Sunteți pe pagina 1din 4

DICŢIONAR

Noile educaţii în pedagogia


postmodernă

La nivel de proces de învăţămînt, noile educaţii sînt


resurse pentru reconstrucţia programelor şcolare care
pot Þ valoriÞcate prin 4 tipuri de demersuri:
a) infuzional, realizabil de fiecare profesor prin
exempliÞcări, aplicaţii, studii de caz, propuse în cadrul
Sorin CRISTEA activităţilor didactice curente, posibil la toate disciplinele
(în mod special la GeograÞe, Chimie, Fizică, Biologie,
Universitatea din Bucureşti Istorie, FilozoÞe, Ştiinţe sociale etc.);
b) modular, realizabil prin construirea unor module
Noile educaţii reprezintă un set de conţinuturi speci- de studiu şi integrarea lor în structura unor discipline
ale, aÞrmate ca răspunsuri pedagogice la problematica (de ex., modulul de demograÞe integrat în programa de
lumii contemporane. Sînt generate de evoluţiile pozi- geograÞe etc.);
tive şi negative înregistrate în societatea modernă şi c) disciplinar, realizabil prin includerea în planul de
postmodernă la nivel de situaţie a mediului, populaţie, învăţămînt a unor noi discipline de învăţămînt (ecologie,
mass-media, sănătate, democraţie, schimbare socială, cultură civică etc.);
economie, valori civice, existenţă casnică, relaţii inter- d) interdisciplinar şi transdisciplinar, realizabil prin
naţionale, interculturalitate etc. În consecinţă, au ca sferă sinteze, activităţi organizate nonformal etc.
de referinţă educaţia ecologică, educaţia demograÞcă, Din perspectivă istorică, lansarea noilor educaţii
educaţia prin şi pentru mass-media, educaţia sanitară coincide cu momentul afirmării, la scară socială,
modernă, educaţia pentru schimbare, educaţia economi- a unei noi paradigme definitorii pentru stadiul
că, educaţia civică, educaţia pentru democraţie, educaţia pedagogiei postmoderne. Este vorba despre paradigma
casnică modernă, educaţia pentru pace şi colaborare, curriculumului. Ea oferă o nouă modalitate de abordare
educaţia interculturală etc. a ştiinţei pedagogice al cărei obiect de studiu îl reprezintă
Importanţa noilor educaţii este recunoscută la nivel de educaţia (teoria generală a educaţiei), instruirea (teoria
politică globală prin contribuţia UNESCO, semniÞcativă generală a instruirii), proiectarea educaţiei şi a instruirii
începînd cu anii 1970-1980. Direcţiile angajate vizează (teoria generală a curriculumului). În viziunea acestei
recunoaşterea şi valoriÞcarea noilor educaţii la nivel de noi paradigme, la baza educaţiei sînt Þxate Þnalităţile
sistem şi de proces (vezi G. Văideanu, “UNESCO – 50 pedagogice (idealul, scopurile, obiectivele) construite
– EDUCAŢIE”, EDP, RA., Buc., 1996, p. 65-67). la nivelul unităţii dintre cerinţele psihologice ale celui
La nivel de sistem de învăţămînt, noile educaţii sînt educat (exprimate în termeni de competenţe) şi cerinţele
purtătoare de noi obiective şi mesaje, care au stimulat societăţii (exprimate în termeni de conţinuturi, validate
adoptarea unor principii reformatoare în proiectarea social).
curriculumului: abordarea sistemică (în termeni de Pedagogia postmodernă valorifică paradigma
educaţie permanentă şi de interdisciplinaritate); curriculumului care reßectă cerinţele modelului cultural
abordarea psihologică (în termeni de competenţe); al societăţii postindustriale, informaţionale, bazată pe
abordarea managerială (în termeni de formare continuă cunoaştere. Prin plasarea Þnalităţilor în centrul oricărui
a profesorilor). demers formativ, este depăşită opoziţia, existentă la

53
DICŢIONAR

nivelul pedagogiei moderne, între tendinţa de abordare şi conţinuturile trecute în proprietatea teoriei şi
psihologică a educaţiei (paradigma psihocentristă) metodologiei curriculumului; evaluarea, preluată de
şi tendinţa de abordare sociologică a educaţiei teoria şi metodologia evaluării (care este, de fapt, o
(paradigma sociocentristă) – vezi S. Cristea (coord. subteorie a teoriei generale a instruirii). În acest fel,
gen.), “Curriculum pedagogic”, vol.1, ed. II, EDP RA., deconstrucţia eludează cerinţa esenţială a paradigmei
Buc., 2008. curriculumului, referitoare la necesitatea abordării
O caracteristică importantă a curriculumului, ca unitare a educaţiei şi a instruirii la nivelul interacţiunii
paradigmă a postmodernităţii, este cea referitoare la dintre obiective-conţinuturi-metodologie-evaluare,
deschiderea spre educaţia permanentă care integrează, dintre predare-învăţare-evaluare.
în structura sa, pe tot parcursul vieţii şi în fiecare În acest cadru, noile educaţii pot Þ regăsite aleatoriu
moment al vieţii, toate conţinuturile şi formele generale în tematica oricărei ştiinţe a educaţiei. Mai mult ca atît,
ale educaţiei/instruirii (vezi L.D’Hainaut (coord.), ele pot Þ forţate să constituie obiectul de studiu al unor
“Programe de învăţămînt şi educaţia permanentă”, EDP, noi ştiinţe ale educaţiei. Ambele situaţii sînt propagate
Buc., 1981, R.H.Dave (coord.), “Fundamentele educaţiei ca exemplu de înnoire a domeniului pedagogiei, de
permanente”, EDP, Buc., 1991). sincronizare cu problematica societăţii postmoderne, de
În acest proces este accentuată însă şi tendinţa de deschidere nelimitată spre provocările sociale generate
decupare a unor probleme impuse de viaţa socială fără o de evoluţia contradictorie a economiei, politicii şi
raportare a lor la matricea de bază a pedagogiei, consti- culturii; a comunităţii mondiale, naţionale, locale; a
tuită axiomatic (vezi S. Cristea, coord. gen., op.cit.): 1) familiei; a tehnologiilor de ultimă generaţie; a religiei
educaţia ca tip de activitate psihosocială; 2) funcţiile şi etc.
structura de bază a educaţiei, ca dimensiune obiectivă a La nivel particular, perspectiva deconstrucţiei
educaţiei; 3) Þnalităţile educaţiei, ca dimensiune subiec- generează tendinţa de abordare a noilor educaţii ca
tivă a educaţiei; 4) conţinuturile şi formele generale ale o problemă în sine, autonomă, în plan ontologic, dar
educaţiei; 5) sistemul de educaţie/învăţămînt. nedeterminată epistemologic, desprinsă parţial sau
În contextul eludării acestui cadru axiomatic, propriu total de orice cadru conceptual, propriu pedagogiei.
pedagogiei, în practica socială apar „numeroase ştiinţe În consecinţă, noile educaţii sînt tratate ca teme de
şi mini-ştiinţe ale educaţiei... fără educaţie” (C. Bîrzea, actualitate, impuse social sau academic, ca resurse
“Arta şi ştiinţa educaţiei”, EDP, RA., Buc., 1995). Ele de cercetare, care nu mai solicită un control de ordin
analizează o anumită problematică socială (economică, metodologic sau praxiologic.
civică, interculturală, ecologică etc.) şi psihologică Promovarea noilor educaţii este realizată deseori
(învăţarea etc.) din perspectiva altor ştiinţe decît prin argumente şi noţiuni preluate necondiţionat din alte
pedagogia. Unele dintre ele au ca obiect de studiu chiar domenii mai mult sau mai puţin apropiate de pedagogie,
o anumită tematică a noilor educaţii (educaţia ecologică, în mod special de ştiinţele fundamentale ale educaţiei.
educaţia interculturală, educaţia civică) aÞrmată la nivel SemniÞcaţia practică este unilateralizată şi accentuată
disciplinar, promovată şi în cadrul unor forme avansate la nivel de politică a educaţiei, de sociologie sau de
de învăţămînt superior (masterat). psihologie a curriculumului, de management al clasei.
În contextul acestei situaţii contradictorii este Cea mai ßagrantă situaţie generată de deconstrucţie
necesară clariÞcarea raporturilor dintre noile educaţii este cea a înţelegerii noilor educaţii ca anexe ale
şi pedagogia postmodernă, la nivel general şi particular, conţinuturilor generale ale educaţiei. În lipsa clariÞcărilor
din perspectiva deconstrucţiei sau a reconstrucţiei conceptuale, această situaţie poate degenera pînă la
educaţiei, instruirii, proiectării educaţiei şi instruirii considerarea oricărei “noi educaţii” ca reprezentînd un
(vezi S. Cristea, “Postmodernitatea în educaţie”, în conţinut general ale educaţiei, determinat de cerinţe
“Studii de pedagogie generală”, EDP RA, Buc., 2008, şi valori general-umane. Astfel, educaţia ecologică,
p. 3-12). educaţia demograÞcă, educaţia nutriţională etc. sînt
La nivel general, perspectiva deconstrucţiei exersată plasate la acelaşi nivel de generalitate cu educaţia
de pedagogia postmodernă încurajează detaşarea morală, educaţia intelectuală, educaţia tehnologică,
anumitor probleme ale educaţiei, instruirii, proiectării educaţia estetică, educaţia fizică (sau psihofizică).
educaţiei/instruirii considerate mai importante într- Valorile aßate la baza noilor educaţii sînt determinate
un anumit context social. În plan epistemologic, însă de cauze speciale, rezolvabile în timp. Ele nu au
deconstrucţia a generat tendinţa atomizării unor ştiinţe acelaşi grad de stabilitate ca valorile general-umane
pedagogice fundamentale în beneÞciul altor domenii de aßate la baza educaţiei morale (binele moral – religios,
cercetare. De ex., didactica generală (teoria generală civic, politic, juridic, economic; social, individual), a
a instruirii) este deposedată administrativ de cîteva educaţiei intelectuale/ştiinţiÞce (adevărul ştiinţiÞc),
dintre structurile sale tematice de bază: obiectivele a educaţiei aplicate/tehnologice (utilitatea adevărului

NOILE EDUCAŢII ÎN PEDAGOGIA POSTMODERNĂ

54
DICŢIONAR

ştiinţiÞc), a educaţiei estetice (frumosul din artă, natură, sociologice, psihologice; dimensiunile curriculumului
societate), a educaţiei psihoÞzice (sănătatea psihică şi – tipuri, trepte, cicluri, arii; curriculum ca produs – ca
Þzică). proces; reforma curriculară).
Un alt efect al deconstrucţiei poate Þ identiÞcat la Noile educaţii sînt integrate în problematica acestor
nivelul integrării noilor educaţii în structura planului de ştiinţe pedagogice fundamentale, în mod special în
învăţămînt, în calitate de discipline şcolare. Este un efect cadrul teoriei generale a educaţiei. La acest nivel, noile
negativ din 2 motive complementare: a) aglomerarea educaţii conÞrmă caracterul deschis al conţinuturilor
planului de învăţămînt; b) dezechilibrarea planului de generale ale educaţiei. Sînt definite ca dimensiuni
învăţămînt prin forţarea unor noi discipline (care ar particulare ale conţinuturilor generale ale educaţiei,
Þ putut Þ introduse ca module de studiu în structura determinate social (ca arie problematică) şi psihologic
altor discipline (de ex., educaţia civică, educaţia (în raport de vîrsta elevilor şi de speciÞcul Þecărei trepte
antreprenorială etc. în cadrul unor ştiinţe sociale, şi discipline şcolare).
respectiv în cadrul economiei) în defavoarea altora, mai În cadrul teoriei generale a instruirii, noile educaţii
importante în raport de obiectivele speciÞce educaţiei sînt valoriÞcate ca sursă de dezvoltare şi perfecţionare a
ştiinţiÞce (vezi reducerea numărului de ore la discipline conţinuturilor procesului de învăţămînt, în mod special
precum Fizica, Biologia, FilozoÞa etc.). a programelor şi a manualelor şcolare, altor materiale
Perspectiva reconstrucţiei, promovată de pedagogia didactice auxiliare, anexe şi conexe. Din perspectiva
postmodernă, poate Þ analizată, de asemenea, la nivel elevilor reprezintă o resursă informaţională cu capacitate
general şi particular. Miza este dublă: a) depăşirea specială de exersare a cunoştinţelor dobîndite în contexte
limitelor întreţinute prin perspectiva deconstrucţiei; de instruire deschise, în plan psihologic şi social.
b) aÞrmarea unui model de cercetare global şi deschis În cadrul teoriei generale a curriculumului, noile
în raport cu cerinţele paradigmei curriculumului, educaţii, prin problematica generală, tematica speciÞcă
adaptabile la contextul societăţii bazate pe cunoaştere. şi metodologia integratoare angajată în diferite situaţii
Importantă este misiunea emancipatoare a pedagogiei existenţiale, oferă informaţii şi sugestii semniÞcative
postmoderne (vezi J. Habermas, “Conştiinţă şi acţiune pentru (re)construcţia unor modele de proiectare
comunicativă”, Ed. ALL, Buc., 2000; “Modernitate interdisciplinară, pluridisciplinară, multidisciplinară
versus postmodernitate”, în J. C. Alexander; St. Seidman şi transdisciplinară – toate cu deschidere spre educaţia
(coord.), “Cultură şi societate. Dezbateri contemporane”, permanentă şi spre autoeducaţie.
Institutul European, Iaşi, 2001). La nivel particular, perspectiva reconstrucţiei,
Angajarea pedagogiei postmoderne prin reconstrucţie propusă de pedagogia postmodernă, oferă un cadru
este necesară în plan ontologic (obiect de cercetare), metodologic deschis pentru înţelegerea şi analiza noilor
metodologic (metodologie de cercetare), normativ educaţii în calitate de răspunsuri la provocările multiple
(axiome, legi, principii de abordare a educaţiei, instruirii, ale societăţii postmoderne. Din punct de vedere pedagogic
proiectării educaţiei şi instruirii). sînt deÞnite ca şi conţinuturi speciÞce, subordonate celor
La nivel general, perspectiva reconstrucţiei, propusă generale (morală, intelectuală, tehnologică, estetică,
de pedagogia postmodernă, are în vedere optimizarea psihofizică), realizabile prin toate formele generale
raporturilor existente în domeniul educaţiei între ale educaţiei (formală, nonformală, informală) – vezi
diversificare şi unificare, între cunoaşterea teoretică S.Cristea, “Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Teoria
şi cunoaşterea practică între cercetarea hermeneutică generală a educaţiei”, Grupul Editorial Litera. Litera
şi cea experimentală, între abordarea istorică şi cea Internaţional, Ch.-Buc., 2003, p.152-154.
axiomatică. În plan epistemic, are ca rezultat reducerea ValoriÞcarea noilor educaţii în cadrul procesului de
Didactica Pro..., Nr.4(56) anul 2009

zonei de cercetare – extinsă şi incontrolabilă în cazul învăţămînt implică raportarea la conţinuturile generale
pedagogiei tradiţionale şi chiar a celei moderne – la ale educaţiei, angajate în diferite proporţii, cu anumite
nivelul unui „nucleu epistemic” esenţial, studiat de ponderi sau priorităţi la nivelul Þecărei trepte şi discipline
ştiinţele fundamentale ale educaţiei/ştiinţele pedagogice şcolare. În consecinţă, noile educaţii pot Þ realizate în
fundamentale care fixează conceptele de bază ale funcţie de speciÞcul Þecărei vîrste, trepte sau discipline
domeniului: 1) Teoria generală a educaţiei (educaţie, şcolare, dar şi particularităţile fiecărei comunităţi
Þnalităţi, funcţii şi structură; conţinuturi şi forme generale, locale, teritoriale sau naţionale. Două exemple pot Þ
sistem de educaţie); 2) Teoria generală a instruirii semniÞcative în plan metodologic şi praxiologic pentru
(instruire, proces de învăţămînt; normativitate; forme de înţelegerea relaţiei dintre noile educaţii şi conţinuturile
organizare; obiective, conţinuturi, metodologie; predare, generale ale educaţiei: în perspectiva reconstrucţiei
învăţare, evaluare); 3) Teoria generală a curriculumului promovată de pedagogia postmodernă:
(curriculum ca paradigmă şi ca proiect educativ; – educaţia ecologică apare ca un conţinut speciÞc
fundamentele curriculumului – istorice, filozofice, al educaţiei morale sau al educaţiei Þzice (cu

NOILE EDUCAŢII ÎN PEDAGOGIA POSTMODERNĂ

55
DICŢIONAR

obiective speciÞce educaţiei igienico-sanitare) În plan metodologic, pentru integrarea optimă a


în învăţămîntul primar; reprezintă un conţinut noilor educaţii în structura curriculumului şcolar, re-
particular al educaţiei tehnologice în cazul unui construcţia, promovată de pedagogia postmodernă, are
liceu profesional sau al unei facultăţi de proÞl în vedere:
politehnic; a) tipul de demers infuzional, care stimulează ini-
– educaţia demograÞcă are un anumit sens în ţările ţiativa inovatoare a Þecărui cadru didactic;
sau regiunile preocupate de controlul creşterii b) tipul de demers modular, care rezolvă relaţia
populaţiei, Þind raportată la conţinutul general dintre noile educaţii şi conţinuturile generale
al educaţiei morale (cu obiective proiectate în ale educaţiei, în contextul unor discipline de
termeni de educaţie civică); are un alt sens în învăţămînt;
ţări preocupate de stimularea creşterii populaţi- c) tipul de demers interdisciplinar, pluridisciplinar
ei, unde poate Þ raportată la alte dimensiuni ale şi transdisciplinar, care răspunde unor cerinţe ale
educaţiei morale (educaţia religioasă) sau ale dezvoltării curriculumului în sens integrat şi în
educaţiei psihoÞzice (educaţia sanitară). perspectiva educaţiei permanente.

Summary
The current issue of our magazine focuses again an anthem for an educational institution (S.Andrieş-
on new educations – the conveyers of new objectives Tabac). The articles „Teaching Writing Postcards and
and messages, as pedagogical response to the problems Letters” and „Teaching Unreal Conditionals Can Be
and developments of the contemporary society. The Fun” (M.Belaia, O. Temnicov), as well as „Use of
referential topics touched upon include education for Authentic Materials in Revealing the Topic „Fame,
change, civic education, democratic education, sanita- Celebrities, and Stereotypes” (N.Ceciui, L.Scrupschi)
ry education, education for and through mass-media, include several ideas for improving the quality of
education for peace and cooperation, etc. English Language lessons.
The opening of the issue is constituted by an in- A society that pretends to be a democratic one must
spired pledge for education for reading, signed by the promote a culture of real democracy, having as a basis
well known editor Gh. Erizanu. an education that fosters the teaching children self-
The column EX CATHEDRA inserts several arti- discipline with love, in order to have them be willing
cles that discuss the theoretical aspects of implemen- to obey/to listen in the educational process. How to
ting new educations within the education system: „New obtain self-discipline and obedience? – is a question to
Educations as a status of pedagogical conscience” which M Vasiliev answers, within the column EARLY
(Vl.Pâslaru); “Prospective education and contempo- EDUCATION.
rary problems” (V.Lungu); “A traditional content in The CIVIC EDUCATION column presents S.
a new context. Connotations of vocational education Lîsenco, with a description of an algorythm for or-
(O.Dandara); “The teenager and the television: con- ganizing a public debate, as an efÞcient method to
ßuences and contradictions” (M.Tacu). gain people participation and involvement in solving
GENDER EDUCATION, a column published in community problems.
cooperation with the Center “Partnership for Deve- The HISTORY OF PEDAGOGY column inserts
lopment”, contains a presentation of the new approa- the article „Petre Andrei – a representative name of the
ches of the gender education issues (V. Mocanu) and interbelic social pedagogy, by A.-M. Petrescu.
suggestions for eliminating gender biased stereotypes The article signed by L. Ursu within the DEVELO-
through development of the students’ gender related PING CRITICAL THINKING contains examples
competencies at the lessons of Romanian Literature of problems and tasks for calculus in primary school,
(G.Filip). which can contribute to the development of a healthy
The column DOCENDO DISCIMUS proposes nutritional behavior.
to teachers, but also students, within the context of S. Cristea traditionally signs the column DICTIO-
using symbols in the educational process, a model NARY, deÞning the concept of new educations.
for elaborating a heraldic representation, a ßag and

Aşteptăm ca de obicei articolele dumneavoastră, care nu trebuie să depăşească 5 pagini, dactilograÞate la 1,5 rînduri.
Redacţia nu recenzează şi nu restituie materialele nepublicate.
Responsabilitatea pentru corectitudinea şi veridicitatea conţinutului materialelor prezentate revine semnatarilor.
Punctul de vedere al autorilor nu coincide neapărat cu cel al redacţiei.

NOILE EDUCAŢII ÎN PEDAGOGIA POSTMODERNĂ

56