Colegiul Tehnic ,,I.C.

Ștefănescu” Iași

Piața muncii

Clasa XI-G

Profesor:Calance Mădălina

Elev:Ungureanu Victor

1
 Cuprins
 Piața muncii……………………………………………3
 Oferta de muncă…………………………………….4
 Cererea de muncă…………………………………..5
 Segmentarea pietei muncii……………………..6
 Cum s-a schimbat piaţa muncii în România...7
 Situaţia statistică a şomajului înregistrat la
31 martie 2018….……………………………………8
 Bibliografie……..……………………………………..9

2
 Piața muncii
În general, piața muncii reprezintă spațiul economic în care tranzactioneaza în mod liber
utilizatorii de muncă (deținătorii de capital) în calitate
de cumpărători si posesorii resursei de muncă, în
calitate de vînzător, în care, prin mecanismul prețului
muncii al concurentei libere între agenții economici,
al altor mecanisme specifice se ajustează cererea si
oferta de muncă.

Într-o formulare restransă, piata muncii este expresia

reglării cererii si oferței de muncă prin deciziile libere
ale agenților economici
Agenții economici intalniti pe piata muncii sunt:
 ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si
competenta profesionala, contra unui anumit pret stabilit de piata;
 cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si
structura profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si pentru care sunt dispusi sa
plateasca pretul specific-salariul;
 intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga de servicii,
prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in contact cu cumparatorii de munca si
care, evident, pentru serviciile lor solicita un pret.

In functionarea oricarei economii, piata muncii indeplineste o serie de functii:

 A asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu volumul si structura cererii
de munca;
 Îndeplineste o functie productiva ce asigura combinarea a doi factori de productie,
capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor agenti economici diferiti
 Alta functie este cea distributiva, deoarece prin mecanismele ei influenteaza modul de
formare si repartizare a veniturilor specifice pentru factorii de productie combinati:
salariul si profitul.

Pe langa aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura mixta,
economico-sociale, prin intermediul carora contribuie la asigurarea de locuri de munca, la
protectia sociala, s.a.m.d., cat si la orientarea profesionala , la reconversia, recalificarea si la
reintegrarea mainii de lucru.
3
 Oferta de muncă
Oferta de muncă reprezintă munca pe care o pot
depune membrii societăţii încondiţii salariale. Ea este
asigurată de resursele de muncă existente pe piaţă.
Oferta de muncă este modelată simultan de factori
economici (nivelul salariului, ca preţ al muncii), dar şi
de factori sociali sau instituţionali. În funcţie de
prioritatea acordată uneia sau alteia dintre grupele
de factori, în literatura economică există o diversitate
de păreri asupra naturii şi modului de funcţionare a pieţei muncii.

Resursele de muncă ale unei ţări reprezintă totalitatea populaţiei în vârstă de muncă şi aptă de
muncă. Limitele vârstei de muncă sunt determinate de la o ţară la alta prinlegislaţie. Resursele
de muncă se compun din:
 populaţia ocupată, inclusiv cea cuprinsă în gospodăria casnică;
 persoanele în vârstă de muncă, dar care sunt în şcoli, în armată etc.
Resursele de muncă ale unei ţări depind de o serie de factori demografici cum ar fi:natalitatea,
mortalitatea, durata medie a vieţii, condiţii de trai etc.
Populaţia în vârstă de muncă cuprinde totalitatea persoanelor aflate în limitele legalede
vârstă, indiferent dacă participă sau nu la vreo activitate.Populaţia aptă de muncă cuprinde
toate persoanele având vârsta legală de muncă şicare pot să participe la muncă. Nu cuprinde
persoanele invalide. Oferta de muncă seexprimă prin numărul celor apţi de muncă, din care se
scad femeile casnice, studenţii,militarii în termen, cei care desfăşoară activităţi nesalariale şi
cei care nu doresc să seangajeze în nici o activitate.

Fig 1: Echilibrul pe piata muncii in conditiile concurentei perfecte

4
 Cererea de muncă
Cererea de muncă reprezintă nevoia reală de muncă salariată care se formează la un moment
dat într-o economie. Cererea de muncă depinde de ritmul de creştere economică, de nivelul şi
dinamica productivităţii muncii, de structura producţiei şi activităţilor economico-sociale, de
formele de ocupare şi regimul ocupării etc. Aceasta se exprimă prin numărul de locuri de
muncă şi nu include activităţile realizate de femeile casnice, militarii în termen, studenţii şi alţi
nesalariaţi.
Este necesar să se realizeze distincţia dintre nevoia de muncă (adică necesarul virtual al
volumului total de muncă) şi cererea de muncă(adică necesarul real al volumului total de
muncă, condiţionat de efectivitatea
locurilor de muncă).
Cererea de muncă provine din partea
firmelor care angajează, pe bază de
contract,lucrători specializaţi în diferite
domenii de activitate, la un anumit preţ al
muncii, numitsalariu. Cererea de pe piaţa
muncii se constituie ca o sumă a cererilor
individuale.Cererea de muncă este o cerere
derivată, ea fiind determinată de cererea
de bunurirezultate din utilizarea muncii.

La un anumit nivel al salariului, cererea de muncă poate înregistra o creştere sau oreducere, în
funcţie de o serie de factori, care se numesc condiţiile cererii de muncă.Principalii factori care
determină creşterea sau reducerea cererii de muncă sunt:
 Preţul bunurilor rezultate din utilizarea factorului muncă; între modificarea preţurilor
de pe piaţa diferitelor bunuri şi modificarea cererii de muncă există o relaţie pozitivă;
 Gradul de substituire a muncii cu un alt factor de producţie influenţează negative
cererea de muncă;
 Modificarea preţului unui alt factor de producţie care poate substitui munca
determină o modificare în aceeaşi direcţie a cererii de muncă;
 Nivelul calitativ al muncii - modificarea calităţii muncii determină o modificareîn acelaşi
sens a cererii de muncă;
 Aşteptările întreprinzătorilor − considerând că toţi ceilalţi factori rămânconstanţi,
evoluţia cererii de muncă depinde direct de previziunile întreprinzătorilor înlegătură cu
mersul afacerilor.
5
 Segmentarea pietei muncii.
Formarea nivelului salariului pe diferite piețe
In ultimele decenii, analistii au ajuns la concluzia ca nu exista o unica piata a muncii la scara
economiei nationale.

Segmentarea pietei muncii se intemeiaza pe conditiile generale de existenta si manifestare a

sistemelor reale contemporane.

Astfel, sistemul economic de piata real presupune o relatie de independenta specifica a unuia
din sectoarele aratate de celalalt.Corespunzator, exista si o piata a muncii duala, fiecare avand
o anumita autonomie si fiind relativ izolata de celelalte segmente.Pe diferitele piete exista
conditii inegale pentru salariati, in ceea ce priveste conditiile de munca si nivelurile salariilor,
in ce priveste realizarea profesionala etc.

Segmentele reale ale pietei muncii sunt analizate prin folosirea mai multor criterii de grupare,
in functie de fiecare criteriu existand diferite genuri de piete ale muncii.

Astfel, se constata cel putin urmatoarele criterii :

 Dupa forma de proprietate – piata muncii a sectorului privat si piata intreprinderilor
publici (de pilda, piata producatorilor de armament), in general, piata sectorului public;
 Dupa dimensiunile utilizatorilor de munca – piata muncii (a cererii de munca) din
partea marilor firme si piata muncii pentru micile intreprinderi;
 Dupa gradul de organizare a ofertei de munca – piata nestructurala, a salariatilor liberi
si piata salariatilor sindicalizati.
Mecanismul pietei muncii in conditiile pietei cu concurenta perfecta este, ca si in cazul
bunurilor economica, un model teoretic de analiza.

Piata ologopsonica – consta in acea situatie de piata cand cateva firme mari detin
angajarea unei parti considerabile din oferata de munca posibila . Aceste firme cauta sa
mentina aceasta pondere si aceasta structura de angajati prin modificarea salariilor; Firmele cu
pozitie de oligopsonu platesc salarii mai mari pentru a atrage forta de munca cu calificari
superiare din alte ramuri si sectoare .

Piata cu monopol bilateral – detine un rol semnificativ in randul pietelor imoperfecte ale
muncii . Acest segment al pietei muncii are o pondere mare in tarile dezvoltate .Ea se
identifica cu piata marelui business privat , sau,reprezinta piata muncii in conditiile economiei
decente.
6
 Cum s-a schimbat piaţa muncii în România?
Criza financiară globală s-a făcut resimţită în România începând cu luna martie2008, când
numărul locurilor de muncă a început să scadă treptat. În septembrie 2008, perioada în care a
început să se vorbească despre impactul crizei în România numărulrecrutărilor a scăzut brusc,
aspect care s-a menţinut şi în 2009.
Începând cu anul 2010 companiile au început să-şi redefinească nevoile.Majoritatea locurilor
de muncă nou creeate au fost în domeniul financiar şi IT.Definitoriu pentru această perioadă
au fost înlocuirile pentru poziţiile-cheie. Aproximativ80% din poziţiile de middle şi top
management pe care le-am avut au
fost înlocuiri făcuteîn urma evaluărilor,
companiile având nevoie de middle şi
top management performant,axat pe
rezultate.
O altă caracteristică a anului 2010 a
fost reprezentată de crearea şi
implementareasistemelor de evaluare.
Din studiile noastre, în 2008 peste 80%
din companii nu aveausisteme
coerente de evaluare. În primăvara anului 2011 legislaţia a impulsionat şi ea acestdomeniu
prin introducerea obligativităţii indicatorilor de performanţă.
Către sfârşitul anului 2010 asistam la o dezgheţare mai accentuată a locurilor demuncă, lunile
noiembrie şi decembrie aducând poziţiile deschise în aproape toatedomeniile. Singurul
domeniu în care nu au fost mişcări semnificative este sistemulfinanciar bancar, dar aici, în
afară de impactul puternic al crizei sunt două explicaţii:inerţia mare a sistemului, precum şi
numărul mare de angajaţi existenţi în bănci înainte dedebutul crizei.
În prima jumătate a anului 2011 numărul de noi locuri de muncăcreşte cu aproximativ 30%
din datele noastre. Acum serecrutează semnificativ în toate domeniile, chiar şi în cele
gravafectate de criză, cum ar fi real estate (nivelul salariilor în realestate crescând comparativ
cu prima jumătate a anului trecutcu aproximativ 20-30%) şi sistemul financiar bancar.

7
 Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 31
martie 2018
La finele lunii martie 2018,
rata şomajului înregistrat la
nivel naţional a fost de
3,81%, în
scădere cu 0,13 puncte
procentuale (pp) față de
luna anterioară şi sub
valoarea înregistrată la
finele aceleiași luni a anului
2017 cu 0,76 pp. Numărul
total de şomeri la finele lunii martie a.c., de 332.730 persoane, a scăzut cu 11.669 de persoane
faţă de cel de la finele lunii anterioare.
Din totalul şomerilor înregistraţi, 65.888 au fost şomeri indemnizaţi şi 266.842 neindemnizaţi.
Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 6.206 persoane, iar numărul şomerilor
neindemnizaţi a scăzut cu 5.463 persoane faţă de luna precedentă. Ponderea şomerilor
neindemnizaţi în numărul total al
şomerilor (80,20%) a crescut faţă
de luna precedentă cu 1,13pp.
Referitor la şomajul înregistrat pe
sexe, în luna martie 2018, rata
şomajului masculin a scăzut
faţă de luna precedentă, de la
4,19% în luna februarie 2018 la
4,04%, iar rata şomajului feminine
a scăzut de la 3,64 % în luna februarie 2018 la 3,53 %. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale
şomajului a fost la finele lunii martie a.c. de 0,51 pp.
Numărul şomerilor femei la 31 martie 2018 era de 139.908 persoane, în timp ce numărul
şomerilor bărbaţi era de 192.822 persoane.
Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 94.579
şomeri provin din mediul urban şi 238.151 şomeri provin din mediul rural

8
 Bibliografie

http://www.scribd.com
http://www.anofm.ro
https://www.wikipedia.org
https://biblioteca.regielive.ro
https://www.google.ro/imghp?hl=ru&tab=wi