Proteza ortopedica pentru atletii cu handicap locomotor

Atleţii cu dizabilităţi şi competiţiile în care aceștia activează atrag tot mai mult atenţia publicului
şi a mass-mediei prin spectacolul sportiv pe care îl oferă, competiţiile în care aceştia participă
devenind foarte spectaculoase.
Folosind proteze ortopedice de ultimă generație care oferă posibilitatea obţinerii de rezultate
foarte apropiate de cele ale atleţilor fără dizabilități

Practicarea diferitelor sporturi de performanţă, amator

sau doar recreaţional utilizând proteze ortopedice
dedicate, ajută persoanele cu dizabilități să își
mențină un nivel ridicat al sănătății nu doar fizice cât
și mentale .

Cele mai folosite proteze ortopedice de către atleţii cu

dezabilități sunt protezele în formă de ‚J”, acestea
funcționează într-un mod foarte apropiat de piciorul
uman.
Forma inedită a protezelor ortopedice folosite de către
atleţii cu dizabilităţi din ziua de azi a fost inventată de
către inginerul medical Van Phillips.

Aceste proteze sunt folosite de aproximativ 90 % din atleţii profesionişti și alte mii de persoane
cu dizabilitaţi. Modul în care protezele funcționează este asemănător unui arc. Pentru a analiza
modul în care funcționează protezele ortopedice în timpul alergării şi ce efecte au acestea asupra
organismului atletului cu dizabilităţi, alergarea trebuie descompusă pentru a putea fi analizată.
Astfel, etalarea succesiunii fazelor din timpul alergării se rezumă la paşi

● Pasul alergător simplu este reprezentat de succesiunea tuturor fazelor realizate de membrele
inferioare, între două contacte.

● Pasul alergător dublu este reprezentat de succesiunea tuturor fazelor realizate de membrele
inferioare, între două momente identice ale aceluiaşi picior, considerat ciclu complet.

În timpul fiecărei perioade mișcarea piciorului se analizează în trei momente:

A. Perioada de sprijin este analizată prin trei faze sau momente: - Faza de amortizare; -
Momentul verticalei; - Faza de impulsie.

B. Perioada de pendulare începe din momentul în care piciorul părăsește solul, după finalizarea
impulsiei.

La fel ca și la faza de sprijin aceasta este compusă din 3 faze: - Faza de pendulare posterioară. -
Momentul verticalei. - Faza de pendulare anterioară.

C. Faza de zbor în alergare se desfășoară între două perioade de sprijin, respectiv între sprijinul
pe un picior și sprijinul pe celalalt picior, când corpul alergătorului nu 233 realizează vreun
contact cu solul. Zborul începe în momentul în care piciorul de impulsie părăsește solul şi
membrele inferioare se află în direcţii opuse
În timpul alergării datorită trecerii centrului de greutate de pe un picior pe celălalt se produc
diferite oscilaţii în cele trei planuri ale corpului, respectiv frontal, sagital și transversal.

În cazul atleţilor cu dizabilităţi alergarea este ușor diferită, în lipsa articulaţiei gleznei lama
protezei ortopedice funcţionând asemenea unui arc. În momentul impactului cu solul, lama,
datorită designului și a materialului din care este produsă, se comprimă, absorbind forța
impactului, în faza de impulsie energia stocată de către lama propulsează atletul înainte. Glezna
este articulaţia cea mai solicitată iî timpul alergării. S-a calculat că în timpul alergării la viteza
constanta de 2,8 m/s în urma fazelor de amortizare şi impulsie, prin tendonul lui Achille, flexia
plantară şi a arcului longitudinal, glezna are o eficacitate energetică de 241 % pe când proteza
ortopedică SACH produce doar 31 % energie iar flex-foot 84 % .

Comparând aceste valori, putem spune că tehnologia disponibilă la ora actuala este departe de a
replica funcţiile complicate ale piciorului uman, dar se fac progrese mari în această direcție.

Mușchii sunt folosiți în mod diferit de către atleţii cu dizabilităţi în timpul alergării în comparație
cu atleţii fără dizabilităţi, iar oscilaţiile care au loc în timpul alergării de asemenea sunt ușor
diferite, toate acestea datorită lipsei articulației gleznei.

În competiţiile sportive cele mai folosite proteze ortopedice

de tip flex foot sunt Flex-Sprint(a), Flex-Foot Cheetah(b) și
C- Sprint(c) - figura 3, fiecare dintre acestea având
proprietăți diferite, în funcție de performanţele şi
preferinţele atleţilor .

Structura acestora este asemănătoare, acestea fiind formate

din: priză sau manşon de încastrare, manşonul intermediar și piciorul protetic sau lama. Piciorul
protetic este confecționat din fibre de carbon, fibre de carbon cu aramidă și fibră de sticlă şi au
grosimea de aproximativ 7 mm . Datorită formei diferite, fiecare proteză ortopedică oferă o
elasticitate diferită.
Fiecare proteză ortopedică este personalizată, având înălțimea proporţională cu cea a atletului şi
o grosime a lamei în funcţie de greutatea acestuia. În timpul alergării lama se comprimă în faza
de amortizare între 35 și 55 mm.

Greutatea unei proteze ortopedice de tip flex-foot este de aproximativ 1-1,5 kg în comparaţie cu
cea a membrului inferior care cântărește aproximativ 4,88 kg la o persoană de 80 kg.

Fibra de carbon a fost aleasă pentru fabricarea acestor picioare protetice datorită proprietarilor
sale, rigiditate, duritate, greutate dar costurile fabricării unei astfel de proteze sunt foarte mari
datorită acestui material.

Pentru a realiza un element din fibră de carbon, țesătura de fibră (asemănătoare ca aspect cu o
țesătură apretată din in) este împletită în diferite moduri şi apoi se aplică o rășină pe aceasta, în
cazul lamelor protezelor ortopedice aceasta este rășină epoxi. Materialul obţinut este pus în
matriţe şi este dus într-o autoclava pentru a fi încălzit. Temperatura din autoclavă urca treptat de
la 200-300 0C, până la 1300 0C, în ultima fază.

În general, există trei părți principale ale unei lame de rulare :

• Lama în sine

• O priză pentru fixarea lamei de corp

• O articulație artificială a genunchiului (dacă

este necesar)

Inventate în anii 1970, lamele stochează

energie cinetică într-o manieră similară cu un
izvor care permite sportivului să alerge și să
sară. Lamele în sine sunt fabricate din fibre
ușoare de carbon. Fibra de carbon este un
material rezistent, care este mai rigid decât
oțelul și de aproximativ cinci ori mai puternic. Standurile din fibră de carbon sunt răsucite strâns
pentru a forma un strat continuu, iar aceste straturi sunt apoi așezate una peste alta pentru a
forma lama. Peste 80 de straturi de fibră de carbon sunt necesare pentru a face o singură lamă de
rulare, iar acestea trebuie puse de mână. Lamele sunt modelate prin presiune și căldură pentru a
fuziona straturile împreună și apoi aceasta poate fi modelată în lama finală. Aceste lame pot fi
personalizate în funcție de cerințele specifice ale sportivului.

Lama de alergare este replicată cât mai strâns posibil de lamă - prin urmare, lamele nu au călcâi
de replică, deoarece acest lucru nu este utilizat în rularea naturală. Pentru a ajuta la prinderea
pistei, lamele pot fi echipate cu vârf de alergare, la fel ca pantofii de alergare standard. Acestea
pot fi dificile de atașat la lama netedă a fibrei de carbon și sunt adesea fixate manual. Spikes-
urile folosite de Oscar Pistorius sunt furnizate de Nike, sub forma unui „spike pad”, care este
fixat pe partea inferioară a lamei. O pereche de lame de rulare poate costa în jur de 5000 de
dolari pe pereche.

Una dintre principalele dezbateri care implică lame de alergare protetică este dacă îi oferă
sportivului un avantaj nedrept într-o cursă. În comparație cu un membru natural, nu va fi cazul.
Ideea lamelor este de a restabili cât mai multă funcționalitate alergătorului, mai degrabă decât de
a îmbunătăți abilitățile.

Nu există nicio putere musculară la nivelul membrului în sine, ceea ce înseamnă că un atlet nu
are decât puterea generată de mușchii flexori ai șoldului și de hamstrings. În plus, în timp ce o
membră reală returnează 250% din energia stocată, o lamă de rulare va întoarce doar 90%.

Un argument mai important este dacă lungimea lamei poate face o diferență substanțială față de
performanțele unui atlet într-un eveniment paralimpic. Mulți producători de lame susțin că nici
două perechi de lame nu vor fi aceleași, deoarece nici doi sportivi care le folosesc nu sunt la fel.
Diferitele înălțimi naturale ale sportivilor sunt utilizate pentru a determina lungimea optimă și
cea mai naturală a lamei de alergare pentru acel anumit sportiv.

Bine ați venit în lumea protezelor de înaltă performanță, unde regulile de flexibilitate. Noul
Running Lama este cel mai sensibil picior protetic disponibil, care este pregătit să abordeze orice
urmărire de alergare. Fiind prima lamă de rulare care oferă o funcție multi-axială, cu un design în
curs de patentare, Running Lame oferă o inversare / eversiune de neegalat în comparație cu
palele convenționale, permițând performanțe de viraj lin și rularea pe terenuri neuniforme.
Pilonul mare cu curbă C se transformă într-un picior în picioare divizat cu un picior curb
compus, care creează o senzație foarte dinamică, menținând în același timp întoarcerea energiei.
Talpa de rulare îmbunătățește respectarea solului cu o pânză elastomerică care se întinde pe cele
două furci compuse.
Indiferent dacă amputatele sunt pe o distanță lungă, un trântor ușor în jurul parcului sau un sprint
pe echipa de pistă, noul picior Running Blade de la Fillauer le oferă flexibilitatea de a propulsa
prin orice activitate de alergare.

caracteristicile produsului
• Design-ul cu vârf de la vârf oferă funcție multi-axială
• Oferă performanțe îmbunătățite de viraje
• Banda de rulare tot teren, cu anvelope
• Design dinamic, compozit de carbon
Specificații
• Greutatea pacientului: până la 330 kg. (150 kg)
• Greutatea piciorului: 24 oz. (675 g) / PM: 28 oz. (800 g)
• Înălțime de construcție: 26,7 cm (10,5 inci) / PM: 5,1 cm.
• Mărimea piciorului: o dimensiune se potrivește 22 - 30 cm
• Nivel funcțional: K3 - K4
• Testat ISO-10328

AMPUTAREA
Amputatia reprezinta inlaturarea unei extremitati a corpului afectata de un traumatism,
constrictie prelungita sau chirurgie. Ca masura chirurgicala, amputarea este folosita pentru
a controla durerea sau un proces patologic localizat la nivelul membrului, cum este o
neoplazie sau gangrena. In unele cazuri, procedura este efectuata ca masura preventiva
pentru astfel de probleme.

Tipurile de amputatii de la nivelul membrului inferior

 amputatia degetelor
 amputarea partiala a piciorului
 dezarticularea gleznei
 amputatia sub genunchi
 dezarticularea genunchiului
 amputatia deasupra genunchiului (transfemurala)
 rotatia Van-ness (planta este inversata si reatasata pentru a permite articulatiei
genunchiului sa fie folosita drept genunchi)
 dezarticularea soldului
 hemipelvectomia.
https://proceduri.romedic.ro/amputatia