Urdea Roxana-Florina, Grădiniţa cu P.

P PANDA
Cluj-Napoca, 15.01.2019

PROIECTAREA SCENARIILE INTEGRATIVE PENTRU GRUPA

MIJLOCIE

Astăzi, când şcoala trebuie să răspundă exigenţelor contemporaneităţii, la nivelul

segmentului preşcolar se conturează dezvoltarea unei noi abordări educaţionale. Este vorba de o
abordare care determină organizarea şi trăirea unor experienţe de învăţare ţinând seama de cerinţele
viitorului şi de necesitatea producerii unor schimbări dorite în comportamentul copilului de astăzi, o
abordare care încearcă o îmbinare suplă a ideilor pedagogiilor alternative moderne, cu ideile
pedagogiei tradiţionale autohtone.
În acest context a fost nevoie ca şi grădiniţa să se reorganizeze, prezentând structuri,
mecanisme şi servicii modernizate sau noi, pe care să le poată oferi la standardele necesare noilor
roluri şi responsabilităţi care i se atribuie.
Metodele interactive de grup acţionează asupra modului de gândire şi de manifestare a
copilului. Prin aplicarea lor la clasă copiii îşi exercită capacitatea de a selecta informaţii, de a
comunica idei şi deprind comportamente de învăţare necesare în viaţa de şcolar şi de adult. Efortul
lor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere, de abordare a
altor dimensiuni intelectuale, interdisciplinare, decât cele clasice. Aplicarea lor trebuie făcută sub
forma unui joc cu reguli. Prezentate astfel, ele atrag copiii în activitate, spre învăţare activă, spre
cooperare, îi determină să se consulte în grup pentru luarea deciziilor şi se prevină conflictele.
Specific metodelor interactive de grup este faptul că acestea promovează interacţiunea dintre
participanţi, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente.
Interactivitatea presupune atât cooperare cât şi competiţie, în cadrul cărora copilul colaborează cu
ceilalţi pentru atingerea unui ţel comun.

CIORCHINELE este o metoda de predare care ii incurajeaza pe elevi sa gandeasca liber

sideschis. Ea structureaza ideile doar atat cat sa stimuleze gandirea legata de conexiunile dintreidei. Este
o forma de gandire neliniara, care aproximeaza in mare masura felul in carefunctioneaza mintea
omeneasca. „Ciorchinele” poate fi folosit atat in faza de Evocare cat si in faza de Reflectie. El poate fi
utilizat pentru a stimula gandirea inainte de a studia mai temeinic un anumit subiect. Mai poate fi folosit
ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociatii noi, sau de a reprezenta
noi sensuri. Este o activitate de scriere care poate fi folosita ca instrument eficient in dezvoltarea
deprinderilor de scriere, mai ales la cei care sunt recalcitranti la scris. Este, insa, inainte de toate, o
metoda de gasire a caii de acces la propriile cunostinte, intelegeri sau convingeri legate de o anume
tema. Fiind o activitate de scriere, ea mai serveste si la informarea celui care scrie despre anumite
cunostinte sau conexiuni pe care nu era constient ca le are in minte, sau ca le poate realiza.

ETAPELE REALIZARII UNUI CIORCHINE

 1.Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul, sau în partea de sus a tablei /
foaie de hârtie

2.Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei, prin cuvinte sau desene, legate de tema
dată

3.Se fac conexiuni, de la titlu la lucrarile copiilor, acestea se pot face cu linii trasate de la
nucleu la contribuţiile copiilor sau a grupurilor

4.Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când se realizează individual

TRIEREA ASERTIUNILOR reprezinta o metoda bazata pe analiza pentru a reliefa

trasaturile definitorii ale unei notiuni, idei, opinii, iar asertiunea este un enunt care este dat ca
adevar. In cadrul acestei metode, obiectivul urmarit este exersarea capacitatii de analiza asupra unor
idei in vederea selectarii lor dupa diferite criterii. Educatoarea prezinta copiilor enunturi, cerandu-le
sa spuna daca sunt adevarate sau false. Este clar ca e vorba de exercitii de fixare si evaluare,
cunostintele fiind deja insusite, copiii fiind pusi doar in situatia de a-si aminti notiuni, informatii sau
de a decide natura unei afirmatii.

Pentru grupele mici se utilizeaza mai ales forma cu imagini a metodei, selectandu-se
comportamente in imagini sau diferite sarcini si cerandu-le copiilor sa puna buline diferite pentru
adevarat si fals. (daca in imagine vad un copil ce rupe o floare vor pune, de ex. o bulina neagra, iar
daca vad un copil ce ajuta o batrana, una galbena). De asemenea, activitatea matematica se poate
evalua print-o fisa de acest gen, aducand transformari moderne la nivelul itemilor care vor fi «pune
buline negre unde e gresit si galbene unde e corect«.

Metoda trierii asertiunilor are ca beneficii: exersarea capacitatii de analiza, de decizie, de

selectie si de a opta; imbinarea formelor de organizare ; stimularea incredirii in fortele proprii si
caracterul antrenant.

ACTIVITATE INTEGRATĂ "BUCURIILE IERNII" (D.L.C.+D.O.S.

+ELEMENTE DIN D.Ş.+D.E.C.)
-SCENARIUL ZILEI-

SUMMARY

„Winter’s joys” integrated activity contains the language and communication,human and society
and elements from science and creative and aesthetic domains.In the morning the children make the
meeting and the teacher guides them to different areas of interest. At the language and
communication activity they will learn the story „The sun and the snowmen” and after that they will
make a practice activity „Winter’s joys”.

Activitatea are ca scop consolidarea şi verificarea cunoştinţelor copiilor despre aspectele

specifice ale anotimpului iarna, consolidarea unor tehnici de lucru manual, verificarea şi
consolidarea cunoştinţelor şi informaţiilor specifice altor categorii de activităţi, stimularea şi
dezvoltarea la copii a proceselor psihice de cunoaştere şi a unor calităţi ale acestora (spirit de
observaţie, memorie, analiză, sinteză, comparaţie, limbaj)
Categorii de activităţi de învăţare abordate:
1.A.D.P.-Întâlnirea de dimineaţă (salutul, prezenţa, calendarul naturii)
-Rutine „Ne pregătim de activităţi, micul dejun” (deprinderi de ordine, disciplină,
autoservire)
-Tranziţii „Mersul pinguinului”, „Săniuţa fuge”-cântec, „Munca de am terminat/Unul după
altul am plecat”
2.A.L.A.-1. Biblioteca: „Peisaj de iarnă în semne grafice”
2. Artă: „Jocurile copiilor iarna”
3. Ştiinţe: „Sortare fulgi de zăpadă după mărime”
4. Joc de masă: „Cu ce ne îmbrăcăm?”
3. A.D.E.-A.I.(D.L.C.+D.O.S.+ elemente din D.Ş. şi D.E.C)- „Bucuriile iernii”
4. A.L.A.- „Ultimul fulg rămâne fără scaun”-joc de mişcare

Strategii didactice:
a) metode şi procedee- conversaţia, mâna oarbă, explicaţia, exerciţiul, turul galeriei, ghicitorile,
ciorchinele, problematizarea, trierea aserţiunilor
b) material didactic- planşe cu imagini din povestea „Soarele şi omuleţii de zăpadă”, fişe de lucru
cu semne grafice, creioane grafice şi colorate, fişe cu sporturi de iarnă, fulgi de zăpadă decupaţi
(mici, mijlocii, mari), joc de masă „Îmbracă păpuşa!” şi „Cu ce ne îmbrăcăm?”, flipchart, jetoane cu
imagini specifice anotimpului iarna, foi colorate, brazi decupaţi, cercuri decupate pentru realizarea
oamenilor de zăpadă, fulgi perforaţi, lipici.

Activitatea debutează cu „Întâlnirea de dimineaţă”. Copiii se află pe scăunelele aşezate în semicerc

în sala de grupă şi rostesc versurile:
„În cerc toţi ne aşezăm
Şi apoi ne salutăm.
Vedem cine e prezent
Poate cine e absent
Să ne-ncânte cineva
Cu povestea sa.
Calendaru-i încântat
Că va fi iar completat
Cu nori, ploaie, vânt, furtună
Mai bine cu vreme bună!”
Educatoarea salută copiii „Bună dimineaţa, fulgişori!” Prezenţa copiilor se va consemna în
catalogul grupei şi la panou, iar apoi va avea loc o scurtă discuţie referitoare la anotimpul în care ne
aflăm, luna, ziua, vremea, după care se va completa Calendarul Naturii.
Educatoarea anunţă copiii că au primit o scrisoare de la Zâna Iarnă care şi-a anunţat o posibilă
vizită. Ca urmare, ei sunt rugaţi să-şi aleagă din Săculeţul Fermecat (mâna oarbă) un fulg şi în
funcţie de acesta vor realiza o lucrare pe care Zâna Iarnă să o poată admira când va sosi la grădiniţă.
Noutatea zilei- „Stă în curte lângă pom,
Îi zici om, dar nu e om.
Şi când soarele-ncălzeşte
 Nu-l mai vezi, că se topeşte!” (omul de zăpadă)
Mesajul zilei-„Ne place să ne jucăm cu zăpadă!”
Copiii îşi aleg fulgul din Săculeţul Fermecat şi sunt repartizaţi la cele patru sectoare. Copiii vor fi
familiarizaţi cu materialele trimise de Zâna Iarnă de la fiecare sector pregătit şi cu sarcinile pe care
le au de îndeplinit pe întreg parcursul zilei. Copiii încep să realizeze sarcinile de lucru, la semnalul
educatoarei, aceştia se opresc. Fiecare copil lucrează doar la un sector.
1. Biblioteca-copiii trasează linii continue peste liniile punctate
2. Artă-copiii colorează o fişă de lucru cu jocuri şi sporturi de iarnă
3. Ştiinţe-copiii alcătuiesc mulţimi cu fulgi de zăpadă după criteriul mărimii(mici, mijlocii,
mari)
4. Joc de masă-copiii „îmbracă” siluetele de copii cu obiecte de îmbrăcăminte specifice
anotimpului iarna
După aprecierea lucrărilor se face tranziţia spre A.D.E. prin versurile „Munca de am terminat/ Unul
după altul am plecat!”.
Se va utiliza o metodă interactivă de grup, metoda ciorchinelui, metodă de fixare, consolidare şi
evaluare ce exersează gândirea liberă asupra unei teme şi face posibilă conexiunea între idei,
actualizând cunoştinţe deja existente: copiii se aşează în semicerc, educatoarea arată copiilor
flipchart-ul pe care sunt aşezate mai multe jetoane şi îi roagă să enumere cuvinte la care se gândesc
atunci când rostesc cuvântul „iarnă”. Educatoarea aşează pe flipchart imagini reprezentative pentru
cuvintele pe care le enumeră copiii. Apoi anunţă subtema activităţii „Vă voi spune o poveste foarte
frumoasă care se numeşte „Soarele şi omuleţii de zăpadă”. „Trebuie să o ascultaţi cu atenţie ca să o
spuneţi şi voi părinţilor şi bunicilor voştri.” Se poartă o discuţie referitoare la anotimpuri, numărul
lor, succesiunea lor în timpul anului, locul iernii în şirul anotimpurilor. Educatoarea va lectura
povestea clar, accesibil şi expresiv pentru a putea trezi emoţia şi pentru a asigura motivaţia învăţării.
Expresivitatea expunerii o va realiza prin modelarea vocii, schimbarea tonului vorbirii pe parcursul
expunerii, pauze logice, accentuări şi scăderi ale intensităţii vocii, repetiţii, mimica şi gestica
adecvate. Va explica cuvintele noi pe parcursul redării poveştii.
„Cum se numeşte povestea pe care v-am spus-o astăzi?”-Soarele şi omuleţii de zăpadă
„Câţi omuleţi de zăpadă erau?”-cinci omuleţi
„Unde au plecat omuleţii de zăpadă”-să caute soarele
„Cu cine s-au întâlnit?”-cu ciocănitoarea, cu veveriţa, cu iepuraşul, cu cioara
Se va insista pe mesajul educativ al poveştii, educatoarea face aprecieri generale şi anunţă copiii că
vor realiza un peisaj de iarnă.
Prin tranziţia „Săniuţa fuge/ Nimeni n-o ajunge” copiii se aşează la mese şi intuiesc materialele pe
care le au la dispoziţie.
Metoda „trierea aserţiunilor”:
Copiii închid ochii. Când educatoarea bate din palme, copiii îşi deschid ochii, iar educatoarea
expune o aserţiune- „De pe măsuţa ta s-a topit al...fulg”. Dacă este adevărat, copilul bate din palme,
iar dacă este fals mimează dezaprobarea. Se repetă de 3-4 ori, apoi se alege un conducător de joc
care va lua de pe măsuţe fulgi fără a mai expune aserţiuni, copiii trebuind să ghicească ce le lipseşte
din şirul numeric. Se va repeta de câteva ori schimbându-şi conducătorul de joc. Se va lucra apoi în
perechi, urmărindu-se aceeaşi sarcină „Al câtelea fulg s-a topit?” şi aceleaşi elemente de joc-
închiderea şi deschiderea ochilor.
„Alcătuiţi mulţimea fulgilor de zăpadă. Câţi fulgi aveţi?”
„Alcătuiţi mulţimea bulgărilor de zăpadă mici. Alcătuiţi mulţimea bulgărilor de zăpadă mari. Câţi
bulgări mari de zăpadă aveţi? Câţi bulgări de zăpadă aveţi în total? Alcătuiţă un şir de bulgări de
zăpadă după modelul-mare-mic.
Educatoarea le arată planşa-model şi le explică modul de realizare a lucrării. Efectuarea exerciţiilor
pentru încălzirea muşchilor mici ai măinilor-Ariciul-„Un arici cu ţepii mici,/ A plecat după furnici./
Căpuşorul şi-a-nvârtit,/ Ochişorii şi-a-rotit,/ Vai, Vai, ce arici!/ Ce arici cu ţepii mici!” şi Plouă uşor-
„Plouă uşor, să auzim/ Cu vârf de degete masa lovim./ Plouă mai tare,/ Ploaia tot vine/ Lovim cu
degetele bine./ Cad pietricele pe trotuare,/ Să ciocănim şi noi mai tare!/ Tună departe, tună acum,/
Batem cu pumnii, Bum!Bum!Bum!/ Soare frumos s-a făcut,/ Un curcubeu a apărut!”
În timp ce copiii lucrează, educatoarea le cere acestora să intoneze cântecul „Iată omul de zăpadă”.
Educatoarea supraveghează copiii şi îi ajută când este nevoie. Finalizarea lucrărilor, reactualizarea
sarcinilor de lucru, turul galeriei-expunerea lucrărilor pe un panou, aprecierea acestora, fiecare
copil observă lucrările şi aduce corecţiile necesare.
Prin tranziţia „1-2-3/ Hai cu mine dacă vrei!” copiii alcătuiesc un şir şi merg la baie unde se vor
spăla pe mâini, urmând ca după aceea să revină în sala de grupă pentru a se juca „Ultimul fulg
rămâne fără scaun”-se aşează în cerc cu un scaun mai puţin decât numărul de copii, se porneşte
muzica, copiii vor dansa până când educatoarea va opri muzica. Atunci când muzica s-a oprit toţi
copiii trebuie să-şi găsească repede un scaun, cel fără scaun este eliminat. Treptat se vor elimina
toate scaunele. Ultimul rămas va fi declarat câştigător.
Educatoarea va face aprecierea activităţii copiilor pe parcursul întregii zile şi le va oferi
recompense.

BIBLIOGRAFIE

1. Breben, S.; Goncea, E.; Ruiu, G.; Fulga, M; „Metode interactive de grup-ghid metodic, Ed.
Arves, Bucureşti, 2009.

2. Culea, L.; Sesovici, A.; Grama, F.; „Activitatea integrată în grădiniţă”, Ed. Didactica
Publishing House, Bucureşti, 2008.

3. Preda, V.; „Ghid pentru proiecte tematice”, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005.

4. Grama, F.; Pletea, M.; Culea, L.; Sesovici, A.; Ciobotaru, A.; Spânu, C.; Dincă, G.; Pletea,
G.; Călin, L.; “Aplicaţii ale noului curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ed. Didactica
Publishing House, Bucureşti, 2009.

5. Ciubotaru, M.;Popescu, M.; Antonovici, Ş.; Fenichui, D.; „Aplicaţii ale metodei
proiectelor”, Ed. CD Press, Bucureşti, 2005.

6. Păişi, E.; Ezechil, L.; “Laborator preşcolar”, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2001.