Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

„Nicolae Testemiţanu”

Catedra: Boli Infecțioase la Copii

Şef catedră: d.h.ș.m., prof. univ.: G.Plăcintă
Conducătorul grupei: asistent universitar: Petcova Ina

FIȘĂ DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

Numele şi prenumele pacientului:Oborocean Victoria

Virsta: 12 ani
Diagnosticul clinic:

Amigdalită lacunară acută,gravitate medie..Rino-faringită acută. Sinusită maxilară

pe dreapta

Studentul curator:
Spravnic Galina
grupa M1409

Chişinău, 2019
 I.DATE GENERALE

Numele, prenumele bolnavului : Oborocean Victoria

Vârsta: 12 ani, 29.07.2007
Locul de trai: or. Chisinau, sector Centru, str.Costiujeni 3/16-18
Locul de muncă : elevă, clasa VI (Liceul Municipal Sportiv)
Data internării: 24. 11.2019, ora 14:55
Trimis de: AMU ”Centru”
Diagnostic de trimitere: IRVA,Sindrom febril
Diagnostic la internare: Amigdalită lacunară
Diagnosticul clinic:
Amigdalită lacunară acută,gravitate medie..Rino-faringită acută. Sinusită maxilară
pe dreapta

II. ANAMNEZA

Acuzele la internare:
 Febră- valori maxime 40oC;
 Odinofagie
 Respiratie nazală dificilă,
 Voce răgușită,
 Tuse uscată,
 Cefalee;
 Inapetență;
 Slabiciune generală.

III. ISTORICUL BOLII

Pacienta se consideră bolnavă de aproximativ 3 saptamini, cînd au apărut primele
semne de boală: debut acut cu febră 38oC, dureri în gît și la deglutiție, frisoane,
cefalee,rinoree,slăbiciune generală.A doua zi febra a crescut pînă la 39 oC, a
administrat paracetamol 500mg,efectul însă fiind de scurtă durată.Pacienta s-a
adresat la medicul de familie,unde i sa prescris antibiotic Amoxacilină (pacienta nu
cunoaste doza) .Tratamentul a fost administrat timp de 5 zile,cu ameliorarea
semnelor clinice, scaderea febrei.Dupa aproximativ 1 saptamînă de la întreruperea
tratamentului reapar urmatoarele simtome: Febră- valori maxime 40oC,odinofagie
voce răgușită, tuse uscată,cefalee,inapetență,slabiciune generală, matușa pacientei
solicită AMU,pacienta a fost adusă de urgență la spitalul de boli infecțioase pentru
copii, pentru diagnostic si tratament.
 Anamneza epidemiologică
Sursa de infecție: nu este cunoscută, copilul s/a aflat în contact cu persoane
contagioase la școală. Membrii familiei, parintii nu sint bolnavi.
Conditiile de trai: satisfacatoare
Vaccinoprofilaxia: copilul a fost vaccinat conform calendarului de vaccinări,
reacții la vaccinări nu a avut.

IV. Istoricul vieţii

 Dezvoltarea fizică și neuropsihică:
Este conform virstei, fara particularități.
 Alimentarea :
Alimentatia copilului este echilibrată caloric, caliatativ si cantitativ. Regimul
alimentar este respectat. Regimul de somn e respectat.
 Antecedente patologice:
Copilul suporta des, in fiecare an, IRA, amigdalite. Alte traume sau
interventii chirurgicale nu a suportat.
 Antecedente eredo-colaterale:
În familie nimeni nu suferă de careva boli ereditare, neagă contactul cu
bolnavi de tuberculoza.
 Anamneza alergologica:
Din spusele pacientei nu are reactii alergice la vaccinuri, medicamente,
alimente, praf, polen, animale.
 Conditii de trai:
Satisfacatoare. In familie sunt 3 persoane, în casă locuiesc 3 persoane.
Mama -32 ani, nu lucrează, nu suferă de careva patologii. Tata- 33 ani,
lucrează, conditii de munca satisfacatoare, nu are careva patologii.

V. DATELE EXAMENULUI CLINIC

Inspecţia generală:
 Starea generală este de gravitate medie.
 Starea psihoemoţională este satisfăcătoare. Conştiinţa clară, se
orientează în timp şi spaţiu.
 Pozitia bolnavului este pasivă.
 Dispozitia- copilul este indispus.
 Somnul este linistit.
 Tip constituţional normostenic.
Inspecţia tegumentelor şi mucoaselor vizibile:
 culoarea – culoarea sclerelor si mucoaselor vizibile este obisnuita,
tegumentele palide curate.

Obiectivele palpării tegumentelor:

 temperatura – 37 C, extremităţile calde
  umede, elastice, turgor pastrat
 sensibilitatea atât superficială cât şi cea profundă fără modificări;
 formaţiuni cutanate de genul: macule, papule, nevi pigmentari nu sunt
prezente;
 edeme la membrele inferioare nu sunt prezente.
 ganglionii limfatici periferici - se palpeaza ganglionii limfatici cervicali
anteriori și submandibulari.

Capul şi gâtul este proporţional dezvoltat în raport cu celelalte regiuni ale

corpului, nu se determină puncte dureroase, deformaţii, pulsaţia patologică a
arterelor carotide.
Muşchii : gradul de dezvoltare a muşchilor corespunde vârstei, sunt în tonus, nu se
observă atrofii locale, induraţii.
Oasele sunt fără deformaţii, fără dureri la palpare şi percuţie.
Articulaţiile sunt fără modificări de configuraţie, edem, hiperemie, crepitaţie.
Mobilitatea atât la mişcări active cât şi pasive nu este limitată. Dureri la palpaţie nu
se determină.
Status local: istmul faringian este hiperemiat, amigdalele palatine sunt
hipertrofiate gr.II, cu depuneri purulente, de culoare alb-galbui în lacune, bilateral.

2. Aparatul respirator
Acuzele: respiratie nazală dificilă, rinoree.
Inspecţia: se inspecta rinoree , FR-23/min. Nu se observă erupţii herpetice. Cutia
toracică: conformaţie normală, fără deformări. La respiraţie participă ambele
hemitorace concomitent. Nu se atestă tiraj intercostal.
Palpaţia: Cutia toracică este elastică, fără puncte dureroase. Freamătul vocal în
regiuni simetrice ale cutiei toracice se percepe la fel de ambele părţi.
Percuţia: făra particularităţi patologice, caracterul sunetului percutor pe regiuni
simetrice ale cutiei toracice este clar pulmonar.
Auscultaţia: pe întrega arie pumonară se auscultă respirație aspra,raluri nu se aud.

3. Aparatul cardiovascular
Acuze: nu prezintă.
Inspecţia: regiunii cordului: nu se determină prezenţa ghebului cardiac, pulsaţie
parasternală, sau în alte locuri atipice. Pulsaţie epigastrică nu se prezintă.
Palpaţia: şocul apexian se palpează la nivelul spaţiului intercostal V cu 1,5 cm
interior de linia medioclaviculară stângă. Şocul cardiac nu se palpeaza.
Percuţia: fără particularităţi patologice.
Auscultaţia: zgomotele cardiace sunt ritmice, sonore cu o frecvenţă de 80 b/min,
fără modificări de natură patologică.

4. Aparatul digestiv
Acuzele: inapetență, scăderea poftei de mîncare.
 Scaunul este în normă: frecvenţa – 1 dată / zi, caracter consistent, fără
schimbarea culorii.

Inspecţia:
 Buzele sunt de culoare roz-pale, fără erupţii sau fisuri labiale.
 Cavitatea bucală este fără modificări patologice, mucoasa cavităţii bucale e
umeda, de culoare roz - pală, fără erupţii patologice: afte, pete Filatov.
 Limba este de culoare roză, umeda, saburală, fără modificări de relief.
 Gingiile de culoare roză, fara ulceraţii, hemoragie gingivală, alte semne de
gingivită.
 Dinţii: fără particularităti.
 Valul palatin: impins inainte, putin mobil, de culoare rosietica, hiperemiat
pe margini cu edematiere usoara, curat, umed, fara depuneri, fisuri sau
ulceratii.
 Amigdalele palatine sunt hipertrofiate gradul II, hiperemiate, umede, cu
depuneri purulente, alb-galbui in lacune.
 Deglutiţia se atesta odinofagie.
 Abdomenul atât în poziţie orizontală cât şi verticală de configuraţie
normală. Nu se atestă cicatrici, hernii sau alte formaţiuni.
 Palpaţia superficială: nu se palpează rigiditatea peretelui abdominal.
Abdomenul este moale, indolor. Semnele de excitare a peritoneului
(Blumberg ) sunt negative.
 Palpatia profunda: colonul normal, indolor, neted.
 Ficatul: nu se palpeaza.
 Splina : nu se palpeaza.

5. Aparatul urogenital:

Examenul regiunii lombare: lipsa hiperemiei, tumefierii şi a edemelor.

Palpaţia: la palpaţia bimanuală a rinichilor lipseşte senzaţia tactilă ce ar
decela schimbarea poziţiei rinichilor (nu se palpează).

Percuţia: - rinichii nu se percutează. Semnul de tapotament Giordano- Pasternaţki

este negativ bilateral. Micţiunea este liberă, indoloră. Tulburări de diureză nu-s.
Urina de culoarea paiului.

7. Sistemul endocrin:
Dereglări de creştere şi a masei corporale nu se decelează. Ţesutul celulo-
adipos este satisfăcător dezvoltat. La pacient lipsesc semnele de dereglari
endocrine.

8. Sistemul nervos:
Dispoziţie : copil indispus.
Conştiiţa: clară
Somnul : linistit
Pofta de mâncare: scazută
Modificări din partea nervilor cranieni nu se decelează.
Reflexele cutanate: abdominale (superior, mediu şi inferior) şi plantar - sunt bine
exprimate, normale şi fără hiper- sau hiporeflexie.
Rigiditatea muşchilor cefei lipseste, semnul Kernig, Brudzinski superior, mediu,
inferior nu se decelează.
Lipsa acestor semne de afectare a meningelui denotă cert lipsa unei iritări
meningiene şi totodată lipsa unei afecţiuni meningiene.

VI. DIAGNOSTIC PREZUMPTIV

 Luând în consideraţie acuzele pacientei:

-Febră- valori maxime 40oC;
-Odinofagie-dureri în timpul actului de deglutiție;
- Respiratie nazală dificilă, rinoree.
-Voce răgușită,
-Tuse uscată,
-Cefalee;
-Inapetență;
-Slabiciune generală.

 Datele anamnesticului actualei boli:

Pacienta se consideră bolnavă de aproximativ 3 saptamini, cînd au apărut
primele semne de boală: debut acut cu febră 38oC, dureri în gît și la
deglutiție, frisoane, cefalee,rinoree,slăbiciune generală.A doua zi febra a
crescut pînă la 39oC, a administrat paracetamol 500mg,efectul însă fiind de
scurtă durată.Pacienta s-a adresat la medicul de familie,unde i sa prescris
antibiotic Amoxacilină (pacienta nu cunoaste doza) .Tratamentul a fost
administrat timp de 5 zile,cu ameliorarea semnelor clinice, scaderea
febrei.Dupa aproximativ 1 saptamînă de la întreruperea tratamentului reapar
urmatoarele simtome: Febră- valori maxime 40oC,odinofagie voce răgușită,
tuse uscată,cefalee,inapetență,slabiciune generală
 Antecedentele patologice:
Copilul suportă des, în fiecare an, IRA, amigdalite.
 Datele obiective:
-Temperatura – 37nC, extremităţile calde
-Se palpeaza ganglionii limfatici cervicali anteriori.
-Status local:
Istmul faringian este hiperemiat,pe margini cu edemațiere ușoară, curat, fără
depuneri, fisuri sau ulcerații; amigdalele palatine sunt hipertrofiate gr.II, cu
depuneri purulente, de culoare alb-galbui în lacune, bilateral.
 presupun diagnosticul prezumtiv: Amigdalită acută lacunară.

VII. CERCETĂRI DE LABORATOR ŞI INSTRUMENTALE

Planul investigaţiilor paraclinice:

1. Analiza generală a sângelui (daca sunt prezente sindrom anemic si
sindromul inflamator acut)
2. Analiza biochimică a sîngelui(pentru determinarea funcției hepatice, a
rinichilor)
3. Analiza generala a urinei (pentru a determina gradul de intoxicatie).
4. Analiza exudatului faringian (frotiu din gât, faringe, de pe amigdale,
examenul bacteriologic cu determinarea antibioticogramei pentru
determinarea agentului etiologic).
5. Examenul coprologic (pentru determinarea prezenței sau absenței ouălor
de helmiți).
6. Radiografia cutiei toracice si a sinusurilor paranazale -pentru evidența
eventualelor schimbari patologice în cîmpurile pulmonare si sinusuri

7. Consultatia ORL.

VIII.Rezultatele investigatiilor paraclinice

1.Analiza generală a sîngelui

Data 24.11.2019 Unități de măsură
Hb 135 g/l
Eritrocite 4,95 * /l
Trombocite 225,0 mm3
Leucocite 9,9 *
Neutrofile 78 %
Eozinofile 0,8 %
Limfocite 12,8 %
Monocite 7.6 %
VSH 15 mm/oră
Concluzie: In analiza generala a sîngelui se constată leucocitoză cu neutrofilie,
VSH accelerat - modificări specifice pentru infecția bacteriană
2.Analiza biochimică a singelui 24.11.19
Ureea-2,5 mmol/l
Creatinina-55,0 mmol/l
ALAT-16,3u/l
ASAT-20,2 u/l
Alfa-amilaza-43,5u/l
 Potasiu-3,5 mmol/l
Sodiu-135,3 mmol/l
Calciu-2,4 mmol/l
Clor-105,6 mmol/l
Concluzie:În analiza biochimică schimbari patologice nu se determina.

3.Analiza generală a urinei

- Cantitatea – 40,0 ml
- Culoarea – galbena- paiului
- Transparenţa: transparenta
- Densitatea – 1020 g/l
- Reacţia – acida
- Proteina – absentă
- Eritrocite – absente
- Epiteliu renal – 1-2 c/v
- Mucozităţi – puţine
Concluzie: Fără modificări patologice.
4.Radiografa cutei toracice (27.11.19)
Cimpurile pulmonare fara modificari patologice bilateral
Cordul-forma dimensiuni obisnuite

5.Radiografia sinusurilor paranazale(27.11.19)

Sinusul maxilar pe dreapta contine lichid (Exudat)
Cavitațile nazale-tumefierea mucoaselor inflamate ce duce la obstruarea masiva a
cavitaților nazale.
Concluzie-Sinusita maxilara pe dreapta,Rinită cronica bilateral.
IX. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL.
Indice Mononucleoză Difteria faringoamigdaliana Angina acuta lacunara
infecțioasă localizata membranoasa
1.Etiologie Virusul Epstein- Bacilul Corynebacterium Streptococul B-hemolitic,cel
Barr diphteriae mai frecvent

2.Sursa de Omul bolnav cu Bolnavii de difterie cu variate Bolnavii,purtatorii

infectie infectie clinica forme clinice si purtatorii de convalescenti sau sanatosi
manifesta sau bacilidifterici toxigeni
inaparenta si
posibil purtatorii
sanatosi de virus
3.Mecanisme de Pe cale aeriana prin Pe cale aeriana Pe cale aeriana prin picaturi
transmitere picaturi Indirecta prin obiecte de uz Fluge,sau indirect prin
Mai frecvent prin contaminate obiecte proaspat contaminate
contact intim cu Pe cale alimentara(exceptional)
transfer oro-oral

4.Receptivitatea generala generala generala

5.Grupe de Prescolarii si Boala a copilariei,dar in ultimul Copiii,predominant,dar
virsta mai persoanele in virsta timp s-a deplasat spre grupele de afecteaza toate virstele
frecvent afectate de 14-25 ani virsta mai mari
6.Sezonalitatea Primavara-toamna ----------- ----------

7.Perioada de 7-42 de zile,in 2-7 zile,uneori 12 zile 1-3 zile

incubatie mediu 10-14 zile
8.Debutul Brusc sau Lent,progresiv cu febra pina Brusc cu
insidios ,cu o la38,astenie,anorexie,dureri la febra,frisoane,odinofagie,cefa
durata de 4-5 zile deglutitie lee,fenomene digestive
cu semne (greata,vome,diaree,dureri
nespecifice ale unei abdominale)
infectii generale
9.Angina Angină 80-90% Prezenta pe amigdalele Prezenta pe amigdalele
diferite forme de la tumefiate a membranelor false hiperemiate,hipertrofiate de
catarală la care progreseaza rapid,sunt diferit grad a depozitelor
pseudomembanoas compacte,dure,aderente,de purulente de culoare alb-
ă culoare alba-sidefie,greu galbuie,neaderente,usor
detasabile,nu se strivesc intre detasabile,nu lasa suprafata
doua lame si se scufunda in singerinda,nu se scufunda in
apa,la detasare lasa suprafata apa
singerinda
10.Poliadenopati 100% mai des Ganglionii limfatici amigdalieni Adenopatie
e cervicală și sunt usor tumefiati,duri,durerosi regionala,submandibulara,lat
occipitală ero-cervicala
11.Spelomegalie În 50-75% lipseste Lipseste
12.Hepatomegali În 20-40% lipseste Lipseste
e
13.Analiza Limfocitoză >50% Leucocitoza , neutrofilie cu Leucocitoza , neutrofilie cu
generală de sînge cu celule atipice deviere spre stinga,VSH crescut deviere spre stinga,VSH
>10% celule crescut
,,albastre

X. DIAGNOSTICUL CLINIC

 Luând în consideraţie acuzele pacientei:

-Febră- valori maxime 40oC;
-Odinofagie-dureri în timpul actului de deglutiție;
- Respiratie nazală dificilă, rinoree.
-Voce răgușită,
-Tuse uscată,
-Cefalee;
-Inapetență;
-Slabiciune generală.
 Datele anamnesticului actualei boli:
Pacienta se consideră bolnavă de aproximativ 3 saptamini, cînd au apărut
primele semne de boală: debut acut cu febră 38oC, dureri în gît și la
deglutiție, frisoane, cefalee,rinoree,slăbiciune generală.A doua zi febra a
crescut pînă la 39oC, a administrat paracetamol 500mg,efectul însă fiind de
scurtă durată.Pacienta s-a adresat la medicul de familie,unde i sa prescris
antibiotic Amoxacilină (pacienta nu cunoaste doza) .Tratamentul a fost
administrat timp de 5 zile,cu ameliorarea semnelor clinice, scaderea
febrei.Dupa aproximativ 1 saptamînă de la întreruperea tratamentului reapar
urmatoarele simtome: Febră- valori maxime 40oC,odinofagie voce răgușită,
tuse uscată,cefalee,inapetență,slabiciune generală
 Antecedentele patologice:
Copilul suportă des, în fiecare an, IRA, amigdalite.
 Datele obiective:
-Temperatura – 37 C, extremităţile calde
-Se palpeaza ganglionii limfatici cervicali anteriori.
-Status local:
Istmul faringian este hiperemiat,pe margini cu edemațiere ușoară, curat, fără
depuneri, fisuri sau ulcerații; amigdalele palatine sunt hipertrofiate gr.II, cu
depuneri purulente, de culoare alb-galbui în lacune, bilateral
 Analiza generală a sîngelui:
- se constată leucocitoză cu neutrofilie, VSH accelerat - modificări specifice
pentru infecția bacteriană.
5.Radiografia sinusurilor paranazale(27.11.19)
Sinusul maxilar pe dreapta contine lichid (Exudat)
Cavitațile nazale-tumefierea mucoaselor inflamate ce duce la obstruarea masiva a
cavitaților nazale.
Concluzie-Sinusita maxilara pe dreapta,Rinită bilateral.

Se stabileste diagnosticul clinic:

Amigdalită lacunară acută,gravitate medie..Rino-faringită acută. Sinusită maxilară

pe dreapta.

XI. TRATAMENTUL.

Conform diagnosticului se indică tratament :

1.Tratament nemedicamentos:
 Regim: regimul II – de salon.
 Dieta: alimentaţia – bogată în lichide, ceaiuri din plante: muşeţel,
gălbenele;bogată în vitamine, în special vitamina C, proteine.
 2.Tratamentul medicamentos al patologiei de bază:
 Etiopatogenic (antibioticoterapia): Sol. Cefotaxim 1,5 g + sol. NaCl 0,9% 5
ml de 2 ori pe zi i/m timp de 7 zile;

 Antiseptic-Gargara cu soluții antiseptice (furacilina) -spălături cu

sol.furacilină (antiseptic) de 3 ori/zi (pentru sanarea focarului infecțios);
 Antihistaminic(antialergic): alergostop ½ tab 250 mg x2/zi, per os,7 zile
 Simptomatic:
 Paracetamol 0,5 x 3/zi la febra mai mare de 38 C
 Farmazolini 0,05%, doua puf de 3 ori/zi , in fiecare

XII. EVOLUŢIA ZILNICĂ

26. 11.2019
Starea generală a copilului –gravitate medie. Conştiinţa – clară. Poziţia – activă.
Faţa cu o expresie obişnuită. t0=370C.
Pacienta acuză: dureri in timpul deglutitiei, scaderea poftei de mincare, slabiciune
generala, cefalee moderată.
Obiectiv : tegumentele si mucoasele vizibile roz/pale, curate, istmul faringian este
hiperemiat pe margini cu edematiere usoara, curat, umed, fara depuneri, fisuri sau
ulceratii; amigdalele palatine sunt hipertrofiate gr.II, cu depuneri purulente, de culoare
alb-galbui in lacune, bilateral. Ganglionii limfatici cervicali anteriori si submandibulari
se palpeaza. Edeme nu sint prezente.
Sistemul respirator: FR – 23 /min. Respiratia nazala ingreunata, prezenta rinoreii.
Auscultativ se depisteaza: in plămîni resiratie aspra.
Sistemul cardiovascular: Ps – 102/min. Auscultativ: zgomotele cardiace sonore,
ritmice, clare.
Sistemul digestiv: Mucoasa cavităţii bucale e de culoare roz-pală, umedă, curată,
limba este umedă, saburală, de culoare roză. Palparea superficială a abdomenului: este
moale, indolor. Ficatul si splina nu se palpeaza. Scaunul are consistenţă şi culoare
normală.
Micţiunile libere , indolore. Semnul Giordani negativ bilateral.
Continua tratament conform foii de indicatii.

28. 11.2019
Starea generala a bolnavei este de gravitate medie cu o ușoară ameliorare .Acuze
nu prezintă,inafară de dureri in git.Istm faringian hiperemiat,granulat.Respiratia
ritmica 20r/min..Pulsul ritmic, TA-120/70mmHg.Abdomenul moale,indolor la
palpare.Continua tratament conform fisei de indicatii.

29. 11.2019
Starea generala satisfacatoare.
Acuze nu prezinta.Ist faringian usor hiperemiat.
Respiratia ritmica 21 r/min.Pulsul ritmic, TA-120/70mmHg.Abdomenul
moale,indolor la palpare.Mictiile si scaunul prezente.Edeme nu se atesta.

XIII. PROGNOSTICUL.

Pentru viaţă – favorabil;

Pentru activitate – favorabil;
Pentru sănătate – favorabil.

XVI. EPICRIZA.

Pacienta Neculiță Ecaterina, de 9 ani, din or. Chisinau, se interneaza pe data de

24.11.2019 în sectia 2 Spitalul de Boli Infectioase pentru copii, cu urmatoarele
acuze: febra 39C, slabiciune generala, cefalee, inapetenta, odinofagie, voce
răguțită,rinoree mucopurulentă.
A fost examinată clinic: starea generală este de gravitate medie, conştiinţa clară,
se orientează în timp şi spaţiu, pozitia bolnavului este activa, dispozitia- copilul
este indispus, somnul este linistit, culoarea sclerelor si mucoaselor vizibile este
obisnuita, tegumentele palide curate, temperatura – 38C, extremităţile calde,
tegumente umede, elastice, turgor pastrat, se palpeaza ganglionii limfatici cervicali
anteriori si submandibulari.
Status local: istmul faringian este hiperemiat pe margini cu edematiere usoară,
curat, umed, fără depuneri, fisuri sau ulceratii; amigdalele palatine sunt
hipertrofiate gr.II, cu depuneri purulente, de culoare alb-galbui in lacune, bilateral.
S/au efectuat urmatoarele investigatii paraclinice:
Analiza generală a sîngelui:
Concluzie- In analiza generala a sîngelui se constată leucocitoză cu neutrofilie,
VSH accelerat - modificări specifice pentru infecția bacteriană.
Radiografia sinusurilor paranazale(27.11.19)
Sinusul maxilar pe dreapta contine lichid (Exudat)
Cavitațile nazale-tumefierea mucoaselor inflamate ce duce la obstruarea masiva a
cavitaților nazale.
Concluzie-Sinusita maxilara pe dreapta,Rinită cronica bilateral.

În baza investigațiilor efectuate se stabileste diagnosticul clinic:

Amigdalită lacunară acută,gravitate medie..Rino-faringită acută. Sinusită maxilară
pe dreapta
conform diagnosticului pacientul primeste urmatorul tratament:

1.Tratament nemedicamentos:
 Regim: regimul II – de salon.
 Dieta: alimentaţia – bogată în lichide, ceaiuri din plante: muşeţel,
gălbenele;bogată în vitamine, în special vitamina C, proteine.

2.Tratamentul medicamentos al patologiei de bază:

 Etiopatogenic (antibioticoterapia): Sol. Cefotaxim 1,5 g + sol. NaCl 0,9% 5
ml de 2 ori pe zi i/m timp de 7 zile;

 Antiseptic-Gargara cu soluții antiseptice (furacilina) -spălături cu

sol.furacilină (antiseptic) de 3 ori/zi (pentru sanarea focarului infecțios);
 Antihistaminic(antialergic): alergostop ½ tab 250 mg x2/zi, per os,7 zile
 Simptomatic:
 Paracetamol 0,5 x 3/zi la febra mai mare de 38 C
 Farmazolini 0,05%, doua puf de 3 ori/zi , in fiecare

Recomandări:
-efectuarea probelor reumatice,pentru prevenirea complicațiilor.
-continuarea tratamentului la domiciliu cu spalaturi cu furacilină,vitaminoterapie.
-consultatia la medicul de familie peste o luna.
-alimentetie semilichida,excluderea alimentelor picante,reci sau fierbinti,includerea
în alimentatie a fructelor și legumelor proaspete,