Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Indicați stadiul al sifilisului dobândit în care se observ leziunile papuloase


palmo-plantare:
A. primar;
B. latent recent;
C. secundar;
D. terțiar;
E. latent tardiv.

2. Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase lenticulare cu localizare


indicată se face cu următoarele maladii:
A. Psoriasis
B. Lichenul plan;
C. Lichenul simplex
D. Prurigo
E. Tinea mannum

3. Leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă


(arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș
scuamos (Biett) sunt caracteristice pentru următoarea maladie:
A. Psoriazis
B. Lichen plan
C. Sifilisul secundar
D. Lichen simplex
E. Prurigo

4. Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:


A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. baza cartonată;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate.

5. Expresii clinice ale alopeciei sifilitice:


A. plăci alopecice (rărirea părului), margini rău delimitate, tegumentul
neschimbat, cu un aspect neregulat asemănător cu "stofa mâncată de
molii";
B. plăci alopecice lipsite complet de păr, margini bine delimitate, ovolar-
rotunde, tegumentul neschimbat, ,,semn de exclamare” pozitiv;
C. plăci alopecice rotunde, unice, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la 5-
8mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată;
D. plăci alopecice mici, rotunde, multiple, cu suprafața scuamoasă, părul
rupt la 0-2mm de la emergență;
E. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci.

6. Papulele lenticulare care prin rezorbție formează un guleraş descuamativ


periferic, "gulerul lui Biett", sunt caracteristice pentru:
A. Psoriazis
B. Lichen plan
C. Lichen scrofulozorum
D. Sifilisul secundar
E. Lepra

7. Manifestările sugestive cutaneo-mucoase pentru sifilis congenital al nou-


născutului sunt:
A. pemfigusul palmo-plantar al nou născutului;
B. infiltraţia Hohsinger;
C. rinita sau coriza sifilitică;
D. sifilidele papuloase;
E. eritrodermia Ritter von Rittersheim
8. Papule, caracterizate prin plăci depapilate sau depozite aderente, limba luând
aspect de "plăci în livadă cosită", sunt observate în sifilisul:
A. primar seronegativ;
B. primar seropozitiv;
C. secundar;
D. latent;
E. terțiar.
9. Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase în colțul gurii se face cu
următoarele maladii:
A. Candidoză
B. Streptococie cutanată
C. Herpesul simplex
D. Nici una din cele enumerate
E. Toate cele enumerate

10. Indicați o variantă al sifilidelor papuloase la nivelul palmo-plantar:


A. miliare;
B. lenticulare;
C. numulare;
D. condiloamele late;
E. condiloamele acuminate.

11. Aspectul lezional al rozeolei sifilitice:


A. macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la
roşu-aprins, cu diametrul de 5-15 mm, nereliefate, fără descuamaţie,
nepruriginoase, dispăr la vitropresiune, localizate predominant pe
torace (feţele antero-laterale);
B. placă heraldică pe trunchi, urmată de macule fiice roșie, localizate de-a
lungul liniilor Langher, acoperite de scuame fine cu aspect de foaie de
ţigară;
C. plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu
marginele reliefate (circinate), cu marginea activă de creştere și acoperită
de mici vezicule, papule, cruste;
D. plăci eritematoase, rotund-ovolare , descuamative și lichenificate central,
asociate de prurit intens;
E. plăci maculo-papuloase, rotund-ovolare, acoperite de scuame lamelare,
ușor detașabile (semnul Auspitz pozitiv).

12. Macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-


aprins, nereliefate, fără descuamaţie, nepruriginoase, dispăr la vitropresiune,
localizate predominant pe torace (feţele antero-laterale) este caracteristic
pentru sifilis:
A. Primar
B. Secundar
C. Latent recent
D. Latent tardiv
E. Nici unul din enumerate
13. Manifestările clinice caracteristice pentru rozeola sifilitică:
A. macule vasculare, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-
aprins, nereliefate, fără descuamaţie, dispăr la vitropresiune;
B. localizate predominant pe torace (feţele antero-laterale)
C. lipsa semnelor subiective;
D. testul Baltzer negativ;
E. testul Wickhem pozitiv.

14.Sediul histologic incipient de formare a sifilidelor papuloase:


A. epidermul subcorneal;
B. epidermul suprabazal;
C. dermul papilar;
D. dermul reticular;
E. hipoderm.

15. Varietăți de angina sifilitică:


A. eritematoasă;
B. papuloasă;
C. veziculoasă;
D. buloasă;
E. urticariană.

16. Manifestările clinice caracteristice pentru adenopatia sifilitică:


A. apare la 7-8 zile de la instalarea siflomului primar;
B. este regională şi, de regulă, unilaterală;
C. ganglionii afectaţi sunt măriţi în volum, dur-elastici, neaderenţi între
ei și indolori la palpare;
D. tegumentul adiacent nu este schimbat;
E. evoluţia lentă şi îndelungată cu apariţia unor cicatrici neregulate,
retractate, vicioase, însoţite de aderenţe fibroase.

17. Goma sifilitică este caracteristică pentru sifilisul:


A. Primar
B. Secundar
C. Terțiar
D. Congenital
E. Latent

18. Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:


A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
E. toate cele enumerate.

19.Variantă ai sifilidelor tuberculoase:


A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
E. toate cele enumerate.

20.Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:


A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
E. toate cele enumerate.

21.Manifestările clinice caracteristice pentru condiloma lată:


A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde,
suprafaţa plată, erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi
organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi
de diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in
regiunea cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite
de depozite crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros fetid, localizate
preponderent în pliuri;
E. plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase la nivelul pliurilor,
focare-fiice adiacente.
22. Diagnosticul diferențial al condiloamelor late sifilitice se face cu următoarele
maladii:
A. Сondiloamele acuminate
B. Varicii hemoroidali
C. Șancrul moale
D. Pemfigusul vegetant
E. Psoriazisul

23.Leziunea primară ce reprezintă condiloamele late luetice:


A. maculă;
B. bulă;
C. nodozitate;
D. tubercul;
E. papula.

24. Sifilidele pustuloase profunde:


A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).

25. Papulo-pustule, ce necrotizează în partea centrală, dând ulceraţii acoperite de


cruste concentrice, pluristratificate, cu o evoluţie lentă şi rezorbție prin
formarea cicatricei observate la bolnavi cu sifilis secundar imunodeprimați se
numește:
A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).

26. Formațiuni de tip pustulos, situată pe un fond infiltrativ, lipsită de semne


inflamatorii, acoperită de crustă pluristratificată, se videcă fără cicatrici,
observată în sifilis secundar la bolnavi imunodeprimați se numește:
A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).
27. Pupulo-pustule localizate pe faţă şi regiunea posterioară a trunchiului, aparute
în fazele tardive ale sifilisului secundar şi manifestate sub forma unor
proeminenţe dispuse la nivel folicular se numesc:
A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).

28. Datele sugestive pentru sifilisul primar:


A. șancrul dur;
B. limfadenită regională (satelită);
C. prezența Treponemei pallidum în materialul recoltat;
D. teste serologice pozitive;
E. rozeola sifilitică.

29. Manifestările clinice sugestive pentru anghina eritematoasă sifilitică:


A. asimptomatică subiectivă;
B. semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate);
C. leziuni eritematoase bine conturate;
D. papule erozive;
E. voce nazonată şi disfonie.
30.Varietățile clinice de alopecie sifilitică:
A. în luminișuri;
B. difuză;
C. seboreică;
D. areată;
E. ofiazică.

31.Expresia clinică sugestivă pentru rozeola sifilitică:


A. macule vasculare neinflamatorii (telangiectazii) ;
B. macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 mm;
C. macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm;
D. macule hemoragice;
E. macule discromice.
32. Ariile elective de localizare a rozeolei luetice:
A. faţă;
B. ariile genitale;
C. palme şi plante;
D. pliurile mari
E. trunchi şi flancuri

33. Manifestările clinice sugestive pentru tuberculul luetic:


A. leziuni dure, asimetrice, tendinţă la extindere periferică;
B. cicatrici “imperfecte” cu tuberculi de recidivă;
C. semnul de vitropresiune “marmelada de mere” - pozitiv;
D. chenar cu perle epiteliomatoase;
E. anestezie termică locală.

34. Expresia histopatologică a sifilidelor tuberculoase:


A. microabscese epidermale cu neutrofili;
B. microbscese epidermale cu limfocite;
C. infiltrate perivasculare eozinofilice;
D. granulom;
E. fibrom.

35. Expresia clinică a leucomelanodermiei sifilitice:


A. infiltrate papuloase pe organele genitale;
B. papule erozive pe mucoase;
C. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
trunchi şi fosa axilară;
D. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi
fosa axilară;
E. macule hipopigmentate pe torace, discret scuamoase, pozitive în proba
Baltzer.

36. Semnele clinice caracteristice pentru leucomelanodermie sifilitică:


A. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
trunchi şi fosa axilară;
B. lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
C. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
trunchi şi fosa axilară;
D. macule secundare hipopigmentate pe torace;
E. descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.
37. Macule primare hipopigmentate netede sunt caracteristice pentru:
A. Vitiligo
B. Pitiriazis versicolor
C. Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
D. Pitiriazisul simplex
E. Nici unu din enumerate

38. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru sifilisul


secundar:
A. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-
inchisă (arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de
un guleraș scuamos (Biett);
B. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea,
acoperite de scuame lamelare la detașarea cărora se constată semnul
Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi
lucioase, ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul
Wickham), localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor
superioare;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.
39. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru sifilisul
secundar:
A. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-
inchisă (arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de
un guleraș scuamos (Biett);
B. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea,
acoperite de scuame lamelare la detașarea cărora se constată semnul
Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi
lucioase, ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul
Wickham), localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor
superioare;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.

40. Manifestările clinice caracteristice pentru condiloma lată:


A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde,
suprafaţa plată, erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi
organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată,
pot fi de diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in
regiunea cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule,
acoperite de depozite crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros
fetid, localizate preponderent în pliuri;
E. plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase la nivelul
pliurilor, focare-fiice adiacente.

41. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru sifilisul


secundar:
A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde,
suprafaţa plată, erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi
organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată,
pot fi de diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
C. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule,
acoperite de depozite crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros
fetid, localizate preponderent în pliuri;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.

42. Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:


A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. baza cartonată;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate.

43. Șancrul dur – formele clinice atipice:


A. Șancrul amigdalian
B. Șancrul panariciu
C. Edemul indurativ
D. Fagedismul
E. Edemul infiltrativ
44. Diagnosticul diferențial rozeolei sifilitice se face cu următoarele maladii:
A. Pitiriazisul versicolor
B. Pitiriazisul rozat Gibert
C. Reacțiile post-medicamentoase
D. Rujeola
E. Nici unu din enumerate