capul in flexie, cu barbia in piept pentru evitarea expir; v/"
aspiratiei , - Caderea aripioarei nasului;
tinerea respiratiei in timpul inghitirii scade nscul de aspiratie - ' Coborarea comisurii bucale;
administrarea de lichide groase pentru scaderea riscului de
- Reflexul comean, optico-palpebral, nazo-palpebral sunt
aspiratie. , diminuate sau abolite. x^^"
Tratamentul dizartriei se realizeaza, in formele u§oare, cu ajutorul
logopedului, care educa pacientul sa vorbeasca incet. In fazele avansate
se realizeaza cu dispozitive cu joftware care includ sintetizatorejd^yoci
§i imprimare.

Fig. 1 Semne clinice in paralizia faciala perifericS:

www.mdconsult.com

- La deschiderea gurii ovalul bucal este deformat, la scoaterea limbii

aceasta apare deviata spre partea bolnava;
- La aratarea dintilor hemiarcadele dentare pe partea afectata raman mult
acoperite;
-Vorbirea si rasul accentueaza asimetria fetei;
- Pacientul nu poate sufla si fluiera din cauza paraliziei muschiului
orbicular al buzelor;
146 147
- Pot aparea hipo/anestezie pe hemifata afectata, tulburari de gust , mai
ales pe cele doua treimi ale limbii, hiposecretie salivara.^
In tratamentul paraliziei faciale periferice, fkinetoterapiaj are un rol
esential.
Obiectivele kinetice in paralizia faciala periferica vizeaza:
<& Stoparea instalarii degenerescentei neuro-musculare
<& Intensificarea si stimularea circulatiei sangelui si a limfei,
pentru prevenirea sau tratarea edemului <& Reeducare
musculara; <&> Tonifiere musculara; &> Reeducarea mimicii si
expresivitatii faciale. /& Daca paralizia este partiala, starea
pacientului se amelioreaza
complet in urma tratamentukii, fara sechele; <& Daca
paralizia este totala se admninistreaza corticosteroizi.
Peste 50% dintre bolnavi prezinta hemispasm facial si
sindromul "lacrimilor de crocodil" (emisie necontrolata a
lacrimilor).
Principiile fundameotale de tratament.
Pacientul trebuie invatat miscarile la nivelul fetei, pe care trebuie sa
le constientizeze. Pentru aceasta ne folosim de cat mai multi stimuli cu
care facilitam contractia musculata: contactul manual, strech-reflexul,
periaj, ciupituri, vibratii, tapotament gugheata.
Se va anula actiunea musculaturii hemifetei sanatoase deoarece
activitatea acestora plaseaza musculatura hemifetei paralizate in pozitie
de intindere maxima.
Oglinda are un rol extrem de important in recuperare, deoarece in
recuperare totul trebuie realizat voluntar, constient. Inainte de inceperea
tratamentului kinetic este utila folosirea tehnicilor de masaj facial
extrabucah_
In stadiul initial, cand musculatura este flasca (valoarea de testare 0
— 2) pozitia de lucru este in decubit dorsal si se folosesc urmatorele
mijloace terapeutice:
De asemenea, ptem apela la tehnicile de masaj cu sau fara gheata,
putand astfel testa si sesnibilitatea. Tot In cadrul tehnicilor de masaj
putem utiliza periaj ul, vibratiile, urmate de intinderi repetate ale
musculaturii fetei.
Electroterapia poate fi utilizata prin aplicarea curentilor pentru
stimularea musculaturii denervate.
148
PARALIZIA FACIALA DE TIP CENTRAL
Sediul leziunii este fascicolul geniculat corticofacial.
Paralizia este situata pe, jTarjea. npnsa lezhwii, interesand portiunea
inferioara
a hemifetei.
Paralizia faciala de tip central prezinta urmatoarele caracteristici clinice:
Stergerea santului nasojgenian;
- Comisura bucala este cazuta;
- Imposibilitatea efectuarii abductie^comisurii bucale;
Pacientul poate incretii frantea si poate face ocluzic
palpebrala bilateral;
Asimetria fagjala dispare in timpul mimicii emotionalc
plans, ras, datorita fbrmatiumlor "extrapiramidalc , Oin
conecteaza nucleul facial, fascicul geniculat ncliiml o
Ollt motorie unica;
- Cand pacientul vorbeste asimetria se accentueaza (motilitati
voluntara).
Principiile de tratament in paralizia faciala de lip central
In ceea ce priveste tratament paraliziilor faciale, aav.l.i po.ilc h
medj,sal, chirurgical si fiziokinetoterapeuti, in functie dr scvculalt-a u
stadiul leziunii.
Inaintea inceperii unui program de recuperare functionala se vor efeotUI
urmatoarele evaluari:
A) Testarea musculara (tonus, forta de contractie);
0s Examene electrice;
03 Examene necesare stabilirii topografiei leziunii
Tonusul muscular se evalueaza dupa o scala in trei trepte:
- 0 = tonus muscular normal;
1 = hipotonie musculara;
- 2 = muschi aton
Bilantul analitic al functiei musculare se efectueaza dupa o scala de
0-4 urmarind intensitatea contractei realizate, numarul de repetitii
149
posibile, amplitudinea miscarii si sincronizarea cu actiunea musculaturii 150
sanatoase.
Bilantul sechelelor urmareste:
- Hipertonia musculaturii
- Sincineziile musculare
- Hemispasmul facial
Hipertonia musculara se evidentiaza prin intinderea intrabucala a
muschilor si prezinta urmatoarele modificari:
- Ridicarea anormala a sprancenei;
- Exagerarea fosetei sprancenose;
Exagerarea santului naso-genian;
- Zbarcirea mentonului;
- Hipertonia muschiului pielos al gatului.
Inaintea inceprii programului de recuperare trebuie sa se analizeze o
fotografie anterioara paraliziei faciale pentru a depista eventualele
asimetrii preexistente.
De la tratamentul fiziokinetic se exclud cazurile la care s-a instalat
spasmul facial.
Tratament fizioterapeutic

IEKMOTERAPIA
Este o metota de pregatire a programelor de kinetoterapie si masaj.
Termoterampia produce analgezie, biperemie, Mgej^ej2nia_iacala,
reducerea tonusului muscular si cresterea • elasticitatii___tesutului
conjunctiv.
In paralizia faciala, incalzirea hemifetei se face cu lampa Solux,
plasata la distanta de metru, timp de 10 minute.
Cataplasmele actioneaza prin factorul termic si au efect hiperemiant,
antispastic si antialgic. La cataplasmele cu plante se adauga si efectul
chimic.
Schema terapeutic-recuperatorie eficienta in paralizia faciala consta
in succesiunea urmatoarelor metode de terapie: caldura locala, masaj si
kinetoterapie.
 ELECTROTERAPIA are urmatoarele efecte:
Stimularea electric a a muschilor denervati;
M
A
S
ceasomic. La nivelul fetei se
efectuaeza miscari de glisare
a tegumentului , iar la
f exercitii de masticatie-de
muscat; rezistenta opusa. la
tractiunile efecuate in toate axele
- Stimularea muchilor cu inervatie pastrata pentru AJ nivelul tamplelor si in de catre fiziokinetoterapeut
cresterea regiunea temporo- printr-un inel de cauciuc tinut in
fortei de contractie; TJ
L mandibulara manevra de gura; (4) exercitii de suflat:
- Stimularea cu frecvente adecvate pentru modu'larea spirometru,baloanejucarii de
durerilor In masaj "in 8".
acute si cronice; Masajul endobucal suflat, cu gura inchisa si narile
parali
poate evidentia eventualele pensate;

S
Stimularea in parametrii adecvati a musculaturii netede; zia
tetanizari ale muschiului exercitii de fluierat;
Efecte termice obtinute cu unde electromagnetice de facial exercitii de vorbit (care sa
inalta frecventa (unde scurte si microunde). ao zigomatic, canin,
buccinator si pielos al contina vocale si consoane ce
Electrostimularea musculaturii denervate se poate realiza numai atenti
cu curenti exponentiali de joasa frecventa ( 10-200 Hz). stimuleaza musculatura
e gatului. Daca aceasta
Stimularea se realizeaza cu stimuli apropiati de cei faciala=h,m,n,o,p,s,t): propozitii
specia tetanizare este prezenta se va
electrofiziologici, cu panta progresiva (triunghiulari, trapezoidali, scurte si simple-fraze lungi si
la efectua masaj intrabucal si din ce in ce mai complicate.
exponenetiali). se va continua cu intinderi
trebui
Contraindicatiile electroterapiei sunt: e progresive ale obrazului, in
leziunile iritative la nivelul acord jos si in afara fata de axa de
pielii; regiunile inflamate; ata simetrie a fetei.
prezenta aparatelor electronice sau endoproteze, implantate musc Masajul este
(pacemaker); hilor contraindicat In bolile
sarcina. fetei dermatologice, infectioase,
Ultrasunetul se aplica fie prin contact direct cu tegumentul, folosindu- si hematologice, precum si in
se ca strat intermediar gel, fie prin contact indirect (in apa), cand se ai traumatismele fetei.
interpune intre emitator si tegument apa. pl
eo
Este mijlocul terapeutic indispensabil recuperarii fizice si psihice a ap
el Program die tratament in
bolnavului, fiind procedura cea mai agreata pentru recuperarea
or. paralizia faciala
functionala a paraliziilor faciale.
Masaj (T) stimularea
Kinetoterapia trebuie sa respecte anumite reguli, de exemplu
trebuie sa se anuleze actiunea muschilor hemifetei sanatoase, tegumentului si
ul se
deoarece activitatea acestora plaseaza musculatura hemifetei a musculaturii
poate facial e •cu
paralizate in pozitie de intindere maxima. efectu
Exercitiile terapeutice se vor executa lent pentru a permite obiect bont si
a neted-aspru-
recrutarea maxima a unitatii motorii,
extra ascutit • prin
Se va evita activarea muschilor din jumatatca inferioara a fetei
cand se lucreaza muschii din jumatatea superioara si invers. si batai u§oare si
Se va evita recuperarea globala a musculaturii hemifetei paralizate , intrab rare-din ce in ce
deoarece acest gen de activitate duce la dezechilibre de forta dintre ucal. mai profunde si
muschii "dilatatori" si "constrictori". M mai frecvente,cu
as pulpa degetului;
LUCRAREA PRACTICA t principal,
i
NR. 15 a Antccedente
medicale,
t
e Tratamente
ASPECTE m chirurgicale
PATOLOGICE ALE p anterioare,
ARTICULATIEI o
r Istoricul
TEMPORO- o psihosocial,
MANDIBULARE m
a
n
d
Tulburarile articulatiei i
temporo-mandibulare b
constituie o subgrupa a u
sindroamelor dureroase, l
a
care intereseaza r
articulatia temporo- a
mandibulara, muschii
masticatori si muschii w
gatului. w
w
.
a
l
d
r
i
c
h
d
e
n
t
a
F l
i .
g c
. o
m
1

A Evaluarea pacientullii care

r prezinta tulburari ale
t articulatiei temporo-
i
c mandibulare trebuie sa puna
u in evidenta:
l Simptomul
a
152 153
Examnenul clinic se face prin: Tratamentul in tulburarile articulatiei temporo-mandibulare
- Palparea muschilor (m.maseter, m.temporal, pterigoidian intern si In functie de natura patologiei tratamentul consta in:
extern); - Tratament ortodontic;
- Palparea musculaturii cervicale;
- Examinarea miscarilor mandibulei (inchidere-deschidere, lateralitate, - Repausul miscarilor mandibulare. Se vor evita deschiderile
exagerate
de protruzie); ale arcadelor dentare (ras, cascat, rosul unghiilor, agumei de
- Acultarea articulatiei temporo-mandibulare; mestecat,
- Examinarea cavitatii orale; inclestarea maxilarelor);
- Examenul clinic neurologic al nervului trigemen; - Caldura (comprese calde) pentru a reduce spasmul muscular;
- Aspectul general al pacientului; - Electroterapie cu ultrascurte (diametria) sau cu ultrasunete pe
zonele
- Status psihic. dureroasel
- Antidepresivele sunt recomandate atunci cand este depistata o
cauza
psihologica a tulburarilor functionale a atm si cand este asociata cu
alte
dureri musculare si simptome ale depresiei;
- Miorelaxante in cazul contracturilor §i durerilor musculare;
-Terapie ocluzala cu gutiere interocluzale pentru ameliorarea
disfunctiei
Fig.2, 3 Examenul clinic al articulajiei temporornandibulare articulare, ameliorarea sistemului masticator motor, protectia dintilor;
- Reducerea stresului poate fi un pas terapeutic important
Examinarile comlementare sunl: folosind
tehnici de relaxare, terapia stresului si alte mijloace de studiu
- examinari Radiologice, .C.T, RMN, scintigrafie, ecografia regiunii
ale
oromaxilofaciale : comport amentului.
- electromiografii. - Kinetoterapia reconditioneaza si recupereaza aparatul muscular.
Aceste
tehnici se pot aplica muschilor masticatori, muschilor care
Clasif'icarea tulburarilor articulatiei temporo-mandibulare: sunt
1. Tulburari articulare temp_oro-mandibulare incriminati in tulburarile functionale ale atm.
2. Tulburari ale musculaturii

Obiectivele tratamentului vizeaza: TRAUMATISMELE ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE

- Incurajarea pacientului
- Tratament medicamentos jQonjijiziHeWticulatiei temporo-mandibulare se pot produce in cursul
- Fizioterapie fracturilor de mandibula si mai ales in cazul fracturilor de
- Gutiere condil.
Articulatia devine dureroasa, miscarile mandibulei sunt limitate
- Psihoterapie datorita durerii si spasmului muscular.
Tratamentul in simptomatologia acuta consta din repaus articular,
caldura locala, medicatie antiinflamatorie nesteroidiajiaijnasaL_us.or si
electroterapie analgezica si "relaxanta impotriva sp^smuludinuscular
"persistent. ~" * I re. pocnituri articulare.
In elongarile capsulei si ale ligamentelor periarticulare apar dureri si Infectiile, traumatismele Imaginile radiologice
limitarea miscarilor mandibulare. obiectiveaza modificarile
A sunt cauzele principale ale
In luxatia unilateral pacientul prezinta ocluzie prematura de partea degenerative. Un numar redus
bolnava si devierea mabndibulei. Se recomanda mobilizare 10 zile, N anchilozei mandibulare
urmata de fizioterapie pentru reabilitarea functionala. C reale, ducand la limitarea de cazuri va prezenta
H severa (imposibilitatea) osteoartrite generalizate.
155 Remisia poate fi spantana sau
I deschiderii arcadelor dentare.
L Examinarile radiologice dupa cateva luni.
O pun in evidenta distructii ale Prin fizioterapie se pot
Z suprafetelor obtine amerliorari
A articulare, djsparitia semnificative , uneori sunt
___________________ necesare infiltratii la pacientii
A spatiului articular,
osificarea atm (anchiloza in varsta.
R Artrita reumatoida poate
T adevarata).
Tratamentul anchilozei interesa articulatia temporo-
I
atm se realizeaza prin mandibulara la orice varsta, in
C
timp ducand la anchiloza
U Mr^jtc4era£ie_acJivaJ
temporo-mandibulara.
L glsfitroterapie si masaj.
A Anchilozele fibroase si
T calcificante intraartlculare
I sunt foarte greu de tratat.
E-8
I
OSTE
T OART
E RITEL
M E
P
O In osteoartrite principalele
R simptome sunt:
O - dureri la miscarile
- mandibulare;
M - limitarea miscarilor
A mandibulare cu deviere
N spre partea bolnava
D - tumefactie periarticulara;
I - zgomote articulare
B (scrasnet, frecatura), dar
U nu sub forma de
BIBLIOGRAFIE:
1. Nemes I.D.A., 1998,Curs
de masoterapie (masaj si
tehnici
complementare), Lito UMF,
Timisoara
2. Nemes I.D.A., Sum Paula, Nita
Andreea, Corina Cristea
2004,2006, Curs
de educatie fizica si sportiva
de recuperare, Cursul
disciplinei, format
electronic , Timisoara 2004,
2006
3. Nemes I.D.A., 2005,Curs de
tehnici de kinetoterapie
pentru forta si
rezistenta musculara, Cursul
disciplinei, format electronic ,
Timisoara
2005Nemes I.D.A., 2005,
Metode de explorare si
evaluare in
kinetoterapie, Cursul
disciplinei, format electronic ,
Timisoara 2005
4. Dan Nemes ,Alina Totorean,
Armand Gogulescu, Andrea
Nita, Merima
Jurici, Elena Amaricai, Virgil
Luca, Cristina Cristea, Oana
Bereteu,
Roxana Onofrei, Corina
Dobrescu, 2005, 2006,Curs
de recuperare,
medicina fizica si
balneologie, Cursul
disciplinei, format electronic,
Timisoara 2005 ;2006
5. Nemes I.D.A., Elena
Amaricai., 2006, Terapie
manuala, Cursul
disciplinei, format electronic , O
Timisoara 2006 12.
6. Nemes I.D.A., Gogulescu A., Oxford textbook of rheumatology 2nd Ed, Oxford University Press, 1998. 13.
2006, Kinesiologie Ionescu Ruxandra. Spondilita anchilozanta, in lonescu R (coord),
functionala, Cursul Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 281-292.
disciplinei, format electronic ,
Timisoara 2006
7. Dan Nemes, Alina Totorean,
Armand Gogulescu, Andrea
Nita, Merima
Jurici, Elena Amaricai, Virgil
Luca, Oana Bereteu, Roxana
Onofrei,
Daniel Popa, 2006, Tehnici in
kinetoterapie, Cursul
discipline!, lbrm;it
electronic , Timisoara 2006
Ion Cristea, coord.: Areziana
Florescu, Terapia durerii/ Ed.
A 2-a, Bucuresti, Celsius,
2006.
9. Dan Nemes, Roxana
Onofrei, 2006,
Reumatologie-patologie si
recuperare, Cursul disciplinei,
format electronic , Timisoara
10. Sule Sangeta. Pediatric
Rheumatic Diseases, in Bartlett
J Susan et all
(editors), Clinical Care in
the Rheumatic Diseases,
Association of
Rheumatology Health
Professionals, a Division of the
American College
of Rheumatology, Atlanta,
Georgia, 2006: 141-144.
11. Nemes I D A ,
Dragoi M, Patru Reghina,
Vasilie D.
Spondilartropatiile
seronegative. Ghid de
diagnostic si tratament. Editura
156 157
14. Constantinescu C L. Artrita psoriazica; Artrita reactiva, in Ionescu R 33. Hills E C. Mechanical Low Back Pain, 2006. www.emedicine.com.
(coord), Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 34. Kiss I. Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala in
300-307, 293-299. sindromul algo-functional lombo-sacrat, in Kiss I, Fiziokinetoterapia si
15. Helliwell P S, Taylor W L-Classification and diagnostic criteria for recuperarea medicala in afectiunile aparatului loco-motor, Editura
psoriathic arthritis. Ann Rheum Dis, 2005; 64 (Suppl. II): ii3-ii8. Medicala Bucuresti, 2004: 102-127.
16. Balanescu Andra. Poliartrita reumatoida, in Ionescu R (coord), 35. Bojinca Violeta, Fibromialgia si sindromul miofascial, in Ionescu R
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 214-251. (coord), Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
17. Bolosiu H D. Poliartrita reumatoida, in Paun R, Tratat de medicina 576-582.
interna. Reumatologie, vol I. Editura Medicala Bucuresti, 1999: 688-773. 36. www.efibro.com.
18. www.rheumatology.org 37. Steele M, Norvell J F. Tendonitis, 2006. www.emedicine.com.
38. Scrivani JS, Ueith DA: Temporo-mandibular disorders.
19. Opris Daniela, Sindromul Sjogren, in Ionescu R (coord), Esentialul
DENTISTRY TODAY: 78-87, July 2000 www.medicalxxl.com
in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 270-280.
20. Eriksson P. Renal disease in primary Sjogren's syndrome, 1999.
http://www.sjogrensyndrome.se.
21. Ionescu Ruxandra. Lupusul eritematos sistemic, in Ionescu R
(coord), Esenfialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
348-371.
22. www.medicalcriteria.com
23. Ionescu Ruxandra. Sclerodermia, in Ionescu R (coord), Esentialul in
reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 382-398.
24. Person A D. Systemic Sclerosis. 2006. www.emedicine.com.
25. Predejeanu Denisa. Boli inflamatorii musculare, in Ionescu R
(coord), Esenfialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
399-417.
26.Predeteanu Denisa. Osteoporoza, in Ionescu R (coord), Esentialul in
reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 501-524.
27. South-Paul Jeannette E. Osteoporosis: Part I. Evaluation and
Assessment. American Family Physician. 2001.
28. Dumitrache C. Osteoporoza endocrina., in Dumitrache C,
Endocrinologie clinica, editia a Il-a. Grupul Editorial National Bucuresti,
2002: 444-461.
29. Predeteanu Denisa. Boala Paget a osului, in Ionescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 533-541.
30. Popescu E, Predeteanu Denisa. Boala paget a osului, in Paun R,
Tratat de medicina interna. Reumatologie, vol II. Editura Medicala
Bucuresti, 1999: 1400-1410.
31. Balanescu Andra. Artroza, in Ionescu R (coord), Esentialul in
reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 462-481.
32. Bojinca Violeta. Durerea lombara joasa, in Ionescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 542-557.
158