Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Indicați formă clinică de piodermie provocată de stafiloci:


A. Impetigo bulos
B. Impetigo contagios Tilbury-Fox
C. Foliculită
D. Perifoliculită
E. Nici unul din enumerate

2. Definiţia foliculitei:
A. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la
imnodeprimaţi
B. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos
în toalitate
C. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii, survenind la
bărbatul adult
D. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
E. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
3. Toate următoarele topicele sunt necesare pentru foliculită cu excepție:
A. Dermatocorticoizi
B. Antiseptice
C. Antibiotice
D. Coloranți anilinici
E. Comprese calde

4. Inflamație supurativă foliculară, acută sau cronică provocată de stafilococi se


numește:
A. Impetigo Bockhard
B. Impetigo contagios Tilbury-Fox
C. Impetigo bulos
D. Foliculită
E. Perifoliculită
5. Indicați factorii predisposanți în inițierea foliculitei bacteriene:
A. Pansamente ocluzive și macerația
B. Folosirea dermatocorticoizelor
C. Sindromul seboreic (pielea grasă și acne)
D. Epilarea des efectuată
E. Toate cele enumerate

6. Indicați stări favorizante în apariția piodermitelor:


A. Xeroza și pruritul
B. Scăderea imunității generale
C. Schimbări endocrine
D. Paraneoplazii
E. Toate cele enumerate

7. Stafilococia profundă:
A. Impetigo bulos
B. Impetigo Bockhard
C. Impetigo contagios
D. Ectima
E. Carbuncul

8. Posibile complicații tratamentului neadecvat ale piodermei profunde cu


localizare pe ceafă:
A. Erizipel
B. Flegmonă
C. Tromboză sinusului cavernos
D. Septicemia
E. Toate cele enumerate

9. Toate următoarele măsuri sunt necesare la bolnavii cu furuncul antracoid


localizat pe ceafă excepție fiind:
A. Internarea
B. Antibioticoterapia
C. Aplicarea compreselor calde
D. Aplicarea dermatocorticoizilor
E. Intervenție chirurgicală
10. Infecție cutanată superficială, frecventă la copii, bine răspunde la un tratament
topic antibacterian:
A. Herpes simplex
B. Impetigo streptococic contagios
C. Foliculitele
D. Sicozis vulgar
E. Psoriazis

11.Cheilita angulară caracterizată prin placi erozive acoperite de cruste melicerice


este provocată de:
A. Candida
B. Streptococul
C. Treponema pallidum
D. Stafilococul
E. Virus herpes simplex
12. Placi erosive la nivelul comisurilor bucale, acoperite de cruste melicerice sunt
caracteristice pentru:
A. Herpes simplex
B. Impetigo streptococică
C. Foliculitele
D. Sicozis vulgar
E. Psoriazis

13.Toate următoarele topicele sunt eficace în cheilita angulară cu excepție:


A. Coloranți anilinici
B. Sprai-uri cu antibioticele
C. Pomezi antibacteriene
D. Dermatocorticoizi
E. Comprese calde
14.Definiţia cheilitei angulare:
A. Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
B. Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii
acoperite cu cruste presate aderente
C. Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini
bine delimitate
D. Infecţie cutanată superficială buloasă (flictenă)
E. Inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor

15.Diagnosicul diferențial al impetigo-ului contagios se face cu:


A. Impetigo-ul Bockhard
B. Impetigo-ul bulos
C. Herpesul simplex
D. Tinea facies
E. Erupţiile postmedicamentoase

16.Indicați formele clinice de streptococii cutanate:


A. Cheilita angulară
B. Impetigo streptococic contagios
C. Sicozis vulgar
D. Erizipel
E. Pitiriazis simplex

17. În hidrosadenită supurativă sunt atacate:


A. Glandele sudoripare apocrine
B. Glandele sudoripare eccrine
C. Glandele sebacee
D. Toate enumerate
E. Nici unul din cele enumerate

18.Diagnosticul diferențial a hidrosadenitei supurative se face cu:


A. Carbunculul
B. Scrofulodermă
C. Actinomicoză
D. Intertrigo-ul candidozic
E. Foliculitele și perifoliculitele
19.Definiţia hidrosadenitei:
A. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la
imunodeprimaţi
B. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în
totalitate
C. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la
bărbatul adult
D. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
E. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză

20. O stafilococie acută, superficială şi contagioasă caracterizată prin bule mari,


flasce care se deschid rapid, lasând suprafeţele erozive şi acoperându-se de
cruste galbene melicerice se numește:
A. Erizipel
B. Impetigo bulos
C. Impetigo contagios
D. Ectima
E. Nici unul din enumerate
21.Semnele clinice caracteristice pentru impetigo bulos stafilococic:
A. Veziculele dispuse circinat
B. Bule mari, flasce, superficiale situate pe tegument eritematos
C. Bule mari, aflate sub tensiune pe tegument normal
D. Cruste galbene melicerice
E. Fragilitatea tegumentară

22. Piodermia caracterizată prin bule mari, flasce, superficiale situate pe tegument
eritematos, cruste galbene melicerice, arii erodate, associate de febră, starea
generală gravă se numește:
A. Pemmfigus epidemic nou-născuților
B. Pemfigus vulgar
C. Epidermoliza buloasă
D. Eritrodermia Brocq
E. Eritrodermia Ritter von Rittersheim
23.Dermo-epidermită acută produsă de streptococul se numește:
A. Eritrasma
B. Erizipel
C. Eritrodermia
D. Eritroza fieții (rozacea)
E. Eczema

24.Placard eritemato-edematos delimitat de un halou periferic în «pata de ulei» sau


«limbi de foc» este caracteristic pentru:
A. Tinea facies
B. Erizipel
C. Eritem fix
D. Dermatita de contact
E. Dermatita (eczema) atopică
25.Care din următoarele semnele clinice sunt caracteristice pentru erizipel:
A. Debut acut, febră, frisoane
B. Placard eritemato-edematos delimitat de un halou periferic în «pata de ulei»
sau «limbi de foc»
C. Localizarea preponderantă pe gambă sau față
D. Limfedem cronic, elefantiazis după mai multe recidive
E. Toate cele enumerate

26. Inflamație foliculară profundă, supurativă, recurentă a bărbii și mustății se


numește:
A. Osteofoliculita
B. Sicozis vulgar
C. Sicozis parazitar
D. Furuncul
E. Carbuncul
27.Infecție piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulcerații
acoperite cu cruste presate aderente se numește:
A. Impetigo Bockhard
B. Impetigo contagios
C. Impetigo bulos
D. Ectima
E. Rupia

28.Factorii favorizanți în dezvoltarea ectimei piogenice:


A. Starea imuno-deficitară
B. Plăgile superficiale
C. Deficienţele metabolice
D. Igiena deficitară
E. Toate cele enumerate
29.Diagnostic diferențial al ectimei streptococice se face cu:
A. Ectima sifilitică
B. Ectima scabioasă
C. Ectima posttraumatică
D. Rupia
E. Impetigo

30.Infecţie piococică foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză se


numește:
A. Osteofoliculita
B. Sicozis stafilococic
C. Sicozis parazitar
D. Furuncul
E. Ectima
31.Definiţia furunculului:
A. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la
imunodeprimaţi
B. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în
totalitate
C. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la
bărbatul adult
D. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
E. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză

32.Afecţiune inflamatorie piococică recurentă a glandelor sudoripare se numește:


A. Carbunculul
B. Scrofulodermă
C. Actinomicoză
D. Intertrigo-ul
E. Hidrosadenita
33.Algoritmul de tratament topic a hidrosadenitei în stadiul de infiltrație:
A. Dematocorticoizi
B. Keratoplastice
C. Carenți de frecvență înaltă
D. Comprese umede calde
E. Toate cele enumerate

34.Algoritmul de tratament topic în stadiul de infiltrație a furunculului:


A. Dematocorticoizi
B. Keratoplastice
C. Carenți de frecvență înaltă
D. Comprese umede calde
E. Comprese umede reci
35.Algoritmul de tratament topic la deschiderea furunculului:
A. Soluții hipertonice
B. Soluții dezinfectante
C. Carenți de frecvență înaltă
D. Dematocorticoizi
E. Masaj

36. Piodermita cu etiologie primară stafilococică:


A. ectima;
B. erizipel;
C. eritrasmă;
D. foliculită superficială;
E. impetigo contagios.