Sunteți pe pagina 1din 57

Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013

Comuna Vlad Ţepeş

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2007 - 2013

COMUNA VLAD ŢEPEŞ, JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

Cuprins
Cuvânt înainte
Introducere

PARTEA I – ANALIZA DIAGNOSTIC

Capitolul 1 – Prezentare generală a localităţii


1.1 Caracterizare fizico-geografică
1.2 Relieful
1.3 Repere istorice importante

Capitolul 2 – Capitalul natural


2.1 Flora şi fauna
2.2 Pădurea
2.3 Ape de suprafaţă şi subterane
2.4 Aerul
2.5 Solul şi subsolul
2.6 Altele

Capitolul 3 – Mediul economic


3.1 Agricultură
3.2 Servicii

Capitolul 4 – Infrastructura
4.1 Drumurile
4.2 Reţeaua de alimentare cu apă şi de canalizare
4.3 Managementul deşeurilor
4.4 Reţeaua de comunicaţii

Capitolul 5 – Protecţia mediului


5.1 Organizarea spaţială
5.2 Calitatea factorilor de mediu
5.3 Amenajari hidrologice
5.4 Educaţie ecologică şi activităţi comunitare specifice

Capitolul 6 – Mediul social – cultural


6.1 Aspecte demografice
6.2 Aspecte ocupaţionale
6.3 Ocrotirea sănătaţii populaţiei
1
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

6.4 Asistenţa socială


6.5 Viaţa asociativă
6.6 Educaţia şi învăţământul
6.7 Cultura şi sportul
6.8 Mass-media
6.9 Convieţuirea etniilor
6.10 Agrement

Capitolul 7 – Siguranţa cetăţeanului şi ordinea publică

Capitolul 8 – Analiza SWOT

PARTEA a II-a – DIRECŢII STRATEGICE

Capitolul 9 – Viziune

Capitolul 10 – Obiectivul general

Capitolul 11 – Principii

Capitolul 12 – Obiective specifice


12.1 Dezvoltarea infrastructurii de bază
12.2 Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii agricole
12.3 Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
12.4 Îmbunătăţirea condiţiilor sociale
12.5 Îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie, cultură şi agrement

Capitolul 13 – Context strategic


13.1 Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene revizuită (2006)
13.2 Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013
13.3 Planul de Dezvoltare al regiunii SUD - Muntenia 2007 – 2013
13.4 Planul Regional de actţune pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2006 – 2008
13.5 Planul de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Călăraşi

Anexă – Cercetare sociologică asupra percepţiei calităţii vieţii în


comuna Vlad Ţepeş

2
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Cuvânt înai
înainte
nainte

Strategia de dezvoltare durabilă


durabilă a comunei Vlad Ţepeş
epeş pentru perioada 2007-
2007-2013 reprezintă
reprezintă un
document-
document-cheie, stabilind
stabilind cadrul de dezvoltare a comunei noastre, corelat cu documentele
strategice adoptate la nivel naţ
naţional, regional şi judeţ
judeţean.

Strategia
Strategia porneş
porneşte de la nevoile şi aspiraţ
aspiraţiile membrilor comunităţ
ăţii şi ale factorilor de decizie,
comunităţii decizie,
identificate prin cercetarea opiniilor acestora,
acestora, prin
prin intermediul chestionarelor şi interviurilor.
interviurilor.
Membrii
Membrii Consiliului
Consiliului Local au fost consultaţ
consultaţi în
în procesul
procesul de elaborare
elaborare a strategiei şi au aprobat
con
conţinutul acesteia prin Hotă
Hotărârea
rârea Consiliului Local nr.
nr. ……. /15-
/15-11-
11-2007

Planurile de acţ
acţiune anuale vor completa
completa acest document strategic şi vor contribui împreună
împreună la
creş
creşterea şanselor de accesare de fonduri pentru
pentru dezvoltarea
dezvoltarea comunei noastre şi pentru asigurarea
unei vieţ
vieţi mai bune a cetăţ
ăţenilor săi.
cetăţenilor

Fiecare dintre noi, membri ai acestei comunităţ


ăţi, este responsabil de
comunităţi, de ceea ce vom oferi copiilor
noş
noştri: un loc în care să
să se simtă
simtă acasă
acasă, să
să îş
îşi facă
facă planuri de viitor, să
să respecte şi să
să fie respectaţ
respectaţi.
Pe scurt, să
să tră
trăiască
iască într-
într-o comunitate de care să
să fie mândri.
mândri.

În mă
măsura în care vom alege să
să urmă
urmăm această
această strategie, cred ca suntem pe drumul cel bun că
către
succes.

Constantin Mihalache
Primar,
Comuna Vlad Ţepeş
epeş

3
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Introducere
Dezvoltarea durabilă se realizează atunci când se răspunde nevoilor generaţiei actuale
fără a fi ameninţate cele ale generaţiilor viitoare – cu toţii avem dreptul la un nivel de trai
ridicat. Dezvoltarea durabilă susţine o viziune despre progres care integrează atât nevoile
imediate, cât şi cele pe termen lung, şi care se adresează sectoarelor economic, social şi
de mediu ca inseparabile şi interdependente. Astfel, dezvoltarea durabilă asigură creşterea
economică, dar acordă în egală măsură atenţie sectorului social şi protecţiei mediului, ca
ingrediente esenţiale ale unei societăţi sănătoase şi echilibrate. Nu în ultimul rând, atunci
când vorbim despre planificarea dezvoltării durabile, este necesar ca toate cele trei
sectoare (economic, social şi de mediu) să fie luate în considerare în aceeaşi măsură.

Astfel, în procesul de planificare a dezvoltării durabile la nivel local este necesar să se ţină
seama
de următoarele principii:
- dezvoltarea durabilă se realizează pentru cetăţeni şi cu participarea cetăţenilor;
- dezvoltarea durabilă are la bază o viziune de lungă durată, care este definită prin
consens, fiind produsul procesului de consultare a tuturor grupurilor comunităţii;
- planificarea durabilă integrează priorităţile de mediu, economice şi sociale;
- planificarea durabilă trebuie să fie încadrată în procesul bugetar, pentru a asigura
acoperire financiară strategiilor elaborate;
- priorităţile de dezvoltare durabilă sunt identificate în baza unei analize multilaterale
a situaţiei existente, prognozând riscurile posibile, examinând interdependenţele
între provocările locale, naţionale şi globale;
- monitorizarea procesului de dezvoltare durabilă trebuie să se realizeze în funcţie de
indicatori locali de performanţă;
- strategiile de dezvoltare durabilă se elaborează în baza programelor şi politicilor de
dezvoltare existente, încurajând convergenţa, complementaritatea şi coerenţa între
acestea;
- participarea largă a comunităţii ajută la lansarea unor noi idei, la idenitificarea unui
spectru larg de nevoi şi probleme care trebuie abordate, la identificarea capacităţilor
necesare pentru realizarea propunerilor prezentate, la dezvoltarea unui consens
necesar pentru realizarea acţiunilor prioritare;
- strategiile locale de dezvoltare durabilă se fundamentează pe capacitatea şi
resursele locale. Multe din strategiile existente au eşuat, nefiind implementate din
cauza lipsei capacităţii şi a aptitudinilor necesare pentru realizarea lor eficientă.

Resursele locale pe care o comunitate se poate sprijini în realizarea şi aplicarea unei


strategii pot fi structurate în patru categorii:
• capitalul fizic: clădiri, drumuri, reţele etc.;
• capitalul uman: cunoştinţe, abilităţi, capacităţi, creativitate;
• capitalul natural: sol, aer, apă, floră, faună etc.;
• capitalul social: structuri de administrare şi luare a deciziilor, comunitatea şi
participarea acesteia la luarea deciziilor, cultura.

Dezvoltarea durabilă a spaţiului rural, în strânsă legătură cu dezvoltarea durabilă a


agriculturii, presupune existenţa unor mecanisme, care privesc:
• favorizarea propagării comunicării şi difuzării ideilor privind mijloacele de ameliorare
a agriculturii şi a vieţii întregii comunităţi rurale;
• mobilizarea şi investirea capitalurilor disponibile în cadrul comunităţii rurale,
orientate spre investiţii productive în agricultură şi în agroindustriile din centrele
rurale, facilitând astfel mişcarea capitalurilor între comunitatea rurală şi alte părţi ale
ţării;

4
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

• facilitarea accesului comunităţii rurale la utilizarea creditului şi la procesele de


comercializare, care să permită transferul de energii umane şi materiale, precum şi
schimbul de bunuri şi de servicii în interiorul comunităţii rurale şi între aceasta şi
lumea exterioară;
• mobilizarea resurselor umane ale comunităţii rurale, furnizarea structurilor necesare
constituirii de grupuri şi utilizarea de animatori locali, dotarea populaţiei cu
mijloacele necesare pentru a se exprima în afacerile locale şi naţionale şi
încurajarea participării sale active la dezvoltare.

Trebuie menţionat faptul că, deşi comunităţile rurale nu sunt favorizate atunci când
discutăm de accesul la informaţie, de mobilitate sau de resurse financiare, zona rurală
deţine atu-ul unor comunităţi coezive. Acestea se pot mobiliza mai uşor, cetăţenii au
sentimentul de apartenenţă la comunitate şi sunt dispuşi să sprijine dezvoltarea acesteia
mai mult decât în zonele urbane. Atât timp cât problemele locale vizează toate grupurile din
comunitate, nu se poate aştepta ca numai o parte acestora să le rezolve (de exemplu
administraţia publică sau şcoala). Aşa cum o arată şi experienţa de dezvoltare comunitară
de la Vlad Ţepeş, implicarea cetăţenilor este o resursa inestimabilă pentru ca proiectele de
dezvoltare iniţiate într-o comunitate să aibă succes.

Aspecte metodologice
În realizarea strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Vlad Ţepeş au fost utilizate
următoarele surse de date şi instrumente pentru obţinerea informaţiilor despre starea de
fapt actuală şi despre identificarea nevoilor locale:

1. Cercetarea pe documente
Au fost analizate documentele puse la dispoziţie de Primăria Vlad Ţepeş sau alte instituţii
publice judeţene pentru realizarea analizei diagnostic a comunei, care au inclus:
- date despre localizarea comunei şi despre caracteristicile fizico-geografice ale
acesteia;
- statistici şi recensăminte realizate la nivel local în domeniile: demografie, ocuparea
forţei de muncă, mediu economic, educaţie şi cultură, protecţia mediului;
- statistici specifice în domenul mediului şi agriculturii, realizate de Institutul pentru
Cercetarea Calităţii Vieţii în cadrul proiectului ”Controlul poluării în agricultură”;
- monografia comunei Vlad Ţepeş;
- Planul de Urbanism General (PUG).

De asemenea, strategia se corelează cu strategiile şi planurile de acţiune la nivel naţional,


regional şi judeţean.

2. Cercetarea de teren
Cercetarea de teren a fost realizată prin intermediul chestionarelor şi interviurilor.
Chestionarul, cuprinzând 25 de întrebări, a fost completat, cu ajutorul operatorilor de teren,
de 100 de persoane. Eşantionul a fost selectat cu un pas statistic de eşationare pe baza
listelor electorale.
Cercetarea a înregistrat opiniile şi atitudinile populaţiei din comuna Vlad Ţepeş, jud.
Călăraşi, cu privire la:
• Satisfacţia faţă de viaţă şi serviciile publice locale;
• Condiţii de viaţă şi migraţie;
• Încredere în instituţii şi participare cetăţenească;
• Percepţia schimbărilor şi a potenţialului de dezvoltare al comunei.
Rezultatele obţinute ca urmare a interpretării acestui set de date sunt disponibile în raportul
de cercetare prezentat în anexa 1.

5
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

În plus, a fost realizat un ghid de interviu, aplicat reprezentanţilor-cheie ai comunităţii


locale:
- Primarul comunei;
- Viceprimarul comunei;
- Directorul şcolii din satul Vlad Ţepeş;
- Preotul din satul Vlad Ţepeş;
- Bibliotecara;
- Medicul veterinar;
- Un fermier local;

Aceste date au fost utilizate atât în realizarea analizei diagnostic, cât şi în identificarea
elementelor analizei SWOT şi a direcţiilor de acţiune.

3. Dezbaterea publică
La data de 15 noiembrie 2007 a avut loc dezbaterea publică asupra strategiei de
dezvoltare durabilă a Comunei Vlad Ţepeş, cu participarea a zece consilieri locali şi 16
lideri de opinie ai comunităţii, în cadrul căreia au fost aduse amendamente, ulterior
acceptate şi introduse în strategie.

Echipa ALMARO Consulting, care a realizat strategia, mulţumeşte tuturor celor implicaţi în
furnizarea şi colectarea acestor informaţii pentru sprijinul acordat.

6
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

PARTEA I - ANALIZA DIAGNOSTIC

Capitolul 1 – Prezentare generală a localităţii

1.1 Caracterizare fizico-geografică


Comuna Vlad Ţepeş, formată din satele Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazu, este situată în judeţul
Călăraşi, la 100 km de Bucureşti şi 30 km de municipiul Călăraşi. Suprafaţa comunei este
de 6468 ha, numărând 2418 locuitori1. Comuna este amplasată de-a lungul Drumului
Naţional 3.
Teritoriul comunei se învecinează astfel:
- sud-est – pârâul Gălăţui şi comuna Alexandru Odobescu
- sud-vest – comuna Ciocăneşti
- nord-est – comunele Vâlcelele şi Dragoş Vodă
- nord vest – comuna Dor-Mărunt
- vest – comuna Lupşanu

1.2 Relieful
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei se încadrează în Câmpia Română.
Vatra comunei Vlad Ţepeş şi terenul agricol fac parte din Câmpia Bărăganului Sudic care,
ca unitate de relief, se compune din câmpiile Mostiştei, Lehliului şi Mărculeşti. Câmpia
Lehliu se extinde în est până la lacul Gălăţui şi localitatea Vlad Ţepeş de unde urmează
văiuga aproape uscată denumită Valea Furciturii. Această vale constituie elementul
caracteristic al reliefului comunei.
Relieful acestei câmpii se încadrează în categoria marilor sesuri continentale ale Europei,
de tipul câpiilor de loess cu forme netede, uşor înclinate şi ondulate, cu altitudini care rar
depăşesc 200 m. Relieful comunei se impune nu prin varietatea de forme şi altitudini, ci
tocmai prin monotonia sa, o câmpie netedă, întreruptă din loc în loc de numeroase
concavităţi (crovurile) şi proeminenţe (dunele de nisip şi movilele care profilează pe linia
netedă a orizontului).

1
Populatia Pe Municipii,Orase,Comune Si Sexe, La 1-Iulie-2004, INSSE
7
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

1.3 Repere istorice importante


Primele aşezări au fost înregistrate în 1857-1858, în satul Mihai Vitezu. Prima denumire a
satului a fost Bărăganul, fiind amplasat în centrul câmpiei cu acelaşi nume. Abia în 1893 ia
fiinţă satul Vlad Ţepeş, (numit la acea vreme Bărăganul Nou) care aparţine iniţial de
comuna Mihai Viteazu, timp de 10 ani. În 1903 satul Vlad Ţepeş devine comună.

8
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 2 – Capitalul natural

2.1. Flora şi fauna


Prin poziţia sa geografică, comuna Vlad Ţepeş este aşezată în zona de stepă, care este
reprezentată prin pajişti şi graminee, dar şi alte specii xeroneezofile pe care le întâlnim
în locurile unde nu sunt cultivate, în văi, pe marginea drumurilor. Culturile agricole sunt
invadate de o serie de buruieni cum ar fi: mohorul, volbura, pirul gras, pălămida,
troscotul dar şi colilia, sunătoarea, traista ciobanului, iar în zonele mlăştinoase rogozul,
păpura, stuful sau trestia.

Fauna este formată din specii de rozatoare mici ca: şoarecele de câmp, şobolanul
cenuşiu, hârciogul, popândăul, care produc pagube mari culturilor agricole. Pădurea
Bogdana este populată de căprioare şi porci mistreţi, iepuri de câmp, vulpi, dihori, arici,
cârtiţe, iar dintre păsări: fazani, potârnichi, porumbei sălbatici, vrăbii, sticleţi, ciori,
privighetori.
Fauna acvatică este reprezentată de crapul romănesc, şalău, biban, caras.

2.2. Pădurea
În partea de nord a comunei se află pădurea Bogdana, care ocupă o suprafaţă de 327
ha. Aceasta este formată din salcâmi (95%) şi stejari (5%). 50% dintre arbori au o vârstă
de peste 30 ani, 30% între 20-30 de ani, iar restul plantaţiei este mai tânără.

Pădurea este localizată la o distanţă de 1.5 km faţă de calea ferată Bucureşti-


Constanţa, şi la o distanţă de 1000 de metri de Autostrada Soarelui.

2.3. Ape de suprafaţă şi subterane


Resursele de apă în Bărăgan au azi o mare importanţă, cea mai mare suprafaţă a
teritoriului având adâncimea apei freatice de peste 8 m. În satul Mihai Viteazu apa freatică
apare la adâncimi diferite în funcţie de relief: în câmpie este la o adâncime de 6-10 m, iar
pe fundul văilor la 0.5-1 m.

Apele de suprafaţă sunt colectate de Dunăre care delimitează la S şi S-E Judeţul Călăraşi,
iar Valea Bârza, care se termină în cursul inferior printr-un liman, are 14 iazuri folosite
pentru piscicultură. Pe teritoriul comunei există 5 bălţi care se află în partea de vest a
localităţii. Acestea sunt în proprietatea Apelor Române Buzău şi sunt actualmente
concesionate.

Sursa de alimentare a stratului acvifer şi a apelor de suprafaţă o constituie precipitaţiile.


Cantităţiile medii anuale însumează 540,2mm la Olteniţa şi 504mm la Călăraşi. Cea mai
mare parte a precipitaţiilor cade în semestrul cald (15 aprilie-15 octombrie), când aversele

9
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

însoţite de descărcări electrice sunt foarte frecvente. În majoritatea anilor avem o perioadă
de timp secetos şi chiar foarte secetos în luna martie, alteori această perioadă de secetă
are loc în a doua parte a lunii aprilie. Ploile din sezonul cald sunt ploi de convecţie,
determinate de încălzirea puternică a uscatului, ceea ce face să fie foarte repezi, de scurtă
durată, uneori cu caracter de aversă, însoţite de grindină, producând mari pagube
culturilor. Ploile de toamnă sunt de lungă durată, caracterizate printr-o cantitate mică de
precipitaţii, care se infiltrează în sol. Acestea, alături de precipitaţiile cu caracter mixt, din
timpul sezonului rece (ploi, lapoviţă, ninsoare), alcătuiesc rezerva de apă pentru anul
următor.

2.4. Aerul
Întreg teritoriul judeţului aparţine sectorului de climă continentală specific Câmpiei Române.
Regimul climatic general este omogen pe tot cuprinsul judeţului, fiind caracteristic şi
comunei Vlad Ţepeş. Clima se caracterizează prin contraste mari de la vară la iarnă,
determinate de pătrunderea maselor de aer rece continental euro-asiatic şi a celor fierbinţi
şi uscate dinspre Ucraina, Marea Mediterana sau Africa. Astfel, verile sunt foarte calde, cu
precipitaţii slabe, ce cad mai ales sub formă de averse, iar iernile relativ reci, marcate
uneori de viscole puternice şi de frecvente perioade de încălzire, care provoacă
discontinuităţi în distribuţia temporară a stratului de zăpadă. Temperatura medie anuală în
judeţ este de 10,5 0C, cu o temperatură maximă absolută înregistrată de 44 0C
(10.08.1951), şi o minimă absolută de -300C (09.01.1938).

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţe mari ale advecţiilor de aer
temperat oceanic din nord-vest (în semestrul cald) şi ale advecţiilor de aer temperat-
continental din nord-est (în semestrul rece). Acestora li se adaugă pătrunderile mai rare de
aer arctic din nord, de aer tropical-maritim din sud-vest şi sud şi de aer tropical-continental
din sud-est.

2.5. Solul şi subsolul


Geologic, teritoriul judeţului Călăraşi se suprapune peste platforma Valahă, partea
coborâtă a platformei Moesice. Se compune dintr-un soclu, format din şisturi cristaline
mezometamorfice şi epimetamorfice, la adâncimi de 2500-3500 m, peste care se dispune o
cuvertură sedimentară mai veche (paleozoic-mezozoică) şi alta mai nouă (neogenă).

În solul comunei au fost identificate


depozite loessoide constituite din
argile prăfoase, prafuri argiloase,
prafuri nisipoase, nisipuri argiloase şi
nisipuri prăfoase. Din punct de
vedere geotehnic, în zonă se
regăsesc tipuri de sol sensibil de
umezire (depozite loessoide) care,
sub acţiunea încărcărilor transmise
de fundaţii, se tasează suplimentar în
momentul în care umiditatea creşte
peste anumite limite.

2.6. Altele
Radiaţia solară în zonă are un potenţial caloric ridicat, cu valori ale sumelor medii cuprinse
între 125-127,5 kcal/cm2/an. Regimul eolian este slab influenţat de relieful uniform de
câmpie, viteza medie anuală variind între 2,6 şi 5,3 m/s.
10
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

11
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 3 – Mediul economic


În comuna Vlad Ţepeş sunt înregistraţi o serie de agenţi economici, cu statut de societate
comercială, persoană fizică autorizată sau asociaţie familială.

3.1. Agricultura
Societăţile care au ca scop lucrarea terenului agricol se împart în două categorii:
A. Societăţi comerciale:
-SC Agromec SA Vlad Ţepeş
-SC Sab Agro SRL
-SC Agro Tudor 200 SRL
-SC Bavaria Group SRL
-SC Gut SRL
-SC Seed SRL Independenţa
-SC Parados Vetconstruct SRL

B. Asociaţii familiale:
-AF Iliuţă Marian
-AF Ciulianu Cristian
-AF Gavrilă Marian
-AF Iliuţă Cristian
-AF Iancu Constantin
-AF Marin Traian
-AF Lazăr Ion
-AF Sandu Adi
-AF Bucur Constantin

Utilaje agricole
Tipurile şi numarul utilajelor existente în comună2
Nr.
Tractoare 69
Combine 13
Semănători 29
Remorci 68
Caruţe 302
Maşini de împrăştiere a pesticidelor 1

Activităţi agricole 3
Suprafaţa de teren cultivată de asociaţii este de 4001 ha, reprezentând 60% din terenul
cultivat. Majoritatea terenului agricol este cultivat cu cereale, o parte importantă fiind
cultivată şi cu plante tehnice.

Principalele societăţi comerciale agricole şi suprafeţele de teren pe care le au în


exploatare:
-S.C.AGROMEC S.A – 1302 ha;
-S.C.SABAGRO SRL – 400 ha;
-S.C.AGRO TUDOR 2000 SRL – 720 ha;
-S.C.BAVARIA GROUP SRL – 648 ha;
-S.C.GUT SRL – 380 ha;

Tipuri de culturi – asociaţii agricole

2
Academia Română, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Monitorizarea efectelor sociale ale Proiectului Controlul Poluării
în Agricultură. Rezultatele studiilor în comunitate, 15 februarie 2005.
3
Idem
12
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Suprafaţa (ha) Producţie (kg /ha)


Porumb: 5000 kg / ha
Cereale 2752 ha Grâu : 4000 kg / ha
Orz: 4000 kg / ha
Floarea soarelui: 1800 kg
1014 ha
/ ha
Plante tehnice 5 ha 950 kg / ha
Legume -
Lucernă 133
Păşune 97

Tipuri de culturi – agricultori individuali


Suprafaţa (ha) Producţie (kg /ha)
Porumb : 5000 kg / ha
Cereale 1315 ha Grâu: 4000 kg / ha
Orz: 4000 kg / ha
Floarea soarelui: 1800
Plante tehnice 1046 ha
kg / ha
Legume 31 ha
Viţă de vie 75 ha

Animale
Capete
Păsări 27187
Porci 958
Oi şi capre 1172
Vite 470
Cai 355

Cea mai apropiată moară pentru cereale se află la 20 de km distanţă de comună.

De asemenea, pe suprafaţa agricolă a comunei se plantează culturi energetice (în special


rapiţă), întrucât în judeţ funcţionează două fabrici de biocombustibil (una dintre ele lângă
oraşul Lehliu). Începând cu anul de cultură 2006-2007 au crescut suprafeţele cultivate cu
rapiţă. Dacă în anii anteriori erau cultivate aproximativ 100 ha, în ultimul an suprafaţa
cultivată a atins 500 ha. Dacă vor apărea plante modificate genetic pentru culturi
energetice, există interes pentru utilizarea lor din partea fermierilor.

Sectorul zootehnic este slab reprezentat. Principalele firme şi persoane fizice autorizate şi
efectivele de ovine şi caprine:
- SC.BAVARIA GROUP SRL – creşterea ovinelor şi caprinelor (150 ovine şi 23
caprine);
- SC. AGROMEC SA – creşterea ovinelor şi caprinelor (213 ovine si 74 caprine);
- PFA CIULIANU CRISTIAN – creşterea ovinelor (143 ovine).
În comună este un singur medic veterinar şi doi tehnicieni veterinari.

Ca urmare a cultivării pe suprafeţe întinse a culturilor de floarea soarelui, se practică


stupăritul pastoral.

Servicii de consultanţă agricolă


Nu există sucursală/ agenţie locală a Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă, însă
Direcţia Judeţeană Agricolă are un reprezentant în comună.

13
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

3.2. Servicii
Industria nealimentară – există şapte societăţi comerciale având ca domeniu de activitate
comerţul:
- S.C.BAROSANU SRL
- S.C.CAMELIA SRL
- S.C.SAVA IMPEX SRL
- S.C.NEMO SRL
- S.C.MARIDAN SRL
- S.C.ELTOM SRL
- S.C.BIANCA IOANA SRL;

Tipurile de servicii oferite de agenţii economici din zonă sunt comerţul cu utilaje agricole,
croitoria, cizmăria, frizeria, tâmplăria.

14
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 4 - Infrastructura
4.1. Drumurile
Pe raza comunei se află 8 km drumuri naţionale (DN3), 7 km de drumuri judeţene si 32 de
km de drumuri comunale.

Lucrările de infrastructură au vizat până în acest moment asfaltarea celor 8 km de drum


naţional, pietruirea a 16 km de drum (7 km de drum judeţean, 4 km de drum comunal şi 5
km de străzi) şi îmbunătăţirea a 27 km de drumuri de pământ.

Noile reglementări în domeniul circulaţiei rutiere interzic circulatia atelajelor pe drumurile


naţionale, ceea ce afectează considerabil mobilitatea. De asemenea, o parte a comunităţii
din satul Vlad Ţepeş este izolată din cauza inexistenţei unui drum de acces între vatra
satului şi acest grup de locuinţe, despărţite de canalul de irigaţii din apropietea localităţii.

Transportul public inter-comunal sau până la cele mai apropiate oraşe/până în municipiul
Călăraşi se realizează cu ajutorul curselor regulate Bucureşti-Călăraşi. Acestea sunt însă
administrate de operatori privaţi de transport şi pot prelua călătorii din comună numai în
limita locurilor disponibile. De asemenea, există o cursă regulată pe ruta Călăraşi-Vlad
Ţepeş-Călăraşi, însă autovehiculul care este utilizat pentru transportul călătorilor este
extrem de deteriorat.

4.2 Reţeaua de alimentare cu apă şi de canalizare


Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă necesară pentru întreaga comună este de
32 km. Până în acest moment au fost realizaţi 3 km de reţea de alimentare cu apă potabilă
pentru satul Vlad Ţepeş (deja în funcţiune) şi alţi 3 km de reţea sunt în construcţie în satul
Mihai Viteazul.

Este în curs de implementare proiectul ”Sistem de canalizare cu staţie de epurare în satele


Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazu”, care se estimează că va fi finalizat în vara anului 2008.

Magistrala de gaz Urziceni-Călăraşi trece prin apropierea comunei, la distanţă de 1 km. Nu


este însă rentabilă crearea reţelei de alimentare cu gaz pentru că populaţia nu este destul
de numeroasă şi nu îşi poate permite să susţină financiar costurile racordării individuale la
reţea.
4.3 Managementul deşeurilor
Comuna deţine doua platforme (câte una pentru fiecare sat) pentru colectarea deşeurilor şi
realizarea compostului şi 151 de platforme individuale.

4.4 Reţeaua de comunicaţii


Comuna este dotată cu reţea de telefonie fixă şi cu reţea de cablu TV.
15
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 5 – Protecţia mediului

5.1. Organizarea spaţială


Planul Urbanistic General al comunei este în curs de avizare. În acest moment acesta
menţionează următoarele:

Distanţe faţă de: Suprafaţa localităţii: Proprietatea


privată a
Buc. Cl C-ţa Total Intravilan Extravilan Teren populaţiei
Km2 Ha. Ha. agricol Ha.
Ha.
100 30 150 70,8 399.13 7042 6392.11 6319

Categorii de folosinţă a terenurilor:


Teritoriul Agricol Neagricol
administrativ
al unităţii de Păduri Ape Drumuri Curţi Neproductiv Total
bază construite

Extravilan 6346 ha 323ha 77ha 104ha - 192,87ha 7042ha


Intravilan 46,11 ha - - 70ha 263,22ha 19,8ha 399,13ha
Total 6392,11 323ha 77ha 174ha 263,22ha 212,67ha 7442ha

Comuna Vlad Ţepeş este în relaţie directă cu zonele învecinate, legătura fiind relizată de
culoarul paneuropean IV şi de drumul naţional DN3. Accesul în zonă se realizează pe două
direcţii: la vest dinspre Plevna-Bucureşti, şi la est dinspre Vişini-Călăraşi.

Pădurea Bogdana este localizată la o distanţa de 1.5 km faţă de calea ferată Bucureşti-
Constanţa, şi la o distanţă de 1000 de metri de Autostrada Soarelui. Pădurea are o
suprafaţă de 232,5 ha.
S-au mai plantat, prin intermediul proiectului Băncii Mondiale, 30 ha puieţi de salcâm în
islazul comunal.

Comunitatea nu deţine terenuri în patrimoniu, cu excepţia a 34 ha de izlaz comunal, teren


arabil pe care se pot face lucrări şi agricultură ecologică.

Clădiri în patrimoniul public sau privat:


- clădirea primăriei;
- două clădiri ale şcolilor din cele două sate ale comunei (necesită lucrări de
modernizare);
- căminul cultural (necesită lucrări de reabilitare şi modernizare);
- clădirea grădiniţei din satul Mihai Viteazul, jumătate în patrimoniul public şi jumătate
în proprietatea SC Bavaria Group SRL (necesita reabilitare şi modernizare);
- Casa Agronomului (necesita reabilitare şi modernizare).

16
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

5.2. Calitatea factorilor de mediu


Calitatea apei4
Rezultatul testelor făcute de Institutul de Sănătate Publică arată că apa din fântânile
monitorizate din comună nu este potabilă, fiind infestată cu nitriţi şi nitraţi, aşa cum declară
şi personalul medical sau autorităţile locale.

Numărul mediu de practici agricole ecologice folosite de către gospodăriile individulae şi de


către companiile agricole în funcţie de comună:

Comună Media pentru gospodării Media pentru companii agricole


Vlad Ţepeş 1,60 4,07

Indicaţie pentru citirea tabelului: datele din tabel reprezintă numărul mediu de practici agricole ne-
poluante folosite de către companii sau gospodării.

Calitatea solului
În ceea ce priveşte calitatea solului, terenurile terasate de pe teritoriul comunei sunt
clasificate ca soluri degradate, pe o suprafaţă de 40 ha (35 ha pe teritoriul satului Mihai
Viteazu şi 5 ha pe teritoriul satului Vlad Ţepeş).

Prin Programul „Controlul poluării în agricultură” s-au împădurit cu salcâm în jur de 40 ha


de teren degradat. Există disponibilitate din partea primăriei pentru a continua împăduririle
pe terenuri degradate şi pentru plantarea de perdele forestiere. Soluţia pentru acestea din
urmă este transferul canalelor secundare de irigaţii de la Administraţia Naţională pentru
Îmbunătăţiri Funciare către comună, pentru a planta copacii – ţinând cont de faptul că
dimensiunea terenului aflat în patrimoniul comunei este foarte redusă.

Managementul deşeurilor
La nivelul comunei exista două platforme ecologice pentru colectarea gunoiului, una în
satul Vlad Ţepeş şi una în satul Mihai Viteazu. La aceste platforme populaţia duce gunoiul
de grajd cât şi gunoiul menajer; la platforma existând spaţii separate pentru depozitarea de
sticlă, materiale feroase, plastic, hârtie şi textile.

Prin programul „Controlul poluării în agricultură" finanţat de Banca Mondială, comuna Vlad
Ţepeş a beneficiat de construirea platformei ecologice în satul Vlad Ţepeş şi de dotarea cu
cca 151 platforme individuale pentru compost, 450 europubele, un încarcator frontal, un
tractor cu remorcă, o vidanjă, o maşină de împrăştiat îngrăşăminte organice şi un
generator de curent electric.

Calitatea aerului
Nu există o staţie pentru monitorizarea calităţii aerului în comună, însă în împrejurimile
acesteia nu se desfăşoară activităţi industriale.

4
idem
17
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

5.3. Amenajari hidrologice


Exista un sistem de irigaţii şi un sistem de desecare rudimentar, însă acestea nu sunt
funcţionale.

5.4. Educaţie ecologică şi activităţi comunitare specifice


În perioada 2002-2007 s-a derulat proiectul “Controlul Poluării în Agricultură”, finanţat de
Banca Mondială. Obiectivul proiectului este de a creşte utilizarea practicilor agricole
prietenoase pentru mediu în zona de aplicare a proiectului. Scopul final este acela de a
reduce cantitatea de nutrienţi şi de alţi poluanţi din agricultură deversaţi în Dunăre şi în
Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apei. În timp ce producătorii
agricoli beneficiază datorită implementării unor noi practici, beneficiile cele mai importante
sunt legate de îmbunătăţirea calităţii mediului în România şi a apelor Mării Negre.
Pentru a susţine aceste obiective, proiectul acordă asistenţă Guvernului României pentru
(i) a promova adoptarea de practici agricole prietenoase pentru mediu de către asociaţiile
de fermieri, de către fermele familiale şi de către fermierii individuali în judeţul Călăraşi; (ii)
promovează utilizarea sustenabilă din punct de vedere ecologic a pământului în zona
polderului Boldeanu Sicleanu şi instaurarea unui filtru în zona Râului Călăraşi care să
reducă eliminarea de nutrienţi în Dunăre; (iii) întărirea politicii naţionale şi a capacităţilor de
reglare; (iv) promovarea conştientizării publice şi a mecanismelor de replicare. Proiectul,
gândit ca o activitate demonstrativă în Judeţul Călăraşi, de-a lungul Dunării, poate să
furnizeze un model care poate fi aplicat şi în alte părţi din România, precum şi în ţările
riverane.
Proiectul a identificat partea de sud a Judeţului Călăraşi ca fiind locul de desfăşurare a
proiectului. Şapte comune (Alexandru Odobescu, Ciocăneşti, Cuza Vodă, Grădiştea,
Independenţa, Vâlcele şi Vlad Ţepeş), totalizând 90.000 ha cu 70.000 ha de teren arabil,
au fost incluse în proiect. Populaţia rurală totală din zonă este de 26.700 de locuitori în
10540 de gospodării şi 21 de sate.

Medii pentru contribuţia comunităţilor la realizarea proiectului „Controlul poluarii in


agricultura”5
Vlad Tepeş Total
Autorităţi locale 1,94 1,64
Oamenii din sat 2,47 2,63
Nota: Mediile sunt calculate pentru o scală cu patru gade de intensitate: contribuţia în foarte mare măsură, în
mare măsură, în mică măsură, deloc (cu cât valoare este mai apropiată de 1, cu atât contribuţia este mai
importantă). Mediile indică diferenţe semnificative statistic între comune pentru ambii indicatori, testate cu
ANOVA, p<0.001

5
idem
18
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 6 – Mediul social-cultural

6.1. Aspecte demografice


În februarie 2006, numărul total al locuitorilor comunei era de 2418 persoane, din care 1159 de bărbaţi şi 1259 de femei.

POPULAŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ LA 1 IULIE 2006

10- 15- 20- 25- 30- 35- 45- 50- 55- 60- 65- 70- 75- 80-
0-4 5-9 14 19 24 29 34 39 40-44 49 54 59 64 69 74 79 84 85 ANI SI
TOTAL ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI PESTE
VLAD ŢEPEŞ 2383 102 130 105 132 108 131 161 148 75 116 115 160 171 224 201 171 104 29
MASCULIN 1140 50 64 46 78 57 54 95 97 41 68 48 62 81 92 84 73 39 11
FEMININ 1243 52 66 59 54 51 77 66 51 34 48 67 98 90 132 117 98 65 18

Din punct de vedere etnic, locuitorii comunei sunt majoritar români – 2085 de persoane, iar 333 de persoane sunt de etnie rroma.

Structura demografică detaliată pe grupe de vârstă:


Categorii de vârsta Total populaţie

0-19 ani 479 pers.


20-49 ani 731 pers.
50-84 ani 1099 pers.
>84 ani 109 pers.

Numarul de locuitori din fiecare sat este de 1596 pentru Vlad Ţepeş şi 822 pentru Mihai Viteazu.

6.2. Aspecte ocupaţionale


Sunt înregistrate 60 de persoane salariate şi 369 de şomeri, iar venitul mediu/locuitor este estimat la 100 RON/lună.
31 de persoane sunt înregistrate ca beneficiari ai legii privind venitul minim garantat.
Rata sărăciei este de 47%, conform datelor Comisiei Anti-sărăcie şi promovare a incluziunii sociale, seminificativ mai mare comparativ cu rata de
sărăcie privind zona rurală a judeţului (40%) şi cea a regiunii de dezvoltare (31%)6.

6
Comisia Anti-sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale, Harta sărăciei, 2004.
19
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

6.3. Ocrotirea sănătăţii populaţiei


Starea de sănătate
Rezultatul testelor realizate de Institutul de Sănătate Publică arată că apa din fântânile
monitorizate din comună nu este potabilă, fiind infestată cu nitriţi şi nitraţi, aşa cum declară şi
personalul medical sau autorităţile locale.

Incidenţa bolilor (2004)


Nr.
Diaree acută -
Intoxicaţii cu nitriţi 1
Tuberculoză 1
Boli de piele -
Hepatită -

În comună există o farmacie şi un centru de sănătate, aceata din urmă având un program de
funcţionare de două ore pe zi.

6.4. Asistenţa socială


În comună este înregistrată o singură persoană implicată în servicii de asistenţă socială care oferă
servicii de asistenţă socială generală.

6.5. Viaţa asociativă


În afara asociaţiilor agricole, nu există alte forme de asociativitate în comună.

6.6. Educaţia şi învăţământul


În fiecare din cele două sate există câte o şcoală generală. În satul Vlad Ţepeş, şcoala include atât
ciclul primar cât şi cel gimnazial şi este amenajată corespunzător, incluzând o bibliotecă şi un
centru de informatică. Şcoala din satul Mihai Viteazu acoperă numai ciclul primar şi necesită
reabilitare. Cele două şcoli dispun de 17 săli de clasă şi un laborator şcolar. Conform datelor
statistice din anul 2003, erau înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial 193 de elevi şi 19 cadre
didactice. Nici una dintre şcoli nu are spaţii amenajate pentru actvităţi sportive.

De asemenea, în satul Mihai Viteazu funcţionează o grădiniţă deja amenajată, iar în satul Vlad
Ţepeş este necesară construirea unei grădiniţe.

În prezent primăria comunei derulează proiectul „Economia Bazată pe Cunoaştere”, finanţat de


Guvernul României prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Obiectivul acestuia
este de a facilita participarea comunităţilor dezavantajate din punct de vedere al accesului la
informaţie la societatea bazată pe cunoaştere.

20
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Beneficiile proiectului sunt:


- accesul la tehnologiile moderne: informaţionale şi de comunicaţii;
- formarea de resurse umane cu competenţe;
- îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului;
- accesul cetăţenilor şi întreprinzătorilor la serviciile e-govermment;
- modernizarea procesului educaţional;
- dezvoltarea mediului de afaceri local prin promovarea comerţului electronic.

Activităţi propuse prin planul de activităţi şcolare:


- calculatorul – prietenul meu;
- să navigăm pe Internet;
- satul meu-sat european;
- Isus Hristos - mântuitorul sufletelor noastre;
- ce facem pentru ca Vlad Ţepeş să devină o comună europeană;
- cum ne apăram sănătatea de riscul îmbolnăvirii cu gripa aviară;
- să ne păstram obiceiurile;
- importanţa şi utilitatea calculatorului;
- gradina ecologică.

Activităţi propuse prin Proiectul de Dezvoltare Locală:


- Calculatorul - o sursă modernă de învăţare;
- bune practici agricole benefice mediului;
- agricultura ecologică – un mod de viaţă mai sănătos;
- sectorul zootehnic – o sursă de hrană pe piaţa UE;
- produse de calitate – preţuri pe masură;
- reconversie profesională;
- incluziune socială pentru rromi.

Proiectul se află în faza de dotare cu mobilier şi echipamente (computere).

6.7. Cultura şi sportul


În comună este deschisă o bibliotecă ce orgaizează o serie de activităţi educaţionale pentru copii
şi tineri (evenimente, concursuri etc.).Tot biblioteca comunală organizează concursul trimestrial
”Cel mai fidel cititor”, concursul semestrial ”Să dezbatem ce am citit” şi anual ”Sărbătoarea satului”.
În luna septembrie 2007, evenimentul a inclus un concert de muzică populară şi un spectacol
realizat de copiii din comună. De asemenea, în 2006, biblioteca a organizat evenimente împreună
cu copiii din comună cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi a Zilei Internaţionale a Copilului (cuprinzând
dansuri moderne şi folclorice, piese de teatru, cântece şi poezii recitate de copii).

21
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Există spaţiu suficient pentru amenajarea unui muzeu al


satului în cadrul căminului cultural sau în Casa Agronomului
situată în satul Mihai Viteazu.

Un simbol local al comunei îl reprezintă „Crucea lui Enică”, aflată în curtea bisericii, considerată
cruce făcătoare de minuni, dar care nu a fost recunoscută ca monument istoric.

6.8. Mass-media
Populaţia comunei are acces la mass media audio-vizuală (televiziune prin cablu) şi se află în
zona de emisie a postului de radio Antena Satelor.
Comunitatea beneficiaza de:
- -acces la televiziune prin cablu
- -acces la radio pe toate lungimile de unde
- -acces la presa scrisă prin Poşta Română

6.9. Convieţuirea etniilor


În comună sunt două biserici ortodoxe: una în satul Vlad Ţepeş şi una
în satul Mihai Viteazu.
Nu au fost realizate proiecte privind incluziunea socială a rromilor.

6.10. Agrement
Cele două bălţi din vecinătatea comunei pot fi amenajate pentru
pescuit sportiv, iar pădurea Bogdana poate fi utilizată ca zonă pentru
vânătoare. Pe de alta parte, bălţile se află în custodia Administraţiei
Naţionale Apele Române, prin urmare nu pot fi utilizate de comunitatea
locală pentru investiţii în turism.

22
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 7 – Siguranţa cetăţeanului şi ordinea publică


Dispozitivul de ordine publică de pe raza comunei este postul de poliţie cu 3 agenţi de poliţie.
Siguranţa publică se realizaează prin programe parteneriale cu autoritatea publică locală, unităţile
de învăţământ, Jandarmeria. Activitatea de ordine şi siguranţă publică se desfăşoară pe 2 planuri:
- Activitatea de prevenire care constă în informări, întâlniri cu grupuri ţintă, publicarea de
materiale tipizate, patrulări de zi şi de noapte;
- Activitatea de constatare care constă în identificarea autorilor de fapte penale şi
contravenţionale şi luarea măsurilor legale împotriva acestora.

Postul de poliţie este dotat cu un autoturism de serviciu.

23
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 8 – Analiza SWOT

Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) este un instrument de
analiză a potenţialului de dezvoltare durabilă al comunităţii.

1. Localizarea
Puncte tari - comuna este situată de-a lungul drumului naţional 3;
- solul este fertil şi favorabil agriculturii;
- existenţa a cinci bălţi pe teritoriul comunei.
Puncte slabe - autostrada Soarelui contribuie la diminuarea transportului în
zona şi la evitarea rutei care traversează comuna;
- există restricţii pentru cetăţenii comunei privind transportul cu
atelaje din cauza interzicerii accesului acestora pe drumurile
naţionale şi europene;
- bălţile aparţin Administraţiei Naţionale Apele Române şi sunt
concesionate de acestea fără a aduce niciun beneficiu
comunei;
- comuna nu deţine suficient spaţiu pentru dezvoltare,
neavând terenuri în proprietate publică.
Oportunităţi - dezvoltarea cooperării regionale cu comunele vecine aflate în
situaţii similare;
- apropierea de oraşul Lehliu;
- noi posibilităţi de accesare a fondurilor de dezvoltare rurală.
Ameninţări - comuna este situată la o distanţă relativ mare de reşedinţa
de judeţ, ceea ce limitează accesul şi contribuie la o
oarecare izolare.
2. Populaţia şi resursele umane
Puncte tari - deschidere din partea populaţiei pentru dezvoltarea mediului
de afaceri local;
- populaţia are încredere în autorităţi;
- forţă de muncă disponibilă;
- grad mare de disponibilitate a populaţiei pentru a se implica
voluntar în proiecte de interes comunitar;
- administraţia locală are experienţă în derularea proiectelor de
infrastructură;
- administraţia locală are capacitate de strângere de fonduri;
- exemple de succes în implementarea proiectelor comunitare;
- antrenarea populaţiei în proiecte comunitare anterioare;
- relaţii paşnice între etnii.
Puncte slabe - surse de venit foarte limitate ale populaţiei ;
- grad scăzut de mobilitate a populaţiei;
- număr mare de şomeri;
- lipsa locurilor de muncă;
- număr mare de persoane beneficiare ale legii privind venitul
minim garantat;
- populaţie îmbătrânită;
- rată foarte mare a sărăciei.
Oportunităţi - potenţial crescut pentru proiecte în parteneriat cu comunele
invecinate.
Ameninţări - acces dificil la instruire pentru formarea resurselor umane;
- migraţia tinerilor către zona urbană;
- spor natural negativ.

24
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

3. Infrastructura
Puncte tari - existenţa infrastructurii pentru un management durabil al
deşeurilor de origine animalieră (existenţa platformelor de
gunoi);
- prezenţa DN 3 ce oferă posibilităţi de mobilitate uşoară spre
Bucureşti;
- o reţea bună de electricitate;
- o reţea bună de telecomunicaţii (acces atât la telefonia fixă
cât şi mobilă).
Puncte slabe - reţea de utilităţi foarte redusă ca dimensiuni (alimentare cu
apă şi canalizare);
- administraţia locală nu are suficiente resurse umane
specializate în implementarea proiectelor de dezvoltare;
- calitatea drumurilor este încă precară;
- lipsa reţelei locale de alimentarea cu gaze naturale;
- lipsa drumurilor ocolitoare;
- lipsa podurilor peste canalele de irigaţii pentru facilitarea
accesului la terenurile agricole şi la o parte izolată a
comunităţii cu vehicule de transport.
Oportunităţi - proiecte de infrastructură de dimensiuni mici în derulare;
- dezvoltarea altor componente de management al deşeurilor
precum colectarea şi sortarea materialelor reciclabile şi
asigurarea serviciilor de salubritate;
- programe guvernamentale de dezvoltare a infrastructurii în
zonele rurale;
- fonduri europene şi naţionale specifice (Fondul european
pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Fondul european de
dezvoltare regională);
- reţeaua de gaze naturale trece aproximativ la 1 km de
comună;
Ameninţări - necesitatea unor investiţii foarte mari şi de durată lungă;
- dezinteresul investitorilor cauzat de infrastructura săracă.
4. Economie
Puncte tari - existenţa a şapte societăţi comerciale şi nouă asociaţii
familiale care au ca scop lucrarea terenului agricol;
- existenţa a şapte societăţi comerciale implicate în comerţ şi
servicii;
Puncte slabe - sectorul de afaceri este foarte slab dezvoltat;
- capacitate limitată de adaptare la noile standarde în
agricultură;
- acces limitat la surse de informaţie;
- acces redus la consultanţă în domeniul agriculturii;
- mecanizare redusă a agriculturii;
- sectorului zootehnic este foarte slab dezvoltat;
- lipsa terenurilor în patrimoniul comunei care să poată fi
concesionate investitorilor.
Oportunităţi - potenţial economic important prin comercializarea
compostului sau utilizarea lui în fermele ecologice;
- potenţial pentru utilizarea surselor regenerabile de energie
(energie solară şi biomasă, în mod special);
- existenţa surselor de finanţare pentru dezvoltarea durabilă a
comunităţii (pentru creşterea competitivităţii economice,
dezvoltare rurală, mediu, dezvoltare regională, îmbunătăţirea

25
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

infrastructurii, creşterea capacităţii administraţiei publice şi


dezvoltarea resurselor umane);
- potenţial pentru practicarea agriculturii ecologice.
Ameninţări - nu există o tradiţie în zonă care să vizeze practicarea
turismului;
- zona nu este percepută ca fiind propice pentru activităţi
turistice;
- proprietate fragmentată asupra terenului agricol.
5. Social
Puncte tari - existenţa unei persoane angajate care asigură asistenţă
socială în comună;
- număr redus de persoane cu probleme sociale.
Puncte slabe - acces redus la servicii sociale;
- acces redus la servicii medicale.
Oportunităţi - posibilitaţi de accesare a Fondului Social European;
- dezvoltarea de întreprinderi sociale, administrate de
autorităţile locale.
Ameninţări - populaţia îmbătrânită a comunei şi lipsa unei asistenţe
sociale corespunzătoare;
- lipsa locurilor de muncă pentru categorii defavorizate.
6. Mediu
Puncte tari - potenţial natural deosebit (pădurea Bogdana, cele cinci bălţi);
- existenţa platformelor de gunoi şi a punctelor de colectare a
materialelor reciclabile;
- implementarea bunelor practici agricole pentru reducerea
contaminării apelor şi solurilor;
- existenţa unei suprafeţe împădurite pe terenuri degradate.
Puncte slabe - calitatea proastă a surselor de apă (cantităţi mari de nitriţi şi
nitraţi);
- lipsa perdelelor forestiere;
- existenţa unor soluri degradate;
- expertiza insuficientă in domeniul protecţiei mediului;
- reţeaua de irigaţii redusă şi deteriorată.
Oportunităţi - valorificarea potenţialului bălţilor ;
- punerea în valoare a potenţialului natural;
- continuarea unor proiecte deja începute privind
managementul deşeurilor;
- realizarea de perdele de protecţie;
- asocierea la comunităţile ce implementează Agenda Locală
21.
Ameninţări - condiţii meteorologice nefavorabile agriculturii tradiţionale
datorate în special încălzirii globale;
- aridizarea solurilor;
- nivel foarte scăzut de educaţie ecologică al populaţiei;
- inexistenţa terenului necesar pentru plantarea perdelelor
forestiere.
7. Educaţie, cultură şi agrement
Puncte tari - existenţa a 2 şcoli, câte una în fiecare comună;
- o grădiniţă;
- “Crucea lui Enică” (făcătoare de minuni) – simbol local
- un cămin cultural.
Puncte slabe - mijloacele fixe (clădiri) aferente educaţiei şi culturii sunt
deteriorate;
- necesitatea unei grădiniţe suplimentare;
26
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

- lipsa unui teren de sport;


- lipsa unui parc.
Oportunităţi - potenţial natural favorabil pescuitului sportiv;
- amenajarea unui muzeu al satului în cadrul căminului
cultural;
- amenajarea unei zone de agrement în apropierea pădurii
Bogdana sau a uneia dintre bălţi;
Ameninţări - scăderea numărului de elevi din cauza ratei reduse a
natalităţii;
- scăderea numărului personalului didactic;
- degradarea totală a infrastructurii culturale (cămin cultural,
Casa Agronomului).

27
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

PARTEA a II-a – VIZIUNE, OBIECTIVE ŞI DIRECŢII STRATEGICE

Capitolul 9 – Viziune

Strategia de dezvoltare durabilă se realizează pentru cetăţeni şi cu participarea cetăţenilor.


Aceasta are la bază o viziune de lungă durată şi integrează priorităţile economice sociale şi de
mediu ale comunităţii, fundamentată pe capacitatea şi resursele locale şi ţine cont de
interdependenţele între provocările locale, naţionale şi globale.

28
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 10 – Obiectivul general


Creşterea calităţii vieţii în comuna Vlad Ţepeş prin atragerea de investiţii, utilizarea
resurselor locale şi valorificarea potenţialului natural şi cultural.

29
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 11 – Principii

În realizarea strategiei au fost luate în considerare următoarele principii:


- spaţiul rural constituie un patrimoniu peisagistic de viaţă si de muncă valoros;
- dezvoltarea rurala si dezvoltarea agricola trebuie sa se manifeste in sinergie una cu alta
astfel incat sa formeze un tot unitar;
- omul cu problemele sale se plaseaza în centrul concepţiilor şi deciziilor;
- strategia trebuie să afirme identitatea comunităţii şi să favorizeze responsabilitatea,
creativitatea şi cooperarea;
- strategia trebuie să conserve şi să promoveze particularităţile culturale şi istorice ale
spaţiului rural;
- strategia trebuie să asigure dezvoltarea comunei în respect pentru natură;
- strategia trebuie să asigure egalitatea de şanse pentru toţi locuitorii comunei.

30
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 12 – Obiective specifice

Pe plan economic, dezvoltarea rurală durabilă presupune, ca orice activitate specifică spaţiului
rural, atingerea eficienţei economice. În condiţiile în care agricultura reprezintă activitatea
definitorie a spaţiului rural în România, dezvoltarea durabilă presupune o abordare nouă a acestei
activităţi, în concordanţă cu nevoile dezvoltării viitoare. Sub acest aspect, se consideră că
elementele principale privitoare la formarea şi dezvoltarea unei agriculturi durabile sunt:
- formarea unei agriculturi competitive, care să asigure crearea unui surplus economic
necesar acumulării destinate propriei dezvoltări şi care să aibă un aport pozitiv la realizarea
echilibrului general;
- inserţia agriculturii în ansamblul economiei naţionale şi funcţionarea ei pe principiile
economice de piaţă concurenţială;
- dezvoltarea unei agriculturi ecologice, care să producă bunuri agro-alimentare curate şi
care să nu fie nici agent, nici victimă a poluării;
- dezvoltarea activităţilor agricole, care să asigure paritatea veniturilor producătorilor agricoli
cu ale altor categorii socio-economice, creşterea calităţii vieţii fermierilor şi a întregii
populaţii din spaţiul rural.

Pe plan social, dezvoltarea rurală durabilă este concepută ca garanţie pentru asigurarea
condiţiilor normale de viaţă pentru comunităţile rurale, care să fie în concordanţă cu dezvoltarea
economică.

Pe plan ecologic, dezvoltarea durabilă se realizează în concordanţă cu dezvoltarea în plan


economic şi social, protecţia mediului constituind elementul fundamental al dezvoltării durabile, al
asigurării echilibrului între economie şi ecologie. Realizarea unei dezvoltări durabile depinde,
înainte de toate, de practicarea unei agriculturi durabile, al cărei scop este menţinerea corelaţiei
optime între cantitatea, calitatea, structura alimentelor şi conservarea calităţii mediului.

Obiective şi acţiuni propuse Posibilităţi externe de finanţare


1. Dezvoltarea infrastructurii de bază
1.1 Drumuri
1.1.1 Extinderea pietruirii drumurilor comunale POR
1.1.2 Construirea trotuarelor pe drumurile deja
asfaltate/pietruite
1.1.3 Realizarea unui drum ocolitor pentru accesul POR
vehiculelor (ex. căruţe, atelaje)
1.1.4 Realizarea unor căi de acces către comunităţile POR, Leader plus
izolate şi terenurile agricole peste canalele de
irigaţii
1.1.5 Contractarea unei firme de transport în comun
care să asigure traseul Vlad Ţepeş – Călăraşi sau
constituirea unei firme de transport administrată de
consiliul local

1.2 Apă - canal


1.2.1 Extinderea reţelei de alimentare cu apă POS Mediu
1.2.2 Construirea unei staţii de potabilizare a apei POS Mediu
1.2.3 Construirea/Extinderea sistemului de canalizare şi POS Mediu, Fondul pentru Mediu
construirea staţiei de epurare

1.3 Gaz
1.3.1. Conectarea la magistrala de gaz Urziceni-Călăraşi
31
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

1.4 Energie
1.4.1 Îmbunătăţirea iluminatului public prin folosirea Fondul Român pentru Eficienţă
becurilor eficiente energetic Energetică, Fondul pentru Mediu,
POS Competitivitate
1.4.2 Extinderea reţelei de iluminat public pe tot teritoriul
comunei
1.4.3 Îmbunătăţirea sistemului de iluminat public, în
special în satul Mihai Viteazu

2. Dezvotarea economiei rurale şi creşterea


productivităţii agricole
2.1 Agricultura
2.1.1 Dezvoltarea culturilor destinate aprovizionării cu
materie primă a fabricilor de biocombustibili
2.1.2 Trecerea la agricultura ecologică PNADR
2.1.3 Diversificarea culturilor agricole alimentare
tradiţionale cu plante tehnice, legume, fructe etc.
2.1.4 Delimitarea zonelor specifice culturilor energetice
pentru producerea de biocarburanţi faţă de zonele
destinate agriculturii ecologice
2.1.5 Dezvoltarea sectorului zootehnic PNADR
2.1.6 Atragerea/Dezvoltarea industriei POR
auxiliare/prelucrătoare
2.1.7 Construirea unei mori de grâu şi/sau porumb PNADR si POR sau POS DRU
2.1.8 Dezvoltarea apiculturii PNADR

2.2 Comerţul
2.2.1 Îmbunătăţirea marketingului pentru
comercializarea produselor locale
2.2.2 Iniţierea de târguri locale la date fixe în locuri Programul de Cooperare
adecvate Transfrontieră
2.2.3 Etichetarea produselor ecologice

2.3 Turismul
2.3.1 Valorificarea potenţialului turistic al bălţilor şi
pădurii de pe teritoriul comunei
2.3.2 Alocarea de către Consiliul Local a unor terenuri
cu destinaţie specială pentru case de vacanţă sau
pensiuni în apropierea bălţilor
2.3.3 Dezvoltarea de facilităţi de cazare PNADR
2.3.4 Valorificarea izvoarelor de apă sulfuroasă de pe
teritoriul comunei în vederea dezvoltării unui
centru de tratament
2.3.5 Selectarea unor gospodării şi afilierea acestora la
ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural,
Ecologic şi Cultural)

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului


3.1 Soluri şi ape
3.1.1 Utilizarea bunelor practici agricole PNADR
3.1.2 Reabilitarea terenurilor degradate prin plantări de
copaci
32
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

3.2 Deşeuri
3.2.1 Punerea în funcţiune a serviciului de salubritate
locală
3.2.2 Contractarea unui operator de colectarea/reciclare
a materialelor refolosibile

3.3 Aer şi schimbari climatice


3.3.1 Îmbunătăţirea sistemului principal de irigaţii aflat în
proprietatea ANIF
3.3.2 Dezvoltarea sistemului secundar de irigaţii, aflat în
proprietatea comunei
3.3.3 Plantarea perdelelor de protecţie
3.3.4 Plantarea şi utilizarea pădurii energetice
3.3.5 Utilizarea resurselor de energie solară atât pentru Fondul pentru Mediu, POS
asigurarea confortului termic în domicilii, cât şi Competitivitate
pentru uscarea şi prelucrarea produselor agricole
3.3.6 Asocierea la comunităţile ce implementează
Agenda Locală 21

4. Îmbunătăţirea condiţiilor sociale


4.1 Crearea de noi locuri de muncă prin înfiinţarea POS Dezvoltarea Resurselor Umane
întreprinderilor sociale (ex. centru de colectare şi
ambalare a fructelor de pădure, moară, ateliere de
reparaţii audio-TV, croitorie, cizmărie etc)
4.2 Înfiinţarea unor centre de asistenţă socială pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane
bătrâni şi persoane cu dizabilităţi care să asigure
îngrijire la domiciliul acestora
Înfiinţarea unor cluburi cu program specific (ex. pt
4.3
pensionari, agricultori, pescari etc)

5. Îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie, cultură,


sănătate şi agrement
5.1 Educaţie
5.1.1 Construirea unei noi grădiniţe în satul Vlad Ţepeş
Extinderea şcolii primare cu şcoală gimnazială în
5.1.2
satul Mihai Viteazu
5.1.3 Construirea unei săli de sport pentru elevi
5.1.4 Construirea unui teren de sport
Încurajarea ocupării catedrelor didactice de către
5.1.5.
profesori din localitate
5.2 Cultură
5.2.1 Perpetuarea iniţiativei “Ziua satului”
5.2.2 Promovarea tradiţiilor culturale locale (obiceiuri)
5.2.3 Amenajarea unui muzeu al satului
Recunoaşterea simbolului local “Cruceai lui Enică”
5.2.4 (făcătoare de minuni) ca monument şi promovarea
acestuia
Identificarea şi promovarea unor meşteşuguri
5.2.5
locale (ex: împletituri din nuiele)
33
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

5.3 Sănătate
Dezvoltarea centrului de permanenţă existent în
5.3.1
comună
Alocarea/concesionarea de către Consiliul local a
5.3.2
unui spaţiu pentru construirea unei farmacii
5.4 Agrement
Valorificarea bălţilor şi a pădurii în scopuri de
5.4.1
agrement (ex. pescuit sportiv)
Amenajarea unui spaţiu de agrement în apropierea
5.4.2
bălţilor şi/sau a pădurii
Îmbunătăţirea paginii de web a primăriei cu
5.4.3 informaţii locale şi un calendar al evenimentelor
locale
Promovare produselor, valorilor, tradiţiilor prin
5.4.4 pagina web a primăriei şi prin presa locală şi
centrală.

Comuna Vlad Ţepeş poate fi descrisă ca o zonă săracă, cu resurse naturale relativ limitate,
precum şi cu posibilităţi scăzute de atragere a investitorilor. Principalele resurse sunt solul şi
populaţia, care s-a dovedit a avea încredere în autorităţile locale şi care şi-a manifestat interesul
de a sprijinii acţiunile locale pentru binele comunităţii (vezi studiul sociologic).

În acest context, atragerea investitorilor nu este o acţiune uşoară, având în vedere că


infrastructura comunei este încă limitată.

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază


Plecând de la aceste concluzii, considerăm importantă în primul rând dezvoltarea infrastructurii
locale de bază prin continuarea activităţilor de îmbunătăţire a drumurilor şi construirea de noi
drumuri ocolitoare care să permită transportul atelajelor şi conectarea comunităţilor izolate. Aceste
acţiuni ar răspunde nevoilor idenitificate de populaţia locală şi ar contribui la creşterea calităţii vieţii
în localitate.

La fel de importante sunt proiectele de extindere a reţelei de alimentare cu apă şi dezvoltarea


sistemului de canalizare şi epurare a apelor.

Extinderea reţelei de iluminat public la nivelul întregii comune ar contribui la creşterea confortului
populaţiei şi la creşterea gradului de siguranţă. La acestea se vor adăuga acţiuni de eficientizare a
sistemului de iluminat public, fie prin realizarea unui parteneriat public–privat cu o firmă de
specialitate care să înlocuiască becurile existente cu unele eficiente energetic, fie prin forţe proprii.

Racordarea la magistrala de gaz Călăraşi – Urziceni reprezintă o prioritate pe termen mediu şi


lung, avându-se în vedere numărul de potenţiali consumatori relativ scăzut la momentul actual.

2. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii agricole


Dezvoltarea economică se referă în principal la sectorul agricultură şi vizează diversificarea şi
creşterea productivităţii agricole.

Ca masură de rentabilizare a sectorului agricol, se recomandă dezvoltarea culturilor de plante


folosite pentru producţia biocarburanţilor, destinată maşinilor agricole folosite în ferme şi asociaţii,
în condiţiile funcţionării în judeţ a unor fabrici producătoare de biocombustibil.

34
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

În conformitate cu Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, se recomandă trecerea la


agricultura ecologică, urmată de etichetarea produselor şi realizarea unui marketing corespun-
zător. De asemenea, pentru creşterea productivităţii agricole, se recomandă diversificarea
culturilor, îmbunătăţirea sectorului zootehnic şi dezvoltarea apiculturii.
În acest fel pot fi atraşi investitori în industria alimentară în vederea prelucrării produselor agricole
şi în sectorul servicii pentru colectarea şi comercializarea produselor ecologice.

O atenţie deosebită trebuie acordată culturilor energetice pentru producerea biocarburanţilor, ce


vor fi dezvoltate în vederea comercializării, deoarece aceste culturi pot utiliza organisme
modificate genetic, existând riscul compromiterii culturilor ecologice. Pentru aceasta se recomandă
separarea riguroasă a culturilor energetice ce folosesc organisme modificate genetic de celelalte
culturi, conform legislaţiei în vigoare.

Totodată, ţinând seama de variaţiile de temperatură şi umiditate înregistrate în ultimii ani ca


urmare a încălzirii la nivel global, se va avea în vedere trecerea spre agricultura de seră şi solar
sau protejarea răsadurilor în câmp.

În vederea dezvoltării comerţului este importantă atragerea firmelor de marketing şi servicii de


comerţ, precum şi iniţierea şi organizarea unor evenimente/târguri locale. În acest sens se
recomandă continuarea şi extinderea acţiunilor de tip „Sărbătoarea Satului”, organizată anul
acesta pe data de 8 septembrie.

Deşi sectorul turism este în momentul de faţă inexistent, acesta poate fi dezvoltat treptat prin
următoarele tipuri de activităţi:
- realizarea unui calendar al activităţilor, evenimentelor şi târgurilor în comuna Vlad Ţepeş;
- selectarea unor gospodării ce îndeplinesc condiţiile ANTREC (Asociaţia Naţională de
Turism Rural, Ecologic şi Cultural) de acreditare la turismul rural şi afilierea lor la reţea;
- dezvoltarea unor facilităţi de cazare (ex. pensiuni agro-turistice);
- valorificarea potenţialului natural al bălţilor şi pădurii în vederea dezvoltării activităţilor de
agrement (ex. pescuit sportiv);
- alocarea de către Consiliul Local a unor terenuri în apropierea bălţilor (cu păstrarea limitei
de protecţie a lacului) cu destinaţie specială în vederea construirii de case de vacanţă sau
pensiuni turistice;
- valorificarea izvoarelor de apă sulfuroasă de pe teritoriul comunei în vederea dezvoltării
unui centru de tratament.

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului


Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului reclamă utilizarea bunelor practici agricole pentru
reducerea cantităţilor de nitraţi şi nitriţi din pânza freatică şi sol. O masură importantă este cea de
gestionare integrată a deşeurilor, prin servicii de salubritate care să asigure colectarea şi
selectarea deşeurilor, precum şi valorificarea materialelor reciclabile.

Fenomenul schimbărilor climatice şi creşterea tot mai accentuată a temperaturilor are ca efect
aridizarea şi degradarea solurilor. Conform predicţiilor făcute în Cartea Verde a Uniunii Europene
privind adaptarea la schimbările climatice, partea de sud a României va fi foarte afectată. Măsurile
ce se impun pentru diminuarea acestui fenomen au în vedere dezvoltarea şi îmbunătăţirea
sistemului de irigaţii şi realizarea perdelelor de protecţie.

În vederea valorificării potenţialului energiei solare, se recomandă promovarea panourilor solare


pentru producerea energiei termice pentru asigurarea apei calde menajere, dar şi pentru uscarea
şi conservarea unora dintre produsele agricole.

Asigurarea rezervelor de biomasă (lemn) necesare încălzirii locuinţelor ar putea fi făcută prin
plantarea unei păduri energetice, compusă din specii de pomi rapid crescătoare. Dintre acestea

35
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

menţionăm răchitele şi plopul, clone care sunt folosite până în prezent pentru producţia de nuiele
pentru împletituri (răchitele) şi pentru materie primă lemnosă (în special în producerea celulozei).
Utilizarea de specii selecţionate, cu potenţial energetic superior, ar reprezenta o cale de
eficientizare a randamentului acestora. Ciclul de exploatare este de 1-3 ani, cu producţie
crescândă din primul în al 3-lea an şi cu o durată de exploatare până la 10, maxim 15 ani.

4. Îmbunătăţirea condiţiilor sociale


Cea mai importantă problemă socială este aceea a lipsei locurilor de muncă la nivel local.
Accesarea fondurilor europene oferă acum posibilităţi de ameliorare a acestei situaţii. În acest
sens pot fi utilizate Programul Operaţional Regional împreună cu Programul Operaţional Sectorial
pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, care promovează dezvoltarea întreprinderilor sociale.
Tipuri de întreprinderi sociale ce pot fi înfiinţate de autorităţile locale din Vlad Ţepeş sunt:
- înfiinţarea unei mori,
- centru de colectare şi ambalare a fructelor de pădure sau a plantelor medicinale,
precum şi orice alte activitati economice care să conducă la crearea de locuri de muncă
adecvate nevoilor locale.

O altă problemă importantă o constituie asigurarea asisţentei sociale pentru bătrâni şi persoane cu
dizabilităţi. În acest sens se recomandă înfiinţarea unor centre de asistenţă socială la domiciliu.

Pentru îmbunătăţirea vieţii sociale a comunităţii ar fi utile înfiinţarea unor cluburi specifice în cadrul
casei de cultură sau a casei agronomului pentru pensionari, fermieri, pescari etc.

5. Îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie, cultură, agrement


Având în vedere că principalele resurse ale localităţii sunt solul şi resursele umane, o atenţie
deosebită va trebui acordată educaţiei. În acest sens se recomandă construirea unei noi grădiniţe
în satul Vlad Ţepeş şi construirea unei săli de sport.

Din punct de vedere cultural, vor fi identificate şi puse în valoare atât meşteşugurile cât şi tradiţiile
populare locale prin intermediul unor evenimente/festivaluri şi/sau prin amenajarea unui muzeu al
satului.

Necesităţile de agrement pot fi asigurate în apropierea pădurii Bogdana sau în apropierea bălţilor,
care oferă un potenţial natural deosebit
Nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere o acţiune de promovare a produselor, valorilor şi
tradiţiilor locale, atât în presa locală cât şi centrală şi prin intermediul paginii de internet a primăriei.

36
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Capitolul 13 – Coordonarea cu alte strategii


I. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene revizuită (2006)

Obiective cheie:
1. Protecţia mediului
2. Protejarea capacităţii planetei de a susţine viaţa în toată diversitatea sa, respectul faţă de
resursele naturale ale planetei şi asigurarea protecţiei şi îmbunătăţirii calităţii mediului.
3. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile
pentru a rupe legătura dintre creşterea economică şi degradarea mediului.
4. Echitate şi coeziune socială
5. Promovarea unei societăţi democratice, deschise incluziunii sociale, coezive, sănătoase,
sigure şi drepte, respectând drepturile omului şi diversitatea culturală, care creează
oportunităţi egale şi combate discriminarea în toate formele sale.
6. Prosperitate economică
7. Promovarea unei economii prospere, inovative, bazate pe cunoaştere, competitive şi eco-
eficiente, care să susţină un standard ridicat de viaţă şi calitatea ocupării forţei de muncă în
toate regiunile Uniunii Europene.
8. Respectarea responsabilităţilor internaţionale
9. Încurajarea şi apărarea stabilităţii instituţiilor democratice în lume, bazate pe pace,
securitate şi libertate. Promovarea activă a dezvoltării durabile în toată lumea şi asigurarea
corelării între politicile interne şi externe ale UE şi dezvoltarea durabilă globală.

Principii:
- promovarea şi protejarea drepturilor fundamentale;
- solidaritatea între generaţii
- societate democratică şi deschisă
- participarea cetăţenilor
- implicarea sectorului de afaceri şi a partenerilor sociali
- buna guvernare şi coerenţa politicilor publice
- integrarea (corelarea?) politicilor publice
- utilizarea celor mai bune cunoştinţe existente
- principiul precauţiei
- principiul ”poluatorul plăteşte”

II. Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013


PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială (Cohesion
Policy), menit să ofere o concepţie coerentă şi stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale
Uniunii Europene, transpusă în priorităţi de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanţă cu
principiul programării fondurilor structurale. În contextul aderării României la UE în anul 2007, PND
are rolul major de a alinia politica naţională de dezvoltare la priorităţile comunitare de dezvoltare.

PND 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară


multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea
socio-economică a României

Obiectivul Global al PND 2007-2013: „Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare
socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”
Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:
• Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti
• Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază
• Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton

37
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi pornind de la aspectele


identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate şase priorităţi naţionale de
dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
Pe baza domeniilor acoperite de priorităţile sus formulate, autorităţile române şi Comisia
Europeană au stabilit, în cadrul negocierilor la Capitolul 21, Programele Operaţionale prin
intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale şi de Coeziune.
Priorităţile naţionale de dezvoltare
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
1.1. Creşterea competitivităţii prin îmbunătăţirea accesului pe piaţă al întreprinderilor, în special al
IMM-urilor,
1.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere prin promovarea cercetării şi inovării şi
accelerarea dezvoltării societăţii informaţionale,
1.3. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene şi a reţelelor de
legătură.
2.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional şi îmbunătăţirea
serviciilor aferente.
2.3. Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi.

3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului


3.1. Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele
de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri,
3.2. Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea


capacităţii administrative
4.1. Dezvoltarea capitalului uman.
4.2. Promovarea ocupării depline.
4.3. Promovarea incluziunii sociale.
4.4 Dezvoltarea capacităţii administrative şi a bunei guvernări.

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol


5.1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea ofertei la
cerinţele pieţei.
5.2. Creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin diversificarea activităţilor rurale.
5.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere.
5.4. Promovarea iniţiativelor de tip „LEADER”.
5.5. Asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii.

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării


6.1. Îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale.
6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local.
6.3. Dezvoltarea turismului regional şi local.
6.4. Dezvoltare urbană durabilă.
6.5. Cooperarea teritorială europeană.
38
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

III. Planul de Dezvoltare al Regiunii SUD-Muntenia 2007 – 2013

Creşterea capacităţii regiunii în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile şi echilibrate a


Strategic

acesteia, care să conducă la reducerea disparităţilor şi creşterea coeziunii economice şi sociale, la


creşterea prosperităţii şi standardului de viaţă al locuitorilor regiunii.
Scop
de

Creşterea nivelulului Creşterea capacităţii Dezvoltarea economică, Creşterea stabilităţii


de competitivitate şi inovatoare şi socială şi culturală sociale şi
atractivitate al competitivităţii durabilă şi eficientizarea
Dezvoltare
Strategice

regiunii mediului echilibrată a potenţialului forţei de


Obiective

de afaceri al regiunii comunităţilor rurale muncă a regiunii

1 2 3 4

Dezvoltarea Dezvoltarea afacerilor Dezvoltarea rurală şi Dezvoltarea resurselor


„conducătorii schimbării”

infrastructurii locale eficientizarea agriculturii umane


şi regionale

Obiective orizontale: Sustenabilitatea Mediului; Oportunităţi Egale; Inovare şi


Priorităţi

Societatea informaţională

Sursa: Planul de Dezvoltare Regionala – Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia

Planul se concentrează pe patru priorităţi cheie, care individual sau în combinaţie contribuie la
implementarea strategiei de dezvoltare, asigurând prin structură şi conţinut corelarea între acţiunile
acoperite de Plan şi obiectivele strategice.
Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza următoarelor priorităţi cheie, care constituie
„conducătorii schimbării” şi care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii:

Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale


Măsura 1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând
infrastructura şi activităţile de suport a acesteia
Măsura 1.2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale
Măsura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea accesului la
serviciile IT
Măsura 1.4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului
Măsura 1.5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice
Măsura 1.6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane
Măsura 1.7 Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural

Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor


Măsura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Măsura 2.2 Stimularea înfiinţării de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii celor existente
Măsura 2.3 Promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice
Măsura 2.4 Stimularea investiţiilor sectorului privat în economia Regiunii
Măsura 2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism
39
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Măsura 2.6 Creşterea serviciilor de sprijin şi consultanţă pentru IMM-uri


Măsura 2.7 Promovarea cooperării interne şi internaţionale.

Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii


Măsura 3.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi sociale a comunităţilor rurale.
Măsura 3.2 Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii acesteia
Măsura 3.3 Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar
Măsura 3.4 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin a Agriculturii
Măsura 3.5 Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole
Măsura 3.6 Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător al comunităţilor rurale şi protejarea
moştenirii culturale
Măsura 3.7 Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural

Prioritatea 4 – Dezvoltarea Resurselor umane


Măsura 4.1 Adaptarea continuă şi structurarea sistemului educaţional şi de pregătire profesională
în conformitate cu cerinţele pieţei muncii.
Măsura 4.2 Adaptabilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea antreprenoriatului
Măsura 4.3 Politici active pentru angajare.
Măsura 4.4 Promovarea dezvoltării şi incluziunii sociale.

IV. Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Munca 2006-2008


Planul identifică următoarele priorităţi şi măsuri aferente acestora:

Prioritatea 1: Creşterea investiţiilor în capitalul uman


M1. Dezvoltarea serviciilor de informare, orientare, consiliere profesională şi creşterea calităţii lor
M2. Creşterea participării la programe de formare profesională continuă şi certificarea de
competenţe dobândite în alte sisteme decât cel formal, a persoanelor adulte din Regiunea Sud
Muntenia.

Prioritatea 2: Promovarea ocupării depline prin susţinerea unei pieţe a muncii moderne, dinamice
şi incluzive
M1. Creşterea gradului de ocupare prin programe de măsuri active şi servicii specializate ale
sectorului public şi privat
M2. Identificarea şi crearea de noi locuri de muncă în regiune
M3. Dezvoltarea de parteneriate în Regiunea Sud - Muntenia pentru creşterea ocupării.

Prioritatea 3: Creşterea şanselor de ocupare pentru grupurile vulnerabile si expuse riscului de


excluziune sociala
M1. Creşterea şanselor de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi şi a tinerilor care părăsesc
sistemul de protecţie a copilului.
M2. Dezvoltarea armonioasă a ofertei de măsuri active cu focalizare pe categorii defavorizate sau
în situaţii de risc social
M3. Creşterea şanselor egale de ocupare pentru femei şi bărbaţi.

V. Planul de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Călăraşi*


*planul a fost supus dezbaterii publice si este în proces de aprobare la Consiliul Judeţean Călăraşi

Prioritatea 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii judeţului


Măsura 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, a utilităţilor
publice, a infrastructurii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, inclusiv infrastructura şi activităţile
de suport ale acestora
Măsura 1.2. Modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sociale
Măsura 1.3. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului
40
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Măsura 1.4. Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi dezvoltarea mediului urban


construit

Prioritatea 2. Dezvoltarea afacerilor, creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea cooperării


transfrontaliere şi internaţionale
Măsura 2.1. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Măsura 2.2. Înfiinţarea de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii celor existente
Măsura 2.3. Consultanţă şi formare profesională în domeniul afacerilor
Măsura 2.4. Stimularea investiţiilor şi promovarea produselor şi serviciilor
Măsura 2.5. Dezvoltarea infrastructurii turistice, promovarea şi diversificarea ofertei de turism
Măsura 2.6. Cooperare internă şi internaţională

Prioritatea 3. Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii


Măsura 3.1. Creşterea competitivităţii sectorului agricol
Măsura 3.2. Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural
Măsura 3.3. Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Prioritatea 4.Dezvoltarea resurselor umane şi utilizarea eficientă a potenţialului de forţă de muncă


Măsura 4.1. Modernizarea şi adaptarea sistemului de învăţământ şi de pregătire profesională la
noile cerinţe de pe piaţa muncii
Măsura 4.2. Adaptabilitatea forţei de muncă prin elaborarea şi promovarea unor politici active
pentru angajare
Măsura 4.3. Promovarea programelor de dezvoltare socială

41
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

ANEXA – Cercetare sociologică asupra percepţiei calităţii vieţii


în comuna Vlad Ţepeş

Metodologie

Cercetarea cantitativă de teren a fost realizată în cursul lunii august 2007 pe bază de chestionar
semi-standardizat, aplicat faţă în faţă, la domiciul subiecţilor. Valorile prezentate sunt cele rezultate
direct din teren (nu s-au făcut ponderări). În afară de erorile de eşantionare, modul de formulare a
întrebărilor şi dificultăţile practice de culegere a datelor de pe teren pot induce alte erori care să
afecteze rezultatele sondajului. Eşantionul (N=100) a fost selectat cu un pas statistic de eşationare
pe baza listelor electorale.

Cercetarea a înregistrat opiniile şi atitudinile populaţiei din comuna Vlad Ţepeş, jud. Călăraşi, cu
privire la:

• Satisfacţia faţă de viaţă şi serviciile publice locale


• Condiţii de viaţă şi migraţie
• Încredere în instituţii şi participare cetăţenească
• Percepţia schimbărilor şi a potenţialului de dezvoltare al comunei

Satisfacţia faţă de viaţă şi serviciile publice locale

La nivelul unei aprecieri generale asupra modului în care trăiesc, cei mai mulţi dintre respondenţi
nu sunt satisfăcuţi de traiul lor din prezent. Aproximativ două treimi din locuitorii comunei Vlad
Ţepeş care şi-au exprimat opiniile în cadrul cercetării nu sunt mulţumiţi de felul în care trăiesc.
Rezultatele sunt similare cu cele înregistrate la nivel naţional, într-un sondaj reprezentativ pentru
mediul rural realizată în cursul anului 20057. În mai 2007, în cadrul unui sondaj reprezentativ atât
pentru urban cât şi pentru rural, situa nivelul satisfacţiei faţă de viaţă al românilor8, 36% din
intervievaţi s-au declarat destul şi foarte mulţumiţi cu felul în care trăiesc. Rezultatele din Vlad
Ţepeş sunt situate aşadar în tendinţele de satisfacţie faţă de viaţă la nivel naţional.

7
Sursa: Eurobarometrul rural, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, disponibil la www.osf.ro.
8
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, mai 2007, disponibil la
www.osf.ro.
42
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

Cât de mulţumit(ă) sunteţi în general de felul în care trăiţi?

Vlad Tepes 2007 Rural national 2005

45
40 41

35

16
14

3 3

Foarte Destul de Nu prea Deloc


mulţumit mulţumit mulţumit mulţumit

Diferenţele până la 100% reprezintă NS/NR.

În privinţa percepţiei schimbărilor din comună, aşa cum era de aşteptat, peste jumătate din cei
care nu sunt deloc mulţumiţi de modul în care trăiesc cred că nu s-a schimbat nimic în comună.
Raportându-se însă la o situaţie dezirabilă, vis-a-vis de ce consideră că ar trebui schimbat în viitor,
cei mai mulţi din aceeaşi categorie de respondenţi, complet nemulţumiţi de situaţia actuală, ar dori
să se schimbe în primul rând drumurile din comună.

În acelaşi timp cei care se declară foarte mulţumiţi de modul în care trăiesc se axează, ca percepţii
subiective asupra priorităţilor de dezvoltare a comunei, pe îmbunătăţirea sistemului de apă şi
canalizare.

Cat de multumit sunteti in general de felul in


care traiti?

N=77 foarte multumit nu prea deloc


multumit multumit multumit
Ce credeti administratia, 6,5% 8,6%
ca trebuie conducerea
schimbat/ ajutarea oamenilor 3,2%
realizat în saraci
comună drumuri, inclusiv 22,6% 20,0% 41,7%
trotuare
apa si canalizare 66,7% 35,5% 31,4% 25,0%
creare de locuri de 33,3% 19,4% 11,4% 16,7%
munca, atragere
investitori
dispensar, 9,7% 11,4% 8,3%
farmacie
43
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

parc, amenajare 12,9%


locuri de agrement
pod 8,6% 8,3%
altele 22,6% 28,6% 25,0%
nimic 8,6% 16,7%

Aprecierea situaţiei personale a indivizilor este în contrast cu evaluarea asupra comunei – aproape
o treime se declară mândri de propria localitate, iar peste 40% din ei sunt mulţumiţi de ea. Numai
5% dintre locuitorii respondenţi în cadrul sondajului sunt indiferenţi cu privire la apartenenţa în
cadrul comunei Vlad Ţepeş şi un sfert din aceştia sunt nemulţumiţi de localitatea în care trăiesc.1
din 2 din respondenţi care s-au declarat a fi „nu prea mulţumiţi” de felul în care trăiesc sunt totuşi
mulţumiţi de propria comună. Asocierea dintre cele două variabile, satisfacţia faţă de viaţă şi
percepţia identitară a comunei, este semnificativă statistic.
Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

Când vă gândiţi la comuna în care trăiţi, puteţi spune că sunteţi

41

28
25

M andru M ulţum it Nem ulţum it Indiferent

Diferenţele până la 100% reprezintă NS/NR.

Cat de multumit sunteti in general de felul


in care traiti?

N=99

foarte multumit nu prea deloc


Cand va multumit multumit multumit
ganditi la mandru 100,0% 42,9% 17,8% 12,5%
comuna in multumit 37,1% 48,9% 37,5%
care traiti, nemultumit 20,0% 24,4% 43,8%
puteti spune indiferent 8,9% 6,3%
ca sunteti

Într-o ierarhie a notelor medii acordate domeniilor care necesită îmbunătăţire în comuna analizată,
cea mai mare nevoie de dezvoltare a fost identificată pentru reţeaua de canalizare, urmată de cea
de apă şi de situaţia drumurilor în comună. Cea mai bună evaluare este cea acordată sistemului
de iluminat public, căruia majoritatea respondenţilor i-au acordat note de 10, unde valoarea de 10
înseamnă că acest domeniu are cea mai mică nevoie de îmbunătăţire. Nici o notă de 10 nu a fost
44
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

acordată pentru drumurile din interiorul comunei, în schimb reţeaua de drumuri care asigură
legătura cu cel mai apropiat centru urban a fost apreciată de cei mai mulţi dintre respondenţi cu
nota 9. Pentru aceasta din urmă ca şi pentru domeniul asistenţei medicale şi cel al şcolii
responsabilităţile de administrare nu revin exclusiv primăriei, deci ierarhia de mai jos nu poate fi
considerată în totalitate ca o evaluare a managementului public care revine în mod deplin
autorităţii publice locale. De altfel, aceste trei domenii (drumurile care duc la oraş, asistenţa
medicală şi şcoala) au primit evaluări mai degrabă pozitive din partea respondenţilor.

Domeniu Asistenta
Drumurile medicala: Scoala,
in Drumurile care Alimentarea spital, caminul Iluminatul
comuna duc la oras cu apa Canalizarea dispensar cultural public

Note medii
acordate 5,8 8,86 4,01 1,6 7,22 7,51 9,26
Mod de citire: 1 – are cea mai mare nevoie de îmbunătăţire, 10 – are cea mai mică nevoie de îmbunătăţire

Domeniu Asistenta
Drumurile medicala: Scoala,
in Drumurile care Alimentarea spital, caminul Iluminatul
comuna duc la oras cu apa Canalizarea dispensar cultural public

Procente
cumulate de
note de 1 si
2 8% 0% 18% 38% 0% 0% 0%
Mod de citire: 1 – are cea mai mare nevoie de îmbunătăţire, 10 – are cea mai mică nevoie de îmbunătăţire

Cu privire din nou la evaluarea drumurilor din comună interesant este faptul că, în evaluări individuale,
drumurile din comună sunt caracterizate de 67% din locuitorii intervievaţi ca fiind bune şi foarte bune, în timp
ce în cadrul evaluării comparative de mai sus, cei mai mulţi dintre respondenţi au acordat nota 6, situată deci
aproximativ la jumătatea scalei, în sens pozitiv.

Condiţii de viaţă şi migraţie

Fenomenul de migraţie este strâns legat de dezvoltarea socio-economică a unei localităţi dar şi de
infrastructura educaţională, mai ales în cazul tinerilor care sunt în curs de absolvire a studiilor. Ca
expresie a acestor factori, un procentaj impresionant, de aproape 80% dintre respondenţi au
declarat că tinerii în general pleacă la oraş. La aceştia se adaugă un procent de 4% de intervievaţi
care spun că tinerii din comună pleacă din ţară. La nivel naţional, în cazul a 12% din respondenţii
din mediul rural, o persoană adultă (de 18 ani şi peste) din gospodărie este plecată la lucru în
străinătate.

În acelaşi an, 2005, speranţele oamenilor legate de aderarea la Uniunea Europeană atingeau cote
foarte înalte. 54% din populaţia respondentă din rural declara la acel moment că vor creşte
şansele tinerilor de a-şi găsi un loc de muncă în sat. La nivel local, în anul 2007, comuna Vlad
Ţepeş pare să nu fi „împlinit” această speranţă, întrucât peste trei sferturi din respondenţi observă
că şansa tinerilor de realizare este în afara localităţii.

45
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

MIGRAŢIA TINERILOR

pleaca din
tara
4%

ram an in
com una
17%
pleaca la
oras
79%

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007


Dvs. aveţi copii?

DA
87%

NU
13%

Credeţi că ultimul dvs. copil ar trebui să-şi facă un rost în acest sat, în alt sat, în oraş sau în străinătate?
[% din cei care au copii]

in acest sat 31

la oras 59

in strainatate 1

NS/NR 9

În privinţa proprietăţilor agricole, 95% dintre respondenţi au declarat că locuitorii comunei sunt
proprietarii pământurilor şi un procent asemănător au câteva animale, ca în orice gospodărie
rurală. Există însă mai multe forme de proprietate asupra pământului:

46
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

Aveţi pământ?

da, si am dat
tot pamantul in
arenda
42%

da, o parte
este arendat si
o parte il
muncesc
da, sunt
singur
proprietar si imi
22%
muncesc nu sunt
singur proprietar, dar
pamantul am pamant in
26% arenda
nu am pamant 2%
8%

Mai mult de un sfert din respondenţi sunt proprietari ai pământului şi îl muncesc singur, în timp ce
cei mai mulţi dintre intervievaţi au spus că au dat pământul în arendă.

Veniturile obţinute din propria producţia agricolă reprezintă pentru mai mult de o treime dintre
locuitorii comunei cea mai importantă sursă de venit.

47
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

SURSE DE VENIT

venituri banesti din propria productie


37
agricola
salariu 27
pensie de stat pentru vechime in
24
munca
alocatie de copil 21

pensie CAP 17
venituri din munca de zilier sau venituri
7
ocazionale
ajutor de somaj 5
bani primiti de la rude plecate in
1
strainatate
altele 7

nici o sursa de venit 4

% NS/NR 1

Aprecierea subiectivă asupra veniturilor obţinute din toate sursele la nivelul gospodăriilor din
comună este, comparativ cu nivelul naţional, cercetare reprezentativă în mediul rural, semnificativ
mai mare în ceea ce priveşte proporţia celor care consideră că veniturile le ajung numai pentru
strictul necesar. În consecinţă se poate afirma că percepţia asupra pragului de sărăcie este difuză
pentru un procent mai mare de respondenţi din comuna Vlad Ţepes decât cea la nivel naţional.

48
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

APRECIEREA SUBIECTIVĂ A VENITURILOR

68

33
Nu ne ajung nici pentru strictul necesar
32

61
Ne ajung numai pentru strictul necesar
38
Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne
permitem cumpărarea unor bunuri mai
scumpe 21

Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai 6


scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii 6

Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să


ne restrângem de la ceva 1

NŞ / NR
2

Vlad Tepes 2007 Rural national2005

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

APRECIEREA SUBIECTIVĂ A VENITURILOR (2)


Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 indică venituri insuficiente, care nu acoperă nici strictul necesar
iar 10 indică venituri care permit satisfacerea în totalitate a nevoilor şi dorinţelor membrilor
familiei dvs., economii şi investiţii, cum apreciaţi veniturile actuale ale gospodăriei dvs.?

65

16
12

3 3
1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

VE N IT U R I VE N IT U R I
IN S U F IC IE N T E S U F IC IE N T E

49
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Încredere în instituţii şi participare cetăţenească

Mai mult de o treime dintre respondenţi manifestă cea mai mare încredere în primărie, în contextul
unei evaluări comparative cu biserica, poliţia şi şcoala. La nivel naţional, în anul 2005, mai mult de
două treimi din cei intervievaţi în ancheta naţională la nivel rural, au de asemenea multă şi foarte
multă încredere în primarul din propria localitate. În mai 2007, în cadrul unui sondaj reprezentativ
la nivel naţional atât pentru urban cât şi pentru rural9, aproape jumătate din respondenţi au
declarat că au încredere în primăria localităţii. În aceeaşi cercetare (mai 2007) biserica, instituţie
cu valoare simbolică, se bucura de încrederea a 86% dintre români. Nu acesta este şi cazul
rezultatelor la nivel local înregistrate în comuna Vlad Ţepeş unde primăria domină „topul” încrederii
instituţionale. În contextul cercetării din comuna Vlad Ţepeş, primarul, ca persoană publică se
bucură din nou de cea mai mare încredere în rândul populaţiei, într-o pondere asemănătoare cu
cea înregistrată la nivel naţional.
Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢII

Care este instituţia în care aveţi cea mai mare încredere?

Primaria 70

Biserica 17

Politia 4

Scoala 6

Alta 3
%

Continuând linia comparaţiilor cu rezultatele la nivel naţional, locuitorii comunei Vlad Ţepeş
manifestă un mai mare grad de încredere generalizată în oameni faţă de rezultatele înregistrate în
2005 la nivel naţional. Conceptele de încredere instituţională dar şi cel de încredere generalizată în
oameni sunt asociate în literatura de specialitate termenului de capital social, considerat de altfel
un factor de succes al proiectelor de dezvoltare comunitară. Valorile înregistrate, peste proporţiile
rezultate la nivel naţional, arată un potenţial de cooperare şi într-ajutorare reciprocă, deosebit de
util mai ales în cadrul proiectelor ce implică o contribuţie substanţială din partea comunităţii.

9
Sursa: Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Barometrul de Opinie Publică, mai 2007.
50
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni?

Vlad Tepes 2007 Rural national 2005

74

60

36
26

Da Nu

Diferenţele până la 100% reprezintă NS/NR.

Pentru a testa potenţialul de implicare într-un proiect de dezvoltare comunitară, chestionarul


aplicat subiecţilor din comuna Vlad Ţepeş a testat opinia acestora în mod direct prin întrebările
referitoare la:

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

În comuna dvs., credeţi că un proiect comunitar, cum ar fi repararea unui drum,


a şcolii sau construirea unui podeţ, ar putea fi dus cu bine la capăt?

Vlad T epes 2007 Rural national 2005

72 70

28
19

Da Nu

Diferenţele până la 100% reprezintă NS/NR.

51
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

Dvs. personal aţi contribui prin muncă/bani la realizarea unui astfel de proiect comunitar ?

da, prin munca


61%

da, prin munca s i


bani da, prin bani
29% 1%
nu as f i dis pus s a
c ontribui
9%

Peste 90% din locuitorii intervievaţi sunt dispuşi să contribuie la realizarea unui proiect comunitar
fie prin muncă, fie prin bani, fie prin amândouă. Gradul mare de disponibilitate al locuitorilor în
această direcţie poate sta la baza fundamentării unui set de politici publice la nivel local care să
sporească implicarea cetăţenilor în cadrul realizării diferitelor proiecte de dezvoltare. În cercetarea
de la nivel naţional anterior invocată (rural 2005), motivele pentru care un astfel de proiect
comunitar nu ar reuşi ţin în general de incompetenţa autorităţilor locale – „primarul nu este bun”,
„organizare/coordonare proastă”, „dezinteres din partea autorităţilor/primarului”.
În mod specific mediului rural şi comunelor cu populaţie mică, cea mai importantă modalitate de
informare asupra programelor primăriei este „din gură în gură”.
Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

SURSE DE INFORMARE ASUPRA PROGRAMELOR PRIMĂRIEI

Cum aflaţi dvs. despre programele şi activităţile primăriei?

din gura in gura 68

alti functionari ai
15
primariei

consilieri locali 8

primar/viceprimar 7

alta sursa 2

52
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Percepţia schimbărilor şi a potenţialului de dezvoltare al comunei

Percepţia asupra schimbărilor intervenite în ultimii ani este în general una în sens pozitiv, în sensul
îmbunătăţirii domeniilor respective. Menţionarea generală “drumuri” face referire, în percepţia
colectivă, atât la drumurile care duc la oraş cât şi la cele din interiorul comunei. De altfel, pentru
ambele categorii respondenţii au acordat note relativ bune, după cum a fost anterior menţionat.

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007


Ce credeti ca s-a schimbat in comuna in ultimii ani?
%
d ru m u ri 39

apa 18

ilu m in a t u l p u b lic 11

s c o a la , c a m in u l c u lt u ra l 9

p rim a ria 7

s a lu b riz a re 2

p rim a ru l 2

a lte le 6

n im ic 24

NS /NR 22

Ce credeti ca trebuie schimbat in comuna?


%
apa s i c analiz are 27
c reare de loc uri de m unc a, at ragere
13
inves titori
dis p ens ar, farm a c ie 8

adm in is tra tia, c o nduc erea 5

parc , am ena jare loc uri de agrem ent 4

pod 4

ajutarea oam enilor s arac i 1

alt ele 21

nim ic 5

NS /NR 18

Cu toate că s-au înregistrat câteva îmbunătăţiri, reţeaua de apă şi mai ales cea de canalizare
rămâne o prioritate de dezvoltare, în percepţia locuitorilor comunei. Folosirea fântânii din curte
trebuie înlocuită cu un sistem centralizat de alimentare cu apă dar mai ales dezvoltarea reţelei din
canalizare pare a fi prima opţiune a locuitorilor comunei în privinţa domeniilor care ar trebui
îmbunătăţite în viitorul apropiat.
Nu în ultimul rând, crearea locurilor de muncă şi atragerea de investitori sunt menţionate de o
parte importantă a respondenţilor. De remarcat faptul că 55% din populaţia intervievată nu a
participat la o dezbatere publică sau întâlnire cu primarul, pentru a discuta despre viitorul comunei.

Această parte a chestionarului a inclus întrebări deschise pentru a permite intervievaţilor


exprimarea liberă a opiniilor, fără a fi sugerate variante pre-codificate. Ulterior prelucrarea
răspunsurilor a fost realizată prin analiza de conţinut a răspunsurilor şi includerea lor în cadrul unor
categorii pre-definite. Astfel se cuvin a fi menţionate în acest sens şi celelalte opţiuni de schimbare
53
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

înregistrate în răspunsuri. Acestea se referă la rezolvarea problemelor legate de asistenţa


medicală (dispensar, farmacie, punct sanitar), la schimbarea administraţiei, a conducerii, inclusiv a
primăriei, la amenajarea unor locuri de agrement sau chiar a unui parc precum şi la realizarea unui
pod peste canal. O menţiune aparte trebuie făcută în legătură cu categoria “altele” – ea include
răspunsuri variind de la stoparea vanzarii pamantului, împroprietarirea tinerilor, construirea unei
noi şcoli, terminarii investiţiilor începute, înfiinţarea unei frizerii/coafor, până la mai multă
receptivitatea din partea primăriei la problemele oamenilor.

O situaţie similară se înregistrează şi în privinţa răspunsurilor privind ipoteza exercitării funcţiei de


primar de către respondent – Ce aţi schimba dacă aţi fi primar?. În plus faţă de întrebările
precedente răspunsurile spontane ale locuitorilor comunei menţionează şi problema trotuarelor, a
podeţelor şi şanţurilor, nu numai a drumurilor inter şi intra comunale. De asemenea, iese în
evidenţă percepţia asupra rolului sporit al primarului în ceea ce priveşte asistenţa socială, prin
ajutarea oamenilor săraci, dar şi contribuţia pe care acesta ar trebui să o aibă în atragerea de
fonduri. Categoria altele include, în plus faţă de cea mai sus menţionată, probleme legate de
micşoarea taxelor şi impozitelor, schimbarea conducerii poliţiei, înfiinţarea unei staţii de autobuz,
amenajarea unui teren de fotbal, etc.

Varianta de răspuns privind crearea de locuri de muncă asociată atât cu direcţiile prioritare de
dezvoltare ale comunei dar şi cu responsabilitatea primarului (vezi răspunsurile la întrebarea „Ce
aţi schimba dacă aţi fi primar?”) reconfirmă rezultate anterioare înregistrate în special cu privire la
percepţia privind rolul primarului. Un sondaj la nivel naţional realizat în perioada decembrie 2006 –
ianuarie 200710 arată că 36% din respondenţii din mediul rural consideră că primarul ar trebui să
se ocupe în primul rând de atragerea investiţiilor în localitate şi crearea de noi locuri de muncă. În
percepţia publică, imaginea primarului este legată de creşterea bunăstării la nivel local prin
contribuţia pe care acesta o poate aduce primordial prin creşterea oportunităţilor de angajare în
interiorul localităţii. Repararea şi asfaltarea drumurilor rămâne una dintre principalele preocupări
ale primarului, pentru 26% dintre aceiaşi respondenţi.

10
Sursa: Institutul pentru Politici Publice, Integrarea europeană a României: atitudini şi percepţii ale opiniei
publice, februarie 2007, disponibil la www.ipp.ro
54
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007


Ce ati schimba daca ati fi primar?
c re a re d e lo c u ri d e m u n c a , a t ra g e re
17
i n ve s t i t o r i

a p a s i c a n a liz a re 12

a ju t a re a o a m e n ilo r s a ra c i 11

d ru m u ri, in c lu s iv t ro t u a re 11

d i s p e n s a r , fa r m a c i e 6

p a rc , a m e n a ja re lo c u ri d e a g re m e n t 5

pod 5

is la z 4

n im ic 4

a d m in is t ra t ia , c o n d u c e re a 3

a t r a g e r e d e fo n d u r i 2

m a i m u lt a c u ra t e n ie 2

a lt e le 22

N S /N R 19

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007


Care considerati ca este cea mai importanta resursa a comunei ce ar putea fi folosita pentru dezvoltarea locala
%
a g ri c u l tu r a s i c re s te r e a a n im a le l o r

p a m a n tu r ile 17 74

b a ltile 5

a l o c a ti i , p e n s i i 1

n im ic , n u e xis ta 3

N S /N R 1

Care este dupa parerea dvs. punctul slab al comunei?


32 %
lips a loc urilor de m unc a
adm inis tratia, c onduc erea 16

drum uri 7

apa, c analiz area 5

lips a pod 3

politia 3

dis pens arul 2


2
lips a is laz urilor
1
s alubriz are
1
lips a fondurilor
12
altele
NS /NR 21

55
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Resursele menţionate de respondenţi la nivelul comunei se focalizează pe ocupaţia principală a


locuitorilor – agricultura şi creşterea animalelor, un procent mult mai mic menţionând resursele
naturale cum ar fi pâmânturile şi bălţile. În acelaşi timp, ca factor de dezvoltare locală lipsa locurilor
de muncă este percepută de 1 din 3 intervievaţi ca fiind punctul slab al comunei. În ordinea
aceleiaşi ierarhii în sens negativ se situează administraţia, conducerea, drumurile, apa şi
canalizarea, lipsa podului, poliţia, dispensarul şi lipsa islazurilor. În acest caz, categoria altele
include variante de răspuns precum puţine proiecte pentru comună, slaba organizare a cetăţenilor,
slaba informare a populaţiei asupra problemelor comunei, spiritul de cooperare, nivelul de trai, etc.

Dvs. ati contribui la realizarea unui astfel de


proiect comunitar?

N=79 da, prin da, prin da, prin nu as fi


munca si munca bani dispus
bani sa
continui
Punctul administratia 12,5% 22,9% 33,3%
slab al , conducerea
comunei apa, 12,5% 4,2%
canalizarea
drumuri 8,3% 10,4%
dispensarul 4,2% 2,1%
salubrizare 2,1%
lipsa 2,1%
fondurilor
lipsa 2,1% 16,7%
islazurilor
lipsa locurilor 50,0% 35,4% 100,0% 33,3%
de munca
lipsa pod 4,2% 16,7%
politia 6,3%
altele 25,0% 12,5%

Jumătate dintre cei care sunt dispuşi să contribuie atât prin muncă şi bani la realizarea unui proiect
comunitar în cadrul comunei identifică lipsa locurilor de muncă ca cel mai important punct slab al
comunei şi în mod asemănător mai mult de o treime din cei care ar contribui prin muncă percep
aceeaşi problemă majoră de dezvoltare economică în cadrul localităţii.

56
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 – 2013
Comuna Vlad Ţepeş

Concluzii

Cu un buget al cheltuielilor totale, pentru anul bugetar 2005 de 826.047 RON din care mai mult de
jumătate sunt cheltuieli de personal şi numai 1,5% (!) reprezintă cheltuieli de capital, comuna Vlad
Ţepeş se înscrie în categoria destul de largă a comunelor din România în care fondurile bugetare
locale nu acoperă decât într-o proporţie infimă nevoile de investiţii. Percepţiile populaţiei din
comună traduc, în imagini subiective, realitatea domeniilor concrete care necesită îmbunătăţiri
rapide pentru ca cifrele de mai sus să nu reprezinte o constantă a evoluţiei cheltuielilor de la
bugetul local.

Opiniile cetăţenilor intervievaţi din comuna Vlad Ţepeş, jud. Călăraşi conturează un profil al
dezvoltării locale caracterizat de o infrastructură precară a reţelei de apă şi canalizare, dar cu o
calitate bună a sistemului de iluminat public, a reţelei de drumuri care duc la oraş, cu o populaţie
care trăieşte preponderent din propria producţie agricolă, ocupaţia principală fiind agricultura şi
creşterea animalelor. În acelaşi timp însă lipsa oportunităţilor de pe piaţa muncii determină un
puternic fenoment de migrare a tinerilor către oraş şi o percepţie generalizată în rândul populaţiei
de lipsă a şanse de realizare a tinerilor în mediul propriei localităţi. În acelaşi timp se poate
observa un nivel înalt al încrederii generalizate în oameni şi un bun potenţial de spirit de cooperare
în rândul locuitorilor, posibilă resursă pentru dezvoltarea unor proiecte comunitare.

Schimbările identificate ca fiind deja realizate în comună se identifică în general cu îmbunătăţiri


ale infrastructurii de drumuri şi a celei de iluminat public, iar cele legate de viitor sunt de fapt în
conştiinţa colectivă speranţe de dezvoltare locală: crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea
asistenţei medicale (dispensar, farmacie), în special a reţelei de canalizare, a infrastructurii de
drumuri (inclusiv trotuare, podeţe şi şanţuri), a podului peste canal, etc. Dincolo de enumerarea
acestor probleme punctuale, lipsa locurilor de muncă reprezintă principala problemă a comunei
identificată în cadrul anchetei sociologice, problemă care constituie, în opinia respondenţilor
„cheia” dezvoltării locale a comunei.

57
Material realizat de SC ALMARO CONSULTING SRL
Noiembrie 2007

S-ar putea să vă placă și