Ferestra lui Johari

Comunicarea eficientă și acțiunea funcției emotive, respective retorice pot fi

influențate de aspecte mai bine ori mai puțin cunoscute de participanții la actul de
comunicare. Ne propunem să detaliem un aspect theoretic cu implicații practice.
Fereastra Johari este un instrument simplu și folositor regăsit în sfera psihologiei
practice pentru ilustrarea și îmbunătățirea conștientizării propriei persoane, cât și în
înțelegerea reciprocă a indivizilor dintr-un grup. De asemenea, fereastra Johari poate fi
folosită pentru a îmbunătăți relațiile unui grup cu un alt grup. Este vorba de modelul Johari,
descoperit in anii ’50, de catre psihologii americani Joseph Luft și Harry Ingham. Numele
acestui model derivă din combinația numelor celor doi – JoHary, după aceea devenind Johari.
In anumite contexte, acest termen poate fi folosit drept un furnizor de feedback, în
timp ce alții îl consideră o bună modalitate informațională.
De fapt, fereastra Johari se prezintă ca un transmițator de informații despre noi
înșine – prin sentimente, experiențe, motivații, gînduri, emoții, atitudini, talente, intenții – sau
despre o altă persoană – în relația cu un grup, prezentat din patru perspective. Aceste patru
perspective poartă numele de regiuni și au urmatoarele caracteristici:
1. Regiunea deschisă (“open”/”free area”) – informatia pe care persoana o stie
despre ea însăși și care este de asemenea cunoscută celorlalti.
2. Regiunea oarbă (“blind area”) – informația pe care persoana nu o știe despre ea,
dar care este cunoscută celorlalți.
3. Regiunea ascunsă (“hidden area”) – informația pe care persoana o știe despre ea,
dar le este necunoscută celorlalți.
4. Regiunea necunoscută (“unknown area”) – informația pe care nici persoana în
cauză și nici ceilalti nu o stiu despre ea.
1. Regiunea deschisă
Aceasta cuprinde informatiile (comportamentul, atitudinile, sentimentele, emotiile,
cunoasterea, experienta, talentele, perspectivele) cunoscute atât de persoana de față, cât și de
către ceilalți din interiorul grupului.
Ideal ar fi ca fiecare grup să dezvolte regiunea deschisă pentru fiecare persoană în
parte deoarece atunci când lucrăm cu ceilalți, raportându-ne la această zonă atingem
potențialul maxim de productivitate astfel încât întregul grup devine mai productiv. Regiunea
deschisă este văzută drept zona în care se împletesc cooperarea și comunicarea, lăsând
deoparte distragerile, confuzia, conflictele și neatenția.
 Grupurile deja stabilite tind sa aibă regiunea deschisă mai mare decât grupurile
proaspăt formate, iar acest lucru este posibil deoarece cele din urmă au puține informații
despre membri grupului. Un grup își poate extinde regiunea deschisă prin oferirea feedback-
ului. În acest caz, un rol important îl au liderii, care pot promova o anumită cultură
organizațională ce implică deschidere, sinceritate, o atitudine pozitivă, sensibilitate și
împărtășirea informațiilor în cadrul organizației.
2. Regiunea oarbă
Aceasta cuprinde ceea ce este cunoscut de către ceilalti, dar necunoscut de către o
persoană anume. Prin solicitarea feedback-ului de la celelalte persoane, ideal ar fi ca
minimalizarea acestei zone să ducă la creșterea regiunii deschise cu scopul de a accelera și
îmbunătăți procesul conștientizării propriilor comportamente. Regiunea oarbă are în vedere
ignoranța referitoare la propria persoană sau diferite probleme în care indivizii sunt induși in
eroare. De asemenea, această zonă se mai referă la anumite informații pe care ceilalți le pot
ascunde în mod conștient de alți indivizi care fac parte din grup.
Liderii grupului își pot asuma responsabilitatea de a ajuta un individ să își reducă
regiunea oarbă prin oferirea feedback-ului și prin încurajare. Ceea ce trebuie reținut este că
feedback-ul trebuie să fie unul care să nu includă critica și judecata, ceea ce reduce teama
individului de a se exprima.
3. Regiunea ascunsă
Aici sunt incluse informatiile la care doar noi avem acces și sunt ascunse celorlalți.
Sinele ascuns conține sentimentele, emoțiile, gesturile și comportamentul care nu este
dezvăluit în fața celorlalți, în mod conștient sau prin intervenția subconștientului. Regiunea
ascunsă include temeri, intenții manipulatoare și chiar secrete. Din anumite puncte de vedere,
este normal ca anumite informații să rămână ascunse, însă în momentele în care lucruri
esențiale sunt ascunse, deja persoana se confruntă cu un aspect complex.
Informațiile relevante ascunse ar trebui să treacă în regiunea deschisă prin procesul
destăinuirii. Prin comunicarea cu ceilalți referitor la felul în care ne simțim, reducem fereastra
ascunsă și creștem fereastra deschisă, ceea ce conduce către o mai bună organizare,
înțelegere, încredere. Prin diminuarea ferestrei ascunse, atenuăm emoțiile negative
disfuncționale de tipul furiei, fricii, confuziei, depresiei, rusinei, anxietății.
Majoritatea oamenilor se tem de a fi judecati, tocmai de aceea preferă să țină anumite
informații doar pentru ei. Dacă acestea ar reuși să treacă în zona ferestrei deschise, s-ar
ajunge la o înțelegere reciprocă.
4. Regiunea necunoscută
 Acesta este necunoscută atât unei anumite persoane, cât și grupului din care face
parte. In acest caz, necunoscutul poate lua diferite forme de la sentimente și comportamente
la atitudini care pot fi undeva aproape de suprafață, putând fi de folos – ceea ce înseamnă că
pot fi pozitive și folositoare – sau pot ascunde diferite aspecte ale personalității unui individ.
In regiunea necunoscută se regăsesc, de obicei, tinerii sau persoanele cărora le lipsește
experiența.
Exemple de caracteristici care pot fi necunoscute:
 O abilitate care este subestimată din cauza lipsei de încredere, de încurajare sau de
oportunitate
 O abilitate înnăscută pe care persoana nu știe că o deține
 O teamă de care cineva nu e conștient
 Comportamente și atitudini condiționate încă din copilarie
 Modalitățile în care acestea pot fi descoperite sunt variate, putând fi puse în
evidență prin descoperirea propriei persoane sau prin observarea de către ceilalți.
Mai mult decât atât, prin comunicarea unui subiect se pot rezolva aspecte ale altui
subiect, nedescoperit încă.