Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/2018/01/barajul-de-la-bicaz-se-misca-dar-nu-se-poate-rupe/
https://izotec.ro/ro/cautam-agent-de-vanzari-cu-superputeri/
Scenariul legat de ruperea barajului de la Bicaz este echivalent cu un dezastru, care ar
”mătura” totul în cale, până la confluența cu Dunărea, unde, conform calculelor, unda de
viitură ar măsura 5,42 metri și ar ajunge în 12 ore. Desigur, primul afectat ar fi Bicazul, însă,
la Pângărați, unda ar avea 28 de metri, iar la Piatra Neamț, la Barajul Bâtca Doamnei – 19,5
metri.
1 de 3
https://i2.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
1.jpg?fit=640%2C427
https://i2.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
1.jpg?fit=640%2C427
https://i0.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
3.jpg?fit=640%2C427
https://i0.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
3.jpg?fit=640%2C427
https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
11.jpg?fit=640%2C427
https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
11.jpg?fit=640%2C427
”Dacă ar fi făcut dintr-o singură bucată, barajul s-ar putea rupe”, spune Constantin
Marcu, unul din oamenii care a lucrat la construcție și, apoi, până în anul 2000, când s-a
pensionat, la supravegherea modului în care se comportă. ”Barajul este făcut din 30 de
blocuri, care se mișcă independent unul faţă de altul, stânga-dreapta, sus-jos și amonte-
aval. Personalul care se ocupă cu urmărirea comportării construcțiilor hidrotehnice asta
verifică. Există pendule directe și indirecte, înclinometre, clemă dilatometrică, foraje
pentru a fi studiat nivelul pânzei freatice de sub baraj. Există o grămadă de aparatură
în baraj, care arată ce se întâmplă în el, dar și sub el.
Dacă vrea Dumnezeu, poate să-l rupă sau să se deplaseze un munte și să se
întâmple ceva. Totuși, barajul a fost proiectat să reziste la un cutremur cu
magnitudinea de 9,5 grade pe scara Richter.
A fost făcut cu simț de răspundere”.
Barajul de la Izvorul Muntelui a fost construit în perioada 1950-1960, însă, în primii doi ani,
s-a lucrat doar la amenajarea de șantier. Fabrica de ciment de la ieșirea din Bicaz, locuințele
pentru muncitori, căminul cultural și spitalul au fost ridicate în aceeași perioadă. S-a muncit
cu tehnologia rudimentară de atunci, s-au cofrat cu scândură toate galeriile, s-a săpat un tunel
de 4,8 kilometri prin munte. Barajul are dimensiuni impresionante, este înalt de 127 de metri
și este construit 30 de metri sub pâmânt, dar injecţiile de consolidare, cu lapte de ciment sub
presiune, s-au făcut până la adâncimea de 100 de metri. De aceea, Constantin Marcu spune că
”mai este un baraj sub pământ”. El a lucrat chiar la injecţiile de consolidare, iar în 1961 a
plecat, odată cu tot şantierul, la Argeş, la construcţia barajului de la Vidraru. Apoi a făcut
armata şi, din 1964, când s-a întors, până în anul 2000, a lucrat numai la Bicaz, supraveghind
toate aparatele care urmăresc deplasarea barajului și infiltrațiile.
”Normal, el se deplasează, orice pod, orice bloc se deplasează, orice construcție. Nu a
fost niciodată o deplasarea a barajului în afara limitelor admise, încă nu s-a ajuns la
maxim. Vorbim de milimetri, până în 2 centimetri, nu mai ştiu cât e maxim.
Cel mai periculos lucru ar fi fost ca apa din lac să treacă pe sub baraj şi să
iasă în aval. Să ne gândim numai la un lucru: lacul plin are 9 atmosfere pe
centimetrul pătrat; dacă apa s-ar infiltra dedesubt, ar fi 9 centimetri care
ar ridica barajul.
Dimitrie Leonida a fost primul care a făcut un studiu și aici s-a construit primul baraj
din țară. Nu erau specialiști, s-a lucrat cu brigadieri, cu militari, cu deținuți. În 1960, eu
intram prin galerii, în timp ce, deasupra, încă se mai lucra. Prima dată s-a început cu
excavatoare din astea vechi şi s-au făcut săpăturile pentru cei 30 de metri de construcţie
de sub pământ. Pe urmă, s-au adus niște excavatoare mari, rusești, care aveau cupele de
vreo 2 mc. S-a folosit dinamită pentru dislocare de rocă, până s-a ajuns la roca de bază,
s-au făcut injecții pentru consolidarea rocii de bază. Şi versanţii sunt injectaţi, de jos
până sus. Pe urmă, a început să se toarne, dar nu liniar, un bloc era mai sus, altul mai
jos, au intrat 1,6 milioane de metri cubi de beton în total. S-a lucrat cu 3 macarele de 20
de tone, cu funicular, era un om pe căruț, cu un steguleț în mână şi el dădea semnalul
unde să se toarne”.
4.jpg?fit=545%2C800
https://i0.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/facerea-baraj-
4.jpg?fit=545%2C800
https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/facerea-baraj-
5.jpg?fit=600%2C798
https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/facerea-baraj-
5.jpg?fit=600%2C798
https://i0.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/facerea-baraj-
6.jpg?fit=800%2C486
https://i0.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/facerea-baraj-
6.jpg?fit=800%2C486
https://i2.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/facerea-baraj-
7.jpg?fit=800%2C557
https://i2.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/facerea-baraj-
7.jpg?fit=800%2C557
”Îmi amintesc că am fost liber câteva zile şi, când am venit în tură, mi-a cerut un coleg
să-i dau un pacăr – o ţeavă prin care se turna lapte de ciment, sub presiune, în rocă”,
povesteşte Constantin Marcu. ”De multe ori, ieşea cimentul prin alte foraje, că erau
apropiate, şi, atunci, se închidea cu un dop de lemn. Băiatul care era cu mine i-a dat
vecinului pacărul, iar el n-a putut să scoată un cep şi l-a rupt. Într-o zi, au venit nişte
specialişti să vadă cum facem probele şi atunci am găsit dopul ăla rupt acolo, l-am scos,
am rezolvat treaba, însă, imediat, am fost chemat la Securitate. M-au luat şi m-au
chestionat ca pe un borfaş şi norocul meu mare a fost că, atunci când am spus despre ce
a fost vorba, băiatul ăla a recunoscut că s-a rupt acolo cepul. Altfel făceam puşcărie
pentru sabotaj. Era obiectiv strategic de importanţă 0 sau 1, noi nu ştiam exact în ce
categorie este înscris. La vremea respectivă, în Bicaz erau 15.000 de oameni. De la
tunelul care duce spre Stejaru, atelierele centrale, barăci, peste tot era un adevărat
furnicar. Şi calea ferată Bicaz – Piatra Neamţ tot atunci a fost făcută. Era balastieră la
Potoci şi aici era staţia de betoane, iar maşinile de 5 tone – cărăbuşi li se spunea -, aveau
o cupă deasupra agăţată cu un cârlig. Se ridica acea cupă şi betonul curgea, jos, în
buncăr. Trebuia să fii foarte atent cum treci strada din cauza cărăbuşilor, a maşinilor,
de fapt. Mergeau pline încoace, goale încolo, era un du-te-vino continuu. Dar să ştiţi că
era şi frumos”.
Astăzi, oricine se plimbă prin galeriile barajului, trăieşte o experienţă pe care o ţine minte.
Bineînţeles, doar angajaţii – în frunte cu şeful, Bogdan Branişte – ştiu exact unde se află, în
orice moment. Şi se descurcă şi pe întuneric, atunci când se întâmplă să mai fie câte o pană de
curent. Oricum, toţi poartă lanterne de obicei şi parcurg, zilnic, kilometri întregi, de la un
punct la altul, ca să verifice aparatele, amplasate în locurile în care măsurătorile sunt
relevante.
1 de 4
https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
6.jpg?fit=640%2C427
https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
6.jpg?fit=640%2C427
https://i2.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
9.jpg?fit=640%2C427
https://i2.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
9.jpg?fit=640%2C427
https://i0.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
10.jpg?fit=640%2C427
https://i0.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
10.jpg?fit=640%2C427
https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
5.jpg?fit=640%2C427
https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/12/baraj-
5.jpg?fit=640%2C427
În galerii miroase a sulf, de la apa infiltrată din pânza freatică, iar prin unele zone – a gaz
metan, pentru că se produc mici acumulări. Există şi un lift, care iese sub stradă, dotat cu
telefon fix, ca să poată fi anunţat mecanicul, în caz că se blochează cabina. În baraj nu este
semnal pentru telefonie mobilă.