ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAI EMINESCU”

RĂDĂUȚI

MINIPROGRAMA OPTIONAL

Denumirea opţionalului: “MATEMATICĂ APLICATĂ”

Propunător: prof. POPESCU SILVIA

Aria curriculară: ,,Matematică şi Ştiinte”

Tipul: La nivelul ariei curriculare

Clasa: a VIII-a C

Durata: 1 an

Numărul de ore: 36

An şcolar: 2015 – 2016

1
NOTĂ DE PREZENTARE

Programa şcolară pentru Matematică și Ştiinte reprezintă o ofertă curriculară centrală

de disciplină opţională pentru clasa a VIII-a, proiectată pentru un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, adică a 36 săptămâni.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
 Notă de prezentare
 Argument
 Competenţe generale
 Valori şi atitudini
 Competenţe specifice şi conţinuturi
 Sugestii metodologice
Competenţele generale sunt preluate din curriculumul şcolar de trunchi comun,
competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea
nefiind biunivocă; o anumită competenţă specifică poate să fie atinsă prin diferite unităţi de
conţinut. Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-
atitudinală şi morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la
atingerea finalităţilor educaţiei.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în
proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul disciplinei şi cu statutul acesteia de curs opţional.
Capitolele destinate algebrei conţin activităţi de învăţare pe care un elev mediu este în
stare să le parcurgă fără prea mare efort, din acestă cauză, mai ales ultimul capitol este foarte
plăcut elevilor. Trebuie să amintim aici aplicabilitatea acestor teme în fizicăşi chimie, prin
reprezentările grafice, care pot facilita înţelegerea unui fenomen fizic sau chimic.
Prin capitolele destinate geometriei programa vrea să reflecte nevoile societăţii şi
solicitările de pe piaţa muncii, ceea ce înseamnă că prin conţinutul său programa este corelată
cu ceea ce se întâmplă la nivelul societăţii şi răspunde unor nevoi provenite din lumea muncii,
mai ales în legătură cu domeniile care cunosc o dinamică deosebită. Având un conţinut cu
caracter practic destul de bine dezvoltat, este foarte bine primit de elevi, le place şi se descurcă
bine la astfel de probleme. Fară o prea mare delimitare, problemele de volum se completează
reciproc dacă sunt privite din cele trei puncte de vedere: matematică, fizică şi chimie.
Cunoştinţele despre rapoarte, proporţii, procente sunt indispensabile elevilor pentru
studiul legilor gazelor, densităţii relative, legii echivalenţilor chimici şi pentru rezolvarea
problemelor cu amestecuri de soluţii solide (aliaje), lichide sau gazoase.
Programa posedă şi coerenţă externă, exigenţă care îi ajută pe elevi să parcurgă şi să
înţeleagă alte discipline cum ar fi fizica sau chimia. Datorită acestui fapt putem spune că
programa favorizează interdisciplinaritatea, ceea ce înseamnă că în componenţa programelor
sunt incluse şi teme care pot fi abordate din mai multe perspective; se creează astfel
posibilitatea ca elevii să-şi formeze mai uşor o imagine globală asupra unei teme sau subiect
care pot fi tratate prin implicarea mai multor discipline.
Scopul opţionalului este de a dezvolta la elevi gândirea, logica şi de a-i pregăti pentru
viaţă.

2
 Argument

Dinamica socială şi economică înregistrată la nivel naţional a determinat apariţia unor

schimbări semnificative în sistemul educaţional românesc. Astfel, şcolile şi comunităţile
special se confruntă cu o serie de provocări ce vizează nevoile reale ale beneficiarilor de servicii
educaţionale. Pentru depăşirea unor astfel de situaţii, atât şcolile, cât şi comunităţile pot
beneficia de sprijin specializat, în cadrul unor proiecte/programe.
O tendinţă importantă ce se manifestă în evoluţia invăţămâtului contemporan este
interdisciplinaritatea. Aceasta oferă posibilitatea corelării conţinuturilor conceptuale,
metodologice şi practice ale diferitelor discipline. Marile succese ale tehnicii, adânc pătrunse în
viaţa oamenilor, sub toate formele ei, au contribuit la recunoaşterea rolului fundamental al
matematicii. Din acest motiv, interesul pentru matematică a crescut mereu şi, odată cu acesta,
necesitatea de informare asupra acestei ştiinţe, a naşterii şi dezvoltării ei, a oamenilor de
seamă ce au reuşit să crească prestigiul matematicii la rangul de „regină a ştiinţelor”.
De asemenea, având în vedere că matematica este probă scrisă la toate examenele
naţionale trebuie luatăîn vedere creşterea motivaţiei elevilor pentru învăţare, devenind
necesară introducerea unei ore care le va capta atenţia, le va face mai plăcută învăţarea şi
totodată mai utilă. Scopul acestui opţional este de a prezenta matematica în strânsă legătură cu
Ştiintele, pentru ca elevul să descopere problemele comune materiilor înrudite.
Prin acest opţional se urmăreşte:
 formarea la elevi a unor competenţe în folosirea corectă a terminologiei specifice
matematicii în contexte variate de aplicare;
 cultivarea deprinderii pentru munca independentă prin deplasarea accentului pe
antrenarea capacităţilor intelectuale ale elevilor, pe descoperirea prin implicare directă
în proiecte sau experimente;
 încurajarea elevilor prin stimularea încrederii în forţele proprii, în privinţa creativităţii
şi spontaneităţii;
 formarea unei gândiri logice şi flexibile;
 stimularea capacităţii elevilor de a se exprima, în limbaj matematic, liber şi coerent;
 creşterea motivaţiei elevilor pentru studiu în general.
 formarea unor abilităţi precum capacitatea de observare, măsurare, comparare,
clasifice, deducţie, investigaţie de folosire a cunoştinţelor în diverse situaţii practice;
 orientarea spre activităţi cu caracter practic;
Orele vor constitui o destindere psihică şi mentală, stârnind totodată interesul şi
curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri.
Elementul de joc, care face ca matematica să fie recreativă, poate lua diverse forme: o
enigmă, un truc, un paradox, o eroare logică sau pur şi simplu matematică, cu unele trăsături
curioase sau amuzante. Şi la urma urmelor ce altceva este matematica, decât o rezolvare de
enigme? Şi ce altceva este ştiinţa, dacă nu un efort sistematic de a da răspunsuri la enigmele pe
care ni le propune natura?
Misterioasă şi fermecătoare, satisfăcând nevoia universal umană de distracţie,
matematica ţine de frumosul pur, de cea mai profundă trăire omenească – misterul. Iar
interesul multor minţi luminate ale lumii pentru jocul matematic nu este greu de înţeles,
deoarece gândirea creatoare care se dăruieşte unor astfel de subiecte este de aceeaşi natură cu
tipul de gândire care duce la descoperirea în ştiinţă.
Societatea cunoaşterii se bazează pe o abordare ştiinţifică a procesului de
învăţare.Astfel, învăţarea ştiinţelor trebuie realizată metodic, algortimizat. Nivelul superior al
cunoaşterii este atins şi prin interdisciplinaritate. În acelaşi timp, interdisciplinaritatea implică
o îmbinare de metode şi procedee specifice disciplinelor ariei curriculare matematică şi ştiinţe.

3
 Competenţe cheie

Competenţe
Descrierea competenţelor cheie
cheie
Activităţile de învăţare asociate programei implică educabilul la nivel
Comunicare participativ, cu încurajarea exprimării propriilor opinii, într-un mod
în limba asertiv, critic şi argumentat; implicarea educabilului în activităţi de
maternă echipă este premisa dezvoltării abilităţilor de comunicare
interpersonală şi interrelaţionare.
Faptul că una dintre variabilele programei este reprezentată de
Comunicare
conţinuturi, secvenţa de colectare şi selectare a informaţiei va fi utilizată
în limbi
în procesul de instruire în vederea dezvoltării competenţelor de
moderne
comunicare în limbi moderne.
Temele propuse implică dezvoltarea în sistem integrat a competenţelor
Competenţe
matematice, ştiinţifice şi tehnologice, dublate de dezvoltarea de
matematice,
competenţe de învăţare care presupun:
în ştiinţe şi
 a învăţa să înveţi (learn to learn);
tehnologii
 a învăţa să faci (learn to do).
Identificarea, selectarea, prelucrarea şi prezentarea conţinuturilor
Competenţe reprezintă secvenţe care pot fi optimizate prin implicarea tehnologiei
digitale informaţiei şi comunicării: PPT, baze de date, internet, fişiere media, e-
mail, forum, platforme educaţionale etc.
Competenţe
Acordăm atenţie acestui domeniu cheie prin activităţile de învăţare
metacognitiv
propuse în prima temă a cursului, activităţi care au la bază abordarea
e (a învăţa să
sistematizată a cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice.
înveţi)
Bazate pe comunicarea asertivă şi pe asumarea de roluri şi
Competenţe responsabiolităţi în echipă, activităţile de învăţare favorizează
interpersonal dezvoltarea atitudinilor pozitive: respectarea opiniei în relaţia de
e, comunicare, recunoaşterea muncii coechipierului, oferirea de sprijin în
interculturale rezolvarea de sarcini, toleranţă, asumarea reuşitelor/nereuşitelor.
, sociale şi Identificarea legaturilor dintre tema studiata si zonă, impactul temei
civice asupra colectivitatii, găsirea unor oportunitati de îmbunătăţire a vieţii
colectivităţii legate de tema studiată.
Competenţe Asumarea de roluri şi sarcini în echipă, implicând diferite metode activ
antreprenori participative reprezintă premise ale dezvoltării unei personalităţi
ale independente, critice şi autocritice, responsabile şi adaptabile la nou.
Sensibilizare
Variabilitatea conţinuturilor este factorul de implicare a specificului
şi exprimare
cultural al grupului de educabili cărora li se adresează cursul.
culturală

Competenţele generale

1. Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în activitatea cotidiană;.

2. Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice matematicii şi ştiinţelor.
3. Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente inductive şi
deductive.
4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea explicaţiilor, în
conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor.

4
5. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi
comunicarea lor.
6. Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor
interdisciplinare din aria curriculară matematică şi ştiinţe.
7. Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.

Competențe specifice

1.1. Colectarea de informaţii utilizând surse variate în scopul documentării

1.2 Descrierea unor obiecte, fapte şi fenomene din lumea reală
2.1. Organizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare
2.2. Clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare
3.1. Identificarea problemelor şi situaţiilor problemă din lumea încojurătoare
3.2. Utilizarea unor modele matematice/ştiinţifice pentru rezolvarea de probleme şi situaţii
problemă din lumea înconjurătoare
3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme şi situaţii problemă
4.1. Selectarea informaţiilor şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/irelevante şi
subiective/obiective
4.2. Decriptarea şi interpretarea textelor ştiinţifice şi transpunerea acestora în limbaj comun
4.3. Utilizarea limbajului specific în întocmirea rapoartelor de investigaţii
5.1. Utilizarea TIC în culegerea informaţiilor şi datelor
5.2. Utilizarea TIC în prelucrarea şi prezentarea datelor
6.1. Exprimarea opiniilor critice şi pertinente în raport fenomenele şi procesele studiate
6.2. Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese, obiecte ale lumii reale
7.1. Valorificarea experienţelor dobândite în asigurarea calităţii vieţii
7.2. Gestionarea optimă a timpului de studiu
7.3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea de probleme

Valori si atitudini

 Dezvoltarea curiozităţii şi a respectului faţă de orice formă de viaţă.

 Respectul pentru diversitatea naturală şi umană.
 Respect pentru adevăr şi rigurozitate în procesul de investigare şi de cunoaştere, în
general.
 Interes pentru ameliorarea continuă a propriilor performanţe în domeniul cunoaşterii.
 Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă, utilizând metode şi tehnici investigative.
 Conştientizarea şi implicarea în problemele de interes global.
 Disponibilitatea de a considera ipotezele ca enunţuri care trebuie verificate (testate).
 Flexibilitate în privinţa punctelor de vedere proprii confruntate cu date noi,
argumentate.
 Receptivitate şi flexibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în viaţa cotidiană.
 Aprecierea critică a raportului dintre beneficii şi efecte indezirabile în aplicarea
tehnologiilor.

5
 Conţinuturile opţionalului

1. Mulțimi de numere.
2. Utilizarea proprietăților operațiilor matematice pentru optimizarea unor calcule.
3. Inegalități remarcabile- aplicații.
4. Funcţii și lecturi grafice.
5. Arii – probleme cu conținut practic.
6. Corpuri geometrice în viața de zi cu zi.
7. Desfășurări și construcții de corpuri.
8. Distanțe în plan și spațiu.
9. Probleme de maxim și minim- aplicații .
10. Aplicații ale calculului procentual(TVA, dobânzi bancare, etc).
11. Probabilități și statistică matematică.
12. Evaluare

Activităţi de învăţare

 exerciţii de identificare a termenilor din domeniul ştiinţelor exacte

 exerciții de citire și înțelegere a unor cerințe
 exerciții de prezentare a modului de soluționare a unei probleme cu conținut practic
 exerciții de aplicare a unor cunoșțințe matematice în situații de viață concrete
 extragerea unor informaţii cheie pentru soluționarea unei probleme
 exerciţii de interpretare a unor documente de specialitate
 exersarea abilității de a culege, prelucra și interpreta diverse informații cu conținut
matematic
 exerciții de lecturare a unor grafice, tabele, facturi, oferte promoționale și extragerea
informațiilor relevante din acestea

COMPETENŢELE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURILE ASOCIATE

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1. Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în

activitatea cotidiană; 1. Mulțimi de numere.
1.1. Colectarea de informaţii utilizând surse variate în scopul
documentării
1.2 Descrierea unor obiecte, fapte şi fenomene din lumea reală 2. Utilizarea
Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice proprietăților operațiilor
matematicii şi ştiinţelor; matematice pentru
2.1. Organizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice optimizarea unor calcule.
interdisciplinare
2.2. Clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor 3. Inegalități remarcabile.
ştiinţifice interdisciplinare
6
Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de 4. Funcţii și lecturi
raţionamente inductive şi deductive; grafice.
3.1. Identificarea problemelor şi situaţiilor problemă din lumea
încojurătoare 5.Arii – probleme cu
3.2. Utilizarea unor modele matematice/ştiinţifice pentru conținut practic.
rezolvarea de probleme şi situaţii problemă din lumea
înconjurătoare 6. Corpuri geometrice în
3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme şi situaţii viața de zi cu zi.
problemă
Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în
formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor 7. Desfășurări și
interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor; construcții de corpuri.
4.1. Selectarea informaţiilor şi realizarea distincţiei dintre
informaţii relevante/irelevante şi subiective/obiective
4.2. Decriptarea şi interpretarea textelor ştiinţifice şi 8. Distanțe în plan și
transpunerea acestora în limbaj comun spațiu.
4.3. Utilizarea limbajului specific în întocmirea rapoartelor de
investigaţii
Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea 9. Probleme de maxim și
de date, în prelucrarea şi comunicarea lor; minim.
5.1. Utilizarea TIC în culegerea informaţiilor şi datelor
5.2. Utilizarea TIC în prelucrarea şi prezentarea datelor
Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza 10. Aplicații ale calculului
relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară procentual.
matematică şi ştiinţe
6.1. Exprimarea opiniilor critice şi pertinente în raport
fenomenele şi procesele studiate 11. Probabilități și
6.2. Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate dintre fenomene, statistică matematică.
procese, obiecte ale lumii reale
Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi
gestiunea propriei învăţări.
7.1. Valorificarea experienţelor dobândite în asigurarea calităţii
vieţii
7.2. Gestionarea optimă a timpului de studiu
7.3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea de probleme

Metode de evaluare

Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această

vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe. Evaluarea reprezintă o
componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers educaţional centrat
pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative.
Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor
forme şi instrumente complementare, cum sunt:
 Proiectul
 Portofoliul
 Autoevaluarea
 Evaluarea în perechi
 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
• fişe de observaţie (pentru probe practice);
7
• fişe test (pentru probe scrise);
• fişe de lucru;
• fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise);
• chestionare;
• liste de cotrol – verificare;
• scări de clasificare.

Sugestii metodologice
Strategii didactice:
 dezbateri în scopul definirii conceptelor
 conversaţie euristică
 investigaţia în grup
 discurs argumentativ
 explorarea interdisciplinară
 discuţia liberă şi dirijată
 controversa constructivă
 problematizarea
 expunerea
 demonstraţia
 jocul de rol
Resurse materiale:
 tabele, grafice, date statistice
 fişe de lucru
 seturi de probleme grupate pe teme
 mijloace specifice TIC
 website-uri
 cărţi de specialitate
Resurse umane: - elevi, profesori,
Modalităţi de evaluare:
- probe orale, scrise, practice (testul, portofoliul, referate tematice, proiecte etc.)

Bibliografie:

 DANA MARIA MORAR – Ghid comple de pregătire pentru Evaluarea Națională,

Editura DelFin 2014
 GHEORGHE IUREA ș.a – Evaluarea Națională ; admitere în liceu 2014, Editura
Paralela 45 2014
 MARIUS PERIANU – Matematică - Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a
VIII-a. Teme, probleme și teste de verificare , Editura Art 2015
 EDUARD DĂNCILĂ - Evaluarea Națională , Editura Art 2015
 Modele de subiecte propuse de MEN.

8
 Planificare calendaristică
Semestrul I

Nr. Conținuturi Competențe specifice Nr Data

crt ore
1 Mulțimi de numere. 1.1. Colectarea de informaţii 1 16 sept
Relații între mulțimi utilizând surse variate în scopul
documentării
2 Modulul unui nr real. 1.2 Descrierea unor obiecte, fapte şi 1 23 sept
Proprietățile modulului fenomene din lumea reală
2.1. Organizarea informaţiilor şi
3 Operații cu intervale conceptelor ştiinţifice 1 30 sept
interdisciplinare
4 Proprietățile operațiilor 2.2. Clasificarea şi sistematizarea 1 7 oct
de adunare și înmulțire în R – informaţiilor şi conceptelor
aplicații ştiinţifice interdisciplinare
3.1. Identificarea problemelor şi
5 Inegalități remarcabile situaţiilor problemă din lumea 1 14 oct
încojurătoare
6 Metode de demonstrație a 3.2. Utilizarea unor modele 2 21,28 oct
inegalităților matematice/ştiinţifice pentru
rezolvarea de probleme şi situaţii
7 Aplicații ale calcului cu radicali problemă din lumea înconjurătoare 1 4 nov
3.3. Justificarea explicaţiilor şi
8 Corpuri geometrice: soluţiilor la probleme şi situaţii 1 11 nov
poliedre problemă
4.1. Selectarea informaţiilor şi
9 Desfășurări ale poliedrelor realizarea distincţiei dintre 1 18 nov
informaţii relevante/irelevante şi
10 Corpuri de rotație subiective/obiective 1 25 nov
4.2. Decriptarea şi interpretarea
11 Calculul distanțelor textelor ştiinţifice şi transpunerea 1 2 dec
acestora în limbaj comun
12 Aplicații la calculul distanțelor în 4.3. Utilizarea limbajului specific în 1 9 dec
plan întocmirea rapoartelor de
investigaţii
5.1. Utilizarea TIC în culegerea 2
13 Aplicații la calculul distanțelor în 16 dec,
informaţiilor şi datelor
spațiu 13 ian
5.2. Utilizarea TIC în prelucrarea şi
prezentarea datelor
14 Evaluare sumativă 1 20 ian
6.1. Exprimarea opiniilor critice şi
pertinente în raport fenomenele şi
15 Interpretarea geometrică 1 27 ian
procesele studiate
a graficului unei funcții
6.2. Evidenţierea relaţiilor de
cauzalitate dintre fenomene,
16 Probleme aplicative 1 3 feb
procese, obiecte ale lumii reale
- funcția liniară
7.1. Valorificarea experienţelor
dobândite în asigurarea calităţii
vieţii
7.2. Gestionarea optimă a timpului
9
 de studiu
7.3. Cooperarea cu ceilalţi în
rezolvarea de probleme

Planificare calendaristică
Semestrul I I

Nr. Conținuturi Competențe specifice Nr Data

crt ore
1 Probleme cu conținut geometric 1.1. Colectarea de informaţii 2 17, 24 feb
aplicate la grafice de funcții utilizând surse variate în scopul
documentării
2 Arii – 1.2 Descrierea unor obiecte, fapte şi 2 2, 9 mart
probleme cu conținut practic. fenomene din lumea reală
2.1. Organizarea informaţiilor şi
conceptelor ştiinţifice
3 Maxim și minim în algebra și interdisciplinare 1 16 mart
geometrie 2.2. Clasificarea şi sistematizarea
informaţiilor şi conceptelor
4 Calculul probabilităților ştiinţifice interdisciplinare 1 23 mart
și noțiuni de statistică matematică 3.1. Identificarea problemelor şi
situaţiilor problemă din lumea
5 Aplicații ale calculului procentual încojurătoare 2 30 mart
3.2. Utilizarea unor modele 6 apr
6 TVA, dobânzi bancare, matematice/ştiinţifice pentru 2 13 apr, 4
curs de schimb, impozit, venit rezolvarea de probleme şi situaţii mai
brut/net problemă din lumea înconjurătoare
3.3. Justificarea explicaţiilor şi
7 Corpuri geometrice soluţiilor la probleme şi situaţii 2 11, 18 mai
în viața de zi cu zi. problemă
4.1. Selectarea informaţiilor şi
8 Probleme de optimizare a unor realizarea distincţiei dintre 1 25 mai
calcule informaţii relevante/irelevante şi
subiective/obiective
9 Secțiuni în poliedre 4.2. Decriptarea şi interpretarea 1 1 iunie
textelor ştiinţifice şi transpunerea
10 Secțiuni în corpuri rotunde acestora în limbaj comun 1 8 iunie
4.3. Utilizarea limbajului specific în
11 Evaluare sumativă întocmirea rapoartelor de 1 15 iunie
investigaţii
5.1. Utilizarea TIC în culegerea
informaţiilor şi datelor
5.2. Utilizarea TIC în prelucrarea şi
prezentarea datelor
6.1. Exprimarea opiniilor critice şi
pertinente în raport fenomenele şi
procesele studiate
6.2. Evidenţierea relaţiilor de
cauzalitate dintre fenomene,
procese, obiecte ale lumii reale
10
7.1. Valorificarea experienţelor
dobândite în asigurarea calităţii
vieţii
7.2. Gestionarea optimă a timpului
de studiu
7.3. Cooperarea cu ceilalţi în
rezolvarea de probleme

11