Sunteți pe pagina 1din 125

FOTO PITIRIAZISUL ROSAT

1. Leziune principală caracteristică pentru pitiriazisul rozat Gibert:


A. macula;
B. papula;
C. urtica;
D. pustula;
E. bula.

2. Diagnosticul diferențial al pitiriazisului rozat Gibert se face cu următoarele dermatoze:


A. Pitiriazisul simplex
B. Pitiriazisul versicolor
C. Sifilisul secundar (rozeola)
D. Tinea corporis
E. Toate cele enumerate

3. Afecțiune cu evoluție autolimitată caracterizată clinic prin placă heraldică urmată de


macule fiice, localizate de-a lungul liniilor Langher și acoperite de scuame fine cu aspect
de foaie de ţigară se numește:
A. Pitiriazisul simplex
B. Pitiriazisul versicolor
C. Psoriazis
D. Tinea corporis
E. Pitiriazisul rozat Gibert

4. Manifestările clinice sugestive pentru pitiriazis rozat Gibert:


A. placa heraldică eritemato-scuamoasă la debut;
B. macule sau papule scuamoase observate peste câteva zile după debut;
C. suprafață leziunilor netedă, lucioasă;
D. suprafaţa acoperită central de scuame fine, periferic având un guleraş scuamos
mai evident;
E. localizarea pe trunchi de-a lungul liniilor Langher.

.
5. Semnele clinice sugestive pentru pitiriazis rozat Gibert:
A. placă heraldică pe trunchi, urmată peste câteva zile de macule fiice roșie,
acoperite de scuame fine cu aspect de foaie de ţigară;
B. localizarea pe trunchi de-a lungul liniilor Langher;
C. prurit discret;
D. proba Baltzer – pozitivă;
E. proba la grataj – pozitivă.

6. Erupția în pitiriazisul rozat Gibert se vindecă în:


A. câteva zile;
B. 2-3 săptămâni;
C. 4-8 săptămâni;
D. 4-6 luni;
E. nu se vindecă.

7. Diagnosticul diferențial leziunilor în pitiriazisul rozat Gibert se face cu următoarele


maladii:
A. Sifilisul secundar (rozeola)
B. Pitiriazisul versicolor
C. Reacțiile post-medicamentoase
D. Rujeola
E. Nici unu din enumerate
ASPECTE HISTOLOGICE

1. Definiție hiperkeratozei:
A. Îngroșarea marcată a stratului cornos
B. Îngroșarea a stratului granulos
C. Îngroșarea a stratului spinos
D. Keratinizarea încompletă
E. Edem intercelular

2. Îngroșarea marcată a stratului cornos se numește:


A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. acantoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.

3. Keratinizarea incompletă cu păstrarea nucleelor în celulele cornoase se numește:


A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. acantoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.

4. Procesele de histopatologie epidermică:


A. Acantoză
B. Parakeratoză
C. Hiperkeratoză
D. Papilomatoză
E. Inflamație granulomatoasă
5. Îngroșarea a stratului spinos se numește:
A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. acantoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.

6. Definiție acantozei:
A. Îngroșarea marcată a stratului cornos
B. Îngroșarea a stratului granulos
C. Îngroșarea a stratului spinos
D. Keratinizarea încompletă
E. Edem intercelular

7. Definiție spongiozei:
A. Îngroșarea marcată a stratului cornos
B. Îngroșarea a stratului granulos
C. Îngroșarea a stratului spinos
D. Keratinizarea încompletă
E. Edem intercelular

8. Degenerescenţa balonizantă (vacuolară) este caracteristică pentru:


A. Herpes simplex
B. Zona zoster
C. Pemfigus vulgar
D. Toate cele enumerate
E. Nici una din enumerate
9. Procesul de histopatologie epidermică:
A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. diskeratoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.

10. Degenerescenţa balonizantă (vacuolară):


A. Alterare a coeziunii intercelulare epidermice
B. Veziculație parenchimatoasă
C. Veziculație interstițială
D. Keratinizare incompletă
E. Nici una din cele enumerate

11. Definiție spongiozei:


A. Îngroșarea marcată a stratului cornos
B. Îngroșarea a stratului granulos
C. Îngroșarea a stratului spinos
D. Keratinizarea încompletă
E. Edem intercelular (spinos/granulos)

12. Anomalie de keratinizare la nivelul stratului malpighian cu formarea celulelor cu ”manta”


se numește:
A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. acantoză;
D. parakeratoză;
E. diskeratoză.
13. Îngroșarea stratului granulos (hipergranuloza) este caracteristică pentru:
A. Lichen plan
B. Pemfigus vulgar
C. Psoriazis
D. Ichtioza vulgară
E. Nici una din cele enumerate

14. Îngroșarea stratului granulos (hipergranuloza) este caracteristică pentru:


A. Lichenul plan
B. Psoriazis
C. Ichtioza congenitală
D. Eritemul polimorf
E. Nici una din cele enumerate

15. Leziune primară (primitivă), produsă printr-un infiltrat specific (granulom) în dermul
profund se numește:
A. Papula
B. Pustula
C. Tubercul
D. Urtica
E. Nodozitate

16. Degenerescenţa şi friabilitatea punţilor intercelulare (desmozomilor) la nivelul stratului


malpighian se numește:
A. hiperkeratoză;
B. degerescență hidropică;
C. acantoză;
D. acantoliză;
E. spongioză.
17. Definiție acantolizei:
A. Alterare a coeziunii intercelulare epidermice
B. Keratinizare incompletă
C. Îngroșarea a stratului granulos
D. Edem intercelular
E. Îngroșarea a stratului spinos

18. Histopatologia acantolizei:


A. alterare a coeziunii intercelulare epidermice;
B. keratinizare incompletă;
C. îngroșarea a stratului granulos;
D. edem intercelular;
E. îngroșarea a stratului spinos.

19. Fomarea bulelor prin acantoliză este caracteristică pentru:


A. Pemfigusul vulgar
B. Eczemă
C. Sindromul Lyell
D. Dermatita herpetiformă During-Brocq
E. Eritemul polimorf

20. Formarea veziculelor prin spongioză este caracteristică pentru:


A. Eczemă
B. Pemfigusul vulgar
C. Herpesul simplex
D. Sindromulul Lyell
E. Nici unu din cele enumerate
ACNEEA
1. Indicați leziunile cutanate primare:
A. papule;
B. pustule;
C. eritemul;
D. cruste;
E. eroziuni.

2. Indicați leziunile cutanate primare:


A. pustule;
B. noduli;
C. papule;
D. cicatrici;
E. cruste.

3. Leziunea eruptivă primară (preinflamatorie) în acneea vulgară:


A. comedonul;
B. papulo-pustulă;
C. nodul;
D. cicatrice;
E. crustă.

4. Leziunile cutanate inflamatorii în acneea vulgară:


A. papule;
B. pustule;
C. comedoane;
D. cicatrici;
E. noduli și chisturi.

5. Leziunile cutanate postinlamatorii în acneea vulgară:


A. noduli și chisturi;
B. pustule;
C. cicatrici;
D. comedoane;
E. macule secundare.
6. Indicați stadiul evolutiv a rozaceei:
A. eritemato-telangiectazică;
B. papulo-pustuloasă;
C. fimatoasă;
D. nici una din cele enumerate;
E. toate cele enumerate.

7. Indicați stadiul evolutiv a rozaceei:


A. eritemato-telangiectazică;
B. papulo-pustuloasă;
C. fimatoasă;
D. nici una din cele enumerate;
E. prerozaceea.

8. Indicați stadiul evolutiv a rozaceei:


A. eritemato-telangiectazică;
B. papulo-pustuloasă;
C. fimatoasă;
D. nici una din cele enumerate;
E. prerozaceea.

9. Datele sugestive pentru rozacee:


A. mai frecventă la femei;
B. debut în vârstă precoce;
C. eritem asociat de hiperkeratoza foliculară și atrofie;
D. eritem difuz, telangiectazii, papulo-pustule, noduli;
E. afectarea zonelor acrale ale feței.

10. Datele sugestive pentru rozacee:


A. Mai frecventă la femei
B. Comedoane deschise și inchise asociate de papulo-pustule foliculare localizate în arii
seboreice
C. Eritem asociat de hiperkeratoza foliculară și atrofie localizat pe zonele fotoexpuse
D. Eritem difuz, telangiectazii, papulo-pustule, noduli pe zonele acrale ale feței
E. Evoluție cronică-recidivantă care într-un final pot duce la rinofimă
11. Indicați stadiul inițial în rozacee:
A. papulos;
B. fimatos;
C. pustulos;
D. cuperozic;
E. congestiv.

12. Macule vasculare determinate de dilatări persistente sau de proliferări anormale ale
vaselor sanguine cutanate care se observă la bolnavi cu rozacee se numește:
A. purpura;
B. peteșie;
C. teleangiectazie;
D. eritemul;
E. vibice.

13. Leziunile de debut în acneea vulgară:


A. noduli;
B. pustule;
C. comedoane;
D. urtice;
E. toate cele enumerate.

14. Indicați forma clinică a acneei vulgare în funcţie de tipul leziunilor:


A. comedoniană;
B. papuloasă;
C. conglobată;
D. toate cele enumerate;
E. nici una din cele enumerate.

15. Indicați forma clinică a acneei vulgare în funcţie de tipul leziunilor:


A. comedoniană;
B. papulo-pustuloasă;
C. conglobată;
D. nodulo-chistică;
E. cicatriceală.
16. Indicați forma clinică a acneei vulgare în funcţie de tipul leziunilor:
A. comedoniană;
B. papulo-pustuloasă;
C. lichenificată;
D. papuloasă;
E. cicatriceală.

17. Factorii patogenetici esențiali implicați în declanșarea acneei vulgare:


A. endocrin;
B. folicular obstructiv;
C. microbian;
D. inflamator;
E. alergic.

18. Indicați leziunile cutanate inflamatorii în acneea vulgară:


A. noduli și chisturi;
B. papulo-pustule;
C. macule hiperpigmentate, cicatrici;
D. comedoane;
E. toate cele enumerate.

19. Pentru combaterea hipersecreţiei sebacee în acneea vulgară sunt utilizate:


A. acetat de ciproteron;
B. acidul 13-cis retinoic;
C. spironolactona;
D. cimetidina;
E. grizeofulvina.

20. Pentru combaterea florei microbiene şi reducerea inflamaţiei în acneea vulgară sunt
utilizate:
A. ciclinele (tetraciclina, doxiciclina);
B. macrolidele (claritromicina, azitromicina);
C. sulfamidele (cotrimoxazol);
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din cele enumerate.
DERMATITE

1. Definiția rozeolei:
A. leziune necavitară, proeminentă, formată prin edem circumscris al stratului papilar al
dermului;
B. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, dispare
la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de dimensiuni peste 1 cm;
C. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, nu
dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm;
D. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii,
dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de dimensiuni sub 1
cm;
E. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, nu
dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la 1 cm

2. Macule vasculare de dimensiuni sub 1 cm, dispar la digitopresiune şi reapar după înlăturarea
acesteia, produse prin congestie vasculară locală sunt caracteristice pentru:
A. Pitiriazis rozat Gibert
B. Pitiriazis simplex
C. Pitiriazis versicolor
D. Sifilis secundar
E. toate cele menționate.

3. Macule de dimensiuni peste 1 cm, dispar la digitopresiune şi reapar după înlăturarea


acesteia, produse prin congestie vasculară locală se numesc:
A. eritem;
B. rozeola;
C. purpura;
D. peteșii;
E. vibice.
4. Modificare a coloraţiei pielii, de dimensiuni sub 1cm, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, produsă prin
congestie vasculară locală se numește:
A. eritem;
B. eritrodermia;
C. rozeola;
D. purpura;
E. peteșii.

5. Modificare a coloraţiei pielii, de dimensiuni peste 1cm, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, produsă prin
congestie vasculară locală se numește:
A. eritem;
B. eritrodermia;
C. rozeola;
D. purpura;
E. hematom.

6. Definiția eritemului:
A. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, produsă prin dereglări de pigmentaţie;
B. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii,
dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de dimensiuni peste
1 cm;
C. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, nu
dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm;
D. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii,
dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de dimensiuni sub 1 cm;
E. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, nu
dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la 1 cm.
7. Eritemul se produce prin:
A. congestie vasculară locală reversibilă;
B. vasodilataţie însoţită de extravazarea hematiilor ;
C. scurgere şi colecţie voluminoasă de sânge mai profundă, subcutanată;
D. exces de melanină;
E. depuneri de substanțe la nivelul tegumentelor.

8. Indicați denumirea maculei de dimensiuni sub 1cm produsă prin vasodilataţie însoţită de
extravazarea hematiilor:
A. purpura;
B. peteșii;
C. rozeola;
D. vibice;
E. eritem.

9. Macule vasculare produse ca urmare a unor modificări de calibru vascular persistente se


numesc:
• peteșii;
• eritem;
• telangiectazii;
• purpura;
• vibice.

10. Leziunile provocate de hemoragii profunde subcutanate se numesc:


A. peteșii;
B. echimoze;
C. hematoame;
D. purpura;
E. vibice.

11. Definiția purpurei:


A. leziune necavitară, proeminentă, formată prin edem circumscris al stratului papilar al
dermului;
B. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de
dimensiuni peste 1 cm;
C. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm;
D. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de
dimensiuni sub 1 cm;
E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la 1 cm.

12. Macule punctiforme produse prin exrtavazarea sanguine în derm sau ca urmare a unor
defecte de coagulare se numesc:
A. peteșii;
B. echimoze;
C. hematoame;
D. purpure;
E. vibice.

13. Macula lineară produsă prin exrtavazarea sanguine în derm sau ca urmare a unor defecte de
coagulare se numește:
A. peteșie
B. echimoză;
C. hematomul;
D. purpura;
E. vibice.

14. Macule purpurice sunt caracteristice pentru:


A. Psoriasis
B. Lichenul plan
C. Vascularitele alergice
D. Sifilisul
E. Nici unul din cele enumerate
15. Leziunea de culoare roșie produsă prin stimuli mecanice (fricțiune, ștergere, zgăriere a
pielii) ce determină vasodilatație capilară și edem cu halou eritematos este caracteristic
pentru:
A. Urticarie
B. Dermatita atopică sub 2 ani
C. Dermatita atopică peste 2 -18 ani
D. Eczema de stază
E. Sifilisul

16. Prezența scuamelor pe suprafața maculei se apreciază prin


testul:
A. Baltzer
B. Auspitz
C. Wickhem
D. Jadasson
E. Nikolskii
17. Macula persistentă, nu dispare la presiune digitală, produsă ca urmare a unui exces de
melanină la nivelul tegumentului, întâlnită mai des la personae cu pielea de culoare deschisă
se numește:
A. Lentigo
B. Vitiligo
C. Purpura
D. Eritem
E. Nici una din cele enumerate

18. Macule hipercromice aparute pe față în timpul sarcinii, în hepatită, etc. se numesc:
A. Lentigo
B. Cloasma
C. Purpura
D. Eritem
E. Nici una din cele enumerate
19. Leziunile cutanate primare, infiltrative, proeminente, circumscrise, cu sediul în epidermul
sau dermul superficial, se rezorb fără cicatrici se numesc:
A. papule;
B. macule;
C. tubercule;
D. nodozități;
E. vegetații.

20. Definiția papulei:


A. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial,
proeminentă, circumscrisă, de variate dimensiuni, se rezorbă fără urme;
B. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă, circumscrisă, de
mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu o evoluţie lentă şi distructivă;
C. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă,
bine delimitată;
D. leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu conținut
purulent;
E. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
papilar ai dermului.
21. Definiția tuberculului:
A. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial, proeminentă,
circumscrisă, de variate dimensiuni, se rezorbă fără urme;
B. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă, circumscrisă,
de mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu o evoluţie lentă şi
distructivă;
C. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă,
bine delimitată;
D. leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu conținut
purulent;
E. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
papilar ai dermului.

22. Definiția nodozității:


A. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial, proeminentă,
circumscrisă, de variate dimensiuni, se rezorbă fără urme;
B. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă, circumscrisă, de
mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu o evoluţie lentă şi distructivă;
C. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă,
palpabilă, bine delimitată;
D. leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu conținut
purulent;
E. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
papilar ai dermului.
23. Definiția urticii:
A. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial, proeminentă,
circumscrisă, de variate dimensiuni, se rezorbă fără urme;
B. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă, circumscrisă, de
mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu o evoluţie lentă şi distructivă;
C. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă,
palpabilă, bine delimitată;
D. leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu
conținut purulent;
E. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al
stratului papilar ai dermului.

24. Definiția pustulei:


A. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial, proeminentă,
circumscrisă, de variate dimensiuni, se rezorbă fără urme;
B. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă, circumscrisă, de
mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu o evoluţie lentă şi distructivă;
C. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă,
bine delimitată;
D. leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu
conținut purulent;
E. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
papilar ai dermului.
25. Papula de dimensiuni 5-8 mm în diametrul se numește:
A. miliară;
B. lenticulară;
C. numulară;
D. în plăci;
E. nici unu din cele enumerate.

26. Indicați mărimea papulelor:


A. miliară;
B. lenticulară;
C. numulară;
D. în plăci;
E. nici unu din cele enumerate.

27. Dermatoză cu leziuni primare de papule:


A. Pitiriazis simplex
B. Pitiriazis rozat Gibert
C. Pitiriazis versicolor
D. Psoriasis
E. Eritrasma

28. Dermatoză cu leziuni primare de papule:


A. Molluscum contagios
B. Impetigo contagios
C. Pseudofurunculoză
D. Impetigo Bockhard
E. Herpesul zoster

29. Leziunile cutanate primare infiltrative cu rezorbție cicatricială:


A. macule;
B. papule;
C. tubercule;
D. nodozități;
E. vegetații.
30. Leziunile primare exudative cavitare:
A. vezicula;
B. bula;
C. urtica;
D. pustula;
E. macula.

31. Definiția bulei:


A. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
lichid sero-citrin, cu sediul în epiderm, cu mărimea sub
0,5 cm;
B. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
lichid sero-citrin cu mărimea peste 0,5 cm;
C. leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi,
foliculară sau nefoliculară, superficială (sediu epidermal) sau profundă (sediu dermal);
D. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
papilar ai dermului;
E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia.

32. Definiția veziculei:


A. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin, cu sediul
în epiderm, cu mărimea sub 0,5 cm;
B. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin cu mărimea peste
0,5 cm;
C. leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi, foliculară sau nefoliculară,
superficială (sediu epidermal) sau profundă (sediu dermal);
D. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
papilar ai dermului;
E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia.
33. Definiția pustulei:
A. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin, cu sediul în
epiderm, cu mărimea sub 0,5 cm;
B. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
lichid sero-citrin cu mărimea peste 0,5 cm;
C. leziune cavitară cu conţinut purulent de variate
mărimi, foliculară sau nefoliculară, superficială
(sediu epidermal) sau profundă (sediu dermal);
D. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă
un edem circumscris al stratului papilar ai dermului;
E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de
schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după
înlăturarea acesteia.

34. Definiția maculei:


A. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin, cu sediul în
epiderm, cu mărimea sub 0,5 cm;
B. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
lichid sero-citrin cu mărimea peste 0,5 cm;
C. leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi,
foliculară sau nefoliculară, superficială (sediu
epidermal) sau profundă (sediu dermal);
D. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă
un edem circumscris al stratului papilar ai dermului;
E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia.

35. Definiția urticii:


A. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
lichid sero-citrin, cu sediul în epiderm, cu mărimea sub
0,5 cm;
B. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
lichid sero-citrin cu mărimea peste 0,5 cm;
C. leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi, foliculară sau nefoliculară,
superficială (sediu epidermal) sau profundă (sediu dermal);
D. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al
stratului papilar ai dermului;
E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia.
36. Definiția eroziunii:
A. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în
limita epidermului, se epitelizează, nu lasă cicatrice;
B. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și
hipodermului, se cicatrizează;
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă prin
grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
E. nici una din cele enumerate.

37. Definiția ulcerației:


A. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în
limita epidermului, se epitelizează, nu lasă cicatrice;
B. un defect profund, cu pierdere de substanţă a
dermului și hipodermului, se cicatrizează;
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă
prin grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a
elasticității pielii;
E. nici una din cele enumerate.

38. Definiția fisurii:


A. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă
în limita epidermului, se epitelizează, nu lasă
cicatrice;
B. un defect profund, cu pierdere de substanţă a
dermului și hipodermului, se cicatrizează;
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă,
produsă prin grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
E. nici una din cele enumerate.

39. Definiția excoriației:


A. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă
în limita epidermului, se epitelizează, nu lasă cicatrice;
B. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului
și hipodermului, se cicatrizează;
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă,
produsă prin grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
E. nici una din cele enumerate.
40. Definiție crustei:
A. celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul dereglării
keratinizării;
B. un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor
secreţii patologice de la suprafaţa tegumentului (ser,
puroi, sânge);
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă
prin grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
E. modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției leziunilor precedente.

41. Definiție crustei:


A. celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul dereglării
keratinizării;
B. un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor
secreţii patologice de la suprafaţa tegumentului (ser,
puroi, sânge);
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă
prin grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
E. modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției leziunilor precedente.

42. Definiție scuamei:


A. celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul
dereglării keratinizării;
B. un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor
secreţii patologice de la suprafaţa tegumentului (ser,
puroi, sânge);
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă,
produsă prin grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
E. modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției leziunilor precedente.

43. Cruste apar în urma evoluţiei leziunilor cutanate primare exudative ca:
A. vezicula;
B. bula;
C. pustula;
D. papula;
E. urtică.
44. Definiție maculei secundare:
A. celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul
dereglării keratinizării;
B. un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor
secreţii patologice de la suprafaţa tegumentului (ser,
puroi, sânge);
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă
prin grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
E. modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției leziunilor precedente.

45. Definiția cicatrici:


A. o leziune secundară unui proces distructiv ce
apare prin înlocuirea ţesutului cutanat afectat cu
ţesut conjunctiv de neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în
rezultatul proliferării papilelor dermice sau prin
hiperplazia stratului malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi
accentuarea cadrilajului, asociindu-se cu hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului

46. Definiția cicatrici:


A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare
prin înlocuirea ţesutului cutanat afectat cu ţesut
conjunctiv de neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în
rezultatul proliferării papilelor dermice sau prin
hiperplazia stratului malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea
cadrilajului, asociindu-se cu hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului.
47. Definiția cicatrici:
A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea ţesutului cutanat
afectat cu ţesut conjunctiv de neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul
proliferării papilelor dermice sau prin hiperplazia stratului
malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea
cadrilajului, asociindu-se cu hiperpigmentaţie,
descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în
limita epidermului;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și
hipodermului.

48. Definiția cicatrici:


A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin
înlocuirea ţesutului cutanat afectat cu ţesut conjunctiv de
neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul
proliferării papilelor dermice sau prin hiperplazia stratului
malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea cadrilajului,
asociindu-se cu hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita
epidermului;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului.

49. Definiția lichenificării:


A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin
înlocuirea ţesutului cutanat afectat cu ţesut conjunctiv de
neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul
proliferării papilelor dermice sau prin hiperplazia stratului
malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea
cadrilajului, asociindu-se cu hiperpigmentaţie,
descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului, se
epitelizează, nu lasă cicatrice;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului, se cicatrizează.
50. Definiția lichenificării:
A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea ţesutului cutanat
afectat cu ţesut conjunctiv de neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul proliferării papilelor dermice
sau prin hiperplazia stratului malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea cadrilajului, asociindu-se cu
hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului, se
epitelizează, nu lasă cicatrice;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului, se cicatrizează.

51. Definiția vegetației:


A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea ţesutului cutanat
afectat cu ţesut conjunctiv de neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul proliferării papilelor
dermice sau prin hiperplazia stratului malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea cadrilajului, asociindu-se cu
hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului, se
epitelizează, nu lasă cicatrice;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului, se cicatrizează.
52. Leziune cutanată primara, infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial,
proeminentă, circumscrisă, de variate dimensiuni se numeste:
A. nodozitate;
B. tuberculum;
C. papula;
D. urtica;
E. bula.

53. Indicati leziunile primare :


A. bule;
B. vezicule;
C. eritemul;
D. scuame;
E. vegetatii.

54. Leziune primara, exudativă, necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al


stratului papilar ai dermului se numeste;
A. bula;
B. urtica;
C. papula;
D. vezicula;
E. pustula.

55. Modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm se numeste:
A. vibice;
B. petesii;
C. purpura;
D. echimoze;
E. rozeola.

56. Modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, dispare la digitopresiune, de dimensiuni sub 1 cm se numeste:
A. eritem;
B. petesii;
C. purpura;
D. echimoze;
E. rozeola.
57. Leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă,
bine delimitată se numeste:
A. tubercul;
B. nodozitate;
C. papula;
D. pustula;
E. nici una din cele enumerate.

58. Indicati leziunea cutanată primară care se rezorbă prin ulceratii:


A. nodozitate;
B. tubercul;
C. papula;
D. urtică;
E. vegetatie.

59. Macula produsa în urmă a unor modificări de calibru vascular persistente se numeste:
A. rozeola;
B. eritem;
C. telangiectazie;
D. purpura;
E. vibice.

60. Indicați dermatoze cu leziuni papuloase primare:


A. Pitiriazisul simplex
B. Pitiriazisul versicolor
C. Pitiriazisul rozat Gibert
D. Psoriazis
E. Lichenul plan

61. Indicați dermatoză cu leziuni veziculo-buloase primare, asimetrice, situate dermatomal și


asociate de dureri neuralgice:
A. Eczema
B. Herpes simplex
C. Herpes zoster
D. Varicela
E. Scabie
62. Leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de scuame
lamelare la detasarea cărora se constată semnul Auspitz sunt caracteristice pentru:
A. Sifilis
B. Psoriazis
C. Lichenul plan
D. Scabie
E. Tinea

63. Alegeti maladiile cutanate cu leziuni primare de bule:


A. Sindromul Stevens-Johnson
B. Psoriazisul
C. Sindromul Lyell
D. Pemfigusul vulgar
E. Sarcomulul Kaposi

64. Alegeti maladiile cutanate cu leziuni primare de tubercule:


A. Lupusul eritematos
B. Lupusul vulgar
C. Sifilisul terțiar
D. Lepra
E. Tinea

65. Leziunile tuberculoase se observ în urmatoarele dermatoze:


A. Lupusul vulgar
B. Sifilisulul tertiar
C. Lepra
D. Epidermoliza buloasa distrofica
E. Sclerodermie

66. Leziunile cutanate primare nodulare se observ în urmatoarele dermatoze:


A. Scrofuloderma
B. Sicozisul vulgar
C. Sifilisul terțiar
D. Lepra
E. Lichen scrofulozorum
67. Pruritul este caracteristic pentru urmatoarele dermatozele:
A. Urticaria
B. Dermatită herpetiformă Duhring-Brocq
C. Scabie
D. Lichenul plan
E. Sclerodermie

68. Leziunile cutanate produse prin grataj (excoriații) se observ în urmatoarele dermatoze:
A. Prurigo
B. Dermatita herpetiforma Duhring-Brocq
C. Pitiriazisul rozat Gibert
D. Scabie
E. Sifilisul

69. Leziune cutanată secundară caracterizată prin îngroşarea


epidermului cu accentuarea cadrilajului normal al pielii se
numește:
A. vegetație;
B. lichenificație;
C. cicatriciu;
D. excoriație;
E. nici una din cele enumerate.

70. Leziune cutanată secundară caracterizată prin pierdere de substanţă cutanată liniară,
consecinţă de carenţă a elasticităţii pielii se numește:
A. fisură;
B. lichenificație;
C. eroziune;
D. excoriație;
E. ulcerație.

71. Excrescenţe grupate ce survin în rezultatul proliferării papilelor


dermice sau prin hiperplazia stratului malpighian se numesc:
A. nodozitatăți;
B. cicatrici;
C. lichenificări;
D. vegetatiile;
E. tubercule.
72. Indicați leziunea cutanată secundară care obiectiveaza
pruritul:
A. fisura;
B. eroziunea;
C. excoriatie;
D. ulceratie;
E. toate cele enumerate.

73. Leziunile cutanate polimorfe sunt caracteristice pentru:


A. dermatita herpetiforma Duhring-Brocq;
B. eczema;
C. psoriazis;
D. lichen plan;
E. acneea vulgara.

74. Leziunile cutanate monomorfe sunt caracteristice


pentru:
A. dermatita herpetiforma Duhring-Brocq;
B. eczema;
C. psoriazis;
D. lichen plan;
E. vitiligo.

75. Leziunile cutanate polimorfe sunt caracteristice pentru


următoarele dermatoze:
A. Dermatita herpetiforma Duhring-Brocq
B. Eczemă
C. Psoriazisul
D. Lichenul plan
E. Pemfigusul vulgar

80. Fenomenul Kobner este caracteristic pentru


urmatoarele dermatoze :
A. Pemfigus vulgar
B. Eczema
C. Psoriazis
D. Scabie
E. Lichenul plan
81. Alegeti dermatozele cu leziuni primare de pustule:
A. Vegetaţii veneriene
B. Sicozisul vulgar
C. Lichenul plan
D. Acneea vulgară
E. Sicozisul parazitar

82. Indicați leziune cutanată secundară constituită din


depozite de celule cornoase care apar în rezultatul
dereglării keratinizării:
A. crusta;
B. scuama;
C. fisura;
D. vegetație;
E. lichenificație.

83. Indicați leziune cutanata secundară care reprezintă


un exudat uscat a unor secreţii de la suprafaţa
tegumentului:
A. crusta;
B. scuama;
C. eroziune;
D. vegetatie;
E. ulceratie.

84. Pierdere de substanţă cutanată liniară ca consecinţă de


carenţă a elasticităţii pielii se numeste:
A. ulceratie;
B. eroziune;
C. fisura;
D. excoriatie;
E. lichenificatie.

85. Indicati leziunile cutanate primare evidente:


A. nodozități;
B. macule acromice;
C. pustule;
D. cicatrici;
E. ulceratii.
86. Indicati leziune cutanată secundară evidentă:
A. eritemul;
B. purpura;
C. cicatrice;
D. fisura;
E. nici una din cele enumerate.

87. Alopecie cicatriciala este caracteristica pentru:


A. Lupus eritematos cronic
B. Tricofitia supurată
C. Pelada în placi (alopecia areată)
D. Sifilisul secundar
E. Psoriazis

88. Testul care indică prezența scuamelor pe suprafață


maculelor:
A. Baltzer;
B. Auspitz;
C. Wickhem;
D. Jadasson;
E. Nici unul din enumerate.

89. Dermatozele eritrodermice:


A. Psoriazisul
В Sifilisul
C. Limfomul cu celule T
D. Ihtioză vulgară
E. Toxidermii post-medicamentoase

90. Dermatoza cu leziuni papulo-veziculoase grupate “perechi” :


A. Pediculoză
B. Scabie
C. Dermatita atopică
D. Dermatita de contact
E. Psoriazisul
91. Dermatozele cu interesare comună a mucoaselor:
A. Epidermoliza buloasa distrofica
B. Sindrom Stevens-Johnson
C. Lichenul plan
D. Sifilisul
E. Psoriazisul

92. Dermatozele cu interesare comună a pliurilor:


A. Ihtioză vulgară
B. Eritrodermie ihtioziforma nonbuloasa
C. Dermatită atopică
D. Eritrodermie ihtioziforma buloasa Brocq
E. Pemfigusul vegetant

93. Dermatozele cu interesare comună a pliurilor:


A. Ihtioză vulgară
B. Scrofuloderma
C. Dermatită atopică
D. Candidoză
E. Toate cele enumerate

94. Cicatricea diferă de tegumentul normal prin:


A. expansiunea ţesutului conjunctiv;
B. absenţa glandelor sebacee și firelor de păr;
C. absența glandelor sudorale;
D. hiperproliferarea vaselor sanguine;
E. toate cele enumerate.

95. Macula produsa în urmă a unor modificări de calibru


vascular persistente se numeste:
A. rozeola;
B. eritem;
C. telangiectazie;
D. purpura;
E. vibice.
ECZEME

1. Datele sugestive pentru dermatita atopică infantilă (sugarului


și copilului mic):
A. debut în primele luni de viață;
B. aspect de eczemă lichenificată;
C. eritem, edem, veziculație și zemuire;
D. anamneza eredo-colaterală pozitivă;
E. prurit discret.

2. Criteriile diagnostice majore în dermatita atopică:


A. pliul Dennie-Morgan;
B. xeroză;
C. anamneza eredo-colaterală pozitivă;
D. prurit accentuat;
E. eczema cu evoluție cronică și recidivantă.

3. Datele sugestive pentru dermatita atopică a


copilului și adolescentului:
A. scăderea IgE total seric;
B. dermografismul roșu;
C. prurit intens;
D. predominanță lichenificărilor în zonele de
flexie;
E. antecedente personale sau familiale de atopie.

4. Opțiunile utile de tratament topic în stadiul de


descuamare a dermatitei atopice:
A. dermatocorticoizi, preferential în crème;
B. dermatocorticoizi, preferential în pomezi;
C. suspenzii uleioase, paste moi;
D. comprese umede cu soluții dezinfectante,
spray-uri cu dermatocorticoizi;
E. keratoplastice/keratolitice.
5. Opțiunile utile de tratament topic în stadiul de
lichenificare dermatitei atopice:
A. dermatocorticoizi, preferential în crème;
B. dermatocorticoizi, preferential în
pomezi;
C. suspenzii uleioase, paste moi;
D. comprese umede cu soluții dezinfectante,
spray-uri cu dermatocorticoizi;
E. unguente cu keratoplastice/keratolitice.

6. Indicați stadiul evolutiv în eczemă atopică a adultului:


A. zemuire;
B. crustificare;
C. eritematos;
D. infiltrativ (lichenificare);
E. veziculos.

7. Manifestările clinice caracteristice pentru eczema subacută:


A. placarde eritematoase acoperite de scuamo-cruste;
B. zemuire pronunțată;
C. eroziunile în stadiul de epitelizare;
D. veziculație discretă;
E. lichenificarea.

8. Următoarele topice sunt eficace în eczema atopică a adultului în


stadiul de acutizare cu excepție:
A. coloranți anilinici (albastru de metilen);
B. spray-uri cu dermatocorticoizi;
C. comprese umede cu soluții dezinfectante;
D. keratoplastice (pomezi);
E. dermatocorticoizi, preferențial în pomezi.

9. Următoarele topice sunt utile pe față în dermatita


atopică infantilă cu excepție:
A. dermatocorticoizi cu potență ușoară;
B. dermatocorticoizi cu potență înaltă;
C. dermatocorticoizi cu potență moderată;
D. dermatocorticoizi în spray-uri
E. coloranți anilinici.
10. Criteriile diagnostice minore în dermatita atopică:
A. cheilită;
B. stomatita angulară;
C. xeroză;
D. paloarea facială;
E. seboree.

11. Semnele clinice sugestive pentru dermatita


(eczema) de contact simplă:
A. apariția leziunilor pe locul acțiunii iritantului;
B. apariția leziunilor în rezultatul sensibilizării;
C. dispariția leziunilor după încetarea acțiunii
iritantului;
D. tendința leziunilor spre diseminarea și creșterea
periferică;
E. lipsa tendinței leziunilor spre diseminarea și creșterea periferică.

12. Semnele clinice sugestive pentru dermatita (eczema)


de contact alergică:
A. apariția leziunilor pe locul acțiunii iritantului;
B. apariția leziunilor în rezultatul sensibilizării;
C. dispariția leziunilor după încetarea acțiunii
iritantului;
D. tendința leziunilor spre diseminarea și creșterea
periferică;
E. lipsa tendinței leziunilor spre diseminarea și creșterea periferică.

13. Diagnostic diferențial pentru eczemă numulară se face cu următoarele maladii cu


excepție:
A. Psoriazisul
B. Tinea corporis
C. Pitiriazisul rozat Gibert
D. Eritem polimorf
E. Herpesul simplex
14. Complicații în dermatita atopică:
A. infecții cutanate piogene;
B. infecții cutanate micotice;
C. infecții cutanate virale;
D. seboree;
E. lichenul plan.

15. Opțiunile utile de tratament sistemic în


eczema acută:
A. citostatice;
B. diuretice;
C. antihistaminice;
D. corticosteroizi;
E. hiposensibilizante.

16. Următoarele topice se indic în stadiul eritemato-edematos a eczemei:


A. coloranți anilinici (albastru de metilen);
B. spray-uri cu dermatocorticoizi;
C. comprese umede cu soluții dezinfectante;
D. keratoplastice (pomezi);
E. dermatocorticoizi, preferențial în creme.

17. Următoarele topice se indic în stadiul veziculos și


de zemuire a eczemei:
A. coloranți anilinici (albastru de metilen);
B. spray-uri cu dermatocorticoizi;
C. comprese umede cu soluții dezinfectante;
D. keratoplastice (pomezi);
E. dermatocorticoizi, preferențial în pomezi.

18. Perturbările imune sugestive pentru dermatita atopică:


A. predominarea răspunsului Th2 în stadiul acut;
B. predominarea răspunsului Th1 în stadiul cronic;
C. creșterea IgE total seric;
D. majorarea IgA secretorii;
E. scăderea IgE seric total.
19. Complicații în dermatita atopică:
A. eczema herpeticum;
B. eczema vaccinatum;
C. impetigoul contagios;
D. lichenul plan;
E. seboree.

20. Măsuri generale profilactice pentru dermatita


atopică:
A. respectarea rejimului igieno-dietetic;
B. restabilirea barierii cutanate;
C. sanarea focarelor cronice infecțioase;
D. evitarea expunerii la soare;
E. controlul medical periodic.

21. Opțiunile curative utile în urticaria acută:


A. corticosteroizi;
B. diuretice;
C. citostatice;
D. antibiotice;
E. antihistaminice.

22. Semnele caracteristice pentru angioedemul Quincke:


A. prurit intens;
B. tumifierea difuză elastică a buzei instalată
brusc;
C. limita imprecisă;
D. este nedepresibil;
E. tendință de recurență în aceleași regiuni.

23. Indicați leziunile cutanate secundare evidente:


A. eritem;
B. excoriații;
C. lichenificație;
D. eroziuni;
E. papule.
24. Dermografismul tipic pentru urticarie fizică:
A. alb;
B. roșu;
C. mixt;
D. lipsește;
E. nici unul din enumerate.

25. Placa urticariană se formează prin:


A. acantoliză;
B. hipergranuloză;
C. spongioză;
D. edemul dermic;
E. nici unul din enumerate.

26. Durata urticariei acute:


A. până la 6 săptămâni;
B. până la 8 săptămâni;
C. până la 10 săptămâni;
D. până la 12 săptămâni;
E. până la 24 săptămâni.

27. Semnele clinice caracteristice pentru erupții în urticaria


acută:
A. prurit intens;
B. monomorfismul eruptiv;
C. caracterul tranzitoriu;
D. limita împrecisă;
E. pusee repetate pănă la 6 săptămâni.

28. Tratamentul topic în eczema acută:


A. comprese umede;
B. spray-uri cu dermatocorticoizi;
C. coloranți anilinici;
D. keratoplastice în pomezi;
E. keratolitice în creme.
29. Semnul clinic minor pentru dermatita atopică:
A. Pitiriazisul versicolor
B. Pitiriazisul simplex
C. Lichenul plan
D. Psoriazisul
E. Toate cele enumerate

30. Semnele clinice sugestive pentru urticaria acută:


A. prurit constant şi generalizat;
B. urtice;
C. persistenţa erupţiilor timp de 48 ore;
D. pusee repetate zilnic pe parcursul a cel mult 6 săptămâni;
E. testul pozitiv cu metacolină.

31. Semnele distinctive ale leziunilor în angioedemul


Quincke:
A. prurit intens;
B. sunt nedpresibile;
C. au limite imprecise;
D. nu au tendinţă de recurenţă în aceleaşi regiuni;
E. se menţin mai mult de 24 ore.

32. Dermografismul tipic în urticarie:


A. lipseşte;
B. alb;
C. roşu;
D. mixt;
E. nici unul din cele menţionate.
33. Testele utile în diagnosticul urticariei:
A. Dieta de excludere/reintroducere
B. Biopsie cutanată
C. Teste cutanate prin scarificare
D. Radioalergosorbent test (RAST)
E. Teste la fricţionare, gheaţă, căldură, efort,
lumină

34. Leziunile distinctive pentru eczema acută:


A. descuamare;
B. lichenificare;
C. eritem;
D. veziculaţie;
E. edem şi zemuire.

35. Leziunile distinctive pentru eczema cronică:


A. placarde infiltrate pruriginoase, bine delimitate;
B. veziculaţie;
C. zemuire;
D. lichenificare;
E. descuamare.

36. Opţiunile utile de tratament local în eczema cronică


lichenificată
A. comprese umede cu soluţii dezinfectante;
B. suspenzii uleioase şi paste moi;
C. pomezi cu dermatocorticoizi;
D. pomezi cu keratoplastice, keratolitice şi reductoare
slabe;
E. metoda pansamentelor ocluzive.

37. Opţiunile utile de tratament local în eczema acută


zemuindă:
A. pomezi cu dermatocorticoizi şi keratoplastice;
B. comprese umede cu soluţii dezinfectante;
C. coloranţi anilinici;
D. metoda pansamentelor ocluzive;
E. spray-uri cu dermatocorticoizi.
38. Opţiunile utile curative în urticaria acută:
A. antihistaminice şi hiposensibilizante;
B. antibiotice;
C. corticosteroizi;
D. vitamine grup В;
E. diuretice.

39. Algoritmul medicamentos în angioedemul Quincke al


laringelui:
A. a-adrenoblocatori;
B. antihistaminice şi diuretice;
C. Corticosteroizi i.v.;
D. adrenalină i.v.;
E. perfuzii hidrosaline masive.
ERITEM POLIMORFM

1. Datele clinice sugestive pentru eritem polimorf minor:


A. erupții eritemato-papuloase și/sau veziculo-buloase cu
localizarea preponderent acrală;
B. debut acut;
C. evoluție spre vindecare spontană;
D. caracterul și recurențe sezoniere;
E. Nici unu din enumerate.

2. Eritemul polimorf minor este precedat adesea de:


A. Herpesul simplex
B. Vaccinări
C. Orofaringite
D. Medicamente
E. Nici unul din cele enumerate

3. Datele clinice sugestive caracteristice pentru eritemul


polimorf major:
A. starea generală alterată, febră, prostrație;
B. afectarea mucoaselor;
C. suprafața cutanată afectată > de 10%;
D. suprafața cutanată afectată < de 10%;
E. complicații grave, prognosticul rezervat.

4. Cele mai frecvente medicamente care cauzează eritem


polimorf major:
A. Sulfanilamide
B. Anticolvunsante
C. Allopurinol
D. Antibioticele
E. Nici unul din cele enumerate
5. Datele clinice sugestive pentru necroliză epidermală:
A. starea generală gravă, febră;
B. suprafața cutanată afectată > de 10%;
C. suprafața cutanată afectată < de 10%;
D. complicații sistemice;
E. prognosticul rezervat.

6. Semnele clinice sugestive pentru sindromul Lyell:


A. bule mari, flasce situate pe o bază eritematoasă care se
deschid rapid;
B. descuamarea tegumentului în lambouri, suprafețe denudate
mari;
C. fragilitatea tegumentară marcată (semnul Nicolsky pozitiv);
D. bule mari, tensionate, grupate pe un tegument neschimbat;
E. prezența leziunilor dureroase pe mucose.

7.Manifestările clinice pe mucoasă bucală în sindromul


Stevens-Johnson:
A. cruste hemoragice;
B. vezicule grupate;
C. eroziunile dureroase;
D. flictene;
E. bule.

8. Diagnosticul diferențial al eritemului polimorf minor se face cu:


A. Sifilisul secundar
B. Urticarie
C. Vasculitele
D. Tinea mannum
E. Nici unu din enumerate
9. Obțiunile curative necesare în tratamentul
sindromului Lyell:
A. Internarea obligatorie în condiții de reanimare
și/sau terapiei intensive
B. Corticoterapia sistemică în doze mari
C. Corticoterapia sistemică în doze medii
D. Reehilibrarea hidrică și electrolitică
E. Detoxicarea adecvată

10. Aspectele de leziuni tipice în eritemul polimorf:


A. serpiginos;
B. herpetiform;
C. în cocardă;
D. herpes iris;
E. anular.

11. Mecanismele fiziopatologice comune implicate în patogenia


eritemului polimorf:
A. infecţios-alergic;
B. autoimun;
C. toxico-alergic;
D. tumoral;
E. dismetabolic.

12. Formele clinice ale eritemului polimorf minor:


A. tuberculoasă;
B. eitemato-papuloasă;
C. nodoasă;
D. lichenoidă.
13. Semnele clinice sugestive pentru eritemul polimorf
minor:
A. debut acut;
B. erupţii eritemato-papuloase şi/sau vezi cui o-bul
oase cu localizare preponderent acrală;
C. bule flasce ce apar pe pielea aparent intactă;
D. evoluţie spre vindecare spontană;
E. caracter şi recurente sezoniere.

14. Semnele clinice sugestive pentru eritemul polimorf


major:
A. prodrom febril accentuat;
B. o posibilă afectare respiratorie sau renală;
C. afectare erozivo-buloasă marcată a mucoaselor şi
progresivă a pielii;
D. afectare a peste 50% de suprafeţă cutanată;
E. evoluţie spre vindecare spontană.

15. Aspectele de leziuni tipice în eritemul polimorf:


A. serpiginos;
B. anular;
C. herpetiform;
D. în ţintă (în cocardă) ;
E. herpes iris.
16. Cauza principală a recurenţelor în eritemul
polimorf minor:
A. streptocociile;
B. stafilocociile;
C. micozele;
D. medicamentele;
E. herpesul simplex.

17. Opţiunile curative utile în eritemul polimorf


minor:
A. antiinflamătoare nesteroidiene;
B. antibiotice;
C. hposensibilizante;
D. antihistaminice;
E. corticoizi sistemic în doze de șoc.

18. Sindromul ce reprezintă eritemul polimorf major:


A. Lyell
B. Senear-Usher
C. Reiter
D. Stevens-Johnson
E. Raynaud

19. Opţiunile curative utile în eritemul polimorf major:


A. reechilibrare hidroelectrolitică;
B. sulfonamide;
C. barbiturice;
D. corticoterapie în doze mari
E. detoxicare

20. Forma clinică comună de toxicodermie medicamentoasă


la sulfanilamide:
A. Acnee
B. Urti carie
C. Eritrodermie
D. Eritem fix
E. Veziculaţie
21. Sindromul de toxicodermie majoră:
A. Stevens-Johnson
B. Senear-Usher
C. Lyell
D. Graham-Little-Lassueur
E. Melkersson-Rosenthal

22. Leziunea elementară esenţială în epidermonecroliza toxică:


A. Veziculă
B. Pustulă
C. Urtică
D. Papulă
E. Bulă

23. Procesul histopatologie caracteristic pentru sindromul


Lyell:
A. Acantoliza autoimună
B. Acantoliza toxică
C. Acantoză
D. Hiperkeratoză
E. Hipergranoloză

24. Sediul comun al debutului leziunilor în sindromul Lyell:


A. Mucoase
B. Părţile distale ale membrelor
C. Faţă şi cutia toracică
D. Scalp
E. Părţile de extensie ale membrelor

25. Opţiunile curative utile în toxicodermiile


postmedicamentoase:
A. Hiposensibilizare nespecifică
B. Hiposensibilizare specifică
C. Diuretice
D. Purgative
E. Enterosorbenţi

26. Opţiunile curative utile în sindromul Lyell.


A. Citostatice
B. Corticosteroizi în doze mari cu păstrarea ulterioară a dozei de
susţinere
C. Reechilibrare hidroelectrolitică
D. Detoxicare adecvată
E. Corticosteroizi în doze medii pe durate scurte
GENERAL
1. Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă simplă Koebner:
A. transmiterea autosomal-dominantă;
B. apariția bulelor în zonele supuse traumatismului;
C. prezența cicatricilor reziduale;
D. absența modificărilor dentare, ale unghiilor și părului;
E. semnul Nikolsky pozitiv.

2. Formele clinice a epidermolizei buloase transmisă


autosomal dominant și cauzată de perturbări în sinteza keratinei 5
şi 14:
A. Koebner
B. Weber-Cockayne
C. Herlitz
D. Cockayne-Touraine
E. Hallopeau-Siemens

3. Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică Cockayne-Touraine:


A. transmiterea autosomal-dominantă;
B. apariția spontană şi/sau la traumatisme minore bulelor cu
conținutul serocitrin sau hemoragic, cicatrici,
C. zone atrofocicatriciale apar grăunţi de milium, chisturi
epidermice;
D. absența leziunilor pe mucoase;
E. asocierea cu ihtioza, hiperkeratoza palmo-plantară,
onicodistrofiile.

4. Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică Hallopeau-Siemens:


A. transmiterea autosomal-dominantă;
B. transmiterea autosomal-recesivă;
C. apariția bulelor mari, spontane, diseminate la naștere, semnul Nikolsky pozitiv; se
vendică greu prin cicatrizarea;
D. afectarea mucoaselor, modificările dentare, ale unghiilor și părului;
E. evoluție gravă, complicații, acrocianoză, acrosclerodactilii, prognosticul rezervat.
5. Indicați forma clinică de ichtioză cauzată de mutații în
gena filagrinei:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
D. Eritrodermică nonbuloasă
E. Eritrodermică buloasă

6. Indicați forma clinică de ichtioză caracterizată prin prezența scuamelor aderente central și
cu margini mai ridicate, dispuse simetric pe aproape întreagă
suprafaţa cutanată, mai pronunţată pe zonele de extensie, cu
excepţia marilor pliuri:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
D. Eritrodermică nonbuloasă
E. Eritrodermică buloasă

7. Datele sugestive pentru ichtioză vulgară:


A. transmiterea autosomal-dominantă;
B. transmiterea autosomal-recesivă;
C. apariția scuamelor aderente în partea centrală și
cu margini mai ridicate;
D. apariția scuamelor aderente pe toată suprafața
separate de fisuri;
E. absența leziunilor în pliuri.

8. Indicați formele clinice de ichtioză caracterizate prin


hiperkeratoza de retenție:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
D. Eritrodermică nonbuloasă
E. Eritrodermică buloasă
9. Indicați formele clinice de ichtioză caracterizate prin
hiperkeratoza proliferativă:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
D. Eritrodermică nonbuloasă
E. Eritrodermică buloasă

10. Histomorfologic absența stratului granulos se constată în forma clinică de ichtioză:


A. Vulgară
B. X-l incată
C. Lamelară
D. Eritrodermică nonbuloasă
E. Eritrodermică buloasă

11. Variantele clinice de ichtioza vulgară:


A. Xerodermică
B. Simplă
C. Eritrodermică
D. Sauriană
E. Spinoasă

12. Substratul afectării (cromozomul) în ichtioză


vulgară:
A. Filagrina
B. Sterid-fosfotaza
C. Transglutaminaza
D. Keratina 1, keratina 10
E. Lipooxigenaza
13. Mutații în gena filagrinei cauzează hiperkeratoza de
retenție caracteristică pentru forma clinică de ichtioză:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
D. Eritrodermică nonbuloasă
E. Eritrodermică buloasă

14. Substratul afectării (cromozomul) în ichtioza X-


lincată:
A. Filagrina
B. Sterid-fosfotaza
C. Transglutaminaza
D. Keratina 1, keratina 10
E. Lipooxigenaza

15. Mutații în gena steroid-fosfotazei cauzează


hiperkeratoza de retenție caracteristică pentru
forma clinică de ichtioză:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
D. Eritrodermică nonbuloasă
E. Eritrodermică buloasă

16. Semnele clinice sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică Hallopeau-Siemens:


A. bule mari, diseminate, spontane, se vindecă greu, cicatrici
reziduale;
B. semnul Nikolski pozitiv;
C. afectarea mucoaselor;
D. anomalii dentare, acrocianoză, acrosclerodactiliile;
E. transmiterea autosomal-recesivă.
MICOZE

1. Indicați factorii locali de teren pentru stomatita


candidozică:
A. Scăderea fluxului salivar
B. Modificarea pH-lui spre neutru
C. Nivelul IgA secretorii majorat
D. Traumatismele
E. Ocluzia incorectă

2. Semnele clinice sugestive pentru Tinea corporis provocată de Microsporum canis:


A. Plăci eritemato-scuamoase, rotunde, accentuate
periferic, acoperite de scuame furfuracee, aderente
B. Plăci eritemato-scuamoase festonate acoperite de scuame
lamelare, ușor detașabile
C. Prezența filamentelor miceliene lungi în scuamele
recoltate
D. Prezența filamentelor miceliene scurte în scuamele
recoltate
E. Eficiența înaltă a dermatocorticoizilor

3. Metodele diagnostice informative în pitiriazisul versicolor:


A. Examenul cu lampa Wood
B. Examenul microscopic direct al scuamelor
C. Proba Baltzer
D. Proba Jadasson
E. Diascopia

4. Diagnostic diferențial al pitiriazisului versicolor se face cu


următoarele maladii:
A. Pitiriazis simplex streptococic
B. Leucomelanodermia luetică
C. Leucomelanodermia secundară psoriatică
D. Vitiligo
E. Nici unu din enumerate
5. Plăci alopecice rotunde pe scalp, unice, bine delimitate, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la
5-8mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată sunt caracteristice pentru:
A. Microsporie
B. Trichofiție
C. Favusul
D. Sifilisul
E. Seboree

6. Datele clinice sugestive pentru Tinea pedis, forma intertriginoasă:


A. epidermul albicios, macerat, cu suprafeţe eritematoase, erozive, umede şi fisuri
dureroase;
B. extinderea în regiunea plantară şi faţa dorsală a
piciorului în sezoanele rece;
C. evoluție cronică-recidivantă cu acutizări în timpul
rece;
D. microscopic - filamentele miceliene lungi în
materialul recoltat;
E. toate enumerate.

7. Următoarele topicele sunt eficace pentru Tinea pedis


(forma intertriginoasă) cu excepție:
A. Dermatocorticoizi
B. Antifungice
C. Antibiotice
D. Coloranți anilinici
E. Tinctura de iod

8. Indicați cea mai contagioasă dermatofiție cu izbucniri epidemice în colectivităţile închise


(gradiniţe, şcoli, internate):
A. Microsporia
B. Tricofiția
C. Favusul
D. Pitiriazisul versicolor
E. Candidomicoza
9. Indicați speciile de dermatofiţi ce produc pilomicozele
supurative:
A. Trichophyton rubrum
B. Trichophyton violaceum
C. Trichophyton gypseum
D. Trichophyton verrucosum
E. Trichophyton tonsurans

10. Indicați vectorii pentru pilomicoza supurativă provocată de fungi


zoofili din genul Trychophyton:
A. Oamenii
B. Bovinele
C. Pisicile
D. Cainii
E. Rozătoarele

11. Toate semnele clinice sunt caracteristice pentru Tinea


capitis supurativă cu excepție:
A. placard pseudotumoral şi dureros, rotund-ovalar, de
obicei unic, fluctuent la palpare;
B. simptomul fagurilor de miere Celsi;
C. febră, cefalee, limfoadenopatie;
D. ruperea firelor de păr perifocală;
E. evoluție cronică.

12. Diagnosticul diferențial a Tinea barbae se face cu


următoarele maladii:
A. Sicozis stafilococic
B. Furuncul
C. Furuncul antracoid
D. Carcinomul
E. Nici unu din enumerate

13. Plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele reliefate
(circinate), cu marginea activă de creştere și acoperită de mici vezicule, papule, cruste;
examenul micologic evidențiază filamente miceliene lungi.
Care este cel mai probabil diagnostic:
A. Candidoza
B. Pitiriazisul versicolor
C. Rubromicoza (tinea corporis)
D. Psoriazis
E. Pitiriazis rozat Gibert
14. Aspectul lezional caracteristic pentru Tinea corporis (herpesul
circinat):
A. plăci eritematoase, rotund-ovolare , descuamative și
lichenificate central, asociate de prurit intens;
B. plăci maculo-papuloase, ovolare, acoperite central de
scuame fine, aderente, ca foița de țigară, la periferie
remarcându-se de un guleraș scuamos mai evident;
C. plăci maculo-papuloase, rotund-ovolare, acoperite de
scuame lamelare, ușor detașabile (semnul Auspitz pozitiv);
D. plăci eritematoase, rotund-ovolare, bine delimitate, acoperite de scuame aderente,
cu marginile papulo-veziculoase reliefate;
E. plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic (aspect în cocardă).

15. Metodele diagnostice informative în Tinea capitis


supurativă:
A. Examinare în lampa Wood
B. Microscopie
C. Medii de cultură
D. Teste cutanate
E. Aprecierea fenomenului «faguri de miere»

16. Metodele diagnostice informative în Tinea corporis:


A. Examinare în lampa Wood
B. Microscopie
C. Medii de cultură
D. Proba cu iod
E. Diascopie

17. Indicați speciile de dermatofiţi zoofili ce produc Tinea


facies la copii:
A. Microsporum canis
B. Microsporum ferrugineum
C. Microsporum audouini
D. Trichophyton violaceum
E. Trichophyton rubrum
18. Agenții patogeni în Tinea pedis:
A. Trichophyton violaceum
B. Trichophyton rubrum
C. Trichophyton mentagrophytes interdigitalis
D. Epidermophyton floccosum
E. Trichophyton tonsurans

19. Indicați speciile de dermatofiţi antropofili ce produc Tinea


corporis:
A. Trichophyton violaceum
B. Trichophyton rubrum
C. Trichophyton tonsurans
D. Microsporum ferrugineum
E. Trichophyton gypseum

20. Diagnosticul diferențial a Tinea capitis se face cu


următoarele maladii:
A. Seboree
B. Sifilisul
C. Alopecia areată
D. Lupusul eritematos
E. Toate cele enumerate

21. Keratomicozele:
A. Epidermofiție
B. Microsporie
C. Tricofiție
D. Favusul
E. Pitiriazisul versicolor

22. Levuroză:
A. Pitiriazisul versicolor
B. Vitiligo
C. Pitiriazisul simplex
D. Pitiriazisul rozat Gibert
E. Nici una din cele enumerate
23. Metodele diagnostic informative în dermatofiții:
A. microscopie;
B. medii de cultură;
C. lampa Wood;
D. diascopie;
E. toate cele enumerate.

24. Expresiile clinice sugestive pentru Tinea capitis:


A. plăci alopecice cu piele intactă;
B. plăci alopecice, eritemato-scuamoase cu perii rupți;
C. plăci alopecice în «luminișuri»;
D. plăci alopecice pseudotumorale cu eliminarea perilor
și puroiului la presiune;
E. plăci alopecice сu cicatrici atrofice.

25. Agenți patogeni în Microsporia zooantropofilă:


A. Microsporum ferrugineum
B. Microsporum canis
C. Microsporum audoini
D. Microsporum nanum
E. Toate cele enumerate

26. Manifestările clinice sugestive pentru tricofiţia infiltrativ-purulentă:


A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic
discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene
inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene in formă de
farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase a
scalpului şi bărbii
27. Manifestările clinice sugestive pentru Kerion Celsi:
A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret
scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la
emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa
scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm
de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame
galbene in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu
cel al urinei de şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase a
scalpului şi bărbii

28. Manifestările clinice sugestive pentru favusul scalpului:


A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără
afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari,
discret scuamoase, cu contur policiclic discret, părul
rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu
suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile,
părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene in formă de
farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase a scalpului şi
bărbii

29. Manifestările clinice sugestive pentru favusul scalpului:


A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea
părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret
scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm
de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa
scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8
mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene in formă de
farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase a scalpului şi
bărbii
30. Semnele clinice de candidoză cutanată în pliuri:
A. Macule hipopigmentate pe fundal hiperpigmentat
B. Placi erozive, acoperite de cruste melicerice
C. Plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase
D. Plăci eritemato-scuamoase cu margini reliefate, bine
delimitate
E. Focare-fiice adiacente

31. Agentul patogen al epidermofiției plantare:


A. Microsporum audoini
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton mentagrophytes var. interdigitale
D. Epidermophyton floccosum
E. Trichophyton verrucosum

32. Agentul patogen al rubromicozei:


A. Trichophyton tonsurans
B. Trichophyton verrucosum
C. Trichophyton purpureum
D. Trichophyton schoenleinii
E. Trichophyton gypseum
33. Fungi cu artrospori ectotrix “microides”:
A. Trichophyton gypseum
B. Trichophyton violaceum
C. Trichophyton verrucosum
D. Trichophyton tonsurans
E. Pityrosporum orbiculare

34. Agentul patogen ai microsporiei zooantropofile:


A. Microsporum audoini
B. Microsporum ferrugineum
C. Microsporum canis
D. Microsporum supgypseum
E. Microsporum gypseum

35. Agentul patogen al favusului:


A. Trichophyton mentagrophytes
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton schoenleinii
D. Trichophyton verrucosum
E. Epidermophyton floccosum

36. Agentul patogen comun pentru Tinea cruris:


A. Microsporum audoini
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton gypseum
D. Epidermophyton floccosum
E. Trichophyton verrucosum

37. Microscopia caracteristică în stomatită candidozică caracterizată prin plăci eritematoase,


edem, eroziuni şi depozit cremos:
A. Micelii (hife)
B. Pseudo-micelii (pseudo-hife)
C. Artrospori endotrix
D. Artrospori ectotrx
E. Cellule levurice inmugare
38. Semnele clinice de candidoză:
A. focare hipopigmentate, la periferie fundal hiperpigmentat;
B. focare erodate, macerate, la perifere cu epiderm detașat;
C. depuneri albicioase, cazeoase, initial ușor detașabile;
D. depuneri membranoase, hemoragice, inițial fixe;
E. focare-fiice adiacente.

39. Doza zilnică de grizeofulvină eficace în microsporia zooantropoifilă (mg/zi):


A. 10-14;
B. 15-25;
C. 26-40;
D. 41-60;
E. 61-100.

40. Doza zilnică de grizeofulvină eficace în tricofiție


zooantropoifilă (mg/zi):
A. 10-14;
B. 15-25;
C. 26-40;
D. 41-60;
E. 61-100.

41. Semnele clinice în stadiul de rezorbție al pitiriazisului versicolor:


A. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa
axilară;
B. lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
C. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa
axilară;
D. macule secundare hipopigmentate pe torace;
E. descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.
42. Macule secundare hipopigmentate descuamative sunt caracteristice pentru:
A. Vitiligo
B. Pitiriazis versicolor
C. Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
D. Pitiriazis simplex
E. Nici unu din enumerate

43. Diagnosticul diferențial leziunilor în pitiriazisul versicolor se face cu următoarele maladii:


F. Sifilisul secundar (rozeola)
G. Pitiriazisul rozat Gibert
H. Reacțiile post-medicamentoase
I. Rujeola
J. Nici unu din enumerate

44. Fungii endotrix:


A. Trichophyton gypseum
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton schoenleinii
D. Trichophyton violaceum
E. Trichophyton verrucosum
45. Fungii ectotrix:
A. Microsporum spp.
B. Trichophyton gypseum
C. Trichophyton tonsurans
D. Trichophyton schoenleinii
E. Trichophyton verrucosum

PEMFIGUS
1. Semnele clinice caracteristice pentru pemfigus vulgar:
A. Asboe-Hansen;
B. Nikolski;
C. „fenomenul de pară”;
D. Besnier-Mescerskii;
E. Auspitz.

2. Leziunile cutanate post-buloase în pemfigusul vulgar:


A. macula pigmentara;
B. eroziune;
C. crusta;
D. lichenificare;
E. tubercul.

3. Leziunile caracteristice pentru pemfigusul vulgar:


A. bule flasce care apar pe un fundal eritematos;
B. evolutie excentrică a leziunilor;
C. lipsa cresterii periferice a leziunilor;
D. semnul Nikolsky pozitiv.

4. Semnele clinice caracteristice pentru pemfigusul foliaceu:


A. afectarea marcata mucoaselor;
B. bule flasce care apar pe un fundal eritematos;
C. bule flasce care apar pe pielea și mucoasa aparent intactă;
D. eroziuni de culoare roz-roşie cu lichid seros, abundent;
E. cruste lamelare subţiri (foi de hârtie) transformate in
pluristratificate.
5. Leziunile cutanate caracteristice pentru pemfigusul seboreic
(pemfigusul eritematos sau sindromul Senear-Uscher):
A. placarde roz-roşietice, cu limite clare;
B. bule flasce pe suprafata placardelor;
C. prezenta scuamelor, albicioase, uscate, greu detaşabile,
cu spini cornoşi pe suprafata placardelor;
D. afectarea feţei şi a scalpului, cu diseminarea ulterioară
intesternal, interscapular, pliuri mari şi alte segmente cutanate;
E. afectarea marcata mucoaselor.

6. Leziunile cutanate caracteristice pentru pemfigusul vegetant:


A. eruptii papilomatoase;
B. veziculo-bule flasce şi pustule;
C. afectarea mucoaselor;
D. semnul Nikolsky constant pozitiv;
E. localizarea preponderenta în jurul orificiilor naturale şi în
pliurile cutanate.

7. Semnele clinice sugestive pentru pemfigusul vegetant:


A. localizarea preponderentă in pliuri;
B. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi
pustule;
C. prezenta depozitelor crustoase, cenuşie, sero- purulente
pe suprafaţa leziunilor, cu un miros fetid;
D. evoluţie severă, prognosticul nefavorabil;
E. semnul Nikolsky constant pozitiv.

8. Localizarea preponderentă a leziunilor cutanate în pliuri este caracteristică pentru


pemfigusul autoimun:
A. vulgar;
B. foliaceu;
C. eritematos;
D. vegetant;
E. nici unu din enumerate.

9. Afectarea mucoaselor este caracteristica pentru pemfigusul autoimun:


A. vulgar;
B. foliaceu;
C. eritematos;
D. vegetant;
E. nici unu din enumerate.
10. Testele informative pentru confirmarea diagnosticului în
pemfigusul autoimun:
A. Medii de cultura
B. Citodiagnostic Tzanck
C. DEM (doza eritematoasa minima )
D. Imunofluorescenţa directă şi indirectă
E. Examen histopatologic

11. Reperele diferenţiale ale pemfigusului vulgar (vs. foliaceu):


A. severitate mai pronunţată cu prognosticul nevavorabil;
B. clivaj acantolitic mai profund;
C. bule flasce care apar pe pielea si mucoasa aparent intactă;
D. bule flasce care apar pe un fundal eritematos, respectand mucoasa, prezența scuamo-
crustelor pluristratificate;
E. severitate mai puțin pronunțată, prognosticul mai favorabil.

12. Reperele diferenţiale ale pemfigusului foliaceu (vs. vulgar):


A. severitate mai puțin pronunțată, prognosticul mai favorabil;
B. clivaj acantolitic mai superficial;
C. bule flasce care apar pe pielea și mucoasa aparent intactă;
D. bule flasce care apar pe un fundal eritematos, respectand mucoasa, prezența
scuamo-crustelor pluristratificate;
E. severitate mai pronunțată, prognosticul nefavorabil.
13. Leziune primară caracteristică pentru pemfigus vulgar:
A. papula;
B. tubercul;
C. urtica;
D. bula;
E. nici una din cele enumerate.

14. Leziune primară caracteristică pentru pemfigus vulgar:


A. papula;
B. tubercul;
C. urtica;
D. bula;
E. pustula.

15. Revalența histopatologică a semnului Nicolsky în


pemfigus vulgar:
A. parakeratoză;
B. acantoză;
C. acantoliză;
D. spongioză;
E. granuloză.

16. Sediul clivajului în dermatita herpetiformă Duhring:


A. stratul cornos;
B. stratul granulos;
C. membrana bazală și vîrful papilelor dermice;
D. stratul spinos;
E. stratul reticular al dermei.

17. Testele informative în dermatita herpetiformă Duhring:


A. eozinofilie în bule și sânge;
B. imunofluorescența granulară de IgA în vîrful papilelor
dermice;
C. imunofluorescența de IgG în stratul malpigian al
epidermului;
D. testul Jadasson – pozitiv;
E. semnul Nicolsky – pozitiv.
18. Dematozele buloase cu clivaj în stratul spinos:
A. pemfigus foliaceu;
B. pemfigus vegetant;
C. pemfigus vulgar;
D. pemfigus seboreic;
E. toate cele enumerate.

19. Dematozele buloase cu clivaj în stratul granulos:


A. pemfigus foliaceu;
B. pemfigus vegetant;
C. pemfigus vulgar;
D. pemfigus seboreic;
E. toate cele enumerate.

20. Sediul clivajului în pemfigus seboreic:


A. stratul bazal;
B. stratul spinos;
C. stratul granulos;
D. stratul cornos;
E. membrana bazală.
21. Opțiunile tratamentului general în pemfigusul autoimun:
A. antibioticoterapie prelungită;
B. prednisolon în doze medii;
C. prednisolon în doze mari – până la 3mg/kg/zi;
D. citostatice;
E. plasmafereză.

22. Reperele diferențiale ale pemfigusului vulgar (vs.vegetant):


A. localizarea preponderentă în pliuri;
B. bule flasce diseminate pe piele și mucoasa aparent intactă;
C. semnul Nicolsky constant pozitiv;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule;
E. evoluție mai severă;
PIODERMITA

21. Indicați formă clinică de piodermie provocată de stafiloci:


A. Impetigo bulos
B. Impetigo contagios Tilbury-Fox
C. Foliculită
D. Perifoliculită
E. Nici unul din enumerate

22. Definiţia foliculitei:


a. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte
la imnodeprimaţi
b. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează
foliculul pilos în toalitate
c. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi
musteţii, survenind la bărbatul adult
d. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare
apocrine
e. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză

23. Toate următoarele topicele sunt necesare pentru foliculită cu


excepție:
F. Dermatocorticoizi
G. Antiseptice
H. Antibiotice
I. Coloranți anilinici
J. Comprese calde

24. Inflamație supurativă foliculară, acută sau cronică provocată


de stafilococi se numește:
A. Impetigo Bockhard
B. Impetigo contagios Tilbury-Fox
C. Impetigo bulos
D. Foliculită
E. Perifoliculită

25. Indicați factorii predisposanți în inițierea foliculitei


bacteriene:
A. Pansamente ocluzive și macerația
B. Folosirea dermatocorticoizelor
C. Sindromul seboreic (pielea grasă și acne)
D. Epilarea des efectuată
E. Toate cele enumerate
26. Indicați stări favorizante în apariția piodermitelor:
A. Xeroza și pruritul
B. Scăderea imunității generale
C. Schimbări endocrine
D. Paraneoplazii
E. Toate cele enumerate

27. Stafilococia profundă:


A. Impetigo bulos
B. Impetigo Bockhard
C. Impetigo contagios
D. Ectima
E. Carbuncul

28. Posibile complicații tratamentului neadecvat ale


piodermei profunde cu localizare pe ceafă:
A. Erizipel
B. Flegmonă
C. Tromboză sinusului cavernos
D. Septicemia
E. Toate cele enumerate

29. Toate următoarele măsuri sunt necesare la bolnavii cu


furuncul antracoid
localizat pe ceafă excepție fiind:
A. Internarea
B. Antibioticoterapia
C. Aplicarea compreselor calde
D. Aplicarea dermatocorticoizilor
E. Intervenție chirurgicală

30. Infecție cutanată superficială, frecventă la copii, bine


răspunde la un tratament topic antibacterian:
A. Herpes simplex
B. Impetigo streptococic contagios
C. Foliculitele
D. Sicozis vulgar
E. Psoriazis
31. Cheilita angulară caracterizată prin placi erozive
acoperite de cruste melicerice este provocată de:
A. Candida
B. Streptococul
C. Treponema pallidum
D. Stafilococul
E. Virus herpes simplex

32. Placi erosive la nivelul comisurilor bucale, acoperite de


cruste melicerice sunt caracteristice pentru:
a. Herpes simplex
b. Impetigo streptococică
c. Foliculitele
d. Sicozis vulgar
e. Psoriazis

33. Toate următoarele topicele sunt eficace în cheilita angulară


cu excepție:
A. Coloranți anilinici
B. Sprai-uri cu antibioticele
C. Pomezi antibacteriene
D. Dermatocorticoizi
E. Comprese calde

34. Definiţia cheilitei angulare:


A. Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
B. Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin
formarea de ulceraţii acoperite cu cruste presate aderente
C. Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat
superficial, cu margini bine delimitate
D. Infecţie cutanată superficială buloasă (flictenă)
E. Inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea
pliurilor

35. Diagnosicul diferențial al impetigo-ului


contagios se face cu:
A. Impetigo-ul Bockhard
B. Impetigo-ul bulos
C. Herpesul simplex
D. Tinea facies
E. Erupţiile postmedicamentoase
36. Indicați formele clinice de streptococii cutanate:
A. Cheilita angulară
B. Impetigo streptococic contagios
C. Sicozis vulgar
D. Erizipel
E. Pitiriazis simplex

37. În hidrosadenită supurativă sunt atacate:


A. Glandele sudoripare apocrine
B. Glandele sudoripare eccrine
C. Glandele sebacee
D. Toate enumerate
E. Nici unul din cele enumerate

38. Diagnosticul diferențial a hidrosadenitei


supurative se face cu:
A. Carbunculul
B. Scrofulodermă
C. Actinomicoză
D. Intertrigo-ul candidozic
E. Foliculitele și perifoliculitele

39. Definiţia hidrosadenitei:


A. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi
B. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în totalitate
C. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la bărbatul adult
D. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
E. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
40. O stafilococie acută, superficială şi contagioasă caracterizată prin bule mari, flasce care se
deschid rapid, lasând suprafeţele erozive şi acoperându-se de cruste galbene melicerice se
numește:
A. Erizipel
B. Impetigo bulos
C. Impetigo contagios
D. Ectima
E. Nici unul din enumerate

41. Semnele clinice caracteristice pentru impetigo bulos stafilococic:


A. Veziculele dispuse circinat
B. Bule mari, flasce, superficiale situate pe
tegument eritematos
C. Bule mari, aflate sub tensiune pe tegument
normal
D. Cruste galbene melicerice
E. Fragilitatea tegumentară

42. Piodermia caracterizată prin bule mari, flasce, superficiale situate pe tegument eritematos,
cruste galbene melicerice, arii erodate, associate de febră, starea generală gravă se numește:
A. Pemmfigus epidemic nou-născuților
B. Pemfigus vulgar
C. Epidermoliza buloasă
D. Eritrodermia Brocq
E. Eritrodermia Ritter von Rittersheim

43. Dermo-epidermită acută produsă de streptococul se numește:


A. Eritrasma
B. Erizipel
C. Eritrodermia
D. Eritroza fieții (rozacea)
E. Eczema
44. Placard eritemato-edematos delimitat de un halou periferic în «pata de ulei» sau «limbi de
foc» este caracteristic pentru:
A. Tinea facies
B. Erizipel
C. Eritem fix
D. Dermatita de contact
E. Dermatita (eczema) atopică

45. Care din următoarele semnele clinice sunt caracteristice


pentru erizipel:
A. Debut acut, febră, frisoane
B. Placard eritemato-edematos delimitat de un halou
periferic în «pata de ulei» sau «limbi de foc»
C. Localizarea preponderantă pe gambă sau față
D. Limfedem cronic, elefantiazis după mai multe
recidive
E. Toate cele enumerate

46. Inflamație foliculară profundă, supurativă, recurentă a


bărbii și mustății se numește:
A. Osteofoliculita
B. Sicozis vulgar
C. Sicozis parazitar
D. Furuncul
E. Carbuncul

47. Infecție piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de


ulcerații acoperite cu cruste presate aderente se numește:
A. Impetigo Bockhard
B. Impetigo contagios
C. Impetigo bulos
D. Ectima
E. Rupia
48. Factorii favorizanți în dezvoltarea ectimei piogenice:
A. Starea imuno-deficitară
B. Plăgile superficiale
C. Deficienţele metabolice
D. Igiena deficitară
E. Toate cele enumerate

49. Diagnostic diferențial al ectimei streptococice se face cu:


A. Ectima sifilitică
B. Ectima scabioasă
C. Ectima posttraumatică
D. Rupia
E. Impetigo

50. Infecţie piococică foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză se


numește:
A. Osteofoliculita
B. Sicozis stafilococic
C. Sicozis parazitar
D. Furuncul
E. Ectima

51. Definiţia furunculului:


A. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi
B. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în totalitate
C. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la bărbatul adult
D. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
E. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
52. Afecţiune inflamatorie piococică recurentă a glandelor sudoripare se
numește:
A. Carbunculul
B. Scrofulodermă
C. Actinomicoză
D. Intertrigo-ul
E. Hidrosadenita

53. Algoritmul de tratament topic a hidrosadenitei


în stadiul de infiltrație:
a. Dematocorticoizi
b. Keratoplastice
c. Carenți de frecvență înaltă
d. Comprese umede calde
e. Toate cele enumerate

54. Algoritmul de tratament topic în stadiul de infiltrație a


furunculului:
a. Dematocorticoizi
b. Keratoplastice
c. Carenți de frecvență înaltă
d. Comprese umede calde
e. Comprese umede reci

55. Algoritmul de tratament topic la deschiderea


furunculului:
a. Soluții hipertonice
b. Soluții dezinfectante
c. Carenți de frecvență înaltă
d. Dematocorticoizi
e. Masaj

56. Piodermita cu etiologie primară stafilococică:


a. ectima;
b. erizipel;
c. eritrasmă;
d. foliculită superficială;
e. impetigo contagios.
PSORIAZIS

76. Leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi


confluarea, acoperite de scuame lamelare la detașarea cărora se
constată semnul Auspitz sunt caracteristice pentru:
F. sifilis;
G. psoriazis;
H. lichen plan;
I. scabie;
J. tinea.

77. Depresiuni punctiforme și onicogrifoză este caracteristică pentru afectarea unghială în:
A. sifilis;
B. psoriazis;
C. lichen plan;
D. microsporie;
E. nici una din enumerate.

78. Leziune principala în psoriazis:


A. pustula;
B. papula;
C. macula;
D. urtica;
E. vezicula.
79. Indicați stadiul evolutiv pentru psoriazis în care se
constată formarea placardelor prin creşterea periferică și
confluarea papulelor:
A. avansare;
B. stagnare;
C. regresiune;
D. remisiune;
E. nici unul din cele enumerate.

80. Semnul clinic caracteristic pentru psoriazis vulgar:


A. Wickham;
B. Jadasson;
C. Auspitz;
D. Baltzer;
E. Besnier-Mescersky.

81. Semnele clinice sugestive pentru psoriazis în stadiul de


regresiune:
A. triada psoriazică negativa;
B. inălbirea centrală a leziunilor;
C. creşterea periferică şi confluarea leziunilor;
D. apariţia leziunilor noi;
E. semnul Pilnov pozitiv.

82. Semnele sugestive pentru papulele în lichen plan:


A. culoarea roşu-violacee;
B. contur poligonal;
C. prezența pe suprafata reţelei albicioase si luciu;
D. ombilicata central;
E. prezența gulerașului periferic Biett.

83. Semnele clinice sugestive pentru eritrodermia psoriazică


umedă și edematoasă:
A. alterarea stării generale, limfadenopatie, prurit
intens;
B. insule de piele intactă;
C. leziuni infiltrative, edematoase (uneori, exudative)cu
descuamarea in lambouri;
D. modificări unghiale severe şi alopecie difuză;
E. prognosticul favorabil.
84. Topografia preferenţială a leziunilor cutanate în
psoriazisul vulgar:
A. scalp;
B. mucoase;
C. feţele de flexie ale articulaţiilor mari;
D. feţele de extensie ale articulaţiilor mari;
E. regiunea lombo-sacrala.

85. Apariţia leziunilor tipice de lichen plan în locul


unui traumatism cutanat poartă denumirea fenomenului:
A. Koebner;
B. Wickham;
C. Auspitz;
D. Baltzer;
E. Nicolsky.

86. Papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee,


poligonale, plate, netede şi lucioase, ombilicate central, cu
o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham),
localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor
superioare sunt caracteristice pentru:
A. psoriazis;
B. lichen plan;
C. sifilis;
D. bazaliom;
E. sarcomul Kaposi.

87. Diagnosticul diferential leziunilor cutanate în


lichen plan se face cu urmatoarele maladii:
A. psoriazis;
B. sifilisul;
C. veruci;
D. prurigo;
E. rozacea.

88. Afectarea tipica a mucoasei bucale caracterizată


prin noduli mici (2 mm), cu aranjament bizar de reţea
(network), frunză de ferigă, sau în plăci, acoperite cu
depuneri alb-gri este caracteristică pentru:
A. Candidoza
B. Lichenul plan
C. Sifilisul
D. Leucoplazie
E. Nici una din cele enumerate
89. Topicele care provoacă eritrodermie psoriatică:
A. Antralină
B. Gudroane
C. Keratolitice de concentraţie mare
D. Dermatocorticoizi
E. Toate cele enumerate

90. Eritrodermia se observă în următoarele dermatoze:


A. Psoriazis
B. T-limfom
C. Ichtioza vulgară
D. Lichenul plan
E. Sclerodermia

91. Leziunea principală pentru psoriasis vulgar:


A. nodozitate;
B. papula;
C. urtica;
D. tubercul;
E. pustula.

92. Topicele contraindicate în stadiul de acutizare


psoriazisului:
A. dermatocorticoizi;
B. acidul salicilic 1-2%;
C. acidul salicilic 5-10%;
D. uree 10-20%;
E. cignolina.

93. Lungimea de undă UVB în tratamentul psoriazisului:


A. 210-230 nm;
B. 240-280 nm;
C. 290-320 nm;
D. 320-400 nm;
E. 410-450 nm.
94. Prin gratajul metodic Brocq al scuamelor de pe leziunile
psoriatice se evidenţiază apariţia unei sângerări punctiforme care se
numește fenomenul:
A. Wickham
B. Koebner
C. Baltzer
D. Nicolsky
E. Hardy

95. Diagnosticul diferențial a leziunilor psoriatice cu


localizare pe scalp (corona psoriatică) se face cu următoarele
maladii:
A. Sifilisul secundar
B. Tinea capitis
C. Alopecia areată
D. Sclerodermie
E. Toate cele enumerate

96. Dermatoză cu leziuni primare de papule pruriginoase, de culoare


roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase, ombilicate
central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham),
localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor
superioare:
A. Lichenul plan
B. Psoriazisul
C. Sarcomul Kaposi
D. Molluscum contagios
E. Nici una din cele enumerate
97. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru psoriazisul vulgar:
A. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie),
dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos (Biett);
B. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de
scuame lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham), localizate cu
predilecţie pe partea flexorie a membrelor superioare;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.

98. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru lichenul plan:


A. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie),
dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos (Biett);
B. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de scuame
lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham),
localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor superioare;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.
99. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru psoriazisul vulgar:
A. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie),
dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos (Biett);
B. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de
scuame lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham), localizate cu
predilecţie pe partea flexorie a membrelor superioare;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.

100. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru lichenul plan:


A. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie),
dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos (Biett);
B. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de scuame
lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham),
localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor superioare;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.
101. Durata medie de realizare a reacţiei Köbner în
psoriazis:
A. Câteva ore
B. 24 ore
C. 1-3 zile
D. 7-9 zile
E. 20-30 zile

102. Testul clinic sugestiv pentru lichenul plan:


A. Nicolsky
B. Jadasson
C. Baltzer
D. Wickham
E. Rumpell-Leede-Koncealovsky
SCABIE

57. Papule și vezicule perlate situate «perechi» asociate de prurit


sever nocturn sunt caracteristice pentru:
A. Lichenul plan
B. Psoriazis
C. Scabie
D. Eritemul polimorf
E. Nici unul din cele enumerate

58. Papule și vezicule perlate situate «perechi» la nivelul palmelor


și plantelor la copii sub 1 an, asociate de prurit sunt
caracteristice pentru:
A. Psoriazis
B. Scabie
C. Epidermoliza buloasă
D. Lichenul plan
E. Tinea pedis

59. Indicați topicele eficiente în scabie la copii sub 10 ani:


A. Benzil benzoatul
B. Permetrina
C. Lindan
D. Malathion
E. Sulful
60. Indicați topicele eficiente la adulți:
A. Permetrina
B. Lindan
C. Malathion
D. Crotamiton
E. Gudron

61. Zonele de afectare preferențială în scabie la adulți:


A. spațiile interdigitale ale mâinilor;
B. palme și plante;
C. față;
D. abdomen;
E. fese și coapse.

62. Leziunile caracteristice pentru scabie:


A. papule plate, poligonale, strălucitoare, ombilicate;
B. papule și vezicule grupate;
C. papule și vezicule situate «perechi»;
D. papule perlate, emisferice, ombilicate;
E. papule plate, keratozice.

63. Indicați dermatoză frecvent complicată de piodermie:


A. Lichenul plan
B. Scabie
C. Sclerodermie
D. Psoriazisul
E. Nici una din cele enumerate

64. Complicațiile frecvente în scabie:


A. piodermizare;
B. eczematizare;
C. hipertricoză;
D. nici una din cele enumerate;
E. toate cele enumerate.
65. Semnul caracteristic în scabie la nivelul
articulaţiilor:
A. Hardi
B. Wickhem
C. Auspitz
D. Nikolskii
E. Jadasson

TBC

1. Indicați formă clinică a tuberculozei cutanate cu o evoluție benignă la persoanele imunizate


care se constată prin infectare exogenă, mai frecvent urmată de o traumă:
A. şancrul tuberculos;
B. tuberculoza verucoasă;
C. tuberculoza miliară acută;
D. lupus vulgar;
E. scrofuloderma

2. Indicați formă clinică a tuberculidei care reprezintă o reacţie imuno-


alergică cutanată la produşi micobacterieni în circulaţia sanguină și
se caracterizează prin noduli centrate de necroză, ulceraţii
crateriforme, cicatrici varioliforme:
A. lichenul scrofulos;
B. tuberculoza papulo-necrotică;
C. eritemul indurat Bazin;
D. tuberculoza verucoasă;
E. tuberculoza miliară acută.

3. Indicați formă clinică a infecției micobacteriene pătrunsă în piele prin continuitate din
ganglionii limfatici afectaţi sau prin cale limfatică pentru care sunt caracteristice cicatrici
neregulate, retractate, vicioase, însoţite de aderenţe fibroase produse în urmă rezorbției
nodozitățiilor situate de predilecţie în regiunea cervico-maxilară şi latero-cervicală:
A. tuberculoza miliară acută;
B. lupus vulgar;
C. scrofuloderma;
D. tuberculoza verucoasă;
E. nici una din cele enumerate.
4. Datele sugestive pentru scrofulodermă:
A. se produce prin cale hematogenă;
B. frecvență înaltă la copii şi adolescenţi;
C. localizarea de predilecţie în regiunea cervico-maxilară şi
latero-cervicală;
D. inflamaţia similară unui „abces rece”;
E. cicatrici neregulate, retractate, vicioase, însoţite de aderenţe
fibroase.

5. Semnele clinice sugestive pentru lupusul vulgar:


A. localizarea predilectă a leziunilor este faţa (nas, obraji,
urechi) şi gâtul;
B. plăci constituite din tuberculi cu suprafaţa netedă şi
lucioasă;
C. semnul „jeleului de mere” pozitiv;
D. semnul Pospelov (de “prăbuşire” a sondei) negativ;
E. evoluție îndelungată cu apariția leziunilor de recidivă în
locul cicatricei vechi.

6. Semnele sugestive pentru lichen scrofulozorum:


A. o variantă tipică a tuberculozei cutanate;
B. evoluţie benignă;
C. frecvență înaltă la copii şi adolescenţi;
D. papule perifoliculare, miliare, centrate de o mică
pustulă, scuamă sau crustă, fără tendință spre
confluare, asubiective;
E. hipopigmentări sau cicatrici punctiforme rezorbtive.

7. Semnele sugestive pentru eritemul indurativ Bazin:


A. o formă de tuberculoză cutanată tipică;
B. frecvență înaltă la sexul feminin;
C. localizarea leziunilor predilectă pe gambe;
D. erupții nodulare, hipodermice, puţin dureroase;
E. atrofie cicatriceală finală.
8. Semnele sugestive pentru ulcerul tuberculos:
A. o formă progresivă, multibacilară la nivelul joncţiunii
muco-cutanate;
B. frecventă la pacienţii cu tuberculoză internă avansată
şi reactivitate scăzută sau anergie la bacilul Koch;
C. contaminarea prin cale hematogenă;
D. ulcere, dureroase, margini moi şi festonate, funful cărora este acoperit de
granulaţii miliare roşie-gălbuie (Trelat);
E. exulcerație cu un aspect strălucitor, indolor, baza cartonată, culoarea roșie-aramie,
marginile estompate.

9. Semnele sugestive pentru lepră tuberculoidă:


A. evoluție benignă;
B. contagiozitate scăzută;
C. macule şi plăci cu marginile uşor ridicate şi bine
conturate, de culoare discret eritematoasă sau
hipopigmentată;
D. tubercule şi nodozităţi indolore;
E. scăderea sensibilităţii dolore, termice şi tactile.

10. Leziunile cutanate caracteristice pentru lepră tuberculoidă:


A. unice, dipuse asimetric;
B. macule şi plăci cu marginile uşor ridicate şi bine conturate, de culoare discret
eritematoasă sau hipopigmentată;
C. plăci hiperkeratozice, simetrice, acoperite de
scuame lamelare, ușor detașabile, semnul Auspitz
pozitiv;
D. extensie excentrică centrifugă a leziunilor;
E. căderea firelor de păr, dereglarea funcţiei a
glandelor sudoripare şi sebacee în focare.
11. O formă instabilă a leprei caracterizată prin erupţiie cutanate
polimorfe, variabile la număr, prezentate de macule şi plăci
inelare cu marginile slab conturate şi cu centrul deprimat,
diminuarea moderată al sensibilităţii se numește lepră:
A. borderline;
B. lepromatoasă;
C. tuberculoidă;
D. borderline- tuberculoidă;
E. borderline- lepromatoasă.

12. Leziunile cutanate caracteristice pentru lepră lepromatoasă:


A. tubercule şi nodozităţi indolore, de consistenţă dur-
elastică cu evoluție spre ulcerație și cicatrizare;
B. hiperfuncţia glandelor sebacee;
C. hipofuncţia a glandelor sudoripare şi căderea părului
la nivelul arcadelor supraorbitale şi alte zone faciale
cu respectarea scalpului;
D. un aspect caracteristic de “facies leonin”;
E. alopecia areată.

13. Datele sugestive pentru lepra lepromatoasă:


A. evoluție gravă;
B. contagiozitate sporită;
C. hipofuncţionalitate a glandelor sebacee;
D. hipofuncţia a glandelor sudoripare şi căderea părului
la nivelul arcadelor supraorbitale şi alte zone faciale cu
respectarea scalpului;
E. tubercule şi nodozităţi indolore, de consistenţă dur-
elastică cu evoluție spre ulcerație și cicatrizare.

14. Semnul „jeleului de mere” la diascopie leziunelor cutanate (tubercule) este caracteristic
pentru:
A. Lupus eritematos
B. Lupus vulgar
C. Sifilis tertiar
D. Lepra
E. Tricofitie
15. Durata monitorizării postterapeutice în lepra lepromatoasă:
A. 1 an;
B. 2 ani;
C. 3 ani;
D. 4 ani;
E. 5 ani.

16. Durata tratamentului în lepra lepromatoasă:


A. 1 lună;
B. 3 luni;
C. 6 luni;
D. 1 an;
E. 2 ani.

17. Durata monitorizării postterapeutice în lepra tuberculoidă:


A. 1 an;
B. 2 ani;
C. 3 ani;
D. 4 ani;
E. 5 ani.

18. Durata tratamentului în lepra tuberculoidă:


A. 1 lună;
B. 3 luni;
C. 6 luni;
D. 1 an;
E. 2 ani.

SIFILIS

1. Indicați stadiul al sifilisului dobândit în care se observ leziunile papuloase palmo-plantare:


A. primar;
B. latent recent;
C. secundar;
D. terțiar;
E. latent tardiv.
2. Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase lenticulare cu localizare indicată se face cu
următoarele maladii:
A. Psoriasis
B. Lichenul plan;
C. Lichenul simplex
D. Prurigo
E. Tinea mannum

3. Leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie), dure


la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș
scuamos (Biett) sunt caracteristice pentru următoarea
maladie:
A. Psoriazis
B. Lichen plan
C. Sifilisul secundar
D. Lichen simplex
E. Prurigo

4. Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:


A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. baza cartonată;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate.

5. Expresii clinice ale alopeciei sifilitice:


A. plăci alopecice (rărirea părului), margini rău delimitate, tegumentul neschimbat,
cu un aspect neregulat asemănător cu "stofa mâncată de molii";
B. plăci alopecice lipsite complet de păr, margini bine delimitate, ovolar-rotunde,
tegumentul neschimbat, ,,semn de exclamare” pozitiv;
C. plăci alopecice rotunde, unice, cu suprafața scuamoasă,
părul rupt la 5-8mm de la emergență, hiperkeratoză
foliculară pronunțată;
D. plăci alopecice mici, rotunde, multiple, cu suprafața
scuamoasă, părul rupt la 0-2mm de la emergență;
E. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu
scuame galbene in formă de farfurie avand un miros
neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci.
6. Papulele lenticulare care prin rezorbție formează un
guleraş descuamativ periferic, "gulerul lui Biett", sunt
caracteristice pentru:
A. Psoriazis
B. Lichen plan
C. Lichen scrofulozorum
D. Sifilisul secundar
E. Lepra

7. Manifestările sugestive cutaneo-mucoase pentru sifilis


congenital al nou-născutului sunt:
A. pemfigusul palmo-plantar al nou născutului;
B. infiltraţia Hohsinger;
C. rinita sau coriza sifilitică;
D. sifilidele papuloase;
E. eritrodermia Ritter von Rittersheim

8. Papule, caracterizate prin plăci depapilate sau depozite aderente,


limba luând aspect de "plăci în livadă cosită", sunt observate în
sifilisul:
A. primar seronegativ;
B. primar seropozitiv;
C. secundar;
D. latent;
E. terțiar.

9. Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase în colțul gurii se


face cu următoarele maladii:
A. Candidoză
B. Streptococie cutanată
C. Herpesul simplex
D. Nici una din cele enumerate
E. Toate cele enumerate

10. Indicați o variantă al sifilidelor papuloase la nivelul palmo-


plantar:
A. miliare;
B. lenticulare;
C. numulare;
D. condiloamele late;
E. condiloamele acuminate.
11. Aspectul lezional al rozeolei sifilitice:
A. macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-aprins, cu
diametrul de 5-15 mm, nereliefate, fără descuamaţie, nepruriginoase, dispăr la
vitropresiune, localizate predominant pe torace (feţele antero-laterale);
B. placă heraldică pe trunchi, urmată de macule fiice roșie, localizate de-a lungul liniilor
Langher, acoperite de scuame fine cu aspect de foaie de ţigară;
C. plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele
reliefate (circinate), cu marginea activă de creştere și acoperită de mici vezicule,
papule, cruste;
D. plăci eritematoase, rotund-ovolare , descuamative și lichenificate central, asociate de
prurit intens;
E. plăci maculo-papuloase, rotund-ovolare, acoperite de scuame lamelare, ușor
detașabile (semnul Auspitz pozitiv).

12. Macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-aprins, nereliefate,


fără descuamaţie, nepruriginoase, dispăr la vitropresiune, localizate predominant pe torace
(feţele antero-laterale) este caracteristic pentru sifilis:
A. Primar
B. Secundar
C. Latent recent
D. Latent tardiv
E. Nici unul din enumerate

13. Manifestările clinice caracteristice pentru rozeola sifilitică:


A. macule vasculare, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-aprins,
nereliefate, fără descuamaţie, dispăr la vitropresiune;
B. localizate predominant pe torace (feţele antero-laterale)
C. lipsa semnelor subiective;
D. testul Baltzer negativ;
E. testul Wickhem pozitiv.
14. Sediul histologic incipient de formare a sifilidelor papuloase:
A. epidermul subcorneal;
B. epidermul suprabazal;
C. dermul papilar;
D. dermul reticular;
E. hipoderm.

15. Varietăți de angina sifilitică:


A. eritematoasă;
B. papuloasă;
C. veziculoasă;
D. buloasă;
E. urticariană.

16. Manifestările clinice caracteristice pentru adenopatia sifilitică:


A. apare la 7-8 zile de la instalarea siflomului primar;
B. este regională şi, de regulă, unilaterală;
C. ganglionii afectaţi sunt măriţi în volum, dur-elastici, neaderenţi între ei și indolori
la palpare;
D. tegumentul adiacent nu este schimbat;
E. evoluţia lentă şi îndelungată cu apariţia unor cicatrici neregulate, retractate, vicioase,
însoţite de aderenţe fibroase.

17. Goma sifilitică este caracteristică pentru sifilisul:


A. Primar
B. Secundar
C. Terțiar
D. Congenital
E. Latent
18. Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:
A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
E. toate cele enumerate.

19. Variantă ai sifilidelor tuberculoase:


A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
E. toate cele enumerate.

20. Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:


A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
E. toate cele enumerate.

21. Manifestările clinice caracteristice pentru condiloma lată:


A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa plată,
erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de diferite
mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea cefalica,
periorificial, regiunea bărbii;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite de depozite
crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros fetid, localizate preponderent în pliuri;
E. plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase la nivelul pliurilor, focare-fiice
adiacente.
22. Diagnosticul diferențial al condiloamelor late sifilitice se face cu următoarele maladii:
A. Сondiloamele acuminate
B. Varicii hemoroidali
C. Șancrul moale
D. Pemfigusul vegetant
E. Psoriazisul

23. Leziunea primară ce reprezintă


condiloamele late luetice:
A. maculă;
B. bulă;
C. nodozitate;
D. tubercul;
E. papula.

24. Sifilidele pustuloase profunde:


A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).

25. Papulo-pustule, ce necrotizează în partea centrală, dând ulceraţii acoperite de cruste


concentrice, pluristratificate, cu o evoluţie lentă şi rezorbție prin formarea cicatricei
observate la bolnavi cu sifilis secundar imunodeprimați se numește:
A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).

26. Formațiuni de tip pustulos, situată pe un fond infiltrativ, lipsită de semne inflamatorii,
acoperită de crustă pluristratificată, se videcă fără cicatrici, observată în sifilis secundar la
bolnavi imunodeprimați se numește:
A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).
27. Pupulo-pustule localizate pe faţă şi regiunea posterioară a trunchiului,
aparute în fazele tardive ale sifilisului secundar şi manifestate sub forma
unor proeminenţe dispuse la nivel folicular se numesc:
A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).

28. Datele sugestive pentru sifilisul primar:


A. șancrul dur;
B. limfadenită regională (satelită);
C. prezența Treponemei pallidum în materialul recoltat;
D. teste serologice pozitive;
E. rozeola sifilitică.

29. Manifestările clinice sugestive pentru anghina


eritematoasă sifilitică:
A. asimptomatică subiectivă;
B. semne generale pronunţate (febră, frisoane,
fatigabilitate);
C. leziuni eritematoase bine conturate;
D. papule erozive;
E. voce nazonată şi disfonie.

30. Varietățile clinice de alopecie sifilitică:


A. în luminișuri;
B. difuză;
C. seboreică;
D. areată;
E. ofiazică.
31. Expresia clinică sugestivă pentru rozeola sifilitică:
A. macule vasculare neinflamatorii (telangiectazii) ;
B. macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 mm;
C. macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm;
D. macule hemoragice;
E. macule discromice.

32. Ariile elective de localizare a rozeolei luetice:


A. faţă;
B. ariile genitale;
C. palme şi plante;
D. pliurile mari
E. trunchi şi flancuri

33. Manifestările clinice sugestive pentru tuberculul luetic:


A. leziuni dure, asimetrice, tendinţă la extindere periferică;
B. cicatrici “imperfecte” cu tuberculi de recidivă;
C. semnul de vitropresiune “marmelada de mere” - pozitiv;
D. chenar cu perle epiteliomatoase;
E. anestezie termică locală.
34. Expresia histopatologică a sifilidelor tuberculoase:
A. microabscese epidermale cu neutrofili;
B. microbscese epidermale cu limfocite;
C. infiltrate perivasculare eozinofilice;
D. granulom;
E. fibrom.

35. Expresia clinică a leucomelanodermiei sifilitice:


A. infiltrate papuloase pe organele genitale;
B. papule erozive pe mucoase;
C. macule primare hipopigmentate cu halou
hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa axilară;
D. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat
pe gât, trunchi şi fosa axilară;
E. macule hipopigmentate pe torace, discret scuamoase,
pozitive în proba Baltzer.

36. Semnele clinice caracteristice pentru leucomelanodermie sifilitică:


F. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa
axilară;
G. lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
H. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa
axilară;
I. macule secundare hipopigmentate pe torace;
J. descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.
37. Macule primare hipopigmentate netede sunt caracteristice pentru:
F. Vitiligo
G. Pitiriazis versicolor
H. Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
I. Pitiriazisul simplex
J. Nici unu din enumerate

38. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru sifilisul secundar:


F. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă
(arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos
(Biett);
G. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de scuame
lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz;
H. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham), localizate cu
predilecţie pe partea flexorie a membrelor superioare;
I. toate cele enumerate;
J. nici unu din enumerate.

39. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru sifilisul secundar:


A. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă
(arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos
(Biett);
B. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de scuame
lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham), localizate cu
predilecţie pe partea flexorie a membrelor superioare;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.
40. Manifestările clinice caracteristice pentru condiloma lată:
A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa plată,
erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de diferite
mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea
cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite de depozite
crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros fetid, localizate preponderent în pliuri;
E. plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase la nivelul pliurilor, focare-
fiice adiacente.

41. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru sifilisul secundar:


A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa plată,
erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de diferite
mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
C. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite de depozite
crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros fetid, localizate preponderent în pliuri;
D. toate cele enumerate;
E. nici unu din enumerate.

42. Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:


A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. baza cartonată;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate.
43. Șancrul dur – formele clinice atipice:
A. Șancrul amigdalian
B. Șancrul panariciu
C. Edemul indurativ
D. Fagedismul
E. Edemul infiltrativ

44. Diagnosticul diferențial rozeolei sifilitice se face cu următoarele maladii:


K. Pitiriazisul versicolor
L. Pitiriazisul rozat Gibert
M. Reacțiile post-medicamentoase
N. Rujeola
O. Nici unu din enumerate
TUMORILE

1. Semnele clinice sugestive pentru bazaliom:


A. noduli indurați translucizi;
B. margine perlate ale ulcerațiilor;
C. metastaze precoce în ganglionii limfatici regionali;
D. metastaze precoce la distanță;
E. telangectazii.

2. Substratul histologic de dezvoltare a bazaliomului:


A. membrane bazală;
B. celule germinative;
C. celule spinoase;
D. celule granuloase;
E. cellule cornoase.

3. Formă clinică de bazaliom:


A. nodular;
B. plan-cicatricial;
C. ulceros (ulcus rodens);
D. vegetant;
E. pagetoid.

4. Formă clinică de bazaliom:


A. nodular;
B. plan-cicatricial;
C. ulceros (ulcus rodens);
D. vegetant;
E. pagetoid.
5. Localizarea de elecție a bazaliomului:
A. mucoase;
B. semimucoase;
C. membre superioare și inferioare;
D. față și scalp;
E. palme și plante.

6. Formă clinică de spinaliom:


A. ulcero-vegetantă;
B. nodulară;
C. keratozică;
D. plan-cicatricială;
E. conopidiformă.

7. Formă clinică de spinaliom:


A. ulcero-vegetantă;
B. nodulară;
C. keratozică;
D. plan-cicatricială;
E. conopidiformâ.

8. Formă clinică de spinaliom:


A. ulcero-vegetant;
B. nodular;
C. keratozic;
D. plan-cicatricial;
E. conopidiform.

9. Localizarea de elecție a spinaliomului:


A. mucoase și semimucoase;
B. față;
C. membre superioare și inferioare;
D. palme și plante;
E. trunchiul.
10. Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă
clasică:
A. afectare preponderentă a femeilor;
B. macule eritematoase care dispar la vitropresiune;
C. distribuție la extremități;
D. noduli emisferici, netede, roşie-violacei sau
violaceu-brune;
E. extindere lentă.

11. Varietăți de sarcomul Kaposi:


A. europeană (clasică sau sporadică);
B. africană (endemică);
C. iatrogenă (numită şi post-transplant);
D. epidemică (sidatică);
E. toate cele enumerate.

12. Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă epidemică:


A. leziunile au sediul pe extremitatea cefalică şi trunchi;
B. extinderea rapidă a leziunilor pe suprafaţă și în
profunzime;
C. manifestările cutaneo-mucoase asociate de cele viscerale;
D. evoluție lentă;
E. mucoasele intacte.

13. Geneza angioreticulozei Kaposi:


A. micotică;
B. dismetabolică;
C. toxico-alergică;
D. neoplazică;
E. endocrină.

14. Geneza micozisului fungoid:


A. micotică;
B. dismetabolică;
C. endocrină;
D. toxico-alergică;
E. neoplazică.
15. Debutul micozisului fungoid prin noduli şi tumori
apărute pe pielea sănătoasă este caracteristică pentru formă
clinică:
A. Alibert-Bazin
B. Hallopeau-Besnier
C. Vidal-Brocq
D. Kaposi
E. Nici una din cele enumerate

16. Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă


epidemică:
A. leziunile au sediul pe extremitatea cefalică şi trunchi;
B. extinderea rapidă a leziunilor pe suprafaţă și în
profunzime;
C. manifestările cutaneo-mucoase asociate de cele viscerale;
D. evoluție lentă;
E. mucoasele intacte.

17. Tumorile maligne cutanate:


A. bazaliom;
B. spinaliom;
C. melanom;
D. papilom;
E. keratoacantom.

VASCULITE
1. Tipul comun al reacției de hipersensibilizare în urticaria
vasculitică:
A. tipul I;
B. tipul II;
C. tipul III;
D. tipul IV;
E. nici unul din cele enumerate.

2. Semnele clinice sugestive pentru eritemul nodos acut:


A. apariţia rapidă a nodozităților pe un fond de edem;
B. localizarea frecventă pe gambe;
C. asocierea cu febra, astenie, cefalee, artralgie;
D. este precedată de răceală, tonzilită;
E. evoluție spre ulcerare și recidive.

3. Localizarea de elecție a leziunilor în purpura Schonlein-Henoch:


A. suprafața de flexie a extremităților;
B. suprafața de extensie a extremităților;
C. palme și plante;
D. față;
E. toate cele enumerate.

4. Urticaria vasculitică este angiită:


A. dermală;
B. dermo-hipodermală;
C. hipodermală;
D. epidermală;
E. nici una din cele enumerate.

5. Angiita hipodermală:
A. purpura Schonlein-Henoch;
B. eritem nodos;
C. vasculita urticariană;
D. boala Gougerot-Ruiter;
E. boala Schamberg.
6. Localizarea electivă a leziunilor în boala Gougerot-Ruiter:
A. membre superioare;
B. membre inferioare;
C. față;
D. palme și plante;
E. mucosae.

7. Caracteristicele comune ale leziunilor cutanate în boala


Gougerot-Ruiter:
A. simetrice;
B. asimetrice;
C. polimorfe;
D. monomorfe;
E. liniare.

8. Esența patologică a eritemului nodos:


A. angioneuroză;
B. angiopatie;
C. angioorganopatie;
D. neoplazie vasculară;
E. nici unul din cele enumerate.

9. Leziunea esențială pentru eritem nodos:


A. bula;
B. papula;
C. urtica;
D. nodozitate;
E. tubercul.

10. Mecanismul patogenetic esențial în vasculite:


A. endocrin;
B. ereditar;
C. imuno-alergic;
D. neoplazic;
E. neurogen.
VIRALE

1. Indicați afectiune virală provocată de papilomavirusuri umane (tipurile 1, 2, şi 4) și


caracterizată de papule rotund-ovalare, bine delimitate, cu suprafaţa keratozică, de culoarea
pielii sau gri-cenuşie, localizate frecvent pe dosul mainilor/degetelor, subiectiv
asimptomatice:
A. veruca plană;
B. veruca filiformă;
C. condilom acuminat;
D. veruca vulgară;
E. nici una din cele enumerate.

2. Indicați afectiune virală provocată de papilomavirusuri umane tipurile 1 si 2, caracterizată de


papule keratozice plate, înconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, localizate pe zonele
de presiune:
A. veruca vulgară;
B. veruca plană;
C. veruca filiformă;
D. condilom acuminat;
E. nici una din cele enumerate.

3. Semnele clinice caracteristice pentru veruca vulgară:


A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară, cu suprafaţa
rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe dosul mâinilor şi
degetelor, subiectiv asimptomatice;
B. papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, localizate pe
zonele de presiune;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea
cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
E. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul mainilor,
regiunea cefalică, faţa.
4. Alegeti descrierea verucilor vulgare:
A. papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, localizate pe
zonele de presiune;
B. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales în regiunea
cefalică, periorificial, regiunea bărbii;
C. formaţiuni papuloase vegetante de consistenţă moale, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
D. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul mainilor,
regiunea cefalică, faţa;
E. nici una din cele enumerate.

5. Alegeti descrierea condilomului acuminat:


A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară, cu suprafaţa
rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe dosul mâinilor şi degetelor,
subiectiv asimptomatice;
B. papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, localizate pe
zonele de presiune;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea
cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul mainilor,
regiunea cefalică, faţa;
E. nici una din cele enumerate.

6. Alegeți descrierea afecțiunii virale provocată de papilomavirus uman tipurile 6 şi 11, cu


modul de transmitere preponderent pe cale sexuală:
A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară, cu suprafaţa
rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe
dosul mâinilor şi degetelor, subiectiv asimptomatice;
B. papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de
culoarea pielii, localizate pe zonele de presiune;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate
mai ales in regiunea cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţa moale,
bază pendulată, pot fi de diferite mărimi, frecvent
macerate, cu localizare ano-genitală;
E. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul mainilor,
regiunea cefalică, faţa.

7. Formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent


macerate, cu localizare ano-genitală, de origine virală se numesc:
A. condiloma lata;
B. veruca plana;
C. veruca filiforma;
D. condilom acuminat;
E. nici una din cele enumerate.

8. Alegeti descrierea afectiunii virale provocata de papilomavirus uman de tipurile 1, 2 şi 4:


A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară, cu suprafaţa
rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe dosul mâinilor şi
degetelor, subiectiv asimptomatice;
B. papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, localizate pe
zonele de presiune;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea
cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
E. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul mainilor,
regiunea cefalică, faţa.
9. Indicați afecțiune virală caracterizată prin leziuni veziculoase, grupate în buchete, dispuse
dermatomal de-a lungul nervilor senzitivi afectaţi, însoţite de dureri şi senzaţie de arsură:
A. herpesul simplex;
B. zona zoster;
C. varicela;
D. eczema acuta cu dispozitie liniara;
E. erizipelul.

10. Semnele clinice caracteristice pentru zona zoster:


A. prodromul algic;
B. plăci eritematoase cu vezicule grupate;
C. distribuire dermatomală şi unilaterală;
D. neuralgie postherpetică;
E. evolutie spre recidive frecvente.

11. Complicatii posibile în zona zoster oftalmică:


A. piodermie secundară;
B. nevralgie postherpetică;
C. cicatrici hipertrofice şi cheloide;
D. keratoconjunctivite;
E. toate cele enumerate.
12. Bolnavul prezinta leziuni veziculo-buloase, grupate în buchete, dispuse dermatomal de-a
lungul nervilor senzitivi afectaţi, însoţite de dureri şi senzaţie de arsură. Care poate fi
diagnosticul clinic?
A. Herpesul simplex
B. Herpesul zoster
C. Dermatita herpetiforma During-Brocq
D. Pemfigusul vulgar
E. Nici una din cele enumerate

13. Semnele clinice caracteristice pentru herpesul simplex:


A. vezicule grupate în buchet pe fond eritematos, eroziuni
policiclice acperite de cruste seroase;
B. senzaţii de arsură în zona afectată;
C. localizarea predilectă pe buze, mucoasa cavităţii bucale,
obraji, aripile nasului, cornee, organe genitale;
D. evolutie cronica-recidivanta;
E. sindromul algic pronuntat.

14. Afectiune cutanată virala (ocazional a mucoaselor) cu prezenţa papulelor perlate emisferice
ombilicate, la exprimarea carora se evidenţiază un conţinut albicios, grăuncios, lipsite de
senzaţii subiective, frecvent localizate pe faţă, gât, genitalii, perianal se numeste:
A. Lichenul plan
B. Molluscum contagiosum
C. Veruca plana
D. Veruca filiforma
E. Condilom acuminat
15. Alegeti descrierea Molluscum contagiosum:
A. papule perlate emisferice ombilicate, la exprimarea carora se evidenţiază un
conţinut albicios, grăuncios, lipsite de senzaţii subiective, frecvent localizate pe
faţă, gât, genitalii, perianal:
B. papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee cu luciu specific,
localizate preponderent in zonele de flexie si asociate de prurit;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea
cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
E. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul mainilor,
regiunea cefalică, faţa.

16. Semnele clinice caracteristice pentru Molluscum contagiosum:


A. lipsa senzaţiilor subiective;
B. papule perlate emisferice, ombilicate, de culoarea tegumentului;
C. papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee cu luciu specific;
D. exprimarea conţinutului albicios, grăuncios, format din celule epidermice
afectate;
E. incidenţă inaltă la copii şi la imunodeprimaţi.
17. Leziune primară caracteristică pentru veruci:
A. tuberculum;
B. papula;
C. nodozitate;
D. macula;
E. vegetație.

18. Leziune primară caracteristică pentru verucă plantară:


A. tubercul;
B. papula;
C. nodozitate;
D. macula;
E. vegetație.

19. Leziune primară caracteristică pentru herpesul simplex:


A. papula;
B. urtica;
C. vezicula;
D. bula;
E. peteșie.

20. Leziune primară caracteristică pentru veruca vulgară:


A. tubercul;
B. papula;
C. nodozitate;
D. macula;
E. vegetație.

21. Leziune primară în herpesul simplex:


A. papula;
B. urtica;
C. vezicula;
D. bula;
E. vegetație.
22. Opțiunile utile de tratament local în herpes simplex :
A. coloranți anilinici;
B. aciclovir;
C. prednizolon;
D. clotrimazol;
E. neomicina.

23. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru сondiloame acuminate:


F. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa plată, erodată
şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele genitale;
G. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de
diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
H. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite de depozite
crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros fetid, localizate preponderent în pliuri;
I. toate cele enumerate;
J. nici unu din enumerate.
VITILIGO
103. Manifestările clinice caracteristice pentru vitiligo:
A. macule albe, delimitate, forme diferite, asimptomatice;
B. rețele hiperpigmentate în ochiurile hipopigmentate;
C. macule de la galben la brun cu un eritem și descuamare
discrete;
D. macula eritemato-scuamoasă urmată de unele similar mai
mici, acoperite de scuame fine;
E. macule descuamative, neregulate, albe-pal sau brune-
deschise, cu localizarea pe umeri, antebrati, torace.

104. Afectiune de origine autoimuna caracterizată prin macule primare, bine delimitate, solitare
sau multiple, de dimensiuni variabile, din cauza pierderii de melanină în celulele stratului
bazal al epidermului se numeste:
A. Lichen plan
B. Vitiligo
C. Lupus eritematos
D. Pitiriazisul simplex
E. Pitiriazisul versicolor

105. Diagnosticul diferențial în vitiligo se face cu


urmatoarele maladii:
A. Pitiriazisul simplex
B. Pitiriazisul versicolor
C. Sifilisul secundar (leucomelanodermie)
D. Pitiriazisul rozat Gibert
E. Toate cele enumerate

106. Testul Baltzer se utilizează în urmatoarele


maladii:
A. Pitiriazisul simplex
B. Pitiriazisul versicolor
C. Vitiligo
D. Pitiriazisul rozat Gibert
E. Toate cele enumerate
107. Semnele clinice sugestive pentru vitiligo:
A. macule albe, net delimitate, forme diferite,
dimensiuni variabile, asimptomatice;
B. prezenta scuamelor pe suprafața maculelor;
C. testul Baltzer negativ;
D. lipsa sensibilităţii cutanate;
E. toate cele enumerate.

108. Vitiligo este o anomalie progresivă a pielii


caracterizată prin:
A. hiperpigmentare secundară;
B. hipopigmentare secundară;
C. hipopigmentare primară congenitală;
D. hipopigmentare primară dobandită;
E. hiperproliferare vasculară.

109. Pentru alopecia areată tegumentul în focare are un


aspect:
A. normal;
B. uşor deprimat;
C. lipsit de scuame;
D. scuamos;
E. infiltrativ.

110. Manifestarile clinice sugestive pentru alopecia areată:


A. placi alopecice rotunde, lipsite complet de păr si semne subiective, bine delimitate,
aspectul de,,semn de exclamare” a perilor îndepărtaţi;
B. plăci alopecice rotunde, bine delimitate, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la 5-8mm
de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată;
C. placarde pseudotumorale, dureroase, rotund-ovalar, de
obicei unice, fluctuente la palpare;
D. plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret
scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt la 0-2
mm de la emergenţă;
E. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu
scuame galbene in formă de farfurie avand un miros
neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci.

.
111. Modificarile pilare sugestive pentru alopecia
areată:
A. rupere;
B. miros fetid;
C. structură nodulară;
D. cădere sau extragere liberă;
E. subţiere la bază cu aspect “ semne de exclamaţie”.

112. Diagnosticul diferential în alopecia areată se face cu


urmatoarele maladii:
A. Sifilisul secundar
B. Tinea capitis
C. Lupusul eritematos cronic
D. Sclerodermia localizată
E. Nici una din cele enumerate

113. Leziune caracteristică pentru vitiligo:


A. macula;
B. papula;
C. urtica;
D. toate cele enumerate;
E. nici una din cele enumerate.

114. Leziune caracteristică pentru vitiligo:


A. papula;
B. urtica;
C. macula;
D. toate cele enumerate;
E. nici una din cele enumerate.

115. Macule primare hipopigmentate, netede sunt caracteristice pentru:


K. Vitiligo
L. Pitiriazisul versicolor
M. Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
N. Pitiriazisul simplex
O. Nici unul din enumerate
LUPUS

1. Semnele clinice secundare în lupus eritematos cronic


discoidal:
A. infiltratie;
B. telangiectazii;
C. dereglari de pigmentare;
D. eritemul;
E. hiperkeratoza foliculara.

2. Semnele clinice cardinale în lupus eritematos cronic


discoidal:
A. ertitemul;
B. hiperkeratoza foliculara;
C. atrofie;
D. infiltratie;
E. telangiectazii.

3. Prin indepartarea scuamelor de pe suprafaţa leziunilor în lupus


eritematos cronic se evidenţiază urmatoarele semnele clinice:
A. Besnier-Meşcerski;
B. dopuri keratozice;
C. Pospelov;
D. Wickhem;
E. Asboe-Hansen.

4. Localizarea preponderenta pe fată a leziunilor cutanate este caracteristică pentru urmatoarele


dermatoze:
A. rozaceea;
B. lupusul vulgar;
C. lupusul eritematos cronic;
D. lichen plan;
E. nici una din cele enumerate.

5. Forma clinica a sclerodermiei localizate :


A. in placi;
B. lineara;
C. in picaturi;
D. pansclerotică (profundă);
E. asociată lichenului sclero-atrofic.
6. Stadiile evolutive ale sclerodeirniei în plăci:
A. eritemato-edematoasă;
B. atrofica;
C. indurativa;
D. papuloasă;
E. telangiectazică.

7. Opțiunile sistemice utile în tratamentul sclerodermiei


localizate:
A. corticosteroizi – în stadiul de atrofie;
B. antibiotice – în stadiul inflamator și indurație;
C. vitaminoterapie;
D. agenți antifibrozanți;
E. vasodilatatoare periferice.

8. Halou violaceu periferic este caracteristic în sclerodermia


localizată în stadiul:
A. eritemato-edematos;
B. indurativ;
C. atrofic;
D. hipertrofic;
E. toate cele enumeratate.

9. Sindromul de hemiatrofie facială în cadrul sclerodermiei


lineare:
A. Reiter;
B. CREST;
C. Parry-Romberg;
D. Lyell;
E. Stevens-Johnson.

10. Opțiunile utile de tratament local în sclerodermia


localizată:
A. dermatocorticoizi – în stadiul de atrofie;
B. antibiotice - în stadiul de atrofie;
C. 5-Fluoruracil;
D. ionizări cu hialuronidază, tripsină,
hеmotripsină;
E. vacuum-terapie.
11. Investigațiile informative în diagnosticul lupusului
eritematos cronic discoidal:
A. depistarea celulelor lupice circulante;
B. examen histopatologic;
C. aprecierea complementului seric;
D. imunofluorescența directă;
E.imunofluorescența indirectă.

12. Opțiunile utile de tratament topic în lupusul eritematos cronic:


A. psoralen;
B. dermatocorticoizi;
C. tetracicline;
D. fotoprotectori;
E. coloranți anilinici.

13. Antipaludicele de sinteză administrate în lupusul


eritematos cronic:
A. clorhexidină;
B. clorochină;
C. hidroxoclorochină;
D. hidroxizină;
E. dapsonă.