ARITMETICA SI ALGEBRA

Multimi
Relatii:Un element apartine unei multimi daca el face parte din acea multime.
Ex :Daca A={1,2,3}atunci 1  A;2  A;3  A;4  A .
Def : Doua multimi sunt egale daca au aceleasi elemente.
Ex a) Daca A={1,2,3} si B={3,2,1} atunci A=B.
b)Daca A={1,2,4} si B={3,2,1} atunci A  B.
c) Daca A={1,2,3} si B={1,2,3,4} atunci A  B.
Def : Multimea A este inclusa in multimea B (A  B)daca elementele lui A se gasesc printre elementele lui B.
Ex : Daca A={a,b,c} si B={1,a,b,2,c} atunci A  B.

Operatii cu multimi
1)Reuniunea (  )
A  B={luam toate elementele din multimile A si B , o singura data}
2) Intersectia (  )
A  B={luam doar elementele comune din cele doua multimi}
3)Diferenta(-)
A-B={luam toate elementele din A care nu se gasesc in B}
4)Produsul cartezian(x)
AxB= {luam perechi de forma (a ;b) unde a  A si b  B}
Ex : Fie A={1,2,3} si B={a,b,3}.
A  B={1,2,3,a,b}
A  B={3}
A-B={1,2};
B-A={a,b}
AxB={(1;a),(1;b),(1;3),(2;a),(2;b),(2;3),(3;a),(3;b),(3;3)}
Obs:Numarul elementelor produsului cartezian AxB este egal cu produsul dintre numarul elementelor
multimii A si numarul elementelor multimii B.In cazul exemplului anterior 3x3= 9 elemente are produsul
cartezian.

Multimi importante de numere

Multimea numerelor naturale :N={0,1,2,3,.....................................................................}
Multimea numerelor intregi : Z={......................,-3,-2,-1,0,1,2,3,..................................}
a
Multimea numerelor rationale : Q={ :a  Z,b  Z; b  0}
b
Multimea numerelor irationale I={formata din fractii zecimale , infinite si neperiodice}
Multimea numerelor reale : R=Q  I
Au loc incluziunile : N  Z  Q  R.
1 1
Ex:Fie multimea M={-1;0; ;-1 ; 2 ;2 3 ;  ;1,(3);4,1(3) }
2 2
Determinati :M  N ;M  Z ;M  Q ;M  I si M  R.

1
 N Z Q I R
-1 -1 -1
0 0 0 0
1 1
2 2
1 1
-1 -1
2 2
2 2
2 3 2 3
 
1,(3) 1,(3)
4,1(3) 4,1(3)
1 a
Obs :  Q doarece are forma ,a  Z,b  Z; b  0
2 b
1 1 1 2  1 3
-1  Q deoarece -1 =- =-
2 2 2 2
3 1  9  3 12
(3
4
1,(3)= 1   
9 9 9 3
13  1 2 4 15  2 62
(6
12
4,1(3)= 4 4 4  
90 90 15 15 15
2 si 2 3 sunt numere irationale , pentru aceste numere putem doar aproxima valoarea lor folosind
algoritmul de calcul al unui radical.
 este un numar irational (   3,14 )
1 1
Concluzie : M  N ={0} ; M  Z ={-1 ;0} ; M  Q ={-1 ;0 ; ;-1 ;1,(3) ; 4,1(3)} ;
2 2
1 1
M  I ={ 2 ;2 3 ;  }; M  R={-1;0; ;-1 ; 2 ;2 3 ;  ;1,(3);4,1(3) }=M
2 2
Scrierea numerelor naturale in baza 10
Orice numar natural se scrie in sistemul zecimal(cu baza 10) folosind cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.Numarul
total de cifre este 10 de aici si denumirea de sistem zecimal sau numar in baza 10.
Ex : 123 ; 2435435 ;.......
123= 1 10 2  2 101  3 10 0
2435435= 2 10 6  4 10 5  3 10 4  5 10 3  4 10 2  3 101  5 10 0
Obs. Toate numerele naturale se pot scrie folosind exemplul prezentat anterior.

Impartirea cu rest a numerelor naturale

Teorema impartirii cu rest a numerelor naturale
Fie a,b  N atunci exista q,r  N astfel incat a=b  q  r unde 0  r  b

Obs: a:b= q rest r  a=b  q  r unde 0  r  b

Ex: 8:3=2 rest 2  8= 3  2  2 unde 0  2  3

Divizibilitate in N
Def. Numarul natural a este divizibil cu numarul natural b (notatia a b ) daca exista numarul natural c astfel
incat a= b  c
2
Ex: 8  2 deoarece exista numarul natural 4 astfel incat 8= 2  4
8 nu e divizibil cu 3 deoarece nu exista un numar natural c astfel incat 8= 3  c
Obs.1 :Daca a b atunci a se numeste multiplul lui b si b se numeste divizorul lui a.
In exemplul precedent 8 este multiplul lui 2 si 2 este divizorul lui 8.
Obs.2 : Daca a b atunci mai putem scrie b|a si citim b divide a(8  22|8)

Proprietati ale relatiei de divizibilitate

a) a  1 , oricare ar fi a  N ;
b) Daca a b si cb atunci (a  c)b ;
c) 0 a , oricare ar fi a  N ;
d) Daca a b si k  N atunci (a  k )b ;
e) Daca a b si b c atunci a c ;

Criterii de divizibilitate
Crt. cu 10 –Un nr natural este divizibil cu 10 daca ultima sa cifra este 0.
Ex :23240  10 ; 23235 nu este divizibil cu 10.
Crt. cu 5-Un nr natural este divizibil cu 5 daca ultima sa cifra este 0 sau 5.
Ex :54235  5 ; 235231 nu este divizibil cu 5.
Crt. cu 3- Un nr natural este divizibil cu 3 daca suma cifrelor sale este divizibila cu 3.
Ex :2481  3 deoarece (2+4+8+1)  3
2480 nu e divizibil cu 3 deoarece suma (2+4+8+0) nu este divizibila cu 3.

Numere prime si compuse

Def.Un numar natural este prim daca are exact 2 divizori.(pe 1 si pe el insusi)
Ex :2 ;3 ;5 ;7 ;11 ;13 ;17 ;19 ;........ sunt numere prime.
Def.Un numar natural se numeste compus daca are mai mult de 2 divizori.
Ex :8(are divizorii 1,2,4,8) deci este compus ;10(are divizorii 1,2,5,10) deci este compus.

Numere pare si impare in N

Def. Un nr natural divizibil cu 2 se numeste par.
Ex :10,242348,etc.
Def.Un numar natural care nu e divizibil cu 2 se numeste impar.
Ex :34235 ;3452359 ;etc.

Descompunerea unui numar natural in produs de puteri de puteri de numere prime

Ex :

24= 2 3  31

Obs. Numerele compuse se pot descompune dupa modelul prezentat anterior iar daca nr este prim nu mai
este necesar sa-l descompunem.

3
Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) si cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) a doua sau mai multe
numere naturale

C.m.m.d.c=luam factorii comuni la puterea cea mai mica

C.m.m.m.c.=luam factorii comuni si necomuni la puterea cea mai mare
Ex : 24= 2 3  31
30= 21  31  51
c.m.m.d.c.(24 ;30)= 21  31  6
c.m.m.m.c.[24 ;30]= 2 3  31  51  120
Obs. C.m.m.d.c. se utilizeaza in special cand dorim sa determinam cel mai mare numar care divide numerele
date.
C.m.m.m.c. se utilizeaza in special cand dorim sa aflam cel mai mic numar care este divizibil cu
numerele date sau atunci cand dorim sa aflam numitorul comun al mai multor fractii, numitorul comun
fiind chiar c.m.m.m.c. al numitorilor fractiilor.

Numere prime intre ele

Def. Spunem ca doua sau mai multe numere sunt prime intre ele daca c.m.m.d.c al acestor numere este
1.
Ex: 6= 2 3
5=5
c.m.m.d.c(6;5)=1 ,deci numerele 5 si 6 sunt prime intre ele.

Fractii
a
Def. Fractia are forma generala , unde a si b sunt numere naturale sau intregi.
b

Clasificarea fractiilor
a 5
1.Fractia spunem ca este supraunitara daca a>b.(Ex: )
b 3
a 3
2. Fractia spunem ca este subunitara daca a<b.(Ex: )
b 5
a 5
3. Fractia spunem ca este echiunitara daca a=b.(Ex : )
b 5
a 15 15
4. Fractia spunem ca este ireductibila daca nu se mai poate simplifica.(Ex : este ireductibila ;
b 17 10
este reductibila deoarece se poate simplifica prin 5)

Scrierea unui nr rational sub forma zecimala sau fractionara

1.Transformarea fractiilor ordinare in fractii zecimale se face impartind numaratorul la numitor

5 1 11
 2,5 ;  0, (3) ;  1, ( 2)
2 3 9
2.Transformarea fractiilor zecimale in fractii ordinare
Putem intalni urmatoarele situatii:

4
 ab abc
a) a, b  ; a, bc  ;etc.
10 100
834
Ex: 8,34=
100
b bc
b) a, (b)  a ; a, (bc)  a ; etc.
9 99
456 12  999  456
Ex : 12,(456)= 12 =
999 999
bc  b bcdef  bc
c) a, b(c)  a ; a, bc(def )  a ;etc.
90 99900
456  45 411 12  900  411
Ex : 12,45(6)= 12 = 12 
900 900 900

Reprezentarea pe axa a numerelor reale

Def.Se numeste axa a numerelor reale o dreapta careia ii asociem 3 elemente:

1) Originea O in care se gaseste nr 0;
2) Sensul de la stanga la dreapta pus in evidenta printr-o sageata;
3) Unitatea de masura : poate fi de 1 cm ; 1 mm ; 1m ;etc.
2 1 1
Ne propunem sa reprezentam pe pe axa numerelor reale urmatoarele numere :0 ; -1 ; ; ; -1 ; 0,(3);
3 2 2
2.
2 1 1
Transformam fractiile ordinare in fractii zecimale: 0, (6) ;  0,5 ;-1 =-1,5
3 2 2
Daca numerele sunt irationale le aproximam prin fractii zecimale: 2  1,4142

1 1 2
Obs. -1 <-1<0<0,(3)< < < 2 .
2 2 3

Compararea si ordonarea nr reale

1 1
Sa comparam fractiile si .
2 3
Metoda 1
Aducem cele doua fractii la acelasi numitor comun .
(3
1 3

2 6
(2
1 2

3 6
3 2 1 1
Deoarece  , deducem ca  .
6 6 2 3
Metoda 2
5
1
=0,5
2
1
=0,(3)
3
1 1
Deoarece 0,5>0,(3) , deducem  .
2 3
Valoarea absoluta(modulul) unui nr real
Def. Modulul unui nr real reprezinta distanta de la origine la nr respectiv pe axa numerelor reale.
|2|=2
|-2|=2
deoarece distanta de la -2 sau 2 pe axa nr reale la origine este 2.
Concluzie :Modulul oricarui nr real este mai mare sau egal decat 0.
Obs.|0|=0
Definitia anterioara se poate transpune sub forma :
 x, daca, x  0

|x|=  0, daca, x  0
 x, daca, x  0

Obs.Daca k>0 atunci:
1) |a|<k  -k<a<k  x  [-k;k]
2) |a|>k  a  (   ;-k]  [k;+  )
Opusul unui nr real
Opusul unui nr real se obtine schimband semnul din fata numarului.
Ex: opus(-4)=+4=4
opus(4)=-4
Inversul unui numar real
se obtine inversand numaratorul cu numitorul.
2 3 1 7
Ex :invers( )= invers(7)= deoarece 7 se poate scrie
3 2 7 1

Partea intreaga a unui numar real

reprezinta cel mai mare nr intreg mai mic sau egal decat nr real.
Mai simplu, partea intreaga a unui nr real se determina luand cel mai apropiat numar intreg de numarul
real pe axa numerelor reale din partea stanga.
Daca numarul este intreg , partea sa intreaga este chiar numarul respectiv.

Partea intreaga se noteaza [ ].

2
Ex :[0,(3)]=0 ; [ ]=0 ; [-1] =-1 ; [ 2 ]=1
3

Partea fractionara a unui nr real

Se noteaza { }.
6
Se calculeaza dupa relatia:
{a}=a-[a]
Ex :{0,(3)}=0,(3) –[0,(3)]=0,(3) -0=0,(3)
{ 2 }= 2 -[ 2 ]= 2 -1

Rotunjirea si aproximarea numerelor reale

Daca nr este intreg atunci rotunjindu-l obtinem nr respectiv.Practic , reprezentati nr real pe axa nr reale ,
acesta incadrandu-se intre doua nr intregi.Pentru a il rotunji alegem cel mai apropiat nr intreg de nr real, cu
exceptia ca daca nr real se gaseste la mijlocul intervalului atunci luam nr intreg din partea dreapta.
Ex:1,2 =rotunjit acest nr este 1
1,49= rotunjit acest nr este 1
1,5=rotunjit acest nr este 2
1,7= rotunjit acest nr este 2
41,28= rotunjit acest nr este 41

Aproximarea numerelor reale

Fie nr real 12,12345.
12,1<12,12345<12,2
12,1 se numeste aproximarea cu o zecimala prin lipsa a nr 12,12345
12,2 se numeste aproximarea cu o zecimala prin adaos a nr 12,12345
12,12<12,12345<12,13
12,12 se numeste aproximarea cu doua zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,13 se numeste aproximarea cu doua zecimale prin adaos a nr 12,12345
12,123<12,12345<12,124
12,123 se numeste aproximarea cu trei zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,124 se numeste aproximarea cu trei zecimale prin adaos a nr 12,12345
12,1234<12,12345<12,1235
12,1234 se numeste aproximarea cu patru zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,1235 se numeste aproximarea cu patru zecimale prin adaos a nr 12,12345
Folosim aproximarile in general atunci cand se precizeaza expres intr-o problema sa aproximam anumite
valori(de exemplu radicali din numere naturale care nu sunt patrate perfecte) .

Ex :Aproximati cu o zecimala prin lipsa lungimea diagonalei unui patratel din caietul de matematica.
Folosind Teorema lui Pitagora intr-un triunghi dreptunghic isoscel cu catetele de 5 mm obtinem ipotenuza
5 2 mm.Stim ca 2  1,4142 de unde deducem 5 2  5  1,4142  7,071 .In concluzie , aproximarea cu o
zecimala prin lipsa a lungimii diagonalei unui patratel din caietul de matematica 7,0=7 mm.

Algoritmul de calcul al unui radical

Aproximarea nr real 10  3,16 .Aproximarea acestui nr real cu o zecimala prin adaos este 3,2.
7
Obs. Aproximarea este mai buna a unui nr real cu cat numarul cifrelor dupa virgula este mai mare.

Intervale in R
(a;b)={x  R|a<x<b}
[a;b)={x  R|a  x<b}
(a;b]={x  R|a<x  b}
[a;b]={x  R| a  x  b}
(-  ;a)={x  R|x<a}
(-  ;a]={ x  R|x  a}
(b;+  )={ x  R|x>b}
[b; +  )={ x  R|x  b}
Ex:1) [-3;2]={x  R| -3  x  2}

2) (-  ;3]={ x  R|x  3}

Obs.1)Daca avem semnul  sau  atunci folosim pentru intervale paranteza patrata, iar daca avem semnul
< sau > atunci folosim paranteza rotunda.
2)Paranteza rotunda semnifica faptul ca acel numar nu apartine intervalului , iar paranteza patrata
semnifica faptul ca acel numar apartine intervalului.La plus sau minus infinit avem intotdeauna paranteza
rotunda.
3) x  (a;b)  a<x<b
x  [a;b)  a  x<b
x  (a;b] a<x  b
x  [a;b] a  x  b
x  (-  ;a) x<a
x  (-  ;a] x  a
x  (b;+  )x>b
x  [b; +  )x  b

Operatii cu numere reale

1) Adunarea si scaderea numerelor reale
a b  c b  (a  c) b
Ex: 2 5  5 5  7 5
3 32 3
Obs. Modulul general de calcul:1.Scoatem factorii de sub radical ;2.Daca avem aceeasi valoare in radical
atunci efectuam adunarea sau scaderea dupa regula descrisa mai sus , iar daca nu avem aceeasi valoare in
radical nu putem efectua adunarea sau scaderea respectiva.
Ex: 12  27  2 3  3 3  5 3

2) Inmultirea numerelor reale

a b  c d  (a  c)  b  d
Ex: 2 5  5 2  10 10
8
 Obs. Inmultirea se poate efectua indiferent daca avem sau nu aceeasi valoare in radicali.

Intoducerea factorilor sub radical se face dupa formula:

a b  a2  b
Ex: 12  2 2  3 | 2 |  3  2 3
Scoaterea factorilor de sub radical
a 2  b | a |  b
Ex: 2 3  2 2  3  12

Obs. a 2 | a | , adica radical dintr-un numar la patrat este egal cu modulul numarului respectiv.
3) Impartirea numerelor reale
a b : c d  (a : c)  b : d
Ex: 20 5 0 : 5 2  4 25  4  5  20
12 30 3 3 3 3 3 3 3 3
12 30 : 16 40        
16 40 4 4 4 4 4 2 8
Obs. La fel ca la inmultire , pentru a efectua impartirea nu e necesar sa avem aceeasi valoare in radicali.

4) Ridicarea la putere
n
(a b ) n  a n  b
3
Ex : (2 3 ) 3  2 3 3  8  3 3  24 3
1
Obs. (a b ) n 
(a b ) n
Obs. In calcule se utilizeaza urmatoarele reguli de calcul cu puteri.
1) a m  a n  a m  n
2) a m : a n  a m  n
3) (a m ) n  a mn
4) (a  b) n  a n  b n
5) a 0  1
6) a 1  a
1
7) a  n  n
a
Rationalizarea numitorului de forma a b ; a  b
1) Cand numitorul unei fractii este de forma a b amplificam fractia cu b.
6) (2
2 2 6 6
Ex :  
6 6 3
2) Cand numitorul fractiei este de forma a  b amplificam fractia cu a  b
2 3 )
2 42 3 42 3
Ex :  
 42 3
2 3 (2  3 )  (2  3 )
2
22  3
Obs.La numitor am folosit formula de calcul prescurtat (a-b)(a+b)= a 2  b 2

9
Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor
Operatiile se efectueaza in ordinea :
1) ridicarea la putere
2) inmultirea si impartirea in ordinea in care sunt scrise
3) adunarea si scaderea

Parantezele se rezolva in ordinea:

1) parantezele rotunde
2) parantezele patrate
3) acoladele.

Media aritmetica si media aritmetica ponderata

Media aritmetica a n numere

a  a2  ...  an
Ma  1
n
Media aritmetica a numerelor a1,a2,...,an cu ponderile p1,p2,...,pn
a  p  a2  p2  ...  an  pn
M ap  1 1
p1  p2  ...  pn
Obs.Prin pondere intelegem de cate ori se repeta numarul respectiv.
Ex :Un elev are la Biologie urmatoarele note: doi de 6, trei de 8 si un 10.Determinati media semestriala.
6  2  8  3  10  1
M ap   7,66 , adica va avea media 8.
2  3 1

Media geometrica a doua numere reale pozitive a si b

M g  a b
Ex :Sa aflam media geometrica a numerelor 0,1 si 1000

M g  0,1  1000  100  10

Rapoarte si proportii
Def.Catul neefectuat a doua numere se numeste raport.
a
Raportul are forma  a : b, a, b  R .
b
a c
Def.Egalitatea a doua rapoarte se numeste proportie (  )
b d
a si d se numesc extremi , b si c se numesc mezi
2 8
Ex : 
3 12
Proprietatea fundamentala a proportiilor
Intr-o proportie, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor.
a c
  ad  bc
b d
10
 Proportii derivate
a c ab cd
Daca   
b d b d
a c

ba d c Proportii
ak c derivate din

bk d
a b

c d
d c

b a
Aflarea unui termen dintr-o proportie
x b a b
1) Daca  atunci x 
a c c
a b ac
2) Daca  atunci x 
x c b
a x ac
3) Daca  atunci x 
b c b
a c bc
4) Daca  atunci x 
b x a
4 10 6  10 60
Ex :Daca  x   15
6 x 4 4
Sir de rapoarte egale
a1 a2 a a  a2  ...  an
  ...  n  1
b1 b2 bn b1  b2  ...  bn
Ex :Doua numere sunt direct proportionale cu 2 , respectiv 3. Determinati numerele stiind ca suma lor este
20.
Notam numerele cu a si b.
a b

2 3
a+b=20
a b a b a  b 20
Relatia   
o putem scrie  .
2 3 2 3 23 5
a 20 2  20 40
Luand primul si ultimul raport obtinem :  de unde obtinem : a    8 iar b=12.
2 5 5 5
Marimi direct si invers proportionale
Def. Doua marimi sunt direct proportionale daca de cate ori creste (scade) o marime de atatea ori
creste(scade) cealalta marime.
Def. Doua marimi sunt invers proportionale daca de cate ori creste (scade) o marime de atatea ori
scade(creste) cealalta marime.
Foarte important
Daca a si b sunt direct proportionale cu c si d atunci :
a b

c d

11
Daca a si b sunt invers proportionale cu c si d atunci :
ac  bd

Regula de trei simpla

1)Ex :Cinci caiete costa 5000 lei.Cat costa 6 caiete ?
5 caiete ................................5000 lei
6 caiete.................................. x lei
Numarul de caiete este direct proportional cu numarul leilor.
5 6
 de unde rezulta x=6000 lei.
5000 x
2)Ex :Doi muncitori termina o lucrare in 40 zile. In cate zile vor termina lucrarea 10 muncitori?
2 muncitori .....................40 zile
10 muncitori.....................x lei
Numarul muncitorilor este invers proportional cu numarul zilelor.
2  40  10  x atunci x=8 zile.

Procente
Def.Se numeste raport procentual raportul cu numitorul 100.
45
Ex :  45%
100
1) p% dintr-un numar
Calculati 20% din 40.
20
 40  8 in concluzie 20% din 40 este 8
100
2)Aflarea unui numar cand cunoastem p% din el
Intr-o clasa sunt 8 baieti, acestia reprezentand 20% din numarul total de elevi.Aflati numatrul elevilor clasei.
Notam cu x=numarul elevilor clasei.Are loc relatia:
20 20 100
 x  8 => x  8 :  8  40 elevi
100 100 20
3)Aflarea raportului procentual
Intr-o clasa sunt 10 fete si 40 baieti.Cat la suta din numarul total de elevi reprezinta numarul fetelor ?
Dar al baietilor ?
10
pf   100  20 % sunt fete
50
40
pb   100  80 % sunt baieti.
50

Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment

Fie A un eveniment.Probabilitatea realizarii evenimentului A o notam p(A).
numar _ cazuri _ favorabile _ realizarii _ evenimentului _ A
p(A)=
numarul _ cazurilor _ posibile _ realizarii _ evenimentului _ A
Ex: 1) Care este probabilitatea ca aruncand un zar sa obtinem fata cu numarul 3 ?
A= ‘sa obtinem fata cu nr 3’
1
p(A)=
6
2)Care este probabilitatea ca aruncand un zar sa obtinem o fata cu numar impar ?
A=’sa obtinem o fata cu nr impar’
12
 3 1
p(A)= 
6 2
3) O urna contine 5 bile albe si 2 bile negre. Care este probabilitatea ca extragand o bila , aceasta sa
fie alba ?
5
p(A)=
7

Calcul algebric
(Calcul cu numere reale reprezentate prin litere)
1) Adunarea si scaderea se efectueaza doar atunci cand avem aceeasi parte literala
Ex: 2x  4x  6x
3y  y  2 y
2) Inmultirea se efectueaza dupa regula:
(k1 x)  (k 2 y)  (k1  k 2 )  ( x  y)
Ex: 2 x 2 y  (3xy 2 )  6 x 3 y 3
3)Impartirea se efectueaza dupa regula:
(k1 x) : (k 2 y)  (k1 : k 2 )  ( x : y)
Ex : 8x 2 y : (2 xy)  4 x
4)Ridicarea la putere se realizeaza dupa regula :
(kx)n=knxn
Ex:(2xy2)3= 2 3  x 3  ( y 2 ) 3  8x 3 y 6

Formule de calcul prescurtat

(a  b) 2  a 2  2ab  b 2
(a  b)(a  b)  a 2  b 2
(a  b  c) 2  a 2  b 2  c 2  2ab  2ac  2bc
Ex: (2 x  3 y )  (2 x)  2  2 x  3 y  (3 y )  4 x  12 xy  9 y
2 2 2 2 2

Descompuneri in factori
A descompune in factori o expresie inseamna a scrie expresia respectiva ca un produs de alte expresii care
nu se mai pot descompune.

1)Matoda factorului comun

f  x1  f  x2  ...  f  xn  f  ( x1  x2  ...  xn )
f=factorul comun
Ex: 2x+3xy=x(2+3y) factor comun x
2x2yz+8xy2z+4xyz=2xyz(x+4y+2) factor comun 2xyz
2) Utilizarea formulelor de calcul prescurtat
Ex :x2-9=x2-32=(x+3)(x-3) deoarece (a  b)(a  b)  a 2  b 2
2x2+4x2+2=2(x2+2x+1)=2(x+1)2
3) Gruparea termenilor
Ex: x2+2x-x-2=x(x+2)-(x+2)=(x-2)(x-1)
X2-2x+1-y2=(x-1)2-y2=(x-1-y)(x-1+y)
X2-5x+4=x2-3x-2x+6=x(x-3)-2(x-3)=(x-3)(x-2)

13
 Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere.Simplificare.Operatii cu rapoarte
Ca regula generala, se descompun in factori toate expresiile intalnite si se aplica reguli de calcul cu
numere reale reprezentate prin litere.
x  3) x  3)
1 2 3 1 2 3 1  2 x  6  3x  9 5x  2
Ex : 2       
x  9 x  3 x  3 ( x  3)( x  3) x3 x3 ( x  3)( x  3) ( x  3)( x  3)

Functii
Def.Se numeste functia f , o corespondenta intre elementele a 2 multimi A si B care asociaza fiecarui
element din A un singur element din B.
A se numeste domeniul de definitie.
B se numeste codomeniu.
Se noteaza f : A  B .
Foarte important
x0  D
A( x0 ; y 0 )  G f  unde D=domeniul de definitie
f ( x0 )  y 0

Functii de tipul f : A  R f(x)=ax+b unde a, b numere reale

1) Daca A= multime finita atunci graficul functiei f este o multime de puncte.
Ex :A={1,2,3}
f :AR
f(x)=x+1
Sa reprezentam grafic functia f.
x 1 2 3
y=f(x) f(1)=2 f(2)=3 f(2)=4

14
 Graficul functiei este reprezentat de punctele A(1 ;2),B(2 ;3),C(3 ;4).

2)Daca A=R atunci graficul este o dreapta.

Ex : f : R  R f(x)=x+1
Sa reprezentam grafic functia f.
x 1 2
y=f(x) f(1)=2 f(2)=3

15
Aflarea multimii valorilor unei functii de tipul f : A  R )=ax+b si A multime finita
Ex :Fie f :{1,2,3}  R , f(x)=-x+1 atunci multimea valorilor se obtine astfel :
f(1)=-1+1=0
Multimea valorilor functiei f
f(2)=-2+1=-1
este B={0,-1,-2}.
f(3)=-3+1=-2

Determinarea unei functii de tipul f : R  R , f(x)=ax+b al carei grafic contine doua puncte
Ex : Fie punctele A(1;2)  G f si B(1;3)  G f . Sa determinam functia f care contine punctele A si B,
f(X)=ax+b.
Deoarece A(1;2)  G f  1 R
f(1)=2  a  1  b  2  a  b  2 (1)
Deoarece B(1;3)  G f  1  R
f (1)  3  a  (1)  b  3   a  b  3 (2)
Din relatiile (1)+(2) obtinem sistemul:
ab  2
ab 3
/ 2b=5
5
b=
2
16
 5 5 4 5 4  5 1 1
a+ =2  a= 2)
2
    
2 2 4 4 4 4 4
1 5
f(x)=ax+b==  x 
4 2
1 5
In concluzie , functia f care trece prin punctele A(1;2)  G f si B(1;3)  G f este f(x)=  x .
4 2
Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand coordonatele
5
Ex :Sa stabilim daca punctele A(1 ;2),B(-1 ;3) si C(0 ; ) sunt coliniare.
2
Punem conditia ca punctele A(1;2)  G f si B(1;3)  G f unde f(x)=ax+b 
1 5
vezi exemplul anterior  f(x)=  x .
4 2
0 R
5
Verificam daca si punctul C(0 ; )  G f  5 Cum ambele relatii sunt adevarate rezulta ca
2 f ( 0) 
2
5 1 5
punctul C(0 ; )  G f , in concluzie punctele A , B si C se gasesc pe graficul functiei f(x)=  x  , iar
2 4 2
graficul fiind o dreapta deducem ca punctele sunt coliniare.

Ecuatii si inecuatii
Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax+b=0 , a  0,b  R
Etape de rezolvare:
1.Separam termenii ce contin necunoscuta de termenii liberi;
2.Se determina valoarea necunoscutei.
Ex.1 :Sa rezolvam ecuatia : 2x-5=15
2x=15+5
2x=20
20
x=  10
2
Deci, solutia ecuatiei este 10, multimea solutiilor ecuatiei 2x-5=15 este S={10}.
Ex.2 :1-5x=1,5
-5x=1,5-1
-5x=0,5
0,5 0,5
x=   0,1
5 5
Deci , solutia ecuatiei este -0,1 , multimea solutiilor ecuatiei 1-5x=1,5este S={-0,1}.
Ecuatii echivalente
Doua ecuatii spunem ca sunt echivalente daca au aceeasi multime a solutiilor.
Observatie importanta :Ecuatia 1-5x=1,5 are in multimea R solutia
x= -0,1 si deci multimea solutiilor S={-0,1}. Daca se cerea ca ecuatia sa fie rezolvata in N sau Z atunci
ecuatia nu avea solutii si deci multimea solutiilor in acest caz era S=  (multimea vida).

Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax2+bx+c=0 , a  0,b,c R

Etape de rezolvare:
1.Se calculeaza discriminatul ecuatiei dupa relatia
  b 2  4ac

17
 2.In functie de valorile lui  avem situatiile :
a)   0 atunci ecuatia nuare solutii reale
b
b)   0 atunci x1  x2 
2a
b 
c)   0 atunci x1 / 2  .
2a
Ex :Sa rezolvam ecuatia :x2-5x+6=0
Calculam discriminantul ecuatiei :
  (5) 2  4 1 6  25  24  1
Deoarece   0 rezulta :
 (5)  1 5  1
x1 / 2   si deci o solutie este 3 si cealalta solutie este 2.
2 1 2

Sisteme de ecuatii
Rezolvati sistemul :
2 x  y  5

x  3 y  5
Metode de rezolvare a sistemelor de ecuatii :
1.Metoda reducerii
2 x  y  5 2 x  y  5
 
 x  3 y  5 | (2)  2 x  6 y  10
/  5 y  5
5
y 1
5
Inlocuind y=1 in ecuatia 2x+y=5 obtinem x=2.
In concluzie ,solutia sistemului este S=(2 ;1).
2.Metoda substitutiei
2 x  y  5  y  5  2 x  y  5  2 x  y  5  2x  y  5  2x  y  5  2x  y  1
      
 x  3 y  5  x  3 y  5  x  3(5  2 x)  5  x  15  6 x  5  5 x  10  x  2 x  2
Rezolvarea in R a inecuatiilor de forma ax+b  0(, , )
Ex: Sa rezolvam inecuatia:
4
2x+4  0  2 x  0  4  2 x  4  x   x  2  x  (;2]
2
4
-2x+4  0  2 x  4 | (1)  2 x  4  x   x  2  x  [2;)
2
Obs.Cand inmultim sau impartim o inecuatie cu un numar negativ schimbam semnul de inegalitate.

18
 GEOMETRIE
Masurare si masuri
Lungimea-unitatea de masura metrul (m)
km

Multiplii hm
dam

Unitatea  m
dm

Submultiplii cm
mm

Cand transformam de sus in jos inmultim cu 10,100,1000,etc iar cand transformam de jos in sus impartim la
10,100,1000,etc.
Ex :40 dam=4000dm
500 mm=0,5 m
Aria-unitatea de masura este m2
km2

Multiplii hm 2
dam 2

Unitatea  m 2
dm 2

Submultiplii cm 2
mm2

Cand transformam de sus in jos inmultim cu 102,1002,10002,etc iar cand transformam de jos in sus impartim
la 102,1002,10002,etc.
Volumul- unitatea de masura este m3
km3

Multiplii hm 3
dam 3

Unitatea  m 3
dm 3

Submultiplii cm 3
mm3


19
Cand transformam de sus in jos inmultim cu 103,1003,10003,etc iar cand transformam de jos in sus impartim
la 103,1003,10003,etc.

Capacitatea- unitatea de masura este litrul (l)

kl

Multiplii hl
dal

Unitatea  l
dl

Submultiplii cl
ml

Cand transformam de sus in jos inmultim cu 10,100,1000,etc iar cand transformam de jos in sus impartim
la 10,100,1000,etc.
Obs :1000 cm3 = 1 dm3=1 l(1 litru)

Figuri si corpuri geometrice

Axioma paralelelor-printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o singura paralela la dreapta data.
Teorema 1Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente sau suplementare(adica au
impreuna 180 grade).

Dreapta perpendiculara pe plan

Def. O dreapta este perpendiculara pe un plan daca este perpendiculara pe orice dreapta din plan
Teorema2 Daca o dreapta este perpendiculara pe doua drepte concurente dintr-un plan atunci ea este
perpendiculara pe plan.

20
 d  a
Deoarece   d  (a; b) unde (a ;b) este planul determinat de dreptele a si b
d  b

Teorema celor 3 perpendiculare. (T .3. )

Sintetizam teorema celor 3 perpendiculare sub forma :

d  

a    c  a
b  a

Ex:
Consideram triunghiul dreptunghic ABC ,m(<A)=900,AB=3 cm,AC=4 cm, VA perpendiculara pe planul (ABC)
,VA=4 cm.Sa determinam distanta de la punctul V la dreapta BC.

21
VA  ( ABC )
BC  ( ABC )  conform teoremei celor 3 perpendiculare : VM  BC de unde deducem ca distanta de la V
AM  BC
la BC este VM.
Din teorema lui Pitagora obtinem :

AB 2  AC 2  BC 2  32  42  BC 2  BC 2  25  BC  25  5cm
Intr-un triunghi dreptunghi inaltimea coborata din varful unghiului drept este produsul catetelor supra
ipotenuza.
AB  AC 3  4 12
AM    cm
BC 5 5
VA  AB VA  ( ABC )
Deoarece :   VA  AM  triunghiul VAM este dreptunghic in A si aplicam
VA  AC AM  ( ABC )
teorema lui Pitagora :
2
 12  144 400 144
VA  AM  VM  4     VM 2  VM 2  25) 16 
2 2 2 2
 VM 2   
5 25 25 25
544 544 544 4 34
VM 2   VM   VM   cm
25 25 25 5
4 34
In concluzie ,distanta de la V la BC este VM  cm .
5
Obs.Distanta de la V la BC se scrie pe scurt d(V ;BC).
Distanta de la un punct P la o dreapta d
Construim perpendiculara din P pe dreapta d , distanta reprezentand lungimea perpendicularei din P pe d.
Distanta de la un punct P la un plan w
Construim perpendiculara din P pe planul w , distanta reprezentand lungimea perpendicularei din P pe w.
Distanta dintre 2 drepte paralele a si b
Este distanta de la un punct oarecare al dreptei a la dreapta b.
Distanta dintre 2 plane paralele w si q
Este distanta de la un punct oarecare al planului w la planul q.

Unghiul dintre 2 drepte

Cazul 1.Dreptele sunt coplanare(in acelasi plan) avem 2 cazuri particulare:
a)Daca dreptele sunt paralele atunci masura unghiului dintre ele 00.

22
b)Daca dreptele sunt concurente atunci masura unghiului dintre cele 2 drepte este masura unghiului cel
mai mic care se formeaza la intersectie.

In figura anterioara : m( a; b)  60 0

Cazul 2 .Daca dreptele a si b nu sunt coplanare alegem un punct convenabil P in spatiu si construim prin acel
punct paralele a’ si b’ la dreptele date , masura unghiul dintre dreptele a si b fiind masura unghiului dintre
dreptele a’ si b’.
Unghiul dintre o dreapta si un plan

Pentru a gasi unghiul dintre dreapta OA si planul  construim perpendiculara din A pe plan.Piciorul
perpendicularei din A pe plan este punctul A’.OA’ este proiectia lui OA pe planul  .Masura unghiul dintre o
dreapta si un plan este masura unghiul dintre dreapta si proiectia dreptei pe plan.
m( OA; )  m( OA; OA' )  m( AOA' )
Ex :Fie cubul ABCDA’B’C’D’.Sa determinam sinusul unghiul dintre BD’ si planul (ABC).

23
Construim proiectiile puntelor B si D’ pe planul (ABC ).Proiectia lui B este el insusi deoarece B aprtine planului
(ABC).Proiectia pe planul (ABC) a punctului D’ este D.In concluzie proiectia ortogonala pe planul (ABC) a segmentului
BD’ este BD, de unde tragem concluzia ca unghiul dintre BD’ si plane este unghiul DBD’.Daca notam cu l latura cubului
atunci :
(l 3)
DD ' l 1 3
sin(  D' BD )    
BD ' l 3 3 3
Unghiul dintre 2 plane
Unghiul dintre doua plane se numeste unghi diedru.
Masura unghiului diedru este egala cu masura unghiului plan corespunzator unghiului diedru.
Unghiul plan corespunzator se gaseste astfel :
1.Stabilim care este muchia unghiului diedru ;
2.Construim din fiecare plan cate o perpendiculara in acelasi punct pe muchia unghiului diedru.
3.Unghiul dintre cele 2 perpendiculare este unghiul plan corespunzator unghiului diedru.
Unghiul dintre cele 2 plane este unghiul dintre dreptele a si b figurat prin unghiul colorat in albastru.

24
Triunghiul
Perimetrul si aria triunghiului oarecare

PABC  AB  BC  AC
bh
AABC 
2
unde b este baza iar h inaltimea triunghiului.

Suma masurilor unghiurilor unui triunghi este 1800.

Unghiul exterior unui triunghi

Teorema:Masura unui unghi exterior unui triunghi este egala cu suma masurilor unghiurilor neadiacente
unghiului exterior.In figura urmatoare unghiul exterior este <DCA.

m( DCA)  m( A)  m( B)

Linii importante in triunghi si concurenta lor

1)Inaltimea-este perpendiculara dusa dintr-un varf pe latura opusa
Punctul de intesectie al inaltimilor se noteaza cu H si se numeste ORTOCENTRUL TRIUNGHIULUI.

25
2)Mediana-este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul laturii opuse.
Punctul de intersectie al medianelor se noteaza cu G si se numeste CENTRUL DE GREUTATE AL
TRIUNGHIULUI.

Proprietatile medianei :
a)G este situat la 2/3 de varf si 1/3 de baza adica :
2
AG   AA'
3
1
A' G   AA'
2
b)Mediana imparte un triunghi in alte 2 triunghiuri cu arii egale.

Ex : AAA'B  AAA'C
3)Mediatoarea-este perpendiculara dusa prin mijlocul segmentului.
Punctul de intersectie al mediatoarelor il notam cu O si se numeste CENTRUL CERCULUI CIRCUMSCRIS
TRIUNGHIULUI.

26
Teorema Orice punct de pe mediatoarea unui segment este egal departat de capetele segmentului.
Reciproca Daca un punct este egal departat de capetele unui segment atunci el apartine mediatoarei
acelui segment.
Obs.In triunghiul dreptunghic , centrul cercului circumscris triunghiului coincide cu mijlocul ipotenuzei,
iar mediana corespunzatoare ipotenuzei este jumatate din ipotenuza.

4)Bisectoarea unui unghi-este semidreapta cu originea in varful unghiului care imparte unghiul in 2
unghiuri congruente.
Punctul de intersectie al bisectoarelor il notam cu I si este CENTRUL CERCULUI INSCRIS IN TRIUNGHI

Teorema Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal departat de laturile unghiului
Reciproca Daca un punct este egal departat de laturile unui unghi atunci el apartine bisectoarei
unghiului.

Linia mijlocie a unui triunghi

Def.Segmentul ce uneste mijloacele a 2 laturi se numeste linie mijlocie.

27
Teorema Intr-un triunghi , linia mijlocie este paralela cu baza si jumatate din aceasta.
MN || BC
BC
MN 
2

Triunghiul isoscel si echilateral-proprietati

Def. Triunghiul cu 2 laturi congruente se numeste triunghi isoscel.
Teorema 1.Intr-un triunghi isoscel unghiurile de la baza sunt congruente.
Teorema 2.In triunghiul isoscel inaltimea dusa pe baza este in acelasi timp mediana,mediatoare si
bisectoare.
Def.Triunghiul cu toate laturile congruente se numeste triunghi echilateral.
Teorema 1.Intr-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt congruente(avand fiecare 600).
Teorema 2.In triunghiul echilateral orice inaltime este in acelasi timp mediana,mediatoare si bisectoare.

Congruenta triunghiurilor
Def.Doua triunghiuri sunt congruente daca laturile si unghiurile corespondente sunt congruente.
Criterii de congruenta a triunghiurilor
Congruenta triunghiurilor oarecare
1)CAZUL L.U.L.

[ AB]  [ A' B ' ]

 A  A'   ABC  A' B'C'
[ AC ]  [ A' C ' ]

2)CAZUL U.L.U.

28
 A  A'
[ AB]  [ A' B' ]  ABC  A' B' C'
 B  B '
3)CAZUL L.L.L.

[ AB]  [ A' B ' ]

[ BC ]  [ B ' C ' ]  ABC  A' B' C'
[ AC ]  [ A' C ' ]

Congruenta triunghiurilor dreptunghice

1)CAZUL C.C.

29
[ AB]  [ MN ]
 ABC  MNP
[ BC ]  [ NP]
2.CAZUL C.U.

 C  P
 ABC  MNP
[ BC ]  [ NP]
3.CAZUL I.C.

[ AC ]  [ MP ]
 ABC  MNP
[ BC ]  [ NP]
4.CAZUL I.U.

30
 [ AC]  [MP]
 ABC  MNP
 C  P

Triunghiul dreptunghic

Teorema inaltimii: AD 2  BD  DC
AB 2  BD  BC
Teorema catetei:
AC 2  DC  BC
Teorema lui Pitagora : AB 2  AC 2  BC 2
Reciproca teoremei lui Pitagora Daca intr-un triunghi suma patratelor a 2 laturi este egala cu patratul laturii
a treia atunci triunghiul este dreptunghic.
Ex :Sa stabilim daca triunghiul ABC este dreptunghic.Se observa ca are loc relatia : AB 2  AC 2  BC 2 si
conform reciprocei teoremei lui Pitagora triunghiul ABC este dreptunghic in A.

31
Functii trigonometrice

cateta _ opusa  B AC
sin(  B)  
ipotenuza BC
cateta _ alaturata  B AB
cos( B)  
ipotenuza BC
cateta _ opusa  B AC
tg ( B)  
cateta _ alaturata  B AB
cateta _ alaturata  B AB
ctg ( B)  
cateta _ opusa  B AC

x 300 450 600

1 2 3
sinx
2 2 2
3 2 1
cosx
2 2 2
3
tgx 1 3
3
3
ctgx 3 1
3

32
Teorema lui Thales
O paralela dusa la una din laturile triunghiului determina pe celelalte 2 laturi sau pe prelungirile acestora
segmente proportionale.
Cazul I

AM AN MB NC AM AN
MN || BC   sau  sau 
AB AC AB AC MB NC

Cazul II

AB AC MB NC AB AC
MN || BC   sau  sau 
AM AN AM AN MB NC
Cazul III

AB AC
MN || BC  
AM AN

Reciproca teoremei lui Thales

Daca are loc una din relatiile din teorema lui Thales atunci segmentul MN este paralel cu una din laturile
triunghiului.

33
 AM AN
Deoarece  conform reciprocei teoremei lui Thales avem MN||BC.
MB NC

Asemanarea triunghiurilor
Def.Doua triunghiuri sunt asemenea daca unghiurile corespondente sunt congruente si laturile
corespondente sunt proportionale.

Teorema fundamentala a asemanarii

O paralela dusa la una din laturile unui triunghi determina pe celelalte 2 laturi sau pe prelungirile acestora
un nou triunghi asemenea cu cel initial.
Cazul I

MN || BC  AMN  ABC
Cazul II

MN || BC  AMN  ABC

Criterii de asemanare
1)Criteriul U.U.

34
 A  A'
 ABC  A' B' C'
 B  B'
2)Criteriul L.U.L.

 A  A'
AB AC  ABC  A' B' C'

A' B ' A' C '
3)Criteriul L.L.L.

AB AC BC
   ABC  A' B' C'
A' B' A' C ' B' C '

Teorema paralelelor taiate de o secanta

35
O secanta determina pe doua drepte paralele unghiuri alterne-interne congruente(corespondente
congruente)
 3  5
 4  6

Obs :Unghiurile 1-5 ;4-8 ;2-6 ;3-7 sunt corespondente

Unghiurile 3-5 ;4-6 sunt alterne-interne
Unghiurile 1-7 ;2-8 sunt alterne-externe
Unghiurile 4-5 ;3-6 sunt interne de aceeasi parte a secantei
Unghiurile 1-8 ;2-7 sunt externe de aceeasi parte a secantei.

Patrulaterul convex
Perimetrul si aria
Paralelogramul

AABCD  b  h
PABCD  AB  BC  DC  AD

Dreptunghiul

36
AABCD  L  l
PABCD  2 L  2l
Rombul

d1  d 2
AABCD 
2
PABCD  4  l
Patratul

AABCD  l 2
PABCD  4  l

Trapez

( B  b)  h
AABCD 
2
PABCD  B  b  AB  DC

Paralelogramul –proprietati

37
[ AB]  [ DC ]
[ AD]  [ BC ]
 A  C
 B  D
[ DO ]  [ BO ]
[ AO]  [OC ]
Paralelograme particulare
1)Dreptunghiul

m( A)  m( B)  m( C )  m( D)  90 0

[ AB]  [ DC ]
[ AB]  [ DC ]
[ AC ]  [ BD ]

2)Romb

38
[ AB]  [ BD ]  [ DC ]  [ AC ]
 A  D
 B  C
[ AO]  [OD ]
[ BO ]  [OC ]
AD  BC
3)Patrat

m( A)  m( B)  m( C )  m( D)  90 0

[ AB]  [ BC ]  [CD]  [ AD]
[ AC ]  [ BD ]
[ AO]  [ BO ]  [CO]  [ DO ]
AC  BD
Linia mijlocie in trapez

Def.Segmentul ce uneste mijloacele laturilor neparalele ale trapezului se numeste linie mijlocie a trapezului
Teorema Linia mijlocie a trapezului este jumatate din suma lungimilor bazelor si paralela cu bazele.
Bb
MN 
2
MN || AD || BC

Trapeze particulare
Trapezul isoscel

39
 [ AD]  [ BC ]
[ AC ]  [ BD ]
 A  B
 D  C
Trapezul dreptunghic

m( A)  m( B)  900

Cercul

<AOB=unghi la centru
0=centrul cercului
m(<AOB)=m(arcAB)
OA=raza cercului=R
<AO’B=unghi inscris in cerc
BC=coarda
m(arcAB )
MN=diametrul cercului=2R m(<AO’B)=
2
MA =arc de cerc
Coarde si arce in cerc
Teorema1 In acelasi cerc sau in cercuri congruente(cu aceeasi lungime a razei)daca doua coarde sunt
congruente atunci si arcele corespunzatoare sunt congruente si reciproc.
Teorema 2.Diametrul perpendicular pe o coarda imparte coarda in doua segmente congruente.
Teorema 3 Doua coarde paralele determina intre ele 2 arce congruente .

Tangenta la cerc
Def.Dreapta care taie cercul intr-un singur punct se numeste tangenta la cerc si are proprietatea ca este
perpendiculara pe raza in punctul de tangenta.

40
Lungimea cercului
Lcerc  2R unde R este raza cercului.
Aria discului
Adisc  R 2 unde R este raza discului.
Lungimea arcului de cerc

Rx
LarcAB 
180
Aria sectorului de disc

R 2 x
Asec torAOB 
360

Calculul elementelor in poligoane regulate

Tip
poligon l (R ) a (R ) P (l ) A(l ) a(l ) Obs.
regulat
Triunghiul R l2 3 l 3
R 3 3l l  latura _ poligonulu i _ regulat
echilateral 2 4 6
R  raza _ cercului _ circumscri s _ poligonulu i _ regulat
R 2 l
Patratul R 2 4l l2 a  apotema _ poligonulu i _ regulat
2 2
P  perimetrul
Hexagonu R 3 3l 2 3 l 3
R 6l A  aria
l regulat 2 2 2

41
CORPURI GEOMETRICE
POLIEDRE
CUBUL

Al  4l 2
At  6l 2
V  l3
d cub  l 3
Al , At , V , d cub , l sunt aria laterala, aria totala,volumul,diagonala cubului si latura cubului.

PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC

42
 Al  2 Lh  2lh
At  2 Lh  2lh  2 Ll
V  Llh
d paralelipiped _ dreptunghic  L2  l 2  h 2

Prisma
Prisma dreapta triunghiulara

Al  Pb  h
At  Al  2 Ab
l2 3
Ab 
4
V  Ab  h

Prisma dreapta patrulatera

43
 Al  Pb  h
At  Al  2 Ab
Ab  l 2
V  Ab  h

Prisma dreapta hexagonala

Al  Pb  h
At  Al  2 Ab
3l 2 3
Ab 
2
V  Ab  h

44
 Pb  a p
Al 
2
Pb  3l
At  Al  Ab
PIRAMIDAPIRAMIDA TRIUNGHIULARA REGULATA l2 3
Ab 
4
A h
V  b
3
h  ab  a p
2 2 2

PIRAMIDA PATRULATERA REGULATA

45
 Pb  a p
Al 
2
Pb  4l
At  Al  Ab
Ab  l 2
Ab  h
V 
3
h  ab  a p
2 2 2

PIRAMIDA HEXAGONALA REGULATA

Pb  a p
Al 
2
Pb  6l
At  Al  Ab
3l 2 3
Ab 
2
A h
V  b
3
h  ab  a p
2 2 2

46
TRUNCHIUL DE PIRAMIDA TRIUNGHIULARA REGULATA

( PB  Pb )  at
Al 
2
At  Al  AB  Ab
L2 3
AB 
4
2
l 3
Ab 
4
h
V   ( AB  Ab  AB  Ab )
3
h  ( a B  ab ) 2  a p
2 2

TRUNCHIUL DE PIRAMIDA PATRULATERA REGULATA

47
 ( PB  Pb )  at
Al 
2
At  Al  AB  Ab
AB  L2
Ab  l 2
h
V  ( AB  Ab  AB  Ab )
3
h 2  (a B  ab ) 2  a p
2

TRUNCHIUL DE PIRAMIDA HEXAGONALA REGULATA

( PB  Pb )  at
Al 
2
At  Al  AB  Ab
3L2 3
AB 
2
2
3l 3
Ab 
2
h
V   ( AB  Ab  AB  Ab )
3
h  ( a B  ab ) 2  a p
2 2

48
CORPURI ROTUNDE
CILINDRUL CIRCULAR DREPT

Al  2Rg
At  2R( R  g )
V  R 2 h
hg

CONUL CIRCULAR DREPT

Al  Rg
At  R ( R  g )
R 2 h
V 
3
h  R2  g 2
2

360  R
n
g

49
TRUNCHIUL DE CON CIRCULAR DREPT

Al  g ( R  r )
At  Al  AB  Ab
h
V   (R 2  r 2  R  r)
3
h  (R  r)2  g 2
2

SFERA

A  4R 2
4R 3
V
3

50