Anul VI, nr.

46, Ianuarie 2017 Apare lunar

ŞCOALA constănţeană
Publicaţie de informaţie, atitudine şi opinie, editată de Sindicatul Liber al
Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar Constanţa

EDITORIAL
Ianuarie 2016, luna marilor ezitări. Guvern întârziat numit prin SMS, după ce prima propunere
a formaţiunii politice care a câştigat alegerile a fost respinsă, buget tardiv, ceartă pe ce a lăsat
guvernul precedent şi ce a primit cel actual şi, colac peste pupăză, o decizie pripită scoate tinerii în
stradă cum nu am mai văzut din 1989 ... într-un cuvânt ... scandal! Raiting-ul emisiunilor de
actualităţi depăşeşete orice aşteptări, dar problemele din educaţie sunt iar uitate. Demonstranţii ţipă
în Piaţa Victoriei cât îi ţin rărunchii că guvernul adoptă ordonanţe de urgenţă fără suficient de
multă consultare. Ai ... na! Dar când s-a votat statutul elevului, Ministerul Educaţiei cu cine s-a
consultat? Cu cei de la catedră sigur nu! De altfel eram în vacanţă. Iar în ceea ce priveşte
sindicatele, ca să-l parafrazez pe un coleg, s-or fi consultat cu acestea, dar ele nu au fost auzite,
pentru că Ministerul nu avea dorinţa reală de a asculta pe cineva, ci doar de a mima din nou
democraţia! Deci o ordonanţă de urgenţă care afectează grav statutul cadrelor didactice şi crează
anarhie într-un sistem de educaţie în care profesorii nu mai au nici un fel de autoritate dată de lege,
în afară de carisma personală, nu trebuie să fie obiectul unor ieşiri în stradă? Mă aşteptam ca noul
Minister al Educaţiei să ia taurul de coarne, să condamne o decizie bazată nu pe o consultare reală,
ci pe un aranjament cu elevii şi părinţii, care, repet nu au nici un fel de expertiză în domeniu. Aş ...
ţi-ai găsit! Băieţii care ne conduc acum dau publicităţii un comunicat din care rezultă că 60 sau 70
de profesori care au agresat elevii verbal şi fizic au fost pedepsiţi. Nimic însă despre cadrele
didactice agresate de elevi sau părinţi! Şi există un soi de agresivitate subterană care vine din toate
părţile spre cel de la catedră. Din clasă, de pe holuri, în ultimul timp şi de pe Internet, de la părinţi,
din mass-media. Şi nimeni nu se gândeşte că şi cel de la catedră este om. Cât să suporte? M-aş fi
aşteptat la altceva de la un secretar de stat care a fost anterior la sindicat. Responsabilii din
minister ar face bine să nu abdice de la problemele noastre! Ştiu ei foarte bine despre ce este
vorba! Sunt dovezi publice în acest sens: ,,Ministerul Educaţiei a aflat că 20% dintre şcolari îşi
înjură sau insultă profesorii, iar 5% dintre ei au lovit cu sălbăticie cadrele didactice. Din cifrele
oficiale rezultă că cel putin 70.000 de profesori au fost cel puţin o dată jignţi, insultaţi, ameninţaţi
sau chiar loviti de părinţi ori elevi” (vezi http://www.didactic.ro/stiri/7042_70-000-de-profesori-
sunt-agresati-de-elevi-si-parinti). Deci cu drepturile noastre cum e, domnilor din Minister? Vă mai
faceţi mult că închideţi ochii? Gata, a trecut campania electorală! Antiviolenţa poate avea o soluţie
în şcoală, dar nu într-una în care cadrele didactice pot fi agresate în voie, în care nu mai au nici un
fel de autoritate! Oare să ieşim şi noi în stradă?
Redactor şef, prof. dr. Paul DOMINTE

1
Adaptarea copiilor cu
tulburări specifice de
învă are în colile din
România: provocări iț ș
ș DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016
oportunită i pentru
actualele politici educa
ionaleț ț
RECUPERĂRI SUME DOCTORAT
Stimați colegi,
Vă informăm că în Monitorul Oficial al
României cu numărul 1002 din data de 13
decembrie 2016, a fost publicată Decizia nr.
21/2016 a Înaltei Curți de Casaţie şi
Justiţie, prin care se stabilește că în inter-
pretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30
alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea
nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr.
285/2010 şi art. 8 din Anexa nr. 5 a Legii
nr. 63/2011, au dreptul la sume compen-
satorii persoanele care au dobândit titlul
de doctor după intrarea în vigoare a Legii
nr. 330/2009.
Decizia este obligatorie, potrivit dispozi-
ţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură
civilă, urmând a fi publicată în Monitorul
Oficial al României, partea I.
În consecință, recomandăm membrilor
de sindicat care au obținut titlul științific de
doctor ulterior datei de 31.12.2009 să formu-
leze și să înregistreze la registratura unită-
ților de învățământ cereri privind calcula-
rea și plata sumelor compensatorii, repre-
zentând echivalentul sporului de 15% din
salariul de bază pentru titlul științific de
doctor, pentru perioada anterioară datei
de 05 noiembrie 2016 (data de la care, prin
Legea nr. 193/2016, a fost reintrodus sporul
pentru doctorat).
Simion HĂNCESCU
(Preşedinte F.S.L.I.)
2
Din dorinţa de a veni în ajutorul celor ce
conduc instituţiile de învăţământ, precum şi
celor păgubiţi de a avea un instrument în apli-
carea legii, redăm mai jos hotărârea Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, Preşedinte - Iulia
Cristina Tarcea:
referitoare la examinarea recursului în
interesul legii formulat de către Avoca-tul
Poporului vizând "interpretarea şi
aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi
art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr.
330/2009 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, art.
4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind
unele măsuri de reîncadrare în funcţii a
unor categorii de personal din sectorul bu-
getar şi stabilirea salariilor acestora, pre-
cum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu
modificările şi completările ulterioare, art.
1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind
salarizarea în anul 2011 a personalului
plătit din fonduri publice, art. 8 din anexa
nr. 5 a Legii nr. 63/2011"
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI
JUSTIŢIE
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul
competent să judece recursul în interesul legii
a luat în examinare recursul în interesul legii
formulat de către Avocatul Poporului vizând
,,interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30
alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-
cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară
a personalului plătit din fonduri publice, art.
4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele
măsuri de reîncadrare în funcţii a unor
categorii de personal din sectorul bugetar şi
stabilirea salariilor acestora, precum şi alte
măsuri în domeniul bugetar, cu modificările
şi completările ulterioare, art. 1 alin. (5) din
Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în
anul 2011 a personalului plătit din fonduri
publice, art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr.
63/2011”.
...............................................................
 ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursului în interesul
legii, a constatat următoarele:
I. Temeiul juridic al recursului în inte-
resul legii
1. Articolul 514 din Codul de pro-
cedură civilă stipulează următoarele:,,Pentru
a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară
a legii de către toate instanţele judecătoreşti,
procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu
sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul
de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de
apel, precum şi Avocatul Poporului au
îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de
drept care au fost soluţionate diferit de
instanţele judecătoreşti.”
II. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie
2. Sesizarea s-a făcut de către Avocatul
Poporului, memoriul fiind înregistrat cu nr.
486 din 27 iulie 2016, ataşându-se, în dove-
direa practicii neunitare, jurisprudenţa curţi-
lor de apel.
III. Normele de drept intern care for-
mează obiectul sesizării Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea
unui recurs în interesul legii
3. Art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr.
330/2009 privind salarizarea unitară a perso-
nalului plătit din fonduri publice, denumită în
continuare Legea nr. 330/2009, stabileşte că
"Pentru persoanele ale căror sporuri cu
caracter permanent acordate în luna decem-
brie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la
prezenta lege şi nu au fost incluse în salariile
de bază, în soldele funcţiilor de bază sau,
după caz, în indemnizaţiile lunare de înca-
drare, sumele corespunzătoare acestor sporuri
vor fi avute în vedere în legile anuale de
salarizare, până la acoperirea integrală a
acestora".
4. Art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr.
330/2009 prevede că: "La data intrării în
vigoare a prezentei legi se abrogă: (...) Ordo-
nanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006
privind salarizarea şi alte drepturi ale jude-
3
cătorilor, procurorilor şi altor categorii de
personal din sistemul justiţiei, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, cu
excepţia art. 10 alin. (8), art. 11 alin. (4), art.
12-14, art. 15 alin. (1), art. 17, art. 22-29, art.
30-31, art. 311 alin. (2), art. 32-34 şi art. 37-
41."
5. Art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele
măsuri de reîncadrare în funcţii a unor
categorii de personal din sectorul bugetar şi
stabilirea salariilor acestora, precum şi alte
măsuri în domeniul bugetar, denumită, în
continuare Ordonanţa de urgenţă a Guver-
nului nr. 1/2010: "Începând cu luna ianuarie
2010, întregul personal din sectorul bugetar
încadrat în autorităţile şi instituţiile publice
prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (3) din Legea-
cadru nr. 330/2009 va fi reîncadrat corespun-
zător tranşelor de vechime în muncă şi pe
funcţiile corespunzătoare categoriei, gradului
şi treptei profesionale avute la 31 decembrie
2009".
6. Art. 6 alin. (1) din Ordonanţă de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2010: "În cazul în
care drepturile salariale determinate în con-
formitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu
prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici
decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale
Guvernului pentru funcţia respectivă pentru
luna decembrie 2009 se acordă o sumă com-
pensatorie cu caracter tranzitoriu care să
acopere diferenţa, în măsura în care persoana
îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Această sumă se include în salariul de bază,
solda/salariul funcţiei de bază sau indem-
nizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu
este luată în calcul la determinarea altor drep-
turi de natură salarială care se stabilesc în
funcţie de acestea".
7. Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a perso-
nalului plătit din fonduri publice, denumită în
continuare Legea nr. 285/2010: "În salariul de
bază, indemnizaţia lunară de încadrare,
respectiv în solda funcţiei de bază/salariul
funcţiei de bază aferente lunii octombrie
2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile,
care, potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 pri-
vind salarizarea unitară a personalului plătit
din fonduri publice, cu modificările ulteri-
oare, făceau parte din salariul de bază, din
indemnizaţia de încadrare brută lunară, res-
pectiv din solda/salariul funcţiei de bază,
precum şi sumele compensatorii cu caracter
tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele
măsuri de reîncadrare în funcţii a unor
categorii de personal din sectorul bugetar şi
stabilirea salariilor acestora, precum şi alte
măsuri în domeniul bugetar, cu modificările
ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau
hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-
cadru nr. 330/2009, cu modificările ulteri-
oare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca
sume compensatorii cu caracter tranzitoriu
sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării
se introduc în salariul de bază, în indem-
nizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în
solda/salariul de funcţie, fără ca prin acor-
darea lor să conducă la creşteri salariale, alte-
le decât cele prevăzute de prezenta lege."
8. Art. 8 din anexa nr. 5 din Legea nr.
63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în
anul 2011 a personalului didactic şi didactic
auxiliar din învăţământ, cu modificările
ulterioare, denumită în continuare Legea nr.
63/2011: "Persoanele care la data de 31
decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru
titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o
compensaţie tranzitorie calculată prin apli-
carea procentului de 15% la salariul de bază
stabilit potrivit prezentului capitol, calculat ca
sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3."
9. Art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri
publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în
domeniul cheltuielilor publice, aşa cum a fost
aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 71/2015, cu modificările şi comple-
tările ulterioare, denumită în continuare
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
83/2014: "Prin nivel de salarizare în plată
pentru funcţiile similare se înţelege acelaşi
4
cuantum al salariului de bază cu cel al
salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au
fost incluse, după data de 31 decembrie 2009,
sumele aferente salariului de încadrare,
precum şi sumele aferente sporurilor de care
au beneficiat înainte de această dată, dacă
salariatul angajat, numit sau promovat înde-
plineşte aceleaşi condiţii de studii - medii,
superioare, postuniversitare, doctorale - de
vechime şi îşi desfăşoară activitatea în ace-
leaşi condiţii, specifice locului de muncă la
data angajării sau promovării".
IV. Orientările jurisprudenţiale diver-
gente:
10. Sesizarea se referă la modul de inter-
pretare a textelor de lege menţionate anterior,
incidente în soluţionarea cererilor de chemare
în judecată îndreptate împotriva angajatorilor,
formulate de persoanele care au obţinut titlul
ştiinţific de doctor ulterior datei de 1 ianuarie
2010, cereri prin care acestea au solicitat, în
limitele termenului de prescripţie extinctivă a
dreptului la acţiune, plata unor despăgubiri
pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin
discriminare în comparaţie cu cei care au
obţinut titlul de doctor anterior datei de 1
ianuarie 2010 şi care primesc acest spor sub
forma sumelor compensatorii echivalente cu
contravaloarea sporului de doctorat de 15%
din salariul de bază.
11. Orientările jurisprudenţiale diferite s-
au conturat după cum urmează:
11.1. Într-o primă opinie, instanţele au
respins cererile de chemare în judecată
formulate, reţinând, în esenţă, faptul că pre-
vederile art. 30 alin. 6 din Legea nr. 330/2009
nu reglementează acordarea în continuare a
unui spor permanent, ci adoptă o măsură
tranzitorie pentru conservarea drepturilor
persoanelor ce au beneficiat de sporuri cu
caracter permanent acordate până în luna
decembrie 2009, sporuri care nu se mai
regăsesc în anexele la Legea nr. 330/2009 şi
nici nu au fost incluse în salariile de bază, în
soldele funcţiilor de bază sau, după caz, în
indemnizaţiile lunare de încadrare. Se susţine
în această opinie că discriminarea din lege nu
poate fi constatată de instanţe şi a fost
remediată chiar de legiuitor prin adoptarea
Legii nr. 71/2015. (Curtea de Apel Oradea,
Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel
Timişoara, Curtea de Apel Bacău, Secţia a
VII-a pentru cauze privind conflictele de
muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel
Bucureşti)
11.2. Într-o a doua opinie, instanţele s-au
pronunţat în sensul admiterii cererilor de che-
mare în judecată şi obligării angajatorului
pârât la acordarea cu titlul de despăgubiri a
sumelor echivalente sporului de 15% din
indemnizaţia de încadrare brută lunară, ca
urmare a obţinerii titlului ştiinţific de doctor,
apreciindu-se că tratamentul juridic diferen-
ţiat ce decurge din înseşi prevederile Legii nr.
330/2009, Legii-cadru nr. 284/2010 şi Legii
nr. 63/2011 în ceea ce priveşte acordarea
drepturilor salariale suplimentare ca urmare a
obţinerii titlului ştiinţific de doctor este
nejustificat. Potrivit acestei opinii, criteriul de
diferenţiere este cel al momentului la care a
fost obţinut titlul de doctor, iar prin aplicarea
acestui criteriu se ajunge la încălcarea
principiului plăţii egale pentru muncă de
valoare egală, fără ca acest tratament juridic
diferit să fie justificat obiectiv de un scop
legitim. La stabilirea cuantumului acestor
despăgubiri s-a avut în vedere cuantumul
drepturilor salariale încasate de un salariat ce
ocupă o funcţie similară având acelaşi grad şi
aceeaşi vechime în muncă, dar care a bene-
ficiat de sporul de doctorat anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 330/2009, în limita
termenului de prescripţie şi până la încetarea
discriminării. (Curtea de Apel Ploieşti, Tri-
bunalul Ialomiţa, Tribunalul Călăraşi, Judecă-
toria Sectorului 5, punctul de vedere exprimat
al Tribunalul Vrancea)
La nivelul curţilor de apel Piteşti, al
Secţiei a VIII-a contencios administrativ şi
fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, al Secţiei a
VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale
din cadrul Tribunalului Bucureşti şi Tribuna-
lului Galaţi Secţia I civilă, se evidenţiază o
practică neunitară în această materie, în sen-
sul că au existat atât soluţii de admitere a
acţiunilor formulate, cât şi soluţii de respin-
gere a acestora ca neîntemeiate.
5
11.3. A fost observat şi un alt tip de
cazuistică judiciară, circumscris unor soluţii
prin care, potrivit obiectului cererilor de che-
mare în judecată, instanţele au respins acţiu-
nea prin care se solicita restituirea sumelor de
bani reprezentând sporul pentru titlul ştiin-
ţific de doctor, ca urmare a controlului efec-
tuat de Curtea de Conturi. Astfel, instanţa a
reţinut că, în cazul în care "pârâtei nu i-ar fi
fost plătită suma de 3.264 lei, în considerarea
faptului că aceasta nu a obţinut titlul de
doctor înainte de 2010, cum este situaţia altor
salariaţi, care au beneficiat de acest spor, se
ajungea la crearea unei discriminări între
deţinătorii titlurilor de doctor obţinute ante-
rior datei de 31 decembrie 2009 şi cei care
le-au obţinut după această dată. Or, în cazul
sporului de doctorat, se poate observa că
legea a menţionat acest spor, prin introdu-
cerea acestuia în salariul de bază, pentru un
grup de cadre didactice, şi a înlăturat posi-
bilitatea obţinerii acestuia, ca şi parte a
aceleiaşi clase profesionale şi a faptului că
desfăşoară aceeaşi activitate".
11.4. Curtea de Apel Târgu Mureş a pre-
cizat că nu au fost identificate hotărâri jude-
cătoreşti relevante având ca obiect problema
de drept menţionată în adresă, iar Curtea de
Apel Braşov a comunicat că pe rolul Curţii şi
al tribunalelor din circumscripţia judiciară nu
au fost înregistrate cauze cu un astfel de
obiect.
V. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
12. Prin Decizia nr. 587 din 5 iunie
2012, publicată în Monitorul Oficial al
României, nr. 546 din 3 august 2012, şi
Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 554 din 7
august 2012, Curtea Constituţională a Româ-
niei a respins, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48
alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009
şi ca inadmisibilă excepţia de neconstitu-
ţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (6) din
Legea-cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
1/2010 şi art. 1 alin. (5) din Legea nr.
285/2010.
 13. Aceeaşi instanţă, prin Decizia nr. 885
din 25 octombrie 2012, publicată în
Monitorul Oficial al României, nr. 27 din 12
ianuarie 2013, a respins, ca neîntemeiată,
excepţia de neconstituţionalitate a dispozi-
ţiilor art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 şi
ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 1/2010.
14. Cu privire la dispoziţiile Legii nr.
285/2010 supuse controlului de
constituţionalitate a priori, în Decizia nr.
1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
51 din 20 ianuarie 2010, Curtea Constitu-
ţională a reţinut că ,, prin Opinia nr. 598 din
20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneţia,
dată la cererea preşedintelui Curţii Consti-
tuţionale a Macedoniei, opinie care a fost
adoptată la cea de-a 85-a sesiune plenară a
Comisiei de la Veneţia din 17-18 decembrie
2010, s-a arătat, în mod expres, că: «în lipsa
unei interdicţii constituţionale exprese, o
reducere a salariilor judecătorilor poate fi
justificată în situaţii excepţionale şi în
anumite condiţii stricte, fără a fi privită ca o
încălcare a independenţei autorităţii jude-
cătoreşti». În continuare, în opinia invocată
se arată că o asemenea situaţie excepţională
există atunci când statul suferă în mod
considerabil de pe urma unei crize economice
şi pentru motive întemeiate legiuitorul
găseşte necesar să reducă salariile tuturor
oficialilor statului (a se vedea paragrafele 20
şi 21 ale opiniei citate). Cu alte cuvinte, o
situaţie de criză economică este un temei
suficient de grav pentru a determina o măsură
de reducere a salariilor aplicată nediscrimi-
natoriu întregului personal plătit din fonduri
publice”. În aceste condiţii, s-a reţinut că
dispoziţiile de lege criticate de autorii excep-
ţiei se aplică tuturor categoriilor personalului
plătit din fonduri publice, aflate în situaţia
prevăzută în cuprinsul Legii nr. 285/2010,
fără privilegii şi fără discriminări.
Pentru aceleaşi argumente, Curtea
Constituţională a constatat că textele de lege
criticate nu contravin nici dispoziţiilor art. 53
din Constituţia României şi nici celor ale art.
1 din Primul Protocol la Convenţia pentru
6
apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, cu atât mai mult
cu cât Curtea Europeană a Drepturilor Omu-
lui, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai
2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii
împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat
jurisprudenţa sa cu privire la faptul că art. 1
din Primul Protocol adiţional la Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale nu implică un
drept la dobândirea proprietăţii.
15. Totodată Curtea Constituţională a
respins obiecţia de neconstituţionalitate a Le-
gii nr. 63/2011, aşa cum rezultă din Decizia
nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Moni-
torul Oficial al României, nr. 368 din 26 mai
2011, precum şi excepţia de neconstituţio-
nalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011, con-
form Deciziei nr. 130 din 16 februarie 2012,
publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, şi Deciziei
nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
266 din 13 mai 2013.
16. Prin Decizia nr. 201 din 7 aprilie
2016, publicată în Monitorul Oficial al
României, nr. 483 din 29 iunie 2016, Curtea
Constituţională a României a respins, ca
neîntemeiată, excepţia de neconstituţionali-
tate şi a constatat că dispoziţiile art. 5 alin.
(1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guver-
nului nr. 83/2014 sunt constituţionale.
VI. Punctul de vedere al Ministerului Pu-
blic
17. Punctul de vedere al Ministerul
Public a fost exprimat în sensul că nu poate fi
reţinut un tratament juridic diferit, aplicat
unor persoane aflate în situaţii similare,
pentru a constata existenţa unei stări de
discriminare, deoarece, pe de o parte, sporul
de 15% a fost prevăzut de lege în favoarea
unor persoane care aveau dobândit titlul
ştiinţific de doctor, sporul fiind reglementat
de un anumit act normativ care a fost la un
moment dat în vigoare, iar, pe de altă parte,
există situaţia unei categorii de personal care
a dobândit acest titlu ulterior, sub imperiul
unei alte legislaţii de salarizare, care nu a mai
prevăzut şi remunerarea aferentă lui. Ca
atare, având în vedere că situaţiile nu sunt
analoge, ci diferite sub aspectul salarizării,
legiuitorul este în drept să instituie un
tratament juridic diferit al acestora.
VII. Punctul de vedere al Avocatului
Poporului
18. Prin memoriul înaintat, Avocatul
Poporului a apreciat că admiterea cererilor de
chemare în judecată este în litera şi spiritul
legii, în principal, pentru evitarea oricărei
forme de discriminare între persoanele care
deţin titlul ştiinţific de doctor.
Se arată, în sesizare, că sistemul de
salarizare are la bază, potrivit dispoziţiilor
art. 3 lit. c) din Legea-cadru nr. 284/2010,
principiul echităţii şi coerenţei, prin crearea
de oportunităţi egale şi remuneraţie egală
pentru muncă de valoare egală, pe baza prin-
cipiilor şi normelor unitare privind stabilirea
şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi
de natură salarială ale personalului din sec-
torul bugetar.
Din practica judiciară examinată reiese
că, în unele cazuri, nu a fost respectat prin-
cipiul egalităţii şi nediscriminării, principiu
care, în această materie, presupune plata
egală pentru muncă egală. Situaţia discrimi-
natorie constă, în esenţă, în acordarea spo-
rului respectiv ca parte a salariului de bază,
doar pentru cadrele didactice care au obţinut
titlul academic de doctor anterior datei de 31
decembrie 2009.
VIII. Opinia doctrinei
19. Domnul profesor universitar
Alexandru Ţiclea susţine că a existat continu-
itate în reglementarea sporului de doctorat,
chiar dacă nu a fost individualizat ca atare ori
a fost denumit impropriu compensaţie tran-
zitorie, astfel că au dreptul la sporul ştiinţific
de doctor şi persoanele care au obţinut acest
titlu ulterior datei de 1 ianuarie 2010.
20. Doamna profesor universitar doctor
Raluca Dimitriu şi-a exprimat opinia în
sensul că dobândirea titlului de doctor, după
momentul la care legea nu mai asociază un
anume spor salarial acestei împrejurări, nu
este de natură să genereze noi drepturi, cu
motivarea că legiuitorul poate modifica în
timp normele privind salarizarea.
7
21. Domnul profesor universitar
Alexandru Athanasiu şi doamna asistent
universitar Ana-Maria Vlăsceanu au susţinut
admiterea cererilor de includere în salariul de
bază a unor sume compensatorii pentru a
acoperi sumele cuvenite cu titlu de spor de
doctorat, chiar formularea legii învederând cu
o anumită claritate că acele sume tranzitorii
se acordau pe o durată determinată de timp,
condiţionată de implementarea noilor niveluri
de salarizare prevăzute de Legea-cadru nr.
284/2010. Or, atâta vreme cât această lege nu
a fost pusă în operă, se poate accepta, pe
calea interpretării judiciare, ca toţi deţinătorii
titlului de doctor, indiferent de data obţinerii
acestuia, să fie îndreptăţiţi să primească
sumele tranzitorii.
IX. Raportul asupra recursului în
interesul legii
22. Prin rapoartele întocmite de jude-
cătorii-raportori desemnaţi, conform art. 516
alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-au
exprimat două opinii, după cum urmează:
22.1. În interpretarea şi aplicarea
dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1)
pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 4
alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin.
(5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa
nr. 5 a Legii nr. 63/2011, nu pot fi acordate
despăgubiri pentru persoanele care au
dobândit titlul de doctor după intrarea în
vigoare a Legii nr. 330/2009 în considerarea
caracterului discriminatoriu al legislaţiei
ulterioare.
22.2. În interpretarea şi aplicarea
dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1)
pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 4
alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin.
(5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa
nr. 5 a Legii nr. 63/2011, pot fi acordate
despăgubiri cu titlu de sume compensatorii
pentru persoanele care au dobândit titlul de
doctor după intrarea în vigoare a Legii nr.
330/2009.
X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
23. Analizând recursul în interesul legii,
raportul întocmit de judecătorii-raportori,
punctele de vedere exprimate de Ministerul
Public şi de specialişti, precum şi problema
de drept ce se solicită a fi dezlegată, se reţin
următoarele:
24. Recursul în interesul legii îndepli-
neşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de
art. 514 şi 515 din Codul de procedură
civilă, fiind exercitat de un subiect de drept
căruia legea îi recunoaşte legitimare proce-
suală şi având ca obiect o problemă de drept
pentru care s-a făcut dovada că a fost
soluţionată în mod diferit, prin hotărâri
judecătoreşti definitive (ori definitive şi
irevocabile) pronunţate de mai multe instanţe
judecătoreşti de pe teritoriul ţării.
25. Obiectul recursului în interesul legii
se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Co-
dul de procedură civilă, şi anume priveşte
probleme de drept soluţionate diferit de
instanţele judecătoreşti.
26. În acest sens, Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie este învestită, prin promovarea
prezentului recurs în interesul legii, cu
solicitarea de a statua asupra interpretării şi
aplicării dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48
alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4
alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin.
(5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa
nr. 5 a Legii nr. 63/2011, în litigiile ce au ca
obiect acordarea de către angajator a unor
despăgubiri rezultate din discriminarea la
care sunt supuse persoanele care au dobândit
titlul de doctor după data de 1 ianuarie 2010,
despăgubiri echivalente cu cuantumul
sporului aferent acestui titlu.
27. Deşi sesizarea analizează jurispru-
denţa instanţelor în materie raportat la mai
multe categorii de bugetari, în considerentele
ce susţin opinia Avocatului Poporului se face
referire la categoria socioprofesională a ca-
drelor didactice, invocându-se temeiuri ju-
ridice din legislaţia specifică acesteia, pentru
ca, în concluziile de admitere a recursului în
interesul legii, să facă vorbire de toţi salariaţii
bugetari care deţin titlul ştiinţific de doctor.
28. Faţă de modalitatea în care este
sesizată problema de drept ce a generat
practica neunitară, se apreciază că situaţia
8
vizează tot personalul încadrat în Legea-
cadru nr. 330/2009, respectiv Legea-cadru nr.
284/2010 şi plătit prin legile anuale de
salarizare, inclusiv cadrele didactice care,
prin Legea nr. 61/2011, au dobândit o normă
specială de salarizare anuală.
29. Anterior modificării radicale a
sistemului de salarizare a personalului plătit
din fondurile publice prin Legea-cadru nr.
330/2009, sporul de 15% pentru titlul
ştiinţific de doctor era acordat diferitelor
categorii socioprofesionale prin legile speci-
ale de salarizare ale acestora [de exemplu,
pentru magistraţi, prin art. 15 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, pentru
cadrele didactice, prin art. 50 alin. (10) din
Legea nr. 128/1997].
30. Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr.
330/2009, drepturile salariale ale personalului
plătit din fondurile publice sunt exclusiv cele
prevăzute în prezenta lege [dispoziţia fiind
reluată şi în art. 1 alin. (2) din Legea-cadru
nr. 284/2010]. Prin această dispoziţie, legea-
cadru de salarizare consacră caracterul
exclusiv al drepturilor salariale prevăzute de
acest act normativ şi de actele normative
anuale de salarizare.
31. Conform art. 30 alin. (6) din Legea
nr. 330/2009, dacă sporul cu caracter
permanent nu se mai regăseşte în anexele la
prezenta lege şi nu a fost inclus în salariul de
bază/indemnizaţia lunară de încadrare
(aceasta fiind şi situaţia sporului de doctorat),
suma corespunzătoare acestui spor va fi avută
în vedere în legile anuale de salarizare, până
la acoperirea integrală a acestuia. Această
normă este edictată în aplicarea intenţiei
legiuitorului de a oferi o perioadă tranzitorie
între cele două sisteme de salarizare prin
implementarea treptată, etapizată a
dispoziţiilor legii-cadru de salarizare, opţiune
exprimată în conţinutul art. 7 din Legea nr.
330/2009, reluată şi în art. 7 alin. (1) din
Legea-cadru nr. 284/2010, conform căreia
"Aplicarea prevederilor prezentei legi se
realizează etapizat, prin modificarea
succesivă, după caz, a salariilor de bază,
soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor
de bază şi a indemnizaţiilor lunare de
încadrare, prin legi speciale anuale de
aplicare".
32. În baza art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin.
(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
1/2010 (actul normativ de salarizare pentru
anul 2010), începând cu luna ianuarie 2010,
întregul personal din sectorul bugetar va fi
reîncadrat corespunzător tranşelor de
vechime în muncă şi pe funcţiile cores-
punzătoare categoriei, gradului şi treptei
profesionale avute la 31 decembrie 2009, iar,
în cazul în care drepturile salariale astfel
determinate sunt mai mici decât cele stabilite
prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru
funcţia respectivă pentru luna decembrie
2009, se acordă o sumă compensatorie cu
caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa,
în măsura în care persoana îşi desfăşoară
activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă
se include în salariul de bază, solda/salariul
funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de
încadrare, după caz, dar nu este luată în
calcul la determinarea altor drepturi de natură
salarială care se stabilesc în funcţie de
acestea.
33. Potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr.
285/2010 (legea anuală de salarizare pentru
2011), sporurile stabilite prin legi sau hotărâri
ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr.
330/2009 şi care au fost acordate în anul
2010 ca sume compensatorii cu caracter
tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data
reîncadrării se introduc în salariul de bază, în
indemnizaţia de încadrare brută lunară,
respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca
prin acordarea lor să conducă la creşteri
salariale, altele decât cele prevăzute de
prezenta lege.
34. Pentru cadrele didactice, aceeaşi
dispoziţie de principiu este prevăzută în art. 8
din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, lege
specială de salarizare anuală pentru această
categorie socioprofesională, în sensul că
"Persoanele care la data de 31 decembrie
2009 beneficiau de un spor pentru titlul şti-
inţific de doctor beneficiază de o compensaţie
tranzitorie calculată prin aplicarea procentu-
lui de 15% la salariul de bază [...]".
9
35. Prin art. I pct. 6 din Legea nr.
71/2015 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 83/2014 a fost completat art.
5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
83/2014, clarificându-se conceptul de "nivel
de salarizare în plată pentru funcţii similare",
după cum urmează: "Prin nivel de salarizare
în plată pentru funcţii similare se înţelege
acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al
salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au
fost incluse, după data de 31 decembrie 2009,
sumele aferente salariului de încadrare,
precum şi sumele aferente sporurilor de care
au beneficiat înainte de această dată, dacă
salariatul angajat, numit sau promovat
îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii -
medii, superioare, postuniversitare, doctorale
-, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în
aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă
la data angajării sau promovării."
36. Coroborând dispoziţiile legale men-
ţionate anterior rezultă că sporul salarial de
15% acordat pentru deţinătorul titlului ştiin-
ţific de doctor (sporul de doctorat), nu s-a
mai regăsit, ca atare, în legile-cadru de
salarizare nr. 330/2009 şi nr. 284/2010. Prin
urmare, acesta nu a mai fost acordat la înca-
drarea/reîncadrarea personalului, potrivit noi-
lor legi de salarizare.
37. Pentru cei care, la data intrării în
vigoare a Legii nr. 330/2009, aveau în plată
sporul de doctorat, soluţia legislativă a fost
aceea de a introduce cuantumul acestui spor,
nu procentual, ci ca sumă compensatorie
acordată potrivit Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 1/2010. Această sumă com-
pensatorie a fost prevăzută pentru a respecta
dispoziţia legală potrivit căreia nivelul sala-
riilor în plată nu poate scădea prin aplicarea
noii legi.
38. Din succesiunea în timp descrisă
anterior, rezultă că sporul de doctorat a supra-
vieţuit prin introducerea lui în salariul de
bază, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, acest
tratament juridic fiind continuat de legile
anuale de salarizare.
39. Aşadar, legiuitorul nu a operat o
abrogare veritabilă şi efectivă, ci a instituit o
natură juridică nouă pentru suma ce recom-
pensează angajatul care îşi perfecţionează
pregătirea profesională prin obţinerea titlului
ştiinţific de doctor. Prin includerea acestei
sume în salariul de bază, rezultă că un drept
salarial secundar devine parte a salariului, ca
drept fundamental, recunoscut şi apărat de
lege. Altfel spus, dreptul a supravieţuit, chiar
dacă a cunoscut o evoluţie în planul regle-
mentării şi a dobândit o nouă denumire:
"sumă compensatorie", fiind inclus în salariul
de bază.
40. Dispoziţiile art. 5 alin. (11) şi alin.
(1 ) din Legea nr. 71/2015 şi ale art. 191 din
2
Legea nr. 193/2016 au confirmat, ulterior,
această interpretare.
41. Legea nr. 193/2016, în vigoare de la
5 noiembrie 2016, a statuat:
"Art. I. - Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plă-
tit din fonduri publice, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28
decembrie 2010, cu modificările ulterioare,
se completează după cum urmează:
1. După articolul 19 se introduce un nou
articol, articolul 191, cu următorul cuprins:
«Art. 191
(1) Personalul care deţine titlul ştiinţific
de doctor, indiferent de data obţinerii aces-
tuia, beneficiază de un spor de 15% din sala-
riul de bază/solda funcţiei de bază/salariul
funcţiei de bază/indemnizaţia de încadrare,
dacă îndeplineşte cumulativ următoarele con-
diţii:
a) îşi desfăşoară activitatea în domeniul
pentru care posedă titlul ştiinţific sau con-
ducătorul instituţiei apreciază că pregătirea
doctorală este utilă compartimentului în care
îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă;
b) nu a beneficiat de acordarea acestui
spor sau nu i-a fost introdus în salariul de
bază, potrivit reglementărilor legale anteri-
oare, ca sumă compensatorie.»"
42. Rezultă, aşadar, din citarea textului
mai sus menţionat că, prin legile anuale de
salarizare, aceste sume compensatorii ar fi
trebuit incluse în salariul de bază, indiferent
de data dobândirii titlului ştiinţific de doctor.
10
43. De altfel, Legea nr. 193/2016 nici nu
putea să statueze un alt mod, pentru că ar fi
încălcat dispoziţiile cu valoare de principiu
din legile-cadru de salarizare nr. 330/2009,
nr. 284/2010 şi nr. 285/2010. Mai precis, art.
3 lit. d) referitoare la: "echitate şi coerenţă,
prin crearea de oportunităţi egale şi remu-
neraţie egală pentru muncă de valoare egală,
pe baza principiilor şi normelor unitare
privind stabilirea şi acordarea salariului şi a
celorlalte drepturi de natură salariată ale
personalului din sectorul bugetar."
44. Existenţa mai multor acte normative,
adoptate succesiv într-un interval scurt de
timp, în baza cărora s-a intenţionat salariza-
rea unică a bugetarilor nu poate constitui un
temei legal pentru instituirea unui tratament
diferenţiat şi pentru nesocotirea principiului
egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi
care presupune plată egală pentru muncă de
valoare egală.
45. Criteriul temporal sau acela al unor
reglementări diferite nu poate justifica dife-
renţe de salarizare între persoane care
exercită aceeaşi funcţie şi care au aceeaşi
pregătire profesională.
46. Prin urmare, nu poate fi acceptată o
situaţie defavorabilă în ceea ce priveşte
personalul care, începând cu anul 2011,
îndeplineşte condiţiile necesare pentru a-i fi
inclusă în salariu suma compensatorie de
15% din salariul de bază, comparativ cu
personalul care, în anul anterior, era astfel
salarizat.
47. Pentru toate categoriile de personal
aflate în situaţii identice, salarizarea trebuie
să se facă la nivelul de salarizare în plată
pentru funcţiile similare din institu-
ţia/autoritatea publică unde sunt încadraţi.
Atunci când este analizată identitatea de situ-
aţii între doi angajaţi, nu trebuie verificată
identitatea de reglementare, ci trebuie avută
în vedere identitatea de activitate desfăşurată
şi de pregătire profesională.
48. Reglementarea propusă de Legea nr.
330/2009, dar şi cea prevăzută de Legea-
cadru nr. 284/2010 şi Legea nr. 285/2010 a
urmărit un sistem unitar de salarizare, apariţia
acestor acte normative fiind o consecinţă a
abrogării unor legi speciale de salarizare,
existente în diferitele domenii ale sistemului
bugetar. Desigur că legiuitorul poate inter-
veni cu modificări în politica salarială, din
raţiuni economice, financiare, dar nu poate
face acest lucru decât dacă reglementează cri-
terii uniforme şi o metodologie de calcul
exactă pentru ipoteze de fapt identice.
49. Or, ceea ce se solicită prin sesizarea
formulată se reduce la aplicarea unui prin-
cipiu fundamental din dreptul muncii: la
muncă şi pregătire identică, salarizare iden-
tică.
50. Având în vedere prevederile:
- art. 2 din Legea nr. 285/2010, potrivit
cărora: "... pentru personalul nou-încadrat pe
funcţii, pentru personalul numit/încadrat în
aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii
de acelaşi fel, precum şi pentru personalul
promovat în funcţii sau în grade/trepte, sala-
rizarea se face la nivelul de salarizare în plată
pentru funcţiile similare din instituţia/autori-
tatea publică în care acesta este încadrat" şi
- art. I pct. 1 referitor la alin. (51) al art. 1
din Legea nr. 71/2015, conform căruia: "Prin
excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2),
personalul din aparatul de lucru al
Parlamentului şi din celelalte instituţii şi
autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel,
precum şi personalul din cadrul Consiliului
Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv
personalul prevăzut la art. 5 din aceste
instituţii, care beneficiază de un cuantum al
salariilor de bază şi al sporurilor mai mici
decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul
aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice
pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie,
va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi
desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."
Rezultă că nu există niciun argument
legal care să justifice diferenţele salariale
dintre persoane care desfăşoară aceeaşi acti-
vitate în cadrul aceleiaşi instituţii. Salariile se
stabilesc pe categorii de funcţii şi pe niveluri
de pregătire profesională, iar nu în
considerarea unor persoane privite ut singuli
şi care sunt, în mod întâmplător, contem-
porane edictării unui act normativ.
11
51. Potrivit jurisprudenţei constante a
instanţei de contencios constituţional, precum
şi a celei a Curţii Europene a Drepturilor
Omului, principiul egalităţii în faţa legii
presupune instituirea unui tratament egal
pentru situaţii care, în funcţie de scopul
urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament
diferit nu poate fi doar expresia aprecierii
exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se
justifice în mod raţional şi obiectiv.
52. Aşadar, celor care au obţinut titlul de
doctor după 12 decembrie 2009 şi până la
apariţia Legii nr. 71/2015 nu li se acordă un
spor de 15%, ci li se stabileşte un salariu de
bază care include "sume compensatorii"
calculate conform metodei indicate la art. 8
din anexa nr. V a Legii nr. 63/2011, doar aşa
putându-se asigura respectarea principiului
înscris în art. 3 lit. c) şi d) din Legea nr.
330/2009. Situaţiile tranzitorii nu însemnă
încălcarea legii şi nu pot justifica diferenţe
salariale importante perpetuate de la 1 ianua-
rie 2010 până la 9 aprilie 2015.
Pentru considerentele arătate, în temeiul
art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de
procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul în interesul legii formu-
lat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă,
stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispozi-
ţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct.
7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1),
art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din
Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5
a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume
compensatorii persoanele care au dobândit
titlul de doctor după intrarea în vigoare a
Legii nr. 330/2009.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art.
517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21
noiembrie 2016.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad
 Publicat în Monitorul Oficial cu numărul
1002 din data de 13 decembrie 2016
PROIECT DE
ACTIVITATE (I)
Data: 19.12.2016
Unitatea de învǎţǎmânt: Grădiniăţa PN
Pantelimonul de Jos
Nivelul II: grupa mare
Propunǎtor: Prof. Drăguţ Georgeta
Tema de studiu: Când/cum şi de ce se
întâmplă?
Tema proiectului tematic: Sǎrbǎtorile de
iarnă
Subtema: Datini și obiceiuri de iarnă
Tema zilei: ,,Vine Moș Crăciun”
Tipul activităţii: verificarea şi consolidarea
unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi.
Forma de organizare: frontalǎ, pe grupuri,
individual
Locul de desfăşurare: Sala de grupă
INVENTAR DE ACTIVITĂŢI
A D P (ACTIVITǍŢI DE DEZVOLTARE
PERSONALǍ)
Întâlnirea de dimineaţă: ,,Ce aş dori să-mi
aducă Moş Crăciun?”
- Salutul
Rutine: Sosirea la grădiniță, prezenţa
copiilor, completarea calendarului naturii,
servirea mesei ,,Sunt harnic” - formarea de-
prinderii de ordine.
Tranziții: ,,Suflăm fulgul”
A L A 1 (ACTIVITǍŢI LIBER ALESE)
Bibliotecă: ,,Moș Crăciun” - repetarea poe-
ziei.
Citire de imagini cu Moş Crăciun
Joc de rol: ,,De-a familia”
Joc de masă: ,Ajută-l pe Moș Crăciun-
labirint”
A.D.E. (ACTIVITǍŢI PE DOMENII
EXPERIENŢIALE )
DS - Joc logic ,,Săculeţul fermecat”
DPM- Mers în echilibru pe o linie trasată
pe sol cu transport de obiecte.
12
- Calitate motrică - Îndemânare: Joc -
,,Plimbăm globuletţul”
ALA 2 (ACTIVITATI LIBER ALESE)
Joc de mişcare ,,Scăunelele muzicale”
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Activităţi liber – alese
Bibliotecă: ,,Moș Crăciun”- repetarea poeziei
- să recite clar poezia;
- să redea mesajul poeziei;
- să se exprime corect din punct de vedere
gramatical;
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia,
exerciţiul
Material didactic: cărţi.
Joc de masă: Ajută-l pe Moș Crăciun -
labirint:
- să găsească drumul corect pentru a ajunge
la Moş Crăciun;
- să coloreze cu albastru acest drum;
- să-l coloreze pe Moș Crăciun şi sania
cu daruri pentru Moș Crăciun;
Metode şi procedee: explicaţia, exerciţiul
Material didactic: fişe, creioane colorate,
creioane cerate.
Joc de rol: De-a familia:
- să sorteze din mulţimea de materiale de la
centrul ,,Joc de rol” pe cele care sunt
specifice jocului ,,De-a familia”;
-să aleagă rolul potrivit, prin negociere cu
ceilalţi copii;
- să se transpună în rolul membrilor familiei,
folosind vorbirea dialogată;
Metode şi procedee: explicaţia, demon-
straţia, exerciţiul
Material didactic: costume specifice, jucării
adecvate
ALA 2 (ACTIVITĂȚI LIBER ALESE)
Tema: ,,Scăunelele muzicale”
Mijloc de realizare: Joc de mişcare
Scop: Satisfacerea nevoii de mişcare, destin-
dere şi recreerea copiilor.
Obiective operaţionale:
- să participe la joc, aplicând deprinderile şi
calităţile motrice învăţate;
- să respecte regulile jocului;
- să coopereze în timpul jocului.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia,
exerciţiul.
Material didactic: scăunele, CD cu muzică
pentru copii.
A.D.E. (ACTIVITǍŢI PE DOMENII
EXPERIENŢIALE )
DS - Joc logic ,,Săculeţul fermecat”
DPM- Mers în echilibru pe o linie trasată
pe sol cu transport de obiecte.
Joc ,,Ajută-l pe Moş Crăciun!”
- Calitate motrică - Îndemânare
,,Plimbă globuleţul”
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
- formarea și dezvoltarea deprinderilor mo-
trice de bază și aplicativ- utilitare;
- dezvoltarea deprinderii de a percepe cele
trei atribute ale piesei (forma, mărimea, gro-
simea) cu ajutorul simţului tactil şi de a
utiliza deducţia logică pentru recunoaşterea
culorii.
- stimularea curiozităţii şi interesului de cu-
noaştere faţă de tradiţiile şi obiceiurile de
iarnă ;
Obiective operaționale ADE:
a) cognitive
01. să descopere prin pipăire forma, mărimea
şi grosimea pieselor;
O2. să descrie culoarea piesei cu ajutorul
negaţiilor;
O3. să folosească un limbaj matematic cores-
punzător;
b) psiho-motorii
O4. să ordoneze elemente așezându-le într-
un spațiu dat
O5. să exerseze cu eficienţă mijloacele de
dezvoltare a îndemânării
O6. să realizeze acţiuni motrice complexe,
cu accent pe execuţia corectă a deprinderii
motrice - transport de obiecte;
c) afective:
O7. Participarea cu interes și plăcere la
activitate, respectând regulile, coechipierii şi
adversarii.
Metode şi procedee: conversaţia, demon-
straţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea
Material didactic: siluete Moș Crăciun, jetoa-
ne, stimulente, săniuțe
Bibliografie:
13
*** Curriculum pentru educaţia timpurie a
copiilor de la 3 la 6/7 ani, M.E.C.T.-
U.M.P.I.P., 2008
***Revista învăţământului preşcolar nr. 1-
2/2009
*** Activitatea integratǎ în grǎdiniţǎ. Ghid
pentru cadrele didactice în învǎţǎmântul
preuniversitar, E.D.P., Bucureşti, 2008
Dragu, Anca; Constandache, Mirela; Petre,
Cristian, Ghid metodologic pentru activitatea
de practicǎ pedagogicǎ, Ed. Ex Ponto;
Constanţa
Scenariul zilei
Activitatea debutează cu „Întâlnirea de
dimineaţă” prin intermediul salutului de
dimineaţă:
„Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit.
În cerc să ne-adunăm,
Pe scăunele să ne-aşezăm,
Cu toţi să ne salutăm:
- Bună dimineaţa, dragi pitici,
- Mă bucur că sunteţi aici.
A-nceput o nouă zi.
- Bună dimineaţa, copii”.
Copiii răspund la salut şi se salută reci-
proc. Educatoarea completează prezenţa apoi
prezintă noutatea zilei-tablou cu o imagine de
Crăciun, silueta lui Moș Crăciun.
Calendarul naturii:
Se folosesc imagini şi jetoane caracteristice
anotimpului pe baza cărora vom ilustra: ziua,
data, fenomenul specific zilei .
- Ce zi este astăzi?
- Dacă astăzi este luni, ce zi va fi mâine?
- În ce anotimp ne aflăm?
- Care sunt lunile anotimpului iarna?
- În ce lună suntem?
Împărtăşirea cu ceilalţi:
,,Roata morii se-nvârteşte
Fiecare se gândeşte
Şi va spune cu glas tare
Ce sărbătoare așteptăm noi, oare? ”
Se va iniţia o discuţie cu copiii, referitoare la
tema săptămânii. Copiii îşi vor aminti care
este tema săptămânii: ,,Datini şi obiceiuri de
iarnă” şi vor enumera obiceiurile şi datinile
cunoscute de ei. Tot în această perioadă îl
aşteptăm şi pe Moş Crăciun. Le sugerez să
spună pe rând, ce ar dori să le aducă Moş
Crăciun, folosind formule ca: ,,Aş vrea, aş
dori să-mi aducă.... ”
Activitatea de grup:
Pe ,,scaunul povestitorului”, pe rând, copiii
descriu jucăria pe care şi-o doresc.
Noutatea zilei este că astăzi avem musafiri,
care doresc să afle ce ştiţi voi despre Moş
Crăciun. În cutia poştală am găsit nişte
scrisori.
Surpriza constă în descoperirea celor două
plicuri care trebuie deschise pe rând.
Se deschide primul plic, din care copiii vor
afla sarcinile pentru cele trei sectoare.
Tranziţie: Ne îndreptăm spre centrele de
interes. Copiii îşi aleg sectoarele.
Unu, doi, trei, patru, cinci/ O să te aşezi aici!
La sectorul Bibliotecă, copiii au la dispo-
ziţie cărţi cu imagini specifice, textul poeziei
Moş Crăciun.
La sectorul Joc de masă, copiii vor rezolva
fișa ,,Ajută-l pe Moș Crăciun” - labirint: să
găsească drumul corect pentru a ajunge la
săniuţa cu jucării, vor colora cu albastru
acest drum şi îl vor colora pe Moș Crăciun şi
săniuţa cu jucării.
La sectorul Joc de rol, ,,De-a familia” vor
sorta din mulţimea de materiale, pe cele care
sunt specifice jocului, vor aleage rolul potri-
vit, prin negociere cu ceilalţi copii şi se vor
transpune în rolul membrilor familiei, folo-
sind vorbirea dialogată.
Se desfăşoară Activităţile liber-alese. Atenţia
copiilor va fi captată printr-o poveste legată
de sărbătorile de iarnă și apariția lui Moș
Crăciun. Educatoarea aduce în sala de grupă
silueta lui Moș Crăciun. Pe măsuţe sunt pre-
gătite, la fiecare sector materialele necesare.
Acestea se intuiesc, apoi copiii sunt rugaţi
să-şi aleagă câte un sector realizând tema
dată.
Moș Crăciun asistă la toate activitățile.
Copiii sunt dornici de a face lucruri bune și
de a-l impresiona pe Moșul, care participă cu
mare interes la activitate.
14
După finalizarea activităţilor de la centrele
de interes se analizează produsele obţinute.
Copiii vizitează fiecare sector pentru apre-
cierea rezultatelor.
Tranziție: ,,Înspre baie ne-ndreptăm
Şi pe mâini ca sa ne spălăm.
Dăm cu apă şi săpun
Mai curaţi suntem acum!”
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc!”
Tranzitie: Audiţie ,,Moş Crăciun cu plete
dalbe”
Pentru că sarcinile cerute în primul plic
au fost îndeplinite, acum este momentul să
aflăm ce probe avem de trecut în continuare
şi vom deschide al doilea plic.
Activităţile pe domenii experenţiale sunt:
Domeniul ştiinţă - Activitate matematică joc
logic ,,Săculeţul fermecat” şi Educaţie psiho-
motrică: Mers în echilibru pe o linie trasată
pe sol cu transport de obiecte, Joc ,,Ajută-l
pe Moş Crăciun!” şi Calitate motrică - Înde-
mânare ,,Plimbă globuleţul”.
Copiii au ca sarcină să recunoască prin
pipăit formă, mărimea, grosimea pieselor
geometrice, să transporte un coşuleţ cu jucării
respectând un anumit traseu.
Tranziţie: Jocul degetelor
Jocul de mişcare ,,Scăunelele muzicale”
propus la activitatea recreativă (ALA 2) , va
încheia activitatea zilei.
....................................................................
(Continuarea în numărul următor)
Georgeta DRĂGUŢ
(prof. Grădiniţa P.N. Pantelimonul de Jos)
JOC ŞI MIŞCARE, O NOUĂ
DISCIPLINĂ, NOI
OPORTUNITĂŢI
Motto:
,,Jocul este o pregătire pentru viaţa de mai
târziu, dar mai presus de toate, el este însăşi
viaţa copilului” (Mc Dougall)
În programa şcolară a ciclului primar,
avem o nouă disciplină - Joc şi mişcare. Din
discuţiile cu colegii, mulţi au spus că poate fi
o completare a educaţiei fizice. Şi da şi nu.
Da pentru că disciplina este integrată ariei
Educaţie fizică, sport şi sănătate şi poate
avea rolul de a completa experienţele dobân-
dite la educaţie fizică şi nu pentru că este o
disciplină cu o programă diferită. La această
disciplină se va urmări mai mult potenţarea
influenţelor mişcării sub formă de joc.
Ştim că de foarte multe ori copiii nu
ştiu să se joace, nu respectă regulile unui joc,
nu apreciază echipa, nu respectă adversarul,
nu ştiu să piardă (unii fac chiar crize de
isterie, plâng, unii de supărare nu mai vor să
se joace, se trântesc pe jos etc). De aceea ei
trebuie să înţeleagă că la joc, ca şi în viaţă de
cele mai multe ori, unul sau unii câştigă, iar
altul sau alţii pierd.
Disciplina Joc şi mişcare subliniază ro-
lul pe care îl au activităţile ludice în procesul
de creştere şi dezvoltare al unui copil de 9-10
sau 11 ani. Fiind o disciplină nouă, cred că
fiecare va veni cu ceva nou, cu inovaţii bene-
fice, în primul rând copilului.
Aceste ore ar trebui să se desfăşoare în
săli de sport, curtea şcolii, parcuri sau spaţii
special amenajate. Cu siguranţă că multe ore
se vor face în sala de clasă.
Materialele didactice folosite la această
disciplină trebuie să fie de calitate, să avem
grijă de protecţia şi protejarea elevilor, trebu-
ie să avem în vedere evitarea oricărui risc de
accidentare. Aceste materiale pot fi mingi,
panglici, cercuri, steaguri, jaloane, fanioane
etc.
Aspecte urmărite în disciplina Joc şi
mişcare:
 Cuprinderea tuturor elevilor
 Nu jocurilor care presupun eliminarea
elevilor
 Pauze după efort
 Rolul de conducere să fie preluat prin
rotaţie de către fiecare elev
 Orice întrecere reluată de cel puţin 3
ori, pentru revanşă
 Grupe echilibrate valoric
 Jocul nou se va relua în următoarele
3-4 lecţii
 Reluarea jocurilor în recreaţii
15
 Angrenarea echilibrată a calităţilor
motrice şi a tipurilor de efort
 Fiecare oră să înceapă obligatoriu cu
pregătirea pentru efort
 Angrenarea echilibrată a calităţilor
motrice şi a tipurilor de efort
 În fiecare oră o formă de întrecere
individuală, în perechi, între grupe
/echipe.
Istoricul şi profesorul Johan Huizinga
spune că jocul este o acţiune sau o activitate
efectuată de bunăvoie înlăuntrul anumitor li-
mite stabilite, de timp şi spaţiu, şi după reguli
acceptate de bunăvoie, dar absolut obligato-
riu, având scopul în sine însăşi, şi fiind înso-
ţită de un sentiment de încredere şi de bucu-
rie, şi de ideea că ,,este altfel” decât ,,viaţa
obişnuită”.
Iată ce cred eu că defineşte disciplina
Joc şi mişcare:
 Dezvoltă toleranţa
 Influenţă benefică asupra
personalităţii
 Interacţiune cu propriul corp
 Favorizează integrarea în colectiv
 Armonizează relaţiile individuale cu
ale grupului
 Dezvoltă relaţii sociale de cooperare-
întrecere
 Integrarea jocurilor în activităţi
extracurriculare
 Situaţii variate de instruire
 Stimulează încrederea
 Dezvoltă iniţiativa
 Manifestă atitudini crititice şi
autocritice
 Potenţial instructiv-educativ
 Dezvoltarea unor trăsături cognitive,
afective, moral-volitive
 Elimină stresul
 Dezvoltă inteligenţa emoţională
 Rezolvă unele situaţii de tip
investigativ
 Învinge inhibiţia şi emoţia
 Dezvoltă asumarea de
responsabilităţi.
Cadrul didactic va fi liber să-şi aleagă
activităţile de învăţare şi, dacă va fi cazul, să
le modifice, să le modeleze cum va dori, cum
va crede că e mai bine pentru buna reuşită a
activităţii.
Aş aminti cu plăcere că am văzut în su-
gestiile metodologice amintirea unor jocuri
cu care am crescut şi noi sau părinţii elevilor
noştri: Şoarecele şi pisica, Leapşa, Şotronul,
Ursul doarme, Uliul şi porumbeii, Batistuţa şi
multe altele.
Bibliografie:
1. Cucoş, Constantin, Pedagogie,
Editura Polirom, Iaşi, 2006
2. Programa şcolară pentru disciplina
Joc şi mişcare, clasele a III-a – a IV-a. Anexa
nr.2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale
nr.5003/02.12.2014, Bucureşti, 2014
3. 865 de Jocuri şi Activităţi, European
Yooth, Exchange Moldova, Chişinău, 2005
Constanța IORUCU
(Prof. înv. primar Colegiul Național Mihai
Eminescu, Structură Școala Gimnazială nr. 2,
Constanța)
DEMOCRAŢIA ÎNTRE
PRACTICĂ ŞI TEORIE
În aceste zile fierbinţi în care vedem cum
poporul nostru este împărţit de politicieni în
două tabere se discută despre democraţie şi
se invocă atribute ale acesteia de către toţi
şi-n toate modurile. Pare că nimeni nu mai
ştie cu adevărat ce înseamnă şi prin ce se
caracterizează un regim democratic dar toţi
se raportează la el şi îl folosesc ca pretext al
acţiunilor şi cererilor pe care le susţin. Fieca-
re se crede mai democratic decât celălalt şi
aduce argumente mai mult sau mai puţin
democratice în susţinerea unor poziţii parti-
zane.
M-am gândit că termenul merită câteva
lămuriri, nu doar semantice ci şi de interpre-
tare de-a lungul timpului, deoarece suntem
cadre didactice şi este indicat să avem pro-
prietatea termenilor pornind de la geneza
noţiunii de democraţie, ce are ca punct de
plecare cele două cuvinte greceşti demos –
popor şi kratos – putere.
Confom Dicţionarului Limbii Române
Contemporane cuvântul democraţie are ur-
mătoarea definiţie: s.f. 1 Formă de organi-
16
zare politică şi de guvernare a unei societăţi,
care proclamă principiul deţinerii puterii de
către popor, exercitată prin intermediul re-
prezentării elective, care garantează fiecărui
cetăţean participarea egală la exerciţiul
puterii politice.
De-a lungul istoriei au existat mai multe
tipuri de regimuri numite democratice, care
însă nu au nici o legătură reală cu o societate
democratică. Interesante din acest punct de
vedere sunt aşa numitele regimuri de demo-
craţie populară, care în realitate erau regi-
muri totalitare, sau, cu alte cuvinte, dictaturi
ideologice.
Democraţie populară = (în ideologia
statelor comuniste) regim apărut într-o serie
de ţări din Europa (printre care şi România)
şi Asia, inspirat de marxism - leninism, bazat
pe puterea totală a partidului unic şi pe o
economie de stat, centralizată.
Pe aceeaşi linie trebuie să enumerăm şi
principiile ce caracterizează, cel puţin în teo-
rie, un regim democratic: Suveranitatea po-
porului; Guvernul alcătuit cu acordul celor
guvernaţi; Domnia majorităţii, Garantarea
drepturilor fundamentale ale omului.
La baza acestora stau alegerile libere
bazate pe vot universal, liber şi secret; toţi
cetăţenii majori au dreptul, şi cred eu şi
obligaţia civică, de a se duce la urne, pentru
a-şi alege în mod democratic liderii politici
pentru următorii 4 ani de zile sau 5 în cazul
preşedintelui. Astfel aceştia deţin puterea în
numele celor care i-au votat şi spre binele
celor din urmă (din păcate cum ajung la
putere toţi uită parţial sau în întregime cum şi
de ce au ajuns acolo). Da, politicienii ne
reprezintă interesele, dar nu trebuie să uite că
nu deţin puterea pentru ei şi nici în totalitate,
ci aceasta le este limitată prin norme consti-
tuţionale şi legi care să apere poporul de po-
sibilitatea instaurării unui regim autoritar.
Pluralismul politic, social şi economic
este o conditie sine-qua-non a democraţiei.
Acesta este însoţit automat de principiul
separării puterilor în stat, dar şi de controlul
reciproc al acestora, fără amestecul necuvenit
al uneia în atribuţiile celorlalte. Această sepa-
raţie este o necesitate şi o garanţie împotriva
instaurării totalitarismului. Pe aceeaşi linie
trebuie să avem în vedere necesitatea respec-
tării valorilor de bază pe care le implică o so-
cietate democratică, precum: toleranţa, coo-
perarea şi compromisul, fără de care nici o
societate nu poate funcţiona la nivel macro şi
nici o familie la nivel micro.
În zilele noastre a patra putere în stat
este mass-media, câinele de pază al demo-
craţiei. Rolul ei este să vegheze la conser-
varea şi perpetuarea principiilor democratice,
la respectarea lor de către toţi, inclusiv de că-
tre clasa politică şi, în principiu, să semnale-
ze orice derapaj de la acestea şi de la legalita-
te. Democraţia nu este aceea în care o mino-
ritatea susţine că deţine adevărul şi încearcă
să-l impună tuturor. Partidele totalitare, co-
muniste şi fasciste au procedat aşa! Însă gre-
cii, inventatorii democraţiei erau în totalitate
ostili ideii că o minoritate ar putea să impună
reguli majorităţii.
Recunosc că mă aşteptam la o reacţie
mai virulentă pe sistemul „îmi pasă” la hotă-
râri ce au făcut cu adevărat rău întregii socie-
tăţi româneşti şi unele încă mai fac: tăierile
de salarii din educaţie şi sănătate, lipsurile
din şcoli, mizeria şi încălcarea deontologiei şi
a jurământului hipocratic în spitale, lipsa de
aparatură medicală performantă, creşterea ne-
justificată a preţurilor la alimente pe care însă
ne-o anunţă televiziunile la breaking-news,
tăierea fondurilor pentru medicamente nece-
sare oamenilor bolnavi incurabil, transportul
în comun mizer, lăsat la mâna unor particu-
lari veroşi (cel puţin în Constanţa), străzile cu
gheaţă necurăţate cu săptămânile, lipsa locu-
rilor de joacă pentru cei mici, lipsa locurilor
de muncă pentru cei mari etc., lucruri ce ne
afectează şi slăbesc această naţiune.
Revenind la teorie, conceptul de demo-
craţie este indisolubil legat de noţiunea de
pluralism. Ea îşi găseşte concretizarea în
multitudinea de partide şi organizaţii politice,
sindicale, religioase etc. Pluralismul politic
este principiul ce asigură garantarea dreptu-
rilor şi libertăţilor cetăţeneşti, acestea fiind
condiţionate de existenţa şi acţiunea mai
multor forţe politice şi sociale aflate în com-
petiţie.
17
Aristotel, marele filosof şi om politic
grec, afirma că libertatea este ,,principiul fun-
damental al guvernământului democratic”.
De aceea, toate democraţiile trebuie să recu-
noască şi să garanteze libertăţile şi drepturile
fundamentale ale omului: dreptul la libertatea
personală, libertatea de exprimare, dreptul la
libertatea de gândire, libertatea presei, drep-
tul la viaţă, dreptul la proprietate, dreptul la
securitate, dreptul la întrunire şi la asociere,
egalitatea în faţa legii, dreptul la o judecată
promptă şi dreaptă (prezumţia de nevinovă-
ţie), libertatea credinţei şi a conştiinţei.
Acestea sunt drepturi ce nu pot fi abro-
gate de nici o putere, sunt aşa numitele drep-
turi inalienabile, pentru că ele decurg nu doar
din suveranitatea poporului, dar şi din con-
venţiile internaţionale, cum ar fi Charta Naţi-
unilor Unite. Aceste drepturi au fost câştigate
cu sânge, prin revoluţii şi războaie, de oa-
meni care au suferit şi au luptat pentru ele
pentru ca noi, urmaşii lor, să ne bucurăm
acum de o viaţă bună şi un regim democratic.
Să ne punem întrebarea dacă folosim aşa cum
trebuie de aceste drepturi şi libertăţi, sau,
dimpotrivă, servim inconştienţi interesele
unor forţe care în realitate se opun demo-
craţiei, prevalându-se de aceaste drepturi este
logic şi legitim.
Democraţia reprezentativă gravitează în
jurul parlamentului, rezultat al votului şi,
deci, expresia suveranităţii poporului. Parla-
mentul este cel care legitimează guvernămân-
tul democratic. Funcţia lui esenţială este de a
face legi şi de a susţine şi controla puterea
executivă (adică Guvernul). Nimeni nu poate
atenta la regulile parlamentare prin presiuni,
ameninţări, sau aranjamente de culise care
să-i modifice structura ori să-i afecteze deci-
ziile fără să afecteze democraţia.
Înţelegem că nu este simplu pentru noi,
românii, să înţelegem regulile democraţiei
după 45 de ani de totalitarism, şi derapajele
din perioada interbelică, în ciuda optimis-
mului unei părţi a istoriografiei româneşti ce
idealizează această epocă. O caricatură din
perioada interbelică ilustrează modul în care
decurgea campania electorală la noi.
 Foto: „Expres de Calaraşi”https://mateiudrea.wordpress.com /
2012/12/06/alegerile-in-romania-revolutia-statului-impotriva-
cetatenilor-sai/
Poate ar fi cazul să mai reflectăm la mo-
dul în care violenţa şi democraţia pot merge
mână în mână! Ceva nu se potriveşte! Demo-
craţia veritabilă este unicul regim politic ce
ne poate garanta o viaţă normală. E bine să-i
înţelegem şi să-i respectăm regulile!
Iulia-Cristina BULACU
(prof. dr. la Liceul Teoretic „George
Călinescu” din Constanța)

18
 Info sindical
FACILITĂŢI OFERITE MEMBRILOR S.L.S.Î.P.

SPRIJIN FINANCIAR:  Consultaţie juridică gratuită în domeniul

 Ajutor de maternitate – 300 lei
 Ajutor de deces:
1. membru de sindicat – 500 lei
2. copilul membrului de sindicat – 400 lei
3. soţul/soţia membrului de sindicat –400 lei
4. părintele membrului de sindicat – 300 lei
 Ajutor social:
1. pentru un copil în întreţinere – 200 lei
2. pentru doi copii în întreţinere – 400 lei
3. pentru trei copii în întreţinere – 600 lei
4. copiilor orfani ambii părinți – 500 RON
 Ajutoare excepționale – max.3000 lei
(calamitate, performanțe de excepție ale
copiilor, copii cu CES, cazuri sociale).
 Ajutoare de boală – 15
 0-300 lei (în funcţie de gravitatea bolii,
atestată cu docu-mente medicale).
 Ajutoarele vor putea fi solicitate şi obţi-
nute săptămânal la sediul S.L.S.Î.P. Constan-
ţa, în zilele de marţi şi joi, între orele 9.00-
16.00
SERVICII:
 Consultaţie sindicală.
legislaţiei muncii.
 Xerox-copiere –50 bani /pagina
 Legitimaţii ISIC (International Student
Identity Card)/ ITIC (International Teacher
Identity Card).
PROGRAM:
 Preşedinte Iosif Mitică: luni-vineri, între
orele 10.00-18.00
 Vicepreşedinte Popescu Ion: luni-vineri,
între orele 8.30-16.30
 Vicepreşedinte Contanu Mihai: luni-
vineri, între orele 10.00-18.00
 Vicepreşedinte Caterinici Mihaela: luni-
vineri, între orele 8.00-16.00
 Secretar executiv Burnete Eleonora: luni-
vineri, între orele 9.00-17.00
 Secretariat: luni-vineri, între orele 8.30-
16.30
 Contabilitate: luni-vineri, între orele 8.00-
16.00
 Consilier juridic: luni-vineri, între orele
8.30-16.30

Colectiv de redacţie
Responsabilitatea pentru conţinutul Paul Dominte (Redactor şef)
articolelor publicate aparţine Mihaela Caterinici (Secretar de Redacţie)
în exclusivitate autorilor Mihai Contanu (Redactor)
Eleonora Burnete
Elena Simiciuc
„CINE NU EMoroşanu
CU NOI E SINGUR”
Irina
Elena Cîrjă
ISSN 2285 – 3944
ISSN–L 2066 – 9267
Adresa redacţiei:Str. Ştefan cel Mare,
nr. 13, Constanţa,
decebalprof@yahoo.com
Tel/fax 0241/617.022; 0241/613.174

„CINE NU E CU NOI E SINGUR”

19