Fiind o specie literară a genului epic în proză, de mărime substanţială, complexă în raport
cu celelalte specii literare înrudite, prin dezvoltarea de regulă a unei problematici grave,
cu o naraţiune fictivă în care acţiunea dominantă bazată numai pe evenimente reale se
desfaşoară pe mai multe planuri, fiind susţinută de numeroase personaje bine
individualizate, antrenate de o intrigă complicată, opera “Morometii” este un roman.
Un prim argument care coroboreaza statutul de roman obiectiv este reprezentat de tema
romanului care presupune angrenarea in social, primul volum prezentand societatea
rurala interbelica, avand ca subteme: familia, copilaria, scoala, timpul, raportul dintre
individ si timp si cel dintre taran si pamant. In al doilea volum este prezentata societatea
rurala postbelica avand ca subteme colectivizarea si caracterul agresiv al acesteia,
iubirea si raportul dintre individ si istorie.
Un alt argument in sprijinul ideii ca opera literara “Morometii” este un roman obiectiv il
reprezinta modul de abordare a temei social-taranesti pe tot parcursul diegetic. In ambele
1
volume este prezentata lumea satului romanesc din Campia Dunarii, ilustrata prin familie,
taranime si drama ei istorica. Astfel, in expozitiune se individualizeaza ca scena cheie
cina dintre membrii familiei Moromete din capitolul al patrulea, asezati la “o masa joasa si
rotunda”. Al doilea epitet din aceasata asertiune asimileaza simbolul cercului, simbol a
carui signaletica dominant este cea a perfectiunii, a universului autogenerator. Faptul ca
Ilie Moromete, personajul principal, “statea parca deasupra tuturor” evidentiaza
autoritatea sa asupra sotiei si copiilor, statutul sau de cap al familiei, care este constituita
din Catrina, actual sotie, mama Titei, a Ilincai si a lui Niculae si alti trei baieti, Paraschiv,
Nila si Achim, copii dintr-o casatorie anterioara a lui Ilie cu Radita, ce murise.
Intriga romanului integreaza dorinta celor trei frati Paraschiv, Nila si Achim, de a fugi de
acasa, ai ajungand sa-i urasca pe Catrina si pe copiii ei din cauza surorii lui Moromete,
Maria, poreclita si “Guica”, si care i-a convins pe baieti ca ei muncesc doar pentru a o
intretine pe mama lor vitrega. Guica nu a fost niciodata de accord cu cea de-a doua
casatorie a fratelui ei, crezand ca ea singura putea sa aiba grija de cei trei si din aceasta
cauza a facut tot posibilul pentru a-i starni impotriva propriei familii.
Volumul al doilea este mult mai dens ca informatie, dar si mult mai discursiv, cuprinzand
foarte multe scene retrospective. In expozitiune lectorii afla din scenele retrospective ca
sora lui Moromete a murit, ca Niculae nu mai este lasat sa mearga la scoala, deoarece
tatal sau incearca sa stranga cat mai multi bani pentru a-i aduce acasa pe Paraschiv, Nila
si Achim. Eforturile acestuia si descinderea la Bucuresti sunt in zadar, deoarece acestia
trei nu accepta sa se intoarca in sat, Nila murind la scurt timp in razboi la Cotul Donului.
Intriga celui de-al doilea volum integreaza critica la adresa celor care promoveaza
ideologia comunista si care este ascunsa ascunsa in subtext, iar ironia acerba a
prozatorului se valideaza prin mai multe procedee, precum: numele derizorii ale celor
care se afiliaza P.C.R.-ului: Gogonaru, Ouabei, Mantarosie, Zdroncan, sorginta precara a
celor ce se inscriau, faptele reprobabile comise de cei care intrau in partid, Ilie al Mariei
lui Usturoi violand o fata, precum si infatuarea activistilor de partid si dorinta de a epata
prin crearea unor cuvinte inexistente: “fortamente”. In desfasurarea actiunii Niculae
pleaca la o scoala de partid, el afiliandu-se P.C.R.-ului numai din considerente
intelectuale. In punctual culminant naratorul da un indiciu ca tanarul Niculae Moromete,
ajuns inginer horticultor, la o sera din Mogosoaia, revenea in sat foarte rar, determinat
doar de un eveniment iesit din comun. Deznodamant celui de-al doilea volum integreaza
scena mortii lui Ilie Moromete, mai intai in capitolul al unsprezecelea fancadu-se apologia
lui de catre alte doua personaje: Ilinca si Alboaica, episodul mortii fiind de marime redusa
pentru a se crea puternica impresie ca se vorbeste despre o veritabila “gesta” si nu
despre banale sau prozaice evenimente din viata unui taran.
In romanul “Morometii”, pe langa taranul filosof mai sunt prezente si alte tipuri de tarani:
raisonneur-Niculae, care este un continuator al tatalui, bigot-Catrina, coleric-Paraschiv,
natang-Nila, bogat-Tudor Balosu, revoltat-Tugurlan, de o rautate gratuita-Guica.
SE FACE CARACTERIZAREA
Personajul nu este individualizat însă numai prin diegeză şi nexurile pe care le operează
cu celelalte personaje, ci şi prin modul de realizare a infrastructurii narative, tehnica
basoreliefului având un rol dominant în potenţarea acestui personaj ca tip al…..
PERSONAJUL
6
Toate aceste definiri sunt demonstrabile pe baza diegezei pe care o centrează.
SE FACE CARACTERIZAREA
Personajul nu este individualizat însă numai prin diegeză şi nexurile pe care le operează
cu celelalte personaje, ci şi prin modul de realizare a infrastructurii narative, tehnica
basoreliefului având un rol dominant în potenţarea acestui personaj ca tip al…..
FAMILIA
Familia este o instituţie sacră, în care îşi găsesc adăpost şi fericire părinţii şi
copiii, un refugiu din faţa singurătăţii şi un spaţiu al perpetuării valorilor, al transmiterii lor
din generaţie în generaţie. Chiar dacă de-a lungul timpului relaţiile în familie au suferit
unele modificări, determinate de contextul istoric, social, economic şi familial, a receptat
şi ea schimbările de mentalitate, anumite aspecte au rămas constante, parcă în afara
timpului: iubirea, voinţa zămislirii, ordinea şi conştiinţa datoriei făcând parte dintre
valorile eterne ale familiei. În plan literar familia este o temă cu o arie de propagare pe
atât de vastă pe cât de diversă este modalitatea de evidenţiere a ei : ea reprezintă o
preferinţă a scriitorilor indiferent de epoca sau curentul în care au fost integraţi. Perioada
marilor clasici / interbelică / postbelică nu face excepţie de la această propensiune
unanimă creatorilor epici.
Intr-o familie macinata de conflicte si destramata pe fundalul unor schimbari istorice, Ilie
si Catrina Moromete intruchipeaza imaginea unui cuplu care esueaza in realizarea unitatii
familiei, fiind doi soti instrainati, intre care predomina nepasarea si agresivitatea.
Astfel el este anticipat prin temă care, conform caracteristicilor nuvelei psihologice
trebuie să vizeze o problemă morală, o abatere de la un precept etic :- detaliere +bătrâna
tot ca instanţă narativă, vorbele ei, incipit, prolog
8
- o altă trăsătură definitorie a nuvelei psihologice în directă legătură cu prezenţa
conflictului este vizat de faptul că personajul aflat sub imperiul acestui conflict va
suferi nişte transformări esenţiale – detaliere citatul cu cocoaşa şi cu împăienjenitul
ochilor
- conflictul este anticipat şi prin titlul operei prin anticiparea mesajului educativ al operei
este un alt argument….-detaliere
- într-o nuvelă psihologică limbajul integrează câmpuri semantice ale gândirii, meditaţiei,
zbuciumului interior, motivarea estetică a operei fiind susţinută de arta descrierii , a
dialogului şi naraţiunii-detaliere +infrastructura narativă.
Catrina-caracterizare
Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar, el fiind personaj
secundar datorită ocurenţei sale reudse pe parcursul discursului narativ si
“bidimensional” fiindca este dat in intregime de la inceputul operei, neevoluand pe
parcursul acesteia.
9
Catrina nu isi intelege nici copiii naturali, nici pe cei vitregi, iar nepasarea si detasarea lui
Moromete ii sunt ostile.
Niculae-caracterizare
Primul parametru vizeaza incadrarea sa estetica intr-un anumit tipar, el fiind personaj
secundar datorită ocurenţei sale reduse pe parcursul discursului narativ, antagonist,
deoarece se opune prin interese protagonistului, central, datorită rolului pe care îl are in
transmiterea mesajului operei, “bidimensional” fiindca este dat in intregime de la
inceputul operei, neevoluand pe parcursul acesteia.
Niculae este copilul neglijat al familiei, in ciuda rezultatelor bune la scoala, nimeni din
familie nu il apreciaza la adevarata sa valoare. De aceea Niculae devine insingurat si
neinteles, cautand sensul existentei in carti. Cand tatal sau il retrage de la scoala, Niculae
se indeparteaza de acesta, cei doi avand doua viziuni diferite asupra vietii. Niculae
ilustreaza tipul taranului dornic de a-si depasi statutul social si de a-si gasi propriul drum
in viata, in ciuda obstacolelor intalnite.
10