Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


PROGRAMUL DE STUDIU:ECTS
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

Amenintari asupra ariilor


protejate din Romania

STUDENTA : AGIVELI MELIS


PROF. COORDONATOR: IONEL MARIAN

1
Aria protejată este un spaţiu geografic clar delimitat, recunoscut,
desemnat şi administrat in baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul de a se
realiza conservarea pe termen lung a naturii precum şi a serviciilor de mediu şi a valorilor culturale
asociate.
La baza constituirii ariilor protejate a stat in primul rand faptul ca acestea satisfac nevoi ale
oamenilor.
Din necesitatea ariilor protejate au rezultat o varietate de tipuri de arii protejate, care se
diferentiaza in principal in functie de gradul de protective (sau gradul permis al interventiei umane)
si in functie de scopul ariei protejate. S-au construit astfel, arii protejate care protejeaza cele mai
natural zone de pe glob, in care interventia omului este aproape inexistenta, dar si in zone in care
interventia omului este prezenta, cum e cazul peisajelor modificate ce au o importanta peisagistica
si culturala deosebita.

Un sistem pentru definirea si clasificarea ariilor protejate a rezultat ca urmare a activitatii


desfasurate de UICN in acest domeniu timp de aproape un sfert de secol. Acest sistem a fost adoptat
de catre guverne si explicat in linii directoare.

In legislatia romaneasca, respectiv in Ordonanta de Urgenta nr.57/2007 privind regimul ariilor


naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, ariile protejate sunt
definite ca arii naturale protejate, indicandu-se ca valorile protejate/conservate sunt in principal cele
naturale:’’ arie naturala protejata-zona terestra/acvatica/si/sau subterana in care exista specii de
plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala
deosebita, care are un regim special de protectie si conservare stabilit conform prevederilor legale.

Ariile protejate se constituie in elemente ale retelei de arii


protejate.
La nivel European, Romania detine cel mai diversificat si
valoros patrimoniu natural, suprafata ariilor natural protejate
de interes national, raportata la suprafata tarii este de 7%

2
Ariile protejate din Romania

România este una dintre țările cu cea mai mare biodiversitate din Europa. Deține o treime din
Dunăre și jumătate din lanțul Munților Carpați. Dintre cele nouă regiuni biogeografice ale
Europei, cinci se găsesc pe suprafața țării noastre. Toate aceste date fac din România o țară cu
o natură extrem de bogată și variată. Auzim foarte des faptul că avem o țară frumoasă, însă
realizăm oare cu adevărat importanța României la nivel european și nu numai? Reușim să
conștientizăm cu adevărat cât de importantă și unică este natura de la noi? Iată câteva
lucruri pe care poate nu le știai despre România și care te vor ajuta să înțelegi că natura
trebuie respectată și protejată.

3
 Diversitatea țării noastre este dată de confluența dintre Dunăre, Carpați și Marea
Neagră. Această poziționare geografică face ca România să aibă pe teritoriul ei nu
mai puțin de cinci regiuni biogeografice, dintre cele nouă existente la nivel
european. Acestea sunt: pontică, stepică, alpină, continentală și panonică.
România este țara cu cele mai multe regiuni biogeografice din Europa.

 Dunărea este cel mai internațional fluviu din lume și trece prin zece țări (Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina)
și patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad). Este un culoar de
legătură unic între aceste țări, atât din punct de vedere natural cât și cultural.

 Delta Dunării este cu siguranță cea mai de preț bogăție naturală a țării. Este cea
mai mare zonă umedă din Europa și are una dintre cele mai mari biodiversități din
lume, peste 5 000 de specii. În Deltă există cea mai mare suprafață compactă
de stuf din lume și peste 300 de specii de păsări, mai mult de jumătate dintre
speciile prezente în Europa.

 Jumătate din lanțul Munților Carpați se regăsește în România, cealaltă jumătate


fiind împărțită între Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia și Ucraina. Carpații
se întind pe aproximativ 1 5000 de kilometrii și formează al doilea lanț montan ca
lungime din Europa, după Munții Scandinaviei. Dețin un ecosistem variat, gazdă a
peste 13 000 de specii de plante și animale, incluzând aici cea mai mare
populație de carnivore mari (lup, urs și râs) din Europa.

 România deține aproape 65% dintre pădurile virgine ale Europei (exceptând
Rusia), iar această resursă valoroasă constituie un habitat atât de necesar pentru
conservarea speciilor care depind de un astfel de biotop. O altă resursă valoroasă
sunt pajiștile, în special cele din Transilvania, un habitat aproape dispărut în restul
Europei. Pe aceste pajiști trăiesc foarte multe specii de plante.

4
Amenintari:
Lunca Siretului Inferior (ROSPA0071) este o • Exploatarea de nisip și pietriș în albia minoră;
arie naturală protejată situată în sud-estul • Intruziunile umane sau ale animalelor
României, în județele Brăila, Galați și Vrancea, domestice în zonele de reproducere a
având o suprafață de 36.492 de hectare. speciilor;
• Depozitarea de deșeuri;
Obiectivul de protecție al acestui sit Natura • Braconajul;
2000 îl reprezintă 47 specii de păsări, • Înlocuirea unor suprafețe însemnate de
majoritatea dependente de existența zonelor păduri native cu specii alohtone sau hibrizi.
umede.

Amenintari:
Regiunea Carpaților de Curbură este • Managementul instituțional deficitar;
caracterizată de o diversitate foarte mare de • Atitudinea negativă a populației și a
habitate de pădure ce oferă mamiferelor, în crescătorilor de animale față de speciile de
general, și speciilor de carnivore, în special, carnivore;
condiții optime de viață. Diversitatea habitatelor • Degradarea bazei trofice și impactul câinilor
asigură resurse trofice suficiente, iar suprafețele hoinari asupra viabilității populației de specii
mari fără asezări umane mențin un impact pradă și carnivore;
negativ redus asupra speciilor. • Fragmentarea și perturbarea habitatelor.

Amenintari:
Parcul Natural Putna-Vrancea cu o suprafață
totală de 38 204 ha ( 41,32% din suprafața În acest sens, statutul de sit Natura 2000 îi
Munților Vrancei), constituie elementul cheie atribuie rolul de reducere a impactului negativ
pentru protecția și conservarea populației asupra populațiilor de carnivore mari din vestul
viabile de urs, lup și râs din cadrul rețelei județului Vrancea produs de constituirea unor
ecologice locale de protecție a carnivorelor mari bariere antropice
din județul Vrancea. Parcul adăpostește și 14
tipuri de habitate de interes comunitar.

5
Rezervatii ale Biosferei

Delta Dunării este singura rezervație a Biosferei din România care are doar acest
statut de protecție și nu este parc național sau natural. Valoarea inestimabilă a
acestei zone a inclus Delta și în Lista Patrimoniului Mondial Unesco, fiind singura zona
naturală de acest fel din România.

Cele trei rezervații ale Biosferei de la noi sunt:


 Delta Dunării și părți din Parcul Național
 Munții Rodnei și Parcul Național Retezat.

Delta Dunării cuprinde 20 de zone strict protejate, care însumează o suprafață


totală de peste 50 000 ha, reprezentând aproximativ 9% din arealul total al
rezervației.
Cele mai importante dintre acestea sunt:

Roșca – Buhaiova
Sărături – Murighiol
Insula Popina
Periteașca – Leahova
Grindul Lupilor și Chituc
Insula Ceaplace
Pădurea Letea și Caraorman
Lacul Nebunu
Sacalin – Zătoane
Lacul Belciug etc.

6
Amenintari
Principalele amenințări ale habitatelor sunt: distrugerea prin
poluare (in acest caz, sursa de degradare nu trebuie sa fie in
apropiere pentru a se resimți efecte negative), fragmentarea
habitatelor (o cauza cunoscuta pentru dispariția speciilor cu
capacitate redusa de dispersie sau deplasare pentru hrană și
reproducere). O stare bună de conservare a unei specii
presupune, printre altele: menținerea unui habitat neperturbat,
nedegradat si nefragmentat; o populație sănătoasa, cu o
varietate genetica mare ce o poate susține timp îndelungat, lipsa
amenințărilor naturale si antropice alături de existența resurselor

AMENINȚĂRI NATURALE
1. Specii invazive Invazia comunităţilor vegetale de către speciile non-
native, sau native care în anumite circumstanţe devin invazive este un
fenomen global ce afectează zone extinse din punct de vedere
ecologic, social dar şi economic.
Speciile native cu potenţial invaziv:
Trapa natans,
Elodea canadensis, E. nuttallii ambele originare din America de
Nord, au fost introduse in Europa in secolul 19 si 20. Ambele au o
capacitate de invazie datorită regenerării şi colonizării prin
fragmente vegetative

(Trapa natans)

AMENINȚĂRI ANTROPICE
1. Introducerea deliberată de ierbivore-impactul cailor lasaţi liberi este foarte mare reprezentând un pericol
prin suprapăşunat şi călcarea zonelor unde specia vegetează, se produce compactizarea substratului şi
lezarea corpului plantei, produc eutrofizarea substratului favorizând apariţia speciilor oportuniste ce pot
elimina altele mai sensibile la modificări ale habitatului, determină fragmentarea ecosistemului.

2. Activităţi industrial-Diferitele ramuri ale industriei pot avea un impact negativ asupra zonelor, atât
în mod direct, prin deteriorarea fizică a acestora pentru dezvoltarea unor activităţi industriale, cât şi în mod
indirect, prin efectele desfăşurării acestor activităţi în zone mai mult sau mai puţin apropiate.

3. Activităţi turistice-Turismul în zonă încă are un impact negativ în special prin deşeurile cauzate de turismul
iresponsabil. Pe lângă deşeuri nebiodegradabile, sau greu biodegradabile, cum ar fi plasticele şi metalele,
prezente în cantităţi foarte mari în zonele cu aflux mare de turişti, a fost observată afectarea zonelor prin
formarea vetrelor de foc.

4. Pescuitul turistic afectează zonele umede prin gunoaile lăsate la locurile de pescuit, distrugerile cauzate la
amenajarea unor locuri de pescuit, în special construcţia de adăposturi din lemn şi stuf local. Un efect negativ
puternic asupra avifaunei îl constituie abandonarea liniilor de pescuit rupte şi a monofilamentelor, care pot
sufoca păsările sau omorâ adulţii şi puii prin legarea membrelor şi imposibilitatea de hrănire.

7
Bibliografie:

1.Romania salbatica [ online] Available at<https://romaniasalbatica.ro/ro/arii-protejate


>[ Accessed 7 ianuarie 2020]

2.Academia.edu [ online] Available at <


https://www.academia.edu/36740617/DREPTUL_MEDIULUI_ARIILE_PROTEJATE > [ Accessed 7
ianuarie 2020]

3.Wikipedia.ro [ online] Available


at<https://www.google.com/search?q=delta+dunarii&sxsrf=ACYBGNTIaIiLyMXlddHpipvlOQ3mD9FpBw:
1578514869319&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjetruQ6vTmAhVttIsKHVG_CJYQ_AUoA
XoECBIQAw#imgrc=opj-oWiO2SrsnM> Accessed 8 ianuarie 2020]

4.Erika Stanciu, Florentina Florescu-Ariile protejate din Romania-notiuni introductive, Edit,


Green steps, Brasov, 2009.

5. Ghid pentru utilizarea Categoriilor de Management ale ariilor protejate, IUCN, 2008.

6. Bioregio-[online] Available at <http://www.bioregio-


carpathians.eu/tl_files/bioregio/donwnloads_resources/Key%20Outputs%20and%20Publicatio
n/WP6_6.2_Wetlands%20study_pilot%20area_RO_PP07.pdf> [ Accessed 8 ianuarie 2020]

7. https://www.google.com/search?q=trapa+natans&sxsrf=ACYBGNSZgMnCmtewwQ9rfoxkGxdw-
YyXEg:1578516745493&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwinjIyP8fTmAhUCx4sKHcWKAlA
Q_AUoAXoECBIQAw&biw=1707&bih=748&dpr=1.13#imgrc=wAJIvsmBURkRJM: [ Accessed 7
ianuarie 2020]