Sunteți pe pagina 1din 40

I .

Complement simplu
Piodermitele
58. (76)Forma foliculară de piodermită:
a) Impetigo contagios Tilbury-Fox
b) Impetigo Bockhardt
c) Intertrigo
d) Erizipel
e) Ectimă
---------------------------------------------------------------------
59.(77)Piodermită nefoliculară:
a) Impetigo Bockhardt
b) Furuncul antracoid
c) Furuncul
d) Impetigo contagios Tilbury-Fox
e) Sicozis vulgar
---------------------------------------------------------------------
60.(78)Dermatoză cauzată de germeni piogeni:
a) Pemfigus vulgar
b) Psoriasis
c) Dermatita herpetiformă Duhring-Brocq
d) Sicoză vulgara
e) Sicoză parazitară
---------------------------------------------------------------------
61.(79)Proces piococic de etiologie stafilococică:
a) Ectimă
b) Eritrasmă
c) Erizipel
d) Erizipeloid
e) Furuncul
---------------------------------------------------------------------
62.(80)Streptococie cutanată proofundă:
a) Furuncul antracoid
b) Sicozis vulgar
c) Foliculită superficială
d) Erizipel
e) Hidrosadenită
---------------------------------------------------------------------
63.(81)Impetigo contagios Tilbury-Fox - nivelul corespunzător de afectare predilectă:
a) Epidermul superficial în pliuri
b) Epidermul superficial periorificial
c) Complexul pilo-sebaceu
d) Dermul
e) Hipodermul
---------------------------------------------------------------------
64.(82)Nivelul de afectare primara în intertrigo:
a) Epidermul superficial în pliuri
b) Epidermul superficial periorificial
c) Complexul pilo-sebaceu
d) Dermul
e) Hipodermul
---------------------------------------------------------------------
65. (84)Impetigo Bockhardt - nivelul corespunzător de afectare primara:
a) Epidermul superficial în pliuri
b) Epidermul superficial periorificial:
c) Foliculul pilos
d) Dermul
e) Hipodermul
---------------------------------------------------------------------
66.(85)Piodermitele şi nivelul corespunzător de afectare primara -erizipel :
a) Epidermul superficial în pliuri
b) Epidermul superficial
c) Foliculul pilos
d) Dermul
e) Hipodermul
---------------------------------------------------------------------
67.(86)Definiţia foliculitei:
a) Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi
b) Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în totalitate
c) Inflamaţia glandelor sudoripare ecrine
d) Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
e) Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
---------------------------------------------------------------------
68. (87)Sicoza vulgară reprezintă:
a) Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi
b) Inflamaţie supurativă acută a pliurilor cutanate
c) Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţiisurvenindla bărbatul adult
d) Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
e) Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
---------------------------------------------------------------------
69.(88)Furunculul reprezintă:
a) Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi
b) Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în totalitate
c) Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la bărbatul adult
d) Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
e) Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
---------------------------------------------------------------------
70.(90)Hidrosadenita supurativă reprezintă:
a) Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi
b) Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în totalitate
c) Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la bărbatul adult
d) Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
e) Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
---------------------------------------------------------------------
71(91). Impetigo contagios Tilbury-Fox reprezintă:
a) Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
b) Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu cruste presate
aderente
c) Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate
d) Infecţie cutanată superficială caracterizată prin apariţia flictenelor si crustelor melicerice
e) Inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor
---------------------------------------------------------------------
72.(92)Cheilita angulară reprezintă:
a) Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
b) Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu cruste presate
aderente
c) Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate
d) Infectie herpetică prezentată de vezicule grupate la nivelul buzelor
e) Inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor
---------------------------------------------------------------------
73.(93)Termenul de ectimă vulgară presupune:
a) Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
b) Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu cruste
presate aderente
c) Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate
d) Infecţie streptococică cutanată superficială non-buloasă (flictenă)
e) Infectie streptococică cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor mari

---------------------------------------------------------------------
74.(94)Erizipelul poate fi definit ca:
a) Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
b) Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu cruste presate
aderente
c) Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate
d) Infecţie cutanată superficială buloasă (flictenă)
e) Inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor

---------------------------------------------------------------------
75.(95)Definiţia intertrigo-ului streptococic:
a) Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
b) Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu cruste presate
aderente
c) Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate
d) Infecţie cutanată superficială buloasă (flictenă)
e) Inflamaţie cu exudaţie, crustificare melicerică şi fisuri în profunzimea pliurilor
---------------------------------------------------------------------
76.(96)Factorul etiologic în erizipel:
a) Staphylococcus epidermidis
b) Staphylococcus aureus
c) Streptococcus, grup A
d) Pseudomonas aeruginosa
e) Erysipelotrix insidiosa
---------------------------------------------------------------------
77.(97)Impetigo contagios este provocat de:
a) Streptococcus pyogenes
b) Escherichia coli
c) Staphylococcus aureus
d) Proteus vulagris
e) Pseudomonas aeruginosa

Micozele cutaneo-mucoase
78.(98)Din grupul keratomicozelor face parte:
a) Rubrofitia
b) Pitiriazisul versicolor
c) Epidermofiţia
d) Microsporia
e) Favusul
---------------------------------------------------------------------
79.(99)Semnele clinice sugestive pentru Tinea de tip „Kerion Celsi":
a) Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
b) Plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt
la 0-2 mm de laemergenţă
c) Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile,
părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
d) Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene în formă de farfurie având un
miros neplăcutcomparat cu cel al urinei de şoareci
e) Focare infiltrativ-purulente, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase a scalpului şi
bărbii
---------------------------------------------------------------------
80.(100)Clinic Tinea capitis provocată de Microsporum ferrugineum si Microsporum audouinii este caracterizată
prin:
a) 1-2 focare mari, delimitate, eritemato-scuamoase, cu hiperkeratoză pronunţată, perii în focar rupţi uniform
la 5-8 mm de laemergenţă, se extrag uşor, având un manşon alb la teacă
b) Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene în formă de farfurie, având un
miros neplăcut,comparat cu cel de urina de şoareci
c) Focare multiple de dimensiuni mici, contur discret, dispuse frecvent la periferia părţii piloase a
capului. Peri rupţi parţial şineuniform la 5-8 mm de la emergenţă
d) Focare infiltrativ-purulente, care afectează ariile păroase a scalpului şi bărbii
e) Plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt
la 0-2 mm de laemergenţă
---------------------------------------------------------------------
81.(101)Tinea capitis provocată de Trichophyton schoenleini este prezentată de:
a) Macule neinflamatorii, cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
b) Plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt
la 0-2 mm de laemergenţă
c) Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile,
părul rupt la 5-8mmde la emergenţă
d) Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene în formă de farfurie, având
un miros neplăcut,comparat cu cel al urinei de şoareci
e) Focare infiltrativ-purulente, care afectează ariile păroase ale scalpului şi bărbii
---------------------------------------------------------------------
82.(102)Semnele clinice sugestive pentru Tinea cruris (epidermofiţia inghinală):
a) Suprafeţe buloase, erodate, cu margini neclare, senzaţii de arsură localizate în pliuri
b) Suprafeţe eritematoase pe trunchi cu contur policiclic constant şi descuamare abundentă
c) Plăci eritematoase policiclice, bine delimitate, pruriginoase, contur elevat şi creştere periferică
localizate în pliuri
d) Suprafeţe eritemato-pustuloase în ariile piloase, dureroase
e) Plăci eritemato-edematoase cu contur neregulat, acoperite de epiderm subtire, rosu, macerat,
albicioas,umed strict localizate în pliuri
---------------------------------------------------------------------
83.(103)Microrganisme fungice cu artrospori ectotrix "megasporon":
a) Trichophyton gypseum
b) Trichophyton violaceum
c) Trichophyton verrucosum
d) Trichophyton tonsurans
e) Pityrosporum ovale
---------------------------------------------------------------------
84.(104)Pitiriazisul versicolor clinic reprezintă:
a) Macule neinflamatorii, cu descuamare furfuracee, de culoare pal-roză, cafenie sau albă
b) Focare infiltrativ-purulente
c) Plăci alopetice rotunde, bine delimitate, cu suprafaţa scuamoasă, cu fenomene inflamatorii variabile
d) Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă pe suprafaţa cărora se află scuame galbene, în formă de farfurie
e) Leziuni dishidrozice la nivelul palmelor şi plantelor
---------------------------------------------------------------------
85.(105)Factoruletiotrop al microsporiei antropofile:
a) Microsporum lanosum
b) Microsporum gypseum
c) Microsporum ferrugineum
d) Microsporum canis
e) Microsporum supgypseum
---------------------------------------------------------------------
86. (106)Clinic Tinea capitis provocată de Microsporum canis se manifesă prin:
a) 1-2 focare mari, bine delimitate, eritemato-scuamoase, cu o hiperkeratoză pronunţată. Perii sunt rupţi
uniform, la 5-8 mm dela emergenţă
b) Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene în formă de farfurie, având un miros
neplăcut,comparat cu cel de urina de şoareci
c) Focare multiple de dimensiuni mici, contur discret, dispuse frecvent la periferia părţii piloase a capului. Peri rupţi
parţial şineuniform la 5-8 mm de la emergenţă
d) Focare infiltrativ-purulente, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase a scalpului
e) Plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt la 0-2
mm de laemergenţă
---------------------------------------------------------------------
87.(107)Agentul patogen al epidermofiţiei plantare:
a) Microsporum audoinii
b) Trichophyton tonsurans
c) Trichophyton mentagrophytes var. interdigitale
d) Epidermophyton floccosum
e) Trichophyton verrucosum
---------------------------------------------------------------------
88. (109)Microorganisme fungice cu artrospori ectotrix "microides":
a) Trichophyton gypseum
b) Trichophyton violaceum
c) Trichophyton verrucosum
d) Trichophyton tonsurans
e) Pityrosporum orbiculare
---------------------------------------------------------------------
89.(110)Semnele clinice sugestive pentru Tinea capitis provocată de Trichophyton tonsurans si Trichophyton
violaceum:
a) Macule neinflamatorii, cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
b) Plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic discret,
părul rupt la 0-2 mm de laemergenţă
c) Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile,
părul rupt la 5-8 mmde la emergenţă
d) Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene în formă de farfurie având un
miros neplăcutcomparat
e) Focare infiltrativ-purulente, care afectează ariile păroase a scalpului şi bărbii
---------------------------------------------------------------------
90.(111)Microsporia zooantropofilă este provocată de:
a) Microsporum audoini
b) Microsporum ferrugineum
c) Microsporum canis
d) Microsporum nanum
e) Microsporum gypseum
---------------------------------------------------------------------
91.(112)Agentul patogen al favusului:
a) Trichophyton mentagrophytes
b) Trichophyton tonsurans
c) Trichophyton schoenleinii
d) Trichophyton verrucosum
e) Epidermophyton floccosum
---------------------------------------------------------------------
92.(113)Microorganismul fungic comun pentru Tinea cruris:
a) Microsporum audoini
b) Trichophyton tonsurans
c) Trichophyton gypseum
d) Epidermophyton floccosum
e) Trichophyton verrucosum
---------------------------------------------------------------------
93.(114)Tabloul microscopic sugestiv pentru Tinea manum et pedis:
a) Filamente miceliene scurte
b) Filamente miceliene lungi
c) Pseudohife
d) Blastospori
e) Chlamidospori
---------------------------------------------------------------------
94.(115)Mediul comun de probă în identificarea fungilor prin culturi:
a) Celular McCoy
b) Lowenstein-Jensen
c) Sabouraud
d) PPLO
e) Leventhal
---------------------------------------------------------------------
95.(116)Doza zilnică de grizeofulvină eficace în Tinea capitis (mg/kg):
a) 10-14
b) 15-25
c) 26-40
d) 41-60
e) 61-100
---------------------------------------------------------------------
96.(117) Pentru realizarea microscopiei directe a dermatofiţilor se foloseste solutia de KOH în concentratie de:
a) 0,5%
b) 2%
c) 5%
d) 10%
e) 20-40%
---------------------------------------------------------------------
97.(118)La examinare cu lampa Wood în microsporie apare luminiscentă:
a) Rosu-coral
b) Galben-verzuie
c) Verde
d) Lipseste
e) Albastră
---------------------------------------------------------------------
98. (119)Vectorii de infectare în Tinea pedis et manum:
a)Oamenii
b) Pisicile
c) Câinii
d) Bovinele
e) Insectele
---------------------------------------------------------------------
99.(120)Fluorescenţa corespunzătoare la examinare cu lampa Wood - pitiriazis versicolor:
a) Rosu-coral
b) Galben-verzuie
c) Verde
d) Lipseste
e) Albastră
---------------------------------------------------------------------
100.(122)Fluorescenţa corespunzătoare la examinare cu lampa Wood - trichofiţie:
a) Rosu-coral
b) Galben-verzuie
c) Verde
d) Lipseste
e) Albastră
---------------------------------------------------------------------
101.(123)Tulpina dominantă de candida în patologia dermatologică:
a) Candida krusei
b) Candida stelatoidea
c) Candida tropicalis
d) Candida albicans
e) Candida glabrata
---------------------------------------------------------------------
102.(124)Forma tipică aonichomucozei candidozice:
a) Proximală
b) Albă superficială
c) Distală
d) Subunghială
e) Centrală

103.(125)Caracterul secreţiei vaginale tipice în vulvovaginita candidozică:


a) Seroasă
b) Purulentă
c) Cremoasă
d) Spumoasă
e) Hemoragică
---------------------------------------------------------------------
104. (126)Cantiatea de pulsuri săptămânale suficiente în puls-terapie cu itraconazol pentru Tinea unguium
plantară:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5
---------------------------------------------------------------------
105.(127)Numărul rezultatelor micologice negative necesare pentru controlul vindecării în pilomicoze:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 6
e) Nu se apreciază
------------------------------------------------------------------
106.(128)Controlul de vindecare micologică în Tinea capitis se initiază peste:
a) 1 săptămână
b) 2 săptămâni
c) 3 săptămâni
d) 4 săptămâni
e) 6 săptămâni

107 . (137)Aspectul clinic sugestiv pentru cheilita angulară candidozică:


a) Plăci eritemato-veziculoase policiclice
b) Plăci eritemato-erozive cu cruste melicerice
c) Papule erozive ferme la palpare
d) Plăci eritematoase, macerate, fisurate cu depuneri albicioase
e) Plăci edematoase cu ten cianotic
---------------------------------------------------------------------
284. (468)Pitiriazisul versicolor - agenti cauzali:
a) Candida spp
b) Microsporum spp
c) Trichophyton spp
d) Corynebacterium spp
e) Malassezia spp
---------------------------------------------------------------------
285.(483)Vectorii de infectare în Tinea pedis et manum:
a) Oamenii
b) Pisicile
c) Câini
d) Bovinele
e) Insectele

Scabia, Pediculoza
107.(129)Preparate topice antiscabiene şi concentraţiile corespunzătoare pentru adulţi-sulf precipitat:
a) 20%
b) 60%
c) 6%
d) 20-33%
e) 1%
---------------------------------------------------------------------
108.(130)Remediile topice antiscabiene şi concentraţiile corespunzătoare pentru adulţi-benzoat de benzil:
a) 20%
b) 60%
c) 6%
d) 20-33%
e) 1%
---------------------------------------------------------------------
109.(131)Topicele antiscabiene şi concentraţiile corespunzătoare pentru adulţi-lindan:
a) 20%
b) 60%
c) 6%
d) 20-33%
e) 1%
---------------------------------------------------------------------
110.(135)Preparatele topice antiscabiene şi concentraţiile corespunzătoare pentru copiii sub 10 ani-Benzoat de
benzil:
a) Contraindicat
b) 10%
c) 3%
d) 30%
e) 10-15%
---------------------------------------------------------------------
111.(136)Remedile topice antiscabiene şi concentraţiile corespunzătoare pentru copiii sub 10 ani-Lindan:
a) Contraindicat
b) 10%
c) 3%
d) 30%
e) 10-15%
---------------------------------------------------------------------
112.(139)Originea agenţilor patogeni ai pediculozelor:
a) Arahnide
b) Bacterii
c) Insecte
d) Viruşi
e) Fungi
---------------------------------------------------------------------
113.(140)Metoda de tratamentraţională în pediculoza corporală:
a) Benzoat de benzil
b) Benzoil peroxid
c) Antihistaminice
d) Anestezice
e) Prelucrarea sanitară a veşmintelor

Dermatozele alergice
114.(141)Tipul de reacţiie de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) carcteristic pentru eczema alergică de contact:
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
e) Toate cele menţionate
---------------------------------------------------------------------

115.(142)Modificarea histopatologică patognomonică pentru eczema acută:


a) Acantoză
b) Spongioză
c) Parakeratoză
d) Hiperkeratoză
e) Acantoliză
---------------------------------------------------------------------
116.(143)Preparatul din grupul AINS preferenţial în tratamentul dermatitei atopice:
a) Meflochină
b) Metoxsalen
c) Meloxicam
d) Clobetazol
e) Mebendazol
---------------------------------------------------------------------
117. (144) In urticarie dermografismul este:
a) Alb
b) Rosu
c) Mixt
d) Lipseste
e) Nici unul din cele menţionate

Eritem polimorf
135.(164)Factorul cauzal principal care este responsabil pentru recurente în eritemul polimorf minor:
a) Streptocociile
b) Stafilocociile
c) Micozele
d) Medicamentele
e) Herpesul simplex
---------------------------------------------------------------------
136.(165)Sindromul ce reprezintă o formă gravă de eritemul polimorf:
a) Parry-Romberg
b) Senear-Usher
c) Reiter
d) Stevens-Johnson
e) Raynaud

Toxidermiile, Sindromul Lyell


146. (177)Manifestarea clinică comună de toxicodermie (dermită indusă de substante luate pe cale internă) la
sulfanilamide:
a) Acnee
b) Urticarie
c) Eritrodermie
d) Eritem fix
e) Veziculaţie
---------------------------------------------------------------------
147.(179)Sindrom Lyell (epidermoliza necrotică toxică) - leziunea elementară esenţială:
a) Veziculă
b) Pustulă
c) Urtică
d) Papulă
e) Bulă
---------------------------------------------------------------------
148.(180)Procesul histopatologic patognomonic pentru sindromul Lyell:
a) Acantoliza autoimună
b) Acantoliza toxică
c) Acantoză
d) Hiperkeratoză
e) Hipergranoloză
---------------------------------------------------------------------
149.(181)Topografia electivă de debut a leziunilor cutanate în sindromul Lyell:
a) Mucoase
b) Părţile distale ale membrelor
c) Faţă şi cutia toracică
d) Scalp
e) Părţile de extensie ale membrelor

Genodermatozele
164. (205)Epidermoliza buloasă simplă - originea etio-patogenetică:
a) Dismetabolică
b) Neuroendocrină
c) Ereditară
d) Infecţioasă
e) Neoplazică
---------------------------------------------------------------------
165. (206)Clivajul (sediul cutanat de formarea bulelor) în epidermoliza buloasă simplă:
a) Hipoderm
b) Dermul reticular
c) Dermul papilar
d) Membrana bazală
e) Epiderm
---------------------------------------------------------------------
166. (207)Ichtioza vulgară - originea etio-patogenetică:
a) Infecţioasă
b) Neuroendocrină
c) Dismetabolică
d) Ereditară
e) Alergică
---------------------------------------------------------------------
167. (208)Clivajul (sediul cutanat al formare a bulelor) în epidermoliza buloasă distrofică polidisplastică:
a) Hipoderm
b) Dermul reticular
c) Dermul papilar
d) Membrana bazală
e) Epiderm
---------------------------------------------------------------------
168. (209)Ichtioza vulgară - modul de genotransmitere:
a) Autosomal recesiv
b) Autosomal dominant
c) X-lincat
d) Y-lincat
e) Nu este determinat
---------------------------------------------------------------------
169. (210)Vârsta de debut comună penru ichtioza vulgară:
a) La naştere
b) La 1-3 luni
c) La 1-4 ani
d) La 5-10 ani
e) La 10-14 ani
---------------------------------------------------------------------
170. (212)Epidermoliza buloasă simplă - modul de genotransmitere:
a) Autosomal recesiv
b) Autosomal dominant
c) X-lincat
d) Y-lincat
e) Nu este determinat

Sifilis
208. (260)Perioada de incubaţie în sifilis durează:(?}
a) 1-2 săptămâni
b) 3-4 săptămâni
c) 5-7 săptămâni
d) 8-9 săptămâni
e) 3-4 luni
---------------------------------------------------------------------
209. (261)Tipul imunităţii în sifilis:
a) Congenitală
b) Dobândită stabilă (sterilă)
c) Dobândită infecţioasă (nesterilă)
d) Toate cele menţionate
e) Nu se manifestă
---------------------------------------------------------------------
210. (262)Termenul de apariţie a adenopatiei regionale în sifilis primar:
a) Precede şancrul dur
b) Concomitent cu şancrul dur
c) La 2-3 zile de la constituirea şancrului
d) La 7-10 zile de la constituirea şancrului
e) La 2-3 săptămâni de la constituirea şancrului
---------------------------------------------------------------------
211. (263)Rozeola sifilitică - expresia clinică:
a) Leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi, palme şi plante
b) Macule vasculare, 1-1,5 cm diametru, roz-pale, subiectiv asimptomatice, dispar la
vitropresiune
c) Macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă
d) Leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului, având un infiltrat subiacent
e) Vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în proiecţia nervilor intercostali
---------------------------------------------------------------------
212.(264)Sifilide papuloase - sediul histologic incipient de formare:
a) Epidermul subcorneal
b) Epidermul suprabazal
c) Dermul papilar
d) Dermul reticular
e) Hipoderm
---------------------------------------------------------------------
213. (265)Topografia de elecţie a ectimei sifilitice:
a) Palme şi plante
b) Faţă
c) Regiunea perianală
d) Gambe
e) Organe genitale externe
---------------------------------------------------------------------
214. (266)Stadiul sifilisului dobândit pentru care este caracteristică aparitia leucomelanodermiei:
a) Primar
b) Secundar (primul episod)
c) Secundar,(epizoade recurente)
d) Latent
e) Terţiar
---------------------------------------------------------------------
215. (267)Goma sifilitică - leziunea primară esentială:
a) Pustulă
b) Tubercul
c) Papulă
d) Ulcer
e) Nodozitate
---------------------------------------------------------------------
216. (268)Pemfigusul sifilitic congenital - localizarea electivă a leziunilor:
a) Scalp
b) Palme şi plante
c) Trunchi
d) Membre
e) Mucoase
---------------------------------------------------------------------
217.(269)Infiltratia difuză Hochzinger în sifilisul congenital precoce - expresie clinică:
a) Leziuni eritemato-papuloase difuze ale trunchiului cu descuamare furfuracee
b) Leziuni papuloase palmo-plantare circumscrise, dureroase, cu tendinţă spre confluenţă
c) Leziuni eritemato-papuloase periorificiale difuze, cu fisuri lăsând cicatrici radiare
d) Leziuni eritemato-scuamoase pe scalp, cu ruperea părului la nivelul pielii
e) Leziuni eritrodermice, însoţite de frison, febră şi descuamare pronunţată
---------------------------------------------------------------------
218. (270)Dintii Hutchinson în sifilis congenital tardiv - expresie clinică:
a) Distrofie a caninilor superiori, devenind asemănători cu o daltă
b) Distrofie a incisivilor inferiori mediani, devenind asemănători cu o şurubelniţă
c) Distrofie a incisivilor superiori laterali, bombaţi şi îngustaţi proximal
d) Distrofie a incisivilor superiori mediani, implantaţi oblic, ingustaţi distal, cu o incizură ocluzală
e) Distrofie a caninilor, devenind asemănători cu dinţii de ştiucă
---------------------------------------------------------------------
219. (271)Semnul Carabelli în sifilis congenital tardiv - expresie clinică:
a) Mezinul mâinii infantil
b) Tubercul adăugător la primul molar al maxilarului superior
c) Diastema incisivilor superiori
d) Hipertrofia extremităţii sternale a claviculei
e) Cicatrici radiare periorificiale
---------------------------------------------------------------------
220. (272)Principiul reacţiei Bordet-Wasserman(?)
a) Reactia de imobilizare
b) Reactia de hemaglutinare directă
c) Reactia de hemaglutinare indirectă
d) Reactia de fixare a complementului
e) Reactia imuno-enzimatică
---------------------------------------------------------------------
221.(273)Tratamentul antisifilitic preventiv este indicat (?)
a) Pentru copii născuţi de mame bolnave
b) Pentru persoanele sănătoase având un istoric de 3-5 luni de la ultimul contact sexual cu bolnavii de sifilis
c) Pentru persoanele cu sifilis latent
d) Pentru persoanele sănătoase având un istoric de cel mult 2 luni de la ultimul contact sexual cu
bolnavii de sifilis
e) Pentru gravidele care s-au tratat anterior pentru sifilis şi se află la evidenţă clinico-serologică
---------------------------------------------------------------------
222. (274)Durata penicilino-terapiei în tratamentul preventiv al sifilisului:
a) 7 zile
b) 12 zile
c) 21 zile
d) 28 zile
e) 56 zile
---------------------------------------------------------------------
223. (275)Durata obişnuită a sifilisului primar (în săptămâni):
a) 1-2
b) 3-4
c) 6-8
d) 9-10
e) 11-12
---------------------------------------------------------------------
224. (276)Suprainfecţia în sifilis reprezintă:
a) Infectare cu un număr enorm de treponeme
b) Un nou sifilis primar
c) O nouă infecţie cu treponeme cu manifestări respective evoluţiei sifilisului curent
d) Şancre dure cangrenoase
e) Maladii intercurente asociate sifilisului
---------------------------------------------------------------------
225. (277)Reacţia Iarish-Herxheimer în sifilis subîntelege:
a) Proba negativă la penicilină
b) Proba pozitivă la penicilină
c) Dispariţia leziunilor după prima injecţie de penicilină
d) Febră, frison, dureri musculare după 1 injecţie de penicilină
e) Febră, frison, dureri musculare la 7-10 zile de penicilino-terapie
---------------------------------------------------------------------
226.(278)Rozeola sifilitică -localizarea de elecţie:
a) Faţă
b) Gât
c) Trunchi
d) Organe genitale
e) Palme şi plante
---------------------------------------------------------------------
227. (279)Leziunea primară ce reprezintă condiloamele late sifilitice:
a) Maculă
b) Bulă
c) Nodozitate
d) Tubercul
e) Papulă
---------------------------------------------------------------------
228. (280)Simptomul Pincus în sifilis - expresie clinică:
a) Afonie însoţită de papule erozive pe limbă
b) Alopecie în luminişuri şi papule palmare
c) Alopecie în regiunea sprâncenelor, genelor, bărbiei
d) Atrofia pielii în regiunile alopecice
e) Macule hipopigmentate în regiunea lateroposterioară a gâtului
---------------------------------------------------------------------
229.(281)Leucomelanodermia sifilitică clinic reprezintă:
a) Infiltrate papuloase pe organele genitale
b) Papule erozive pe mucoase
c) Macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa axilară
d) Macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa axilară
e) Macule hipopigmentate pe torace, discret scuamoase, pozitive în proba Baltzer
---------------------------------------------------------------------
230.(282)Sifilis latent - expresie clinico-serologică:
a) Leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice pozitive
b) Leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice slab-pozitive sau suspecte
c) Afectare specifică exclusiv viscerală şi cefalo-rahidiană, reacţii serologice pozitive
d) Absenţă totală a manifestărilor specifice active, reacţii serologice pozitive
e) Absenţă totală a manifestărilor specifice active, reacţii serologice negative
---------------------------------------------------------------------
231. (283)Pemfigusul sifilitic la sugari se manifestă prin:
a) Bule palmo-plantare cu conţinut sero-purulent pe fond infiltrativ
b) Bule şi vezicule grupate, pruriginoase, situate pe regiunile axilare, inghinale şi laterale ale gâtului,
anamneză familială pozitivă
c) Bule flasce diseminate pe fundal eritematos, febră, aspect de copil opărit, pozitive în simptomul Nicolsky
d) Bule flasce pe zonele de traumatism, vindecare fără cicatrici, anamneza familială pozitivă
e) Bule şi vezicule la fotoexpunere, febră, plăci urticariene, cicatrici varioliforme, anamneză familială
pozitivă
---------------------------------------------------------------------
232. (284)Cicatricile radiare peribucale Robinson-Fournier (Parrot) stigmatizează sifilisul:
a) Primar
b) Secundar
c) Terţiar
d) Congenital precoce
e) Congenital tardiv
---------------------------------------------------------------------
233. (285)Simptomul Avsitidiisky în sifilis congenital se exprimă prin:
a) Deget mic scurtat
b) Tubercul adăugător la I molar al maxilarului superior
c) Incisivii mediani superiori distanţaţi
d) Hipertrofierea extremităţii sternale a claviculei
e) Frunte olimpiană
---------------------------------------------------------------------
234. (286)Simptomul Gochet în sifilisul congenital reprezintă:
a) Pseudoparalizie
b) Nas în şa
c) Incisivii mediani superiori distanţaţi
d) Bose frontale proeminente
e) Cicatrici radiare peribucale
---------------------------------------------------------------------
235. (287)Aprecierea cantitativă în reacţia Wasserman (reacţia Boas) se efectuează în cazul: (?)
a) RW negativă
b) RW 1+
c) RW 2+
d) RW 3+
e) RW 4+
---------------------------------------------------------------------
236. (288)Preparatul antibacterian de primă linie în tratamentul sifilisului:
a) Tetraciclină
b) Eritromicină
c) Rifampicină
d) Penicilină
e) Ciprofloxacină
---------------------------------------------------------------------
237. (289)Treponema pallidum - frecventa diviziunii:
a) 6-8 ore
b) 10-12 ore
c) 15-20 ore
d) 30-33 ore
e) 40-50 ore
---------------------------------------------------------------------
238. (290)Sifilis secundar - durata medie:
a) 6-8 săptămâni
b) 2-3 luni
c) 6-12 luni
d) 2-3 ani
e) 20-30 ani
---------------------------------------------------------------------
239. (291)Stadiul sifilisuluidobândit caracteristic pentru sifilidele papuloase:
a) Primar seronegativ
b) Primar seropozitiv
c) Secundar
d) Latent
e) Terţiar
---------------------------------------------------------------------
240. (292)Semnul de guleraş Biett în sifilis - expresie clinică:
a) Eritem adiacent papulei
b) Papule cu aspect de iris (tras la ţintă)
c) Papule pe fond purpuric
d) Detaşare scuamoasă spre periferia papulei
e) Scuame aderente în centrul şi elevate la periferia papulei
---------------------------------------------------------------------
241.(293)Stadiul sifilisului dobândit caracteristic pentru alopecia sifilitică:
a) Primar seronegativ
b) Secundar, primul episod
c) Secundar, recidive
d) Latent
e) Terţiar
---------------------------------------------------------------------
242.(294)Histopatologic sifilidele tuberculoase reprezinta:
a) Microabscese epidermale cu neutrofili
b) Microabscese epidermale cu limfocite
c) Infiltrate perivasculare eozinofilice
d) Granuloame
e) Fibroame
---------------------------------------------------------------------
243. (295)Esenţa nozologică a sifilisului congenital:
a) Ereditară
b) Dismetabolică
c) Infecţioasă
d) Autoimună
e) Neoplazică
---------------------------------------------------------------------
244. (296)Stadiul clinic a sifilisului caracteristic pentru infiltraţia papuloasă Hohsinger:
a) Primar dobândit
b) Secundar dobândit
c) Terţiar dobândit
d) Congenital precoce
e) Congenital tardiv
---------------------------------------------------------------------
245. (297)Originea incapacităţii funcţionale a membrelor în pseudoparalizia Parrot din sifilisul congenital:
a) Spinală
b) Algică
c) Dismetabolică
d) Osteoproliferativă
e) Ereditară
---------------------------------------------------------------------
246.(298)Semnul Dubois-Ghissar în sifilisul congenital - expresia clinică:
a) Deget mic scurtat
b) Polidactilie
c) Impotenţă funcţională a membrelor superioare şi inferioare
d) Craniu fesier
e) Disfonie
---------------------------------------------------------------------
247.(300)Doza-priză de benzilpenicilină în tratamentul sifilisului la maturi (UA):
a) 50 000/100 000
b) 200 000/300 000
c) 500 000/1 000 000
d) 2 000 000/2 400 000
e) 3 000 000/4 000 000
---------------------------------------------------------------------
248. (301)Doza-priză de benzatin benzilpenicilină în tratamentul sifilisului la maturi (UA):
a) 500 000
b) 1 000 000
c) 1 400 000
d) 2 000 000
e) 2 400 000
---------------------------------------------------------------------
249.(302)Tratamentul preventiv al sifilisului la maturi prevede doza-curs de benzatin benzilpenicilină (UA)
corespunzătoare:
a) 600 000
b) 1 200 000
c) 2 400 000
d) 4 800 000
e) 9 600 000
---------------------------------------------------------------------
250. (303)Tratamentul sifilisului primar la maturi prevede doza- curs de benzilpenicilină (UA) corespunzătoare:
a) 600 000
b) 1 200 000
c) 2 100 000
d) 4 800 000
e) 9 600 000
---------------------------------------------------------------------
251. (304)Cursul de tratament al sifilisului secundar la maturi prevede o doză sumară de benzatin benzilpenicilină
(UA) corespunzătoare:
a) 6 000 000/1 200 000
b) 1 800 000/2 100 000
c) 4 800 000/7 200 000
d) 9 600 000/12 000 000
e) 14 400 000/16 800 000
---------------------------------------------------------------------
252. (305)Doza-curs de benzatin benzilpenicilină în tratamentul sifilisului latent recent la maturi:
a) 6 000 000/1 200 000
b) 1 800 000/2 100 000
c) 4 800 000/7 200 000
d) 9 600 000/12 000 000
e) 14 400 000/16 800 000
---------------------------------------------------------------------
253.(306)Tubercul sifilitic - manifestări clinice sugestive:
a) Leziuni dure, asimetrice, tendinţă la extindere periferică
b) Cicatrici "imperfecte" cu tuberculi de recidivă
c) Semn de vitropresiune "marmelada de mere" - pozitiv
d) Chenar cu perle epiteliomatoase
e) Anestezie termică locală
---------------------------------------------------------------------
254. (307)Sifilisul primar seronegativ este confirmat paraclinic prin:
a) Serologică
b) Însămânţări pe medii de cultură
c) Microscopie în câmp întunecat
d) Microscopie în coloraţia Gram
e) Teste alergologice
---------------------------------------------------------------------
255. (308)Ectima sifilitică - expresia clinică sugestivă:
a) Eroziune acoperită de crustă seroasă
b) Papulă erozivă acoperită cu depuneri fibrinoase
c) Ulceraţie acoperită de crustă masivă, presată în piele (denivelată)
d) Ulceraţie acoperită de crustă stratificată conică (supranivelată)
e) Şancru dur ulceros
---------------------------------------------------------------------
256. (309)Amplasarea topograficăelectivă a leucomelanodermiei sifilitice:
a) Gâtul lateral şi posterior (?)
b) Flancuri
c) Faţă
d) Aria genitală
e) Palme şi plante
---------------------------------------------------------------------
257.(310)Rozeola sifilitică - expresia clinică sugestivă:
a) Macule vasculare neinflamatorii (telangiectazii)
b) Macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 mm
c) Macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm
d) Macule hemoragice
e) Macule discromice
---------------------------------------------------------------------
258.(311)Zonele topografice elective a rozeolei sifilitice:
a) Faţă
b) Ariile genitale
c) Palme şi plante
d) Pliurile mari
e) Trunchi şi flancuri
---------------------------------------------------------------------
259.(312). Termenul de evidenţă clinico-serologică la pacienţii imunocompetenţi după un tratament
adecvat pentru sifilis (luni):
a) 1
b) 2-3
c) 6-12
d) 18-24
e) Nu este necesară

II. Complement multiplu

Piodermitele
377.(426)Flora saprofită a tegumentului:
a) Staphylococcus epidermidis
b) Micrococcaceae
c) Difteroizii
d) Corynebacterium acnes
e) St. aureus
---------------------------------------------------------------------
378. (427)Piodermite - agenti cauzali:
a) Staphylococcus aureus
b) Streptococcus pyogenes
c) Pseudomonas aeruginosa
d) Proteus vulgaris
e) Trichophyton violaceum
---------------------------------------------------------------------
379. (428)Piodermitele nefoliculare:
a) Impetigo Bockhardt
b) Furuncul antracoid
c) Impetigo contagios Tilbury-Fox
d) Impetigo bulos
e) Intertrigo streptococic
---------------------------------------------------------------------
380. (429)Piodermitele foliculare:
a) Impetigo contagios Tilbury-Fox
b) Impetigo bulos
c) Sicoza vulgară
d) Ectima
e) Furunculul
---------------------------------------------------------------------
381. (430)Stafilocociile pielii glabre:
a) Impetigo contagios
b) Pemfigus epidemic al nou-născuţilor
c) Pemfigus vulgar
d) Eritrodermia Ritter von Rittersheim
e) Eritrodermia Brocq
---------------------------------------------------------------------
382. (431)Piodermitele nefoliculare:
a) Impetigo contagios Tilbury-Fox
b) Impetigo bulos
c) Sicozis vulgar
d) Ectimă streptococică
e) Furuncul
---------------------------------------------------------------------
383. (432)Piodermite foliculare -agenţii cauzali primari:
a) Staphylococcus aureus
b) Streptococcus pyogenes
c) Staphylococcus epidermidis
d) Streptococcus viridans
e) Clostridium species
---------------------------------------------------------------------
384. (433)Piodermitele streptococice:
a) Furuncul antracoid
b) Sicoză vulgară
c) Impetigo contagios
d) Erizipel
e) Ectimă
---------------------------------------------------------------------
385. (434)Imunoterapia specifică în stafilodermii:
a) Anatoxină stafilococică
b) Autovaccin
c) Vaccin antistafilococic polivalent
d) Piroterapie
e) Autohemoterapie
---------------------------------------------------------------------
386. (435)Imunoterapia nespecifică în stafilodermiile cronice:
a) Vaccin antistafilococic polivalent
b) Piroterapie
c) Autohemoterapie
d) Preparate imunomodulatoare
e) Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
387. (436)Preparate antibacteriene de uz topic eficace în piodermite:
a) Polimixină
b) Mupirocină
c) Bacitracină
d) Bleomicina
e) Terbinafină
---------------------------------------------------------------------
388. (437)Algoritmul de tratament local în stadiul de infiltraţie al furuncului:
a) Crioterapie
b) Keratoplastice
c) Curenţi de înaltă frecvenţă
d) Dermatocorticoizi
e) Comprese umede reci
---------------------------------------------------------------------
389.(438)Algoritmul de tratament local la deschiderea unui furuncul:
a) Soluţii hipertonice
b) Soluţii dezinfectante
c) Curenţi de înaltă frecvenţă
d) Dermatocorticoizi
e) Masaj
---------------------------------------------------------------------
390. (439)Sicozis vulgaris - algoritmul de tratament local:
a) Antimicotice
b) Antibiotice
c) Dermatocorticoizi
d) Coloranţi anilinici
e) Keratoplastice
---------------------------------------------------------------------
391.(440)Piodermite - agenţii cauzali:
a) Staphylococcus aureus
b) Streptococcus pyogenes
c) Pseudomonas aeruginosa
d) Trichophyton violaceum
e) Borrelia burgdorferi
---------------------------------------------------------------------
392. (441)Factorii favorizanţi în iniţierea piodermitelor:
a) Focare cronice de infecţie
b) Igienă defectuoasă
c) Diabet zaharat
d) Malnutriţie
e) Psoriazis
---------------------------------------------------------------------
393.(442)Dermatozele complicate frecvent cu piodermite secundare:
a) Scabia
b) Pediculoza
c) Dermatita atopică
d) Psoriasisul
e) Pemfigusul vulgar
---------------------------------------------------------------------
394. (443)Furunculză - investigaţii informative:
a) Imunograma
b) Antibiograma
c) Examenul histopatologic
d) Coprograma
e) Glucoza sângelui

Micozele cutaneo-mucoase
395. (444)Dermatofitiile -forme clinice:
a) Tinea capitis
b) Tinea barbae
c) Tinea versicolor
d) Tinea cruris
e) Tinea pedis
---------------------------------------------------------------------
396. (445)Afectiuni provocate de levuri:
a) Tricofiţie
b) Candidoză
c) Favus
d) Eritrasma
e) Criptococoza
---------------------------------------------------------------------
397. (446)Ţintele biologice ale levurilor:
a) Pielea
b) Mucoasa
c) Unghiile
d) Organele interne
e) Firele de păr
---------------------------------------------------------------------
398. (447)Tinea capitis - expresiile clinice sugestive:
a) Focar de alopecie cu piele intactă
b) Focar de alopecie prin ruperea firelor de păr cu piele eritematoasă şi scuamoasă
c) Focar de alopecie cu cicatrici hipertrofice
d) Focar infiltrativ-purulent pseudotumoral, eliminarea perilor şi puroiului la presiune
e) Focare de alopecie cu ciactrici atrofoce
---------------------------------------------------------------------
399. (448)Tricofiţia infiltrativ-supurativă - agentii cauzali:
a) Trichophyton rubrum
b) Trichophyton verrucosum
c) Trichophyton tonsurans
d) Trichophyton violaceum
e) Trichophyton gypseum
---------------------------------------------------------------------
400.(450)Tricofiţia uscată (superficială) - agenti cauzali:
a) Trichophyton gypseum
b) Trichophyton verrucosum
c) Trichophyton tonsurans
d) Trichophyton schoenleinii
e) Trichophyton violaceum
---------------------------------------------------------------------
401. (451)Constiuente patologice prezente în imaginea microscopică, caracteristică pentru Tinea capitis:
a) Celule levurice
b) Coci
c) Artrospori
d) Filamente miceliene (hife)
e) Pseudomicelii (pseudohife)
---------------------------------------------------------------------
402. (452)Tricofiţia infiltrativ-supurativă - tintele de afectare tipică:
a) Palmele
b) Plantele
c) Ariile bărbii şi mustăţii
d) Scalpul
e) Patul unghial
---------------------------------------------------------------------
403.(453)Microsporie - tintele de afectare tipică:
a) Partea piloasă a capului
b) Plantele
c) Palmele
d) Pielea glabră
e) Mucoasele
---------------------------------------------------------------------
404. (454)Tintele de afectare tipice pentru Tinea pedis provocată de Trichophyton mentagrophytes var.
interdigitale :
a) Unghiile plantare I şi V
b) Toate unghiile
c) Spaţiile interdigitale plantare I şi IV
d) Toate spaţiile interdigitale
e) Bolta plantară
---------------------------------------------------------------------
405. (455)Candidoza - testele informative în diagnosticul pozitiv:
a) Examen cu lampa Wood
b) Însămânţărea pe medii de cultură
c) Microscopie directă
d) Teste epicutane
e) Testul Baltzer
---------------------------------------------------------------------
406.(456). Preparate antimicotice sistemice eficace în dermatofiţii:
a) Natamacină
b) Grizeofulvină
c) Terbinafina
d) Itraconazol
e) Nistatină
---------------------------------------------------------------------
407.(457)Preparate antimicotice de uz topic:
a) Clobetazol
b) Clotrimazol
c) Ketoconazol
d) Bacitracină
e) Terbinafină
---------------------------------------------------------------------
408.(458)Tricofiţia infiltrativ-supurativă - sursele esentiale de infectare:
a) Oamenii
b) Bovinele
c) Pisicile
d) Câini
e) Rozătoarele
---------------------------------------------------------------------
409. (459)Alegeti fungii antropofili:
a) Microsporum ferrugineum
b) Trichophyton schoenleinii
c) Microsporum canis
d) Trichophyton rubrum
e) Trichophyton verrucosum
---------------------------------------------------------------------
410. (460)Alegeti fungii zooantropofili:
a) Trichophyton violaceum
b) Epidermophyton floccosum
c) Trichophyton verrucosum
d) Microsporum canis
e) Trichophyton gypseum
---------------------------------------------------------------------
411. (461)Dermatofitii - tintele de afectare:
a) Mucoasele
b) Semimucoasele
c) Pielea
d) Unghiile
e) Părul
---------------------------------------------------------------------
412.(462)Alegeti fungii dermatofiţi:
a) Microsporum canis
b) Trichophyton verrucosum
c) Sporotrix schenckii
d) Pityrosporum ovale
e) Trichophyton rubrum
---------------------------------------------------------------------
413.(463)Materialul biologic uzual în diagnosticul de laborator al dermatofiţiilor:
a) Secretii urogenitale
b) Sputa
c) Firele de păr
d) Unghiile
e) Scuamele
---------------------------------------------------------------------
414. (464)Dermatofitii -metode diagnostice informative:
a) Examinare în lampa Wood
b) Microscopie directă
c) Cultură pe medii selective
d) Citodiagnostic Tzanck
e) Diascopie
---------------------------------------------------------------------
415.(465)Fungii endotrix:
a) Trichophyton gypseum
b) Trichophyton violaceum
c) Trichophyton verrucosum
d) Trichophyton tonsurans
e) Trichophyton schoenleinii
---------------------------------------------------------------------
416. (466)Fungii ectotrix:
a) Microsporum spp.
b) Trichophyton gypseum
c) Trichophyton schoenleinii
d) Trichophyton tonsurans
e) Trichophyton verrucosum
---------------------------------------------------------------------
417.(469)Manopere practice informative în diagnosticulpitiriazisului versicolor:
a) Microscopie directă
b) Cultură pe medii selective
c) Examen la lampa Wood
d) Proba cu iod
e) Diascopie
---------------------------------------------------------------------
418.(470)Ţintele de afectare tipică în Tinea provocata de Trichophyton violaceum si Trichophyton tonsurans :
a) Scalp
b) Plante
c) Palme
d) Unghii
e) Pielea glabră
---------------------------------------------------------------------
419. (471)Vectorii de infectare în microsporia zooantropofilă:
a) Oamenii
b) Bovinele
c) Pisicile
d) Câini
e) Rozătoarele
---------------------------------------------------------------------
420. (472)Tinea pedis - formele clinice:
a) Verucoasă
b) Eritemato-scuamoasă
c) Intertriginoasă
d) Pustuloasă
e) Dishidrozică
---------------------------------------------------------------------
421. (473)Fluorescenţă pozitivă în examenul cu lampa Wood este sugestivă pentru următoarele micoze:
a) Microsporie
b) Tricofiţie
c) Candidoză
d) Pitiriazis versicolor
e) Favus
---------------------------------------------------------------------
422. (474)Tintele de afectare tipică pentru Tinea pedis provocată de Trichophyton rubrum:
a) Exclusiv unghiile plantare I şi V
b) Toate unghiile
c) Exclusiv spaţiile interdigitale plantare I şi IV
d) Toate spaţiile interdigitale
e) Ariile laterale şi dorsale ale plantelor
---------------------------------------------------------------------
423.(475)Imaginea microscopică caracteristică pentru candidoză:
a) Filamente miceliene (hife)
b) Pseudo-micelii (pseudo-hife)
c) Artrospori endotrix
d) Artrospori ectotrix
e) Celule levurice înmugurite
---------------------------------------------------------------------
424.(476)Candidoză cutanată - formele clinice:
a) Stomatită
b) Intertrigo
c) Vulvovaginită
d) Balanopostită
e) Perionix
---------------------------------------------------------------------
425.(477) Candidoza mucoaselor - formele clinice:
a) Perionix
b) Glosită
c) Stomatită
d) Vulvovaginită
e) Intertrigo
---------------------------------------------------------------------
426. (478)Manifestări clinice sugestive pentru candidoză cutanată:
a) Macule hipopigmentate pe fundal hiperpigmentat
b) Plăci eritemato- erozive, macerate cu depozite albicioase
c) Plăci eritemato-scuamoase cu margini reliefate, bine delimitate
d) Plăci erozive, acoperite de cruste melicerice
e) Focare-fiice adiacente
---------------------------------------------------------------------
427. (479) Preparate de uz topic eficace în tratamentul candidozei:
a) Mupirocină
b) Ketoconazol
c) Clotrimazol
d) Natamicină
e) Nistatină
---------------------------------------------------------------------
428. (480) Preparate de uz general eficace în tratamentul candidozei cutanate:
a) Grizeofulvină
b) Nistatină
c) Fluconazol
d) Natamicină
e) Itraconazol
---------------------------------------------------------------------
429.(481) Forme etiologice de Tinea:
a) Eritrasma
b) Microsporie
c) Tricofiţie
d) Actinomicoză
e) Favus
---------------------------------------------------------------------
430.(482) Tinea produsă de Trichophyton rubrum - forme clinice:
a) Plantară
b) Palmo-plantară
c) Generalizată
d) Unghială
e) Scalpului
---------------------------------------------------------------------
431. (484)Manopere informative în Tinea capitis forma Kerion Celsi:
a) Examen microscopic direct
b) Cultură pe mediu Sabourand
c) Examen cu lampa Wood
d) Semnul "fagurele de miere"
e) Intradermoreeactia
---------------------------------------------------------------------
432. (485) Preparate antimicotice sistemice eficace în pitiriazis versicolor:
a) Grizeofulvină
b) Natamicină
c) Itraconazol
d) Nistatină
e) Fluconazol
---------------------------------------------------------------------
433.(486)Tratamentul topic uzual în Tinea capitis:
a) Keratolitice
b) Tinctură de iod
c) Dermatocorticoizi
d) Antimicotice
e) Keratoplastice
---------------------------------------------------------------------
434.(487) Candida albicans este un saprofit exclusiv pentru:
a) Cavitatea bucală
b) Tubul digestiv
c) Uretră şi vezica urinară
d) Vagin
e) Pielea sănătoasă
---------------------------------------------------------------------
435.(488) Factorii favorizanti pentru instalerea candidozei:(?)
a) Diabetul zaharat
b) Contracepţia orală
c) Antibiotice sistemice
d) Hipotermia
e) Ph crescut al pielii
---------------------------------------------------------------------
436. (490) Semnele clinice distincte ale sicozisului parazitar (vs. cel vulgar):
a) Infiltraţie mai pronunţată
b) Infiltraţie mai discretă
c) Evoluţie acută
d) Evoluţie recidivantă
e) Margine bine delimitată
---------------------------------------------------------------------
437.(491) Preparate antimicotice de uz topic:
a) Clobetazol
b) Clotrimazol
c) Betametazonă
d) Terbinafină
e) Naftifină
---------------------------------------------------------------------
438.(492) Preparate antimicotice din grupul derivaţilor imidazolici:
a) Metronidazol
b) Clotrimazol
c) Ketoconazol
d) Amorolfin
e) Ciclopiroxolamina

Scabia, Pediculoza
439.(493) Scabie - leziuni patognomonice:
a) Vezicula perlată
b) Urtică
c) Scuamă
d) Pustulă
e) Şanţul acarian
---------------------------------------------------------------------
440.(494) Complicaţiile frecvente în scabie:
a) Eczematizare
b) Piodermizare
c) Vitiligo
d) Alopecie
e) Hipertricoză
---------------------------------------------------------------------
441.(495) Vectorii de transmitere a scabiei umane:
a) Oamenii
b) Obiecte personale şi de anturaj ale bolnavului
c) Insectele
d) Bovinele
e) Rozătoarele
---------------------------------------------------------------------
442.(496) Pediculozele - surse de infectare:
a) Animale domestice
b) Animale casnice
c) Animale sălbatice
d) Persoane bolnave prin contact direct
e) Persoane bolnave prin contact indirect
---------------------------------------------------------------------
443. (497) Pentru pediculoza pielii capului sunt sugestive:
a) Depistarea paraziţilor adulţi pe scalp
b) Prezenţa ouălor parazitului (lindeni)
c) Teste cutanate
d) Biopsie cutanată
e) Leziuni de impetigo pe scalp
---------------------------------------------------------------------
444.(498) Căile de infectare în scabie:
a) Sexuală
b) Directă de contact
c) Indirectă de contact
d) Aerogenă
e) Alimentară
---------------------------------------------------------------------
445. (499) Localizarea preferenţială a leziunilor cutanate în scabie la adulţi:
a) Faţă şi gât
b) Spaţiile interdegetale ale mâinilor
c) Abdomen
d) Palme şi plante
e) Fese şi coapse
---------------------------------------------------------------------
446. (500) Scabie - semne clinice sugestive:
a) Papule plate ombilicate
b) Şanţul acarian şi vezicule perlate
c) Prurit sever cu exarcerbare nocturnă
d) Prurit cu exarcerbare la rece
e) Semnul Hardi
---------------------------------------------------------------------
447. (501) Particularităţile clinice ale scabiei la copii:
a) Afectarea mucoaselor
b) Afectarea facială
c) Afectarea palmo-plantară
d) Prurit discret sau absent
e) Impetiginizare frecventă
---------------------------------------------------------------------
448. (502) Semnele clinice sugestive pentru ftiriaza pubiană:
a) Depistarea paraziţilor adulţi şi ouă
b) Prurit intens
c) Excoriaţii, uneori impetiginizate
d) Vezicule perlate grupate
e) Macule caerulee
---------------------------------------------------------------------
449. (503) Preparate de uz topic eficiente în tratamentul scabiei:
a) Crotamiton
b) Benzoil peroxid
c) Benzoat de benzil
d) Sulf precipitat
e) Lindan
---------------------------------------------------------------------
450. (504) Formele clinice de pediculoza:
a) Scalpului
b) Palmo-plantară
c) Corpului
d) Pubiană
e) Genitală
---------------------------------------------------------------------
451. (505) Agenţii patogeni ai pediculozelor:
a) Pediculus humanus capitis
b) Phtirius pubis
c) Sarcoptes hominis
d) Pediculus humanus corporis
e) Larva migrans
---------------------------------------------------------------------
452.(506) Complicaţiile comune în pediculoza pielii capului:
a) Piodermite secundare
b) Alopecie în focare
c) Descuamarea scalpului
d) Pete hiperpigmentate pe frunte
e) Pitiriazis alb
---------------------------------------------------------------------
453.(507) Pediculoza pielii capului - semnele clinice sugestive:
a) Depistarea paraziţilor adulţi pe scalp
b) Depistarea lindenilor
c) Prurit
d) Impetiginizare secundară
e) Macule cerulee

---------------------------------------------------------------------
454. (508) Opţiuni curative eficace şi sigure în pediculoza pielii capului:
a) Gaz lampant + ulei vegetal 3:1
b) Lindan 1% în pudră sau loţiune
c) Permetrină sau malathion
d) Benzoil peroxid
e) Co-trimoxazol oral
---------------------------------------------------------------------
455.(509) Obtiunile curative eficace în ftiriaza pubiană:
a) Raderea pilozităţii pubiene
b) Benzoat de benzil
c) Benzoil peroxid
d) Benzilpenicilină
e) Lindan
---------------------------------------------------------------------
456.(510)Remedii de uz topic utilizate în tratamentul scabiei:
a) Hexaclorciclohexan
b) Benzpiren
c) Benzoat de benzil
d) Sulf
e) Sulfone

Dermatozele alergice
457. (511) Semnele clinice sugestive pentru eczema subacută:
a) Lichenificare
b) Veziculaţie discretă
c) Placarde eritematoase acoperite de cruste
d) Zemuire pronunţată
e) Escaladare rapidă a stadiilor evolutive
---------------------------------------------------------------------
458. (512) Factorii declanşatori non-imunologici in urticarie:
a) Penicilină
b) Aspirină
c) Co-trimoxazol
d) Alcaloizi (morfina, codeina)
e) Substanţe radiologice de contrast
---------------------------------------------------------------------
459. (513) Tipurile de reacţii de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) implicate în patogenia diferitor forme de
urticarie:
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
e) Absente (reacţii non-imunologice)
---------------------------------------------------------------------
460. (514) Mecanismele de realizare a urticariilor imunologice:
a) IgE dependent
b) IgA dependent
c) IgG dependent
d) IgM dependent
e) Complement dependent
---------------------------------------------------------------------
461. (515) Urticariile prin reacţii de sensibilizare tip III (Gell şi Coombs):
a) Alimentară
b) Colinergică
c) Vasculitică (boala serului)
d) În boli autoimune
e) Facticială (dermografism)
---------------------------------------------------------------------
462.(516) Urticaria acută - semne clinice sugestive:
a) Prurit constant şi generalizat
b) Prezenţa urticilor
c) Persistenţa erupţiilor timp de 48 ore
d) Pusee repetate zilnic pe parcursul a cel mult 6 săptămâni
e) Testul pozitiv cu metacolină
---------------------------------------------------------------------
463. (517) Semnele distinctive ale leziunilor în angioedemul Quincke:
a) Sunt foarte pruriginoase
b) Sunt nedpresibile
c) Au limite imprecise
d) Nu au tendinţă de recurenţă în aceleaşi regiuni
e) Se menţin mai mult de 24 ore
---------------------------------------------------------------------
464. (518) Urticarie - teste utile în diagnostic:
a) Dieta de excludere/reintroducere
b) Biopsie cutanată
c) Teste cutanate prin scarificare
d) Radioalergosorbent test (RAST)
e) Teste la fricţionare, gheaţă, caldură, efort, lumină
---------------------------------------------------------------------
465.(519) Semnele clinice sugestive pentru dermatita (eczema) de contact simplă (ortoergică):
a) Apariţia leziunilor în rezultatul sensibilizării
b) Apariţia leziunilor în exclusivitate pe locul acţiunii iritantului
c) Creşterea periferică a leziunilor
d) Lipsa tendinţei de diseminare a leziunilor
e) Dispariţia leziunilor după încetarea acţiunii iritantului
---------------------------------------------------------------------
466. (520) Factorii iritativi frecvent implicaţi în dermatita de contact simplă (ortoergică):
a) Urzică
b) Acizi şi baze concentrate
c) Polen
d) Nichel
e) Apa fierbinte
---------------------------------------------------------------------
467.(521) Alergenii frecvent implicaţi în dermatita de contact alergică:
a) Neomicină, benzocaină
b) Acizi şi baze concentrate
c) Nichel, crom, cobalt
d) Parafenilendiamină
e) Urzică
---------------------------------------------------------------------
468. (522) Semnele sugestive pentru dermatita (eczema) de contact alergică:
a) Apariţia leziunilor la prima expunere la alergen
b) Sensibilizarea de tip întârziat
c) Sensibilizarea de tip imediat
d) Tendinţa leziunilor spre diseminare şi creştere periferică
e) Apariţia leziunilor în exclusivitate pe locul acţiunii iritantului
---------------------------------------------------------------------
469.(523) Semnele si leziunile distinctive pentru eczema acută:
a) Descuamare
b) Lichenificare
c) Eritem
d) Veziculaţie
e) Edem şi zemuire
--------------------------------------------------------------------
470.(524) Senele si leziunile distinctive pentru eczema cronică:
a) Placarde infiltrate pruriginoase, bine delimitate
b) Veziculaţie
c) Zemuire
d) Lichenificare
e) Descuamare
---------------------------------------------------------------------
471. (525) Modificări histopatologice sugestive pentru eczema cronică:
a) Acantoză
b) Degenerescenţă hidropică
c) Infiltrat limfocitar perivascular
d) Hiperkeratoză şi parakeratoză
e) Acantoliză
---------------------------------------------------------------------
472. (526)Eczema cronică lichenificată - opţiunile utile de tratament local:
a) Comprese umede cu soluţii dezinfectante
b) Suspenzii uleioase şi paste moi
c) Unguente cu glucocorticosteroizi
d) Unguente cu keratoplastice, keratolitice şi reductoare slabe
e) Metoda pansamentelor ocluzive
---------------------------------------------------------------------
473. (527) Remedii si opţiuni utile în tratamentul local al eczemei acute zemuinde:
a) Unguente cu dermatocorticoizi şi keratoplastice
b) Comprese umede cu soluţii dezinfectante
c) Coloranţi anilinici
d) Metoda pansamentelor ocluzive
e) Spray-uri cu dermatocorticoizi
---------------------------------------------------------------------
474. (528) Preparate utile în tratamentul urticariei acute:
a) Antihistaminice şi hiposensibilizante
b) Antibiotice
c) Corticosteroizi
d) Vitamine grup B
e) Diuretice
---------------------------------------------------------------------
475. (529) Preparate ce formează algoritmul de tratament în angioedemul Quincke al laringelui:
a) α-adrenoblocatori
b) Antihistaminice şi diuretice
c) Corticosteroizi i.v.
d) Adrenalină i.v.
e) Perfuzii hidrosaline masive
---------------------------------------------------------------------
476. (530) Semnele clinice sugestive pentru dermatita atopică la adulţi:
a) Prurit intens
b) Asociere cu febra de fân
c) Afectare preponderent facială
d) Dermografism roşu
e) Lichenificare pronunţată în pliuri
---------------------------------------------------------------------
477. (531) Testele alergologice cutanate in vivo:
a) Epicutan (patch test)
b) Prin scarificare (scratch test)
c) Cutireacţia (prick test)
d) Rozetelor (imunocitoaderenţă)
e) Intradermoreacţia
---------------------------------------------------------------------
478. (532) Remedii medicamentoase utile în tratamentul eczemei acute:
a) Infuzii hidrosaline masive
b) Citostatice
c) Corticosteroizi
d) Hiposensibilizante şi antihistaminice
e) Diuretice
---------------------------------------------------------------------
479. (533) Semnele sugestive pentru dermatita atopică:
a) Antecedente personale sau familiale de atopie
b) Eczemă şi prurit
c) Limfocite Th2 hiporeactive
d) Interferon-gama seric crescut
e) IgE serice crescute
---------------------------------------------------------------------
480. (534) Criteriile diagnostice minore în dermatita atopică:
a) Seboree
b) Pliul Dennie-Morgan
c) Plasa Wickham
d) Keratoză pilară
e) Xeroză
---------------------------------------------------------------------
481. (535) Dermatita atopică este o maladie:
a) Constituţională
b) Cu transmitere autosomal dominantă
c) Cu evoluţie cronică recidivantă
d) Cu hiperproducere de IgA
e) Asociată frecvent cu astm bronşic, conjunctivită şi rinită alergică
---------------------------------------------------------------------
482. (536) Complicaţiile caracteristice ale dermatitei atopice:
a) Infecţii cutanate piogene
b) Infecţii cutanate fungice
c) Eczema herpeticum
d) Eczema vaccinatum
e) Seboree
---------------------------------------------------------------------
483. (537) Preparate si opţiuni utile în tratamentul dermatitei atopice:
a) Regim igieno-dietetic
b) Antihistaminice
c) PUVA-terapie
d) Cure prelungite de corticosteroizi
e) Enterosorbenţi
---------------------------------------------------------------------
484. (538) Opţiunile utile de tratament topic în dermatita atopică:
a) Dermatocorticoizi
b) Gudroane
c) Soluţii alcoolice şi săpunuri alcăline
d) Benzoat de benzil
e) Tacrolimus şi Pimecrolimus
---------------------------------------------------------------------
485. (539) Semnele sugestive pentru complexul atopic:
a) Eczemă
b) Astm bronşic
c) Rinită alergică
d) Vasculită alergică
e) Conjunctivită alergică
---------------------------------------------------------------------
486. (540) Tipurile de reacţiile de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) implicate în patogenia dermatitei
atopice:
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
e) Absente (reacţii non-imunologice)
---------------------------------------------------------------------
487. (541) Schimbările imuno-biochimice sugestive pentru dermatita atopică:
a) Micşorarea IgE serice
b) Expansiunea limfocitelor Th2 secretoare de IL-4 şi IL-5
c) Creşterea limfocitelor Th1 secretoare de interferon-gama
d) Micşorarea IgA secretorii
e) Scăderea de AMPciclic intracelular
---------------------------------------------------------------------
488. (542) Stadiile evolutive ale dermatitei atopice în funcţie de vârstă:
a) Sugarului şi copilului mic
b) Copilului şi adolescentului
c) Adultului
d) Senilă
e) Paraneoplazică
---------------------------------------------------------------------
489. (543) Semnele sugestive pentru dermatita atopică a sugarului şi copilului mic:
a) Debut la naştere
b) Aspect de eczemă lichenificată
c) Eritem, edem, veziculaţie şi zemuire
d) Localizare preponderentă pe obraji, menton, frunte
e) Anamneză heredo-colaterală pozitivă
---------------------------------------------------------------------
490. (544) Semnele sugestive pentru dermatita atopică a copilului şi adolescentului:
a) Aspect de eczemă acută
b) Predominanţa lichenificării în zonele de flexie
c) Afectare preponderent facială
d) Prurit accentuat
e) Xeroză
---------------------------------------------------------------------
491. (545) Datele sugestive pentru dermatita atopică a adultului:
a) Aspect de eczemă lichenificată
b) Dermografism roşu
c) Localizare preponderent flexoare şi laterocervicală
d) Aspect de neurodermită circumscrisă
e) Prurit intens
---------------------------------------------------------------------
492. (546) Criteriile diagnostice majore în dermatita atopică:
a) Eczemă cu evoluţie cronică şi recidivantă
b) Prurit
c) Antecedente personale sau familiale de atopie
d) Xeroză
e) Pitiriazis alb al feţei

Eritem polimorf
534. (588) Mecanismele fiziopatologice comune implicate în patogenia eritemului polimorf:
a) Infecţios-alergic
b) Autoimun
c) Toxico-alergic
d) Tumoral
e) Dismetabolic
---------------------------------------------------------------------
535. (589) Formele clinice ale eritemului polimorf minor:
a) Tuberculoasă
b) Eritemato-papuloasă
c) Nodoasă
d) Veziculo-buloasă
e) Lichenoidă
---------------------------------------------------------------------
536. (590) Date clinice sugestive pentru eritemul polimorf minor:
a) Debut acut
b) Eruptii eritemato-papuloase şi/sau veziculo-buloase cu localizare preponderent acrală
c) Bule flasce ce apar pe pielea aparent intactă
d) Evoluţie spre vindecare spontană
e) Caracter şi recurente sezoniere
---------------------------------------------------------------------
537. (591) Date clinice sugestive pentru eritemul polimorf major:
a) Prodrom febril accentuat
b) O posibilă afectare respiratorie sau renală
c) Afectare erozivo-buloasă marcată a mucoaselor şi progresivă a pielii
d) Afectare a peste 50% de suprafeţă cutanată
e) Evoluţie spre vindecare spontană
---------------------------------------------------------------------
538. (592) Configuratia tipică a leziunilor în eritemul polimorf:
a) Serpiginos
b) Anular
c) Herpetiform
d) În ţintă (în cocardă)
e) Herpes iris
---------------------------------------------------------------------
539. (593) Remedii medicamentoasee utile în eritemul polimorf minor:
a) Antiinflamătoare nesteroidiene
b) Antibiotice
c) Hiposensibilizante
d) Antihistaminice
e) Corticoizi sistemic în doze mari
---------------------------------------------------------------------
540. (594) Algoritm de tratament util în sindromul Stevens - Jonson si sindromul Lyell:
a) Reechilibrare hidroelectrolitică
b) Sulfonamide
c) Barbiturice
d) Corticoterapie în doze mari
e) Detoxicare

Toxidermiile, Sindromul Lyell


557. (611) Opţiunile curative utile în toxicodermiile postmedicamentoase (dermite induse de substanţe luate pe
cale internă):
a) Hiposensibilizare nespecifică
b) Hiposensibilizare specifică
c) Diuretice
d) Purgative
e) Enterosorbenţi
---------------------------------------------------------------------
558. (612) Opţiunile curative utile în sindromul Lyell: (??)
a) Citostatice
b) Corticosteroizi în doze mari cu păstrarea ulterioară a dozei de susţinere
c) Reechilibrare hidroelectrolitică
d) Detoxicare adecvată
e) Corticosteroizi în doze medii pe durate scurte

Genodermatozele
612. (685) Topografia de elecţie ale leziunilor în ichtioza vulgară:
a) Marele pliuri
b) Scalp
c) Organe genitale
d) Suprafeţe extensorii ale membrelor
e) Trunchi (mai pronunţat în regiunea sacrală)
---------------------------------------------------------------------
613. (686) Date clinice sugestive pentru epidermoliza buloasă simplă:
a) Apariţia bulelor în zonele supuse traumatismului
b) Apariţia cicatricilor reziduale
c) Prezenţa miliumului
d) Simptom Nicolsky - negativ
e) Absenţa modificărilor dentare, ale unghiilor şi părului
---------------------------------------------------------------------
614.(687) Date clinice sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică hiperplastică
(joncţională):
a) Apariţia bulelor tensionate spontane şi traumatice
b) Afectarea mucoaselor
c) Absenţa miliumului
d) Absenţa modificărilor dentare, ale unghiilor şi părului
e) Prezenţa cicatricilor reziduale, inclusiv celor cheloide
---------------------------------------------------------------------
615. (688)Formele clinice ale epidermolizei buloase:
a) Simplă
b) Vulgară
c) Distrofică hiperplastică (joncţională)
d) Distrofică polidisplastică
e) Congenitală
--------------------------------------------------------------------
616. (689) Date clinice sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică polidisplastică:
a) Bule exclusiv traumatice
b) Afectarea mucoaselor
c) Anomalii dentare şi unghiale
d) Cicatrici deformante, milium, mutilaţii
e) Semn Nicolsky - negativ
---------------------------------------------------------------------
617. (690) Medicatie utilă în ichtioza vulgară:
a) Citostatice
b) Vitamina A
c) Acitretin
d) Keratolitice
e) Emoliente
---------------------------------------------------------------------
618. (691) Formele clinice ale ichtiozei vulgare:
a) Eritrodermică
b) Simplă
c) Sauriană
d) Histrix
e) Xerodermă
---------------------------------------------------------------------
619. (692) Preparate utile în epidermoliza buloasă:
a) Keratolitice
b) Ciclosporină şi retinoizi aromatici
c) Vitaminoterapie E,A,B,C,PP
d) Corticoterapie
e) Inhibitori ai colagenazei
---------------------------------------------------------------------
620. (693) Formele clinice de ichtioză:
a) Vulgară
b) Distrofică
c) Lincată de sex
d) Lamelară
e) Eritrodermie ihtioziformă
---------------------------------------------------------------------
621. (694) Manifestările clinice caracteristice ale ichtiozei vulgare:
a) Afectarea pliurilor
b) Xeroză cutanată
c) Leziuni hiperkeratozice
d) Leziuni eritematoase
e) Leziuni buloase
---------------------------------------------------------------------
622. (695) Modificări histopatologice sugestive pentru ichtioza vulgară:
a) Hiperkeratoză proliferativă
b) Hiperkeratoză de retenţie
c) Granuloză
d) Defect de sinteză a keratohialinei
e) Dopuri cheratozice foliculare
---------------------------------------------------------------------
623. (696) Manoperele diagnostice uzuale în epidermoliza buloasă:
a) Microscopie directă
b) Culturi pe medii selective
c) Examen histopatologic
d) Diagnostic antenatal (stabilirea nivelului seric crescut de α-fetoproteina la mama)
e) Anamneza ereditară pozitivă

Sifilis
665.(747) Scurtarea perioadei de incubaţie în sifilis este influentată de:
a) Maladii infecţioase intercurente
b) Şancru dur bipolar
c) Şancru dur multiplu
d) Antibioterapie pe parcursul perioadei de incubaţie
e) Contacte sexuale repetate cu sursa de infectare
---------------------------------------------------------------------
666. (748) Tulpine de treponeme patogene la om:
a) Treponema genitalis
b) Treponema bejel
c) Treponema pallidum
d) Treponema carateum
e) Treponema microdentium
---------------------------------------------------------------------
667. (749) Semnele clinico-paraclinice sugestive pentru sifilisul latent tardiv: (?)
a) Sifilide diseminate cutanate
b) Anamneză sexuală neinformativă
c) Durata maladiei sub un an
d) Nivel de reagine - înalt
e) Nivel de imobilizine - înalt
---------------------------------------------------------------------
668. (750) Formele de clasificare evolutivă a sifilisului primar:
a) Latent
b) Sero-negativ
c) Sero-pozitiv
d) Recent
e) Tardiv
---------------------------------------------------------------------
669. (751) Datele clinice sugestive pentru anghina eritematoasă sifilitică:
a) Asimptomatică subiectivă
b) Semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate)
c) Leziuni eritematoase bine conturate
d) Papule erozive
e) Voce nazonată şi disfonie
---------------------------------------------------------------------
670. (752) Testele serologice nespecifice (potenţial fals-pozitive) în sifilis: (?)
a) TPI
b) Bordet-Wasserman, Kolmer
c) FTA, FTA-abs
d) VDRL, RPR, MRP (MRS)
e) TPHA
---------------------------------------------------------------------
671. (753) Testele treponemice în sifilis: (?)
a) TPHA
b) ELISA
c) FTA, FTA-abs (?)
d) VDRL, RPR, MRP (MRS)
e) TPI (RIT)
---------------------------------------------------------------------
672.(754) Sancru dur în sifilis -forme clinice tipice:
a) Eroziune
b) Fisură
c) Excoriaţie
d) Scuamă
e) Ulceraţie
---------------------------------------------------------------------
673. (755) Leziunile caracteristice pentru sifilisul terţiar:
a) Papulă
b) Tubercul
c) Urtică
d) Nodozitate
e) Veziculă
---------------------------------------------------------------------
674. (756) Teste paraclinice de rutină în sifilis:
a) Însămânţări pe medii de cultură
b) Teste serologice
c) Teste alergologice
d) Microscopie în câmp întunecat
e) Microscopie în coloraţia Gram
---------------------------------------------------------------------
675. (757) Posibilitptile terapeutice suficiente în formele recente de sifilis (primar, secundar, latent
recent):
a) Benzilpenicilină - 7 zile
b) Benzilpenicilină - 14 zile
c) Benzilpenicilină - 28 zile
d) Benzatin benzilpenicilină - 2-3 doze săptămânale
e) Benzatin benzilpenicilină - 4-5 doze săptămânale
---------------------------------------------------------------------
676. (758) Sifilidele pustuloase profunde:
a) Impetigoide
b) Variceliforme
c) Acneiforme
d) Ectimatoase
e) Rupioide
---------------------------------------------------------------------
677.(759) Datele clinico-paraclinice sugestive pentru sifilisul latent recent: (?)
a) Alopecie şi leucomelanodermie luetică
b) Asimptomatică obiectivă
c) Durata maladiei sub 2 ani
d) Nivel de reagine - înalt
e) Nivel de imobilizine - înalt
---------------------------------------------------------------------
678.(760) Tratamentul profilactic antisifilitic - indicatii:
a) Pentru copii născuţi de mame bolnave
b) Pentru persoanele cu sifilis latent
c) Pentru persoanele sănătoase având un istoric de cel mult 2 luni de la ultimul contact sexual cu
bolnavul de sifilis
d) Pentru persoanele de contact menajer (nesexual) al bolnavului de sifilis
e) Pentru gravidele care s-au tratat anterior pentru sifilis şi se află la evidenţă clinico-serologică
---------------------------------------------------------------------
679. (761) Semnele cutanate sugestive pentru şancrul dur luetic: (?)
a) Leziune eroziv-ulceroasă cu contur neregulat
b) Leziune cu baza indurată
c) Leziune acoperită de o secreţie clară
d) Leziune dureroasă
e) Leziune eroziv-ulceroasă cu sângerare frecventă
---------------------------------------------------------------------
680. (762) Topografia de elecţie a condiloamelor late:
a) Pliurile mari
b) Suprafeţe de extensie ale membrelor
c) Regiunea perianală
d) Regiunea perigenitală
e) Palme şi plante
---------------------------------------------------------------------
681. (763) Formele morfologice de Treponema pallidum:
a) Diplococică
b) Sporulată
c) Spiralată
d) Chist-formă
e) L-formă
---------------------------------------------------------------------
682. (764) Semnele clinice sugestive pentru şancrul-amigdalită sifilitic:
a) Leziuni eroziv-ulceroase
b) Afectare unilaterală
c) Margini precise
d) Durere la deglutiţie
e) Adenopatie regională
---------------------------------------------------------------------
683. (765) Leziunile cutanate sugestive pentru sifilisul secundar:
a) Plăci eritemaoase extinse
b) Leziuni papuloase şi pustuloase
c) Leziuni de şancru dur
d) Leziuni gomoase
e) Alopecie şi leucomelanodermie
---------------------------------------------------------------------
684.(766) Date clinice sugestive pentru sifilisul primar:
a) Anghină eritematoasă
b) Şancru dur
c) Papule erozive
d) Adenopatie regională
e) Limfangită specifică
---------------------------------------------------------------------
685. (767) Sancru dur -forme atipice:
a) Eritem indurativ
b) Edem indurativ
c) Panariciu
d) Amigdalită
e) Fagedenism
---------------------------------------------------------------------
686. (768) Sifilidele sugestive pentru un sifilis malign:
a) Rozeole multiple
b) Papule miliare
c) Papule lenticulare
d) Papule hipertrofice
e) Rupii şi ectime
---------------------------------------------------------------------
687. (769) Formele clinice de alopecie sifilitică:
a) În luminişuri
b) Difuză
c) Seboreică
d) Areată
e) Ofiazică
---------------------------------------------------------------------
688. (770) Simptomele clinice de certitudine sugestive pentru sifilisul congenital tardiv:
a) Cheratită
b) Nas în şa
c) Labirintită
d) Anomali a incisivilor mediani superiori
e) Anomalii a molarilor I superiori
---------------------------------------------------------------------
689. (771) Datele clinico-paraclinice sugestive pentru sifilisul terţiar: (?)
a) Gome şi tuberculi
b) Rozeole şi papule multiple
c) Afectare viscerală, osteo-articulară, neurologică
d) Nivel de reagine - înalt
e) Nivel de imobilizine - înalt (?)
---------------------------------------------------------------------
690.(772) Simptomele clinice sugestive pentru o adenopatie sifilitică:
a) Consistenţă moale
b) Tendinţă de ramolire
c) Mobilitate şi neaderenţă
d) Indoloră
e) Poliganglionară
---------------------------------------------------------------------
691. (773) Datele clinico-paraclinice sugestive pentru sifilisul secundar:
a) Triada Hutcinson
b) Papule
c) Sifilom primar florid
d) Alopecie şi leucomelanodermie
e) Gome si tubercule
---------------------------------------------------------------------
692. (774) Complicaţiile şancrului dur la bărbaţi:
a) Balanită şi balanopostită
b) Fimoză şi parafimoză
c) Edemul indurativ
d) Şancru cangrenos (gangrenos)
e) Sancru amigdalită
---------------------------------------------------------------------
693. (775) Forme clinice de sifilide papuloase:
a) Miliare
b) Lenticulare
c) Numulare
d) Condiloame acuminate
e) Condiloame late
---------------------------------------------------------------------
694. (776) Scenariile evolutive întemeiate în infecţia sifilitică la gravide:
a) Avort spontan
b) Naştere prematură a fătului mort sau în termen a copilului neviabil
c) Naştere prematură sau în termen a copilului cu leziuni perinatale, ulterior cu sifilis precoce şi
tardiv
d) Naştere în termen a copilului aparent sănătos, ulterior cu sifilis latent
e) Naştere în termen a copilului sănătos, pentru care nu este indicat tratamentul profilactic
---------------------------------------------------------------------
695. (777) Caile posibile de transmitere a sifilisului:
a) Contact direct (sexual, nesexual)
b) Contact indirect
c) Transfuzional
d) Transplacentar
e) Ereditar
---------------------------------------------------------------------
696. (778) Date clinice sugestive pentru sifilisul secundar de recidivă:
a) Şancru dur
b) Alopetie
c) Rozeole multiple şi simetrice
d) Condiloame late
e) Leucomelanodermie
---------------------------------------------------------------------
697. (779) Realizarea a perioadelor latente în sifilis este conditionată de:
a) Creştere a reactivităţii specifice
b) Scădere a reactivităţii specifice
c) Anergie serologică (fenomenul de prozonă)
d) Creştere a imunităţii specifice
e) Scădere a imunităţii specifice
---------------------------------------------------------------------
698. (780) Simptomele clinice sugestive pentru sifilisul congenital la sugari:
a) Osteocondrita şi osteoperiostita
b) Coriza specifică
c) Şancrul dur
d) Pemfigusul palmo-plantar
e) Sifilida infiltrativă difuză Hohsinger