Sunteți pe pagina 1din 23

CAPITOLUL III.

Cercetarea științifică

3.1. Scopul cercetării


Lucrarea de licență cuprinde două părți: în prima parte am tratat noțiuni
teoretice care vizează tema aleasă iar în a doua parte este descrisă cercetarea
științifică pe care am realizat-o.
Scopul inițial al acestei cercetări îl constituie impactul folosirii metodelor
activ-participative, în predarea romanului „Colț Alb” și rolul acestora în dezvoltarea
cognitivă, socială și emoțională a elevilor.
Cercetarea cuprinde proiectarea, organizarea și aplicarea unui set de activităţi
de învăţare interactivă la eşantionul unic de subiecţi, în vederea dezvoltării
abilităţilor de exprimare, de înțelegere a unui text, a creşterii nivelului performanţelor
şcolare și stimularea interesului pentru lectură. Toate aceste activități le-am realizat
în jurul temei alese.
Am ales clasa a IV-a deoarece elevii posedă un nivel ridicat de înțelegere a
textului scris.

Metodele activ-participative pun accent pe acțiune, aduc elevii în contact cu


situații din viața reală, pun accent pe cunoașterea operațională.

3.6 EȘANTIONUL CERCETĂRII

Eșantionul de conținut avut în vedere pe parcursul desfășurării cercetării


experimentale este reprezentat de conținuturile specifice clasei a IV-a la disciplina
Limba și literatura română în al II-lea semestru al anului școlar 2018-2019, punctul
de referință fiind programa școlară. Eșantionul cuprinde un număr de 24 de elevi ai
Liceului Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa. Pe parcurul cercetării am urmărit
dezvoltarea următoarelor competențe specifice, prin diferite activități:

1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte


previzibile;

2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui


personaj imaginar urmărind un set de repere;

2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni


orale;

4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/ dintr-un film/

desen animat / a unei activităţi/ a unei întâmplări imaginate/trăite;

3.2 Obiectivele cercetării

Obiectivul principal al cercetării vizează importanța folosirii metodelor


interactive în cadrul disciplinei Limba și literatura română, mai exact în predarea,
învățarea și evaluarea romanului „Colț Alb” .

 Conștientizarea rolului pe care îl au metodele interactive în cadrul unnei


învățări eficiente;
 Aplicarea sistematică a metodelor interactive conduce spre o învățare
stimulativă, interesantă, motivațională
3.3. Ipoteza cercetării
Ipoteza de lucru este caracterizată de utilizarea, ca tehnici de lucru cu elevii, a
anumitor metode activ-participative atractive.
Astfel, elevii îşi vor forma deprinderi de lucru corecte, care le pune în valoare
aptitudini de comunicare orală şi scrisă, creativitatea, prin dezvoltarea competenţei
de lectură și, de asemenea .
Elevii îşi vor dezvolta totodată competenţa lingvistică şi etică, rezultând o
creștere a randamentul lor şcolar.
3.4. Variabilele cercetării
Variabile independente: programa școlară
Variabile dependente: dezvoltarea interesului pentru lectură, stimularea
capacității comunicative, susținerea motivației elevului în învățare, dezvoltarea
memoriei, atenției, progresul școlar.

3.5 Metodologia cercetării


În cercetarea de față am luat în considerare studiul romanului „Colț Alb” de
Jack London.
Metodele didactice aplicate în cercetarea științifică răspund principalelor
cerințe ale unei investigații și au fost selectate astfel încât să preîntâmpine
eventualele erori de investigare și eventualele erori de prelucrare a materialului
faptic.
Ca metode şi tehnici de lucru, în cadrul cercetării au fost utilizate
următoarele:
 Metoda observației sistematice care mă ajută în urmărirea
modului în care școlarii prezintă judecățile, dacă finalizează sarcinile de
lucru primite.
 Metoda convorbirii semistructurate care include atât întrebări
fundamentale adresate tuturor elevilor, cât și întrebări suplimentare,
generate de contex.
Metoda interviului folosită în finalul cercetării.
 Metoda analizei produselor activităţilor – compuneri, desene,
creaţii literare, sau de orice fel, obiecte realizate, modul de rezolvare a unor
probleme etc. – furnizează informaţii despre însuşirile psihice ale
persoanei, constituind reale surse de cunoaştere ştiinţifică a individului.
Produsul activităţii devine un fel de oglindă a creatorului său, iar prin analiza
psihologică a obiectului, aflăm multe lucruri despre însuşi creatorul său.
Cu ajutorul acestei metode putem cunoaşte atât caracteristicile psihice ale
unor persoane în viaţă, cât şi ale unor personalităţi dispărute. Toate produsele
activităților se regăsesc în portofoliul fiecărui elev.
 Experimentul reprezintă o observaţie provocată, controlată, iar
conceptele de bază pe care le implică sunt: variabile, situaţie
experimentală, manipulare experimentală.
În cercetarea mea am optat pentru experimentul psiho-pedagogic.
Experimentul psiho-pedagogic este o formă particulară a experimentului
natural, utilizată în cadrul procesului instructiv-educativ.
El poate fi:
 constatativ, urmărind consemnarea situaţiei existente la un
moment dat;
 formativ, urmărind introducerea unor factori de progres în
vederea îmbunătăţirii performanţelor.
Testul este o probă relativ scurtă, standardizată, care vizează determinarea
cât mai exactă a unor însuşiri psihice.
Cercetarea a fost structurată și desfășurată în trei etape:
 Etapa constatativă impune cunoașterea nivelului de cunoaștere
al eșantionului de lucru și constă în recoltarea datelor de start, pe bază de
teste, probe de control.
 Etapa experimentală reprezintă etapa fundamentală a
cercetării, are un caracter instructiv/formativ. În această etapă a fost
introdusă variabila independentă.
 Etapa finală este etapa în care sunt evaluate rezultatele finale
raporate la rezultatele inițiale, pentru a refiefa diferențele obținute și
evoluția elevilor.

Instrumentele de cercetare
Pentru obținerea informațiilor necesare aflării nivelului de cunoștințe și
compentențe ale efectivului de elevi, al comportamentelor și nivelul de implicare al
acestora în procesul educativ, am folosit ca intrumente de cercetare:
 teste de evaluare;
 fișe de lucru.
ETAPA CONSTATATIVĂ
Fiind vorba de o cercetare experimentală am realizat o testare inițială a
elevilor, pentru a stabili gradul lor de interes pentru lectură, cât și anumite noțiuni pe
care aceștia și le însușesc în urma parcurgerii unei cărți noi. Această etapă are rolul
de constatare a nivelul de cunoștințe existent în momentul inițierii experimentului
psihopedagogic/didactic pentru eșantionul experimental.
Făcând referire la titlul lucrării mele de licență „Răutatea și bunătatea umană
în Colț Alb”, am încercat ca în testul aplicat în etapa constatativă să aflu care sunt
valorile morale desprinse din cărțile citite, cât și anumite învățături. Testul inițial
cuprinde 5 itemi, concepuți pentru a putea fi interpretați statistic.
1. Din lista de mai jos, bifați cărțile pe care le-ați citit.
o Al. Mitru- Legendele Olimpului; Din marile legende ale lumii
o Ana Blandiana- Întâmplări din grădina mea; Întâmplări de pe strada
mea
o Astrid Lindgren-Pippi Şoseţica
o Calin Gruia – Poveşti
o Cezar Petrescu- Fram – ursul polar
o Ion Creangă- Amintiri din copilărie
o Jack london- Colț Alb

2. Personajul vostru preferat preferat se numește?


............................................................................................................................

3. Care sunt valorile morale din lista de mai jos care se regăsesc în construcția
personajului vostru preferat?
o Cinstea;
o Bunătatea;
o Respectul;
o Sinceritatea;
o Solidaritatea.

4. Dați exemplu de o învățătură/morală pe care ați desprins-o din paginile cărților


citite.
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

5. Făcând un exercițiu de analiză a propriei persoane, specificați care este


valoarea morală pe care considerați că o dețineți? Dați exemplu de o situație
în care ați dat dovadă de această însușire a voastră.
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
În cadrul orelor de lectură dedicate cărții „Colț Alb”, pe tot parcursul etapei
experimentale, la eșantionul experimental, am avut în vedere utilizarea metodelor
de stimulare a învățării interactive și, de asemenea, am parcurs împreună cu elevii
paginile cărții ajtându-i pe aceștia să citească expresiv, conștient, activ, corect și
fluent.
Încă din clasele mici, profesorul pentru învățământ primar trebuie să
urmărească formarea și, apoi, să monitorizeze dezvoltarea capacității de lectură a
elevilor. Cercetarea realizându-se la clasa a IV-a , elevii au deja însușit actul citirii,
astfel, aceasta s-a putut realiza sub o serie de modalități care au ajutat elevii să
dobândească o mulțime de competențe.
ETAPA EXPERIMENTALĂ
În perioada de început a cercetării experimentale, cu ocazia aniversării
autorului romanului „Colț Alb”, Jack London, pe data de12 ianuarie, am organizat
un medalion literar.
Medalionul literar reprezintă activitatea consacrată aniversării unui scriitor.
Dintre acțiunile pe care le-am realizat împreună cu elevii enumăr:
 Scurtă povestire a biografiei și bibliografiei lui Jack London, pe baza
unei prezentări power point, folosindu-mă astfel și de mijloace
moderne de învățământ.
 Prezentarea cuprinsului romanului „Colț Alb”- romanul cuprinde 25
de capitole, fiecare având câte un titlu sugestiv:
 Pe urmele prăzii;
 Lupoaica;
 Strigătul foamei;
 Lupta colților;
 Vizuina;
 Puiul de lup cenușiu;
 Zidul lumii;
 Legea cărnii;
 Făcătorii de foc;
 Robie;
 Paria;
 Pe urmele zeilor;
 Legământul;
 Foametea;
 Dușmanul rasei lui;
 Zeul nebun;
 Domnia urii;
 Moartea agățată;
 Neîmblânzitul;
 Zeul iubirii;
 Călătoria cea lungă;
 Ținutul din miazăzi;
 Domeniul zeului;
 Chemarea speciei;
 Somnul lupului.

Medalionul literar s-a încheiat cu realizarea unei expoziții de desene pe care


elevii le-au realizat după opera scriitorului.
Deoarece romanul este unul complex și cu o oarecare dificultate de parcurgere,
am considerat că prin folosirea memoriei vizuale elevii pot să-l înțeleagă mai
ușor, astfel, următoarea activitate pe care am realizat-o pe parcursul cercetării a
fost proiecția filmului „Colț Alb” adaptat după roman.
Pentru a observa dacă vizionarea filmului a fost benefică în învățarea
romanului, le-am aplicat elevilor un chestionar cu cinci întrebări, iar răspunsurile
lor le-am interpretat statistic, după cum urmează:

1. Considerați acțiunea filmului „Colț Alb” ca fiind interesantă?


 DA

 NU

2. Personajul dumneavoastră preferat este:


 Colț Alb

 Lip-Lip

 Limbă-de-Pește

 Kiche

3. Ce culoare avea blana lui Colț Alb?

 Albă

 Cenușie

 Maronie

4. La câți pui a dat naștere lupoaica?


 Doi

 Trei

 Unu

 Cinci
5. Care a fost prețul primit de către indianul Castor Cenușiu la
vânzarea lui Colț Alb?
 Mulți bani
 O ladă de wisckey

 Nu a primit nimic

La prima întrebare: Considerați că acțiunea filmului „Colț Alb” este


interesantă?, din totalul de 24 de elevi, toți cei 24 au răspuns afirmativ.

1. Considerați acțiunea filmului „Colț Alb”


ca fiind interesantă?

0%

DA
NU
100%

A doua întrebare din cadrul chestionarului a vizat alegerea personajului


preferat din roman dintre cele patru variante propuse. Cei mai mulți elevi au ales ca
personaj preferat pe puiul de lui cenușiu, Colț Alb. Le-am cerut elevilor să
argumenteze oral alegerea făcută, iar principalul motiv pentru a-l alege personaj
preferat a fost calitatea cea mai de preț a puiului de lup, și anume, devotamentul față
de stăpânul său.

2. Personajul dumneavoastră preferat este:

8%
13% Colț Alb
Lip-Lip
Limbă-de-Pește
17%
62%
Kiche

Cea de a treia întrebare a testat atenția elevilor pe parcursul vizionării


filmului. Pentru a afla dacă ei au urmărit acțiunea acestuia, le-am cerut să răspundă
la întrebarea: Ce culoarea avea blana lui Colț Alb? Aceasta este o întrebare capcană,
deoarece din numele personajului principal, ar fi putut fi induși în eroare alegând
prima variantă propusă.
3. CE CULOARE AVEA BLANA LUI COLȚ ALB:

maronie
albă
17%
21%

cenușie
62%

Analizând răspunsurile date de elevi, observăm că mai mult de jumătate, mai


exact 62% au răspuns corect, ceea ce înseamnă că au urmărit filmul cu atenție.
De asemenea, întrebarea cu numărul patru face apel tot la atenția elevilor:
La câți pui a dat naștere lupoaica?

La câți pui a dat naștere lupoaica?

27%

59% 7%
7%

doi trei unu cinci


Analizând statistica graficului, observăm că din totalul efectivului de 24 de
elevi, doar 6 dintre ei un au știut răspunsul corect al întrebării, 59 % alegând varianta
cea bună.
Ultima întrebare, cea cu numărul cinci Care a fost prețul primit de către
indianul Castor Cenușiu la vânzarea lui Colț Alb? Este una de dificultate mai mare,
răspunsul ei fiind evidențiat în partea finală a filmului. Din răspunsul elevilor, ne
putem da seama câți dintre ei și-au păstrat curiozitatea și și-au concentrat atenția
spre acțiunea finală și deznodământul filmului.

5. Care a fost prețul primit de către indianul


Castor Cenușiu la vânzarea lui Colț Alb?

10%
28%
Mulți bani
O ladă de wiskey
Nu a primit nimic

62%

Spre satisfacerea mea, un procent de 62% din totalul de 100% a răspuns corect
la această întrebare.
La sfârșitul chestionarului, din discuția cu elevii, am desprins următoarele
concluzii:
 Elevii consideră că este un mod eficiente de a învăța vizionarea unui film
 Acțiunea filmului a fost interesante și le-a stârnit curiozitatea, ei așteptând cu
nerăbdare să vadă ce se întâmplă în final cu ăuiul de lup cenușiu.
 Majoritatea elevilor nu au un animal de companie, dar și-ar dori un câine
curajos și devotat care sa le fie credincios.
 Recomandă cadrelor didactice să desfășoare cât mai multe activități de acest
gen pentru că sunt interesante, dar și relaxante în același timp.

În următoarele etape ale cercetării, m-am axat asupra lecturării romanului. Le-am
prezentat coperta cărții și am discutat despre design-ul acesteia. În urma vizionării
filmului, elevii mi-au spus ca este una reprezentativă și sugerează foarte bine
acțiunea petrecută în roman. Ca și sarcina, le-am cerut să realizeze pe echipe de câte
șase elevi o copertă potrivită romanului. La sfârșit, prin metoda turului galeriei, am
ales cea mai frumoasă lucrare (ANEXA ). Deși au văzut filmul, elevii au fost curioși
să afle elementele noi și întâmplările relatate mai complex, prin citirea integrală a
romanului, care s-a realizat cu ajutorul unor diverse modalități distractive și totodată
noi pentru elevi. Acestea au fost:
Citirea în gând contribuie la dezvoltarea memoriei vizuale și la o
independență în citire. Pentru a le trezi curiozitatea elevilor, le-am solicitat ca
activitate de lectură suplimentară să citească în gând, primele zece pagini ale
cărții, selectând din conținutul fiecărei pagini câte un cuvânt, la alegere. În etapele
anterioare, cu ajutorul cuvintelor selectate, fiecare elev a realizat o compunere,
astfel, pe lângă dezvoltarea memoriei vizuale și a curiozității, această activitate a
ajutat elevii să-și dezvolte și imaginația creatoare. (ANEXA)
 Citirea în lanț a enunțurilor asigură exersarea citirii de către tot
efectivul clasei. În cadrul unei asemenea activități, întreaga clasă a fost atentă la
text, s-a concentrat la activitate și de asemenea, au fost antrenați toți elevii.
 Citirea selectivă asigură evitarea învățării mecanice, controlează
atenția elevilor. Acest tip de citire se poate realiza cu voce tare sau în gând, fiind
urmată de o activitate independentă referitoare la selecția operată. Activitatea s-a
realizat sub formă de joc cu următoarele sarcini:
 Citiți din text doar cuvintele formate din două silabe.
 Citiți enunțurile care au semnul exclamării.
 Citiți numele personajelor care apar în rândurile paginii.
 Citiți a treia propoziție din pagină.

Elevii citesc activ și


conștient, focalizându-și
atenția asupra celor citite.
Elimină memorarea
textului. Atenția elevilor se
îndreaptă spre anumite
puncte de interes și le
Citirea selectivă permite selectarea
contribuie la conținuturilor.
îmbunătățirea urmtoarelor
aspecte:
Citind selectiv, elevul
este capabil să extragă ceea
Ordonează ideile ce i se cere din text și să-și
îndrepte atenția asupra
din mintea elevului. ideilor importante, ajutândul
să nu se piardă în prea multe
detalii.

Citirea pe roluri se aplică în cazul textelor dialogate și este un


procedeu solicitat și îndrăgit de elevi. Am ales capitolul XVIII al romanului, și
anume „Moartea agățată”, deoarece în acest capitol textul conține mai multe
replici ale personajelor, precum Frumosul-Smith, Matt, Scott. Am încurajat elevii
să-și moduleze vocea în funcție de replica personajului și să molosească mimica
și gestica.
 Citirea alternativă se realizează prin lectura unui enunț cu voce tare,
apoi următorul în gând sau în șoaptă. Aceasta nu este singura modalitate de
realizare a citirii, am aplicat și următoarele mdouri: o propoziție este citită stând
pe scaun, cealaltă în picioare, într-un picior, cu mâinile sus, etc. Întreaga oră s-a
transformat într-o joacă, iar pe lângă faptul că elevii au reținut ideile principale
ale textului, au fost atenți la fiecare propoziție, observând semnele de punctuație
utilizate de autor, pauzele făcute în scris, ei s-au și distrat.
 Citirea în ștafetă are rolul de a menține atenția elevilor și oferă
acestora posibilitatea de a-și numi continuatorul la citire. Înreaga oră este
distractivă, iar acest tip de activitate antrenează întreg colectivul de elevi,
deoarece fiecare copil își așteaptă rândul, fiind atent la parcurgerea textului. Celui
care nu a fost atent i se aplică o pedeapsă, spre exemplu: să recite o strofă dintr-o
poezie, să numească trei verbe, să compună o rimă, etc.
În urma lecturii romanului, consider că cea mai frumoasă și de preț modalitate
de a citi a fost citirea cu plăcere. Întrebându-i pe elevi prin vot, în ce mod ar
alege să parcurgă acțiunea unei cărți, vizionând filmul, sau citind cartea, am fost
bucuroasă să constat, că dintr-un număr de 24 de elevi, 20 dintre ei mi-au răspuns
că preferă să citească. Răspunsul a fost anonim, iar elevii au notat propria lor
părere pe bilețele. Interpretând statistic răspunsul, putem observa următoarea
diagramă:
CUM ANUME AȚI PREFERA SĂ
PARCURGEȚI ACȚIUNEA UNEI
CĂRȚI?

Vizionând filmul

Citind cartea

Vizita la bibliotecă
Pentru a putea avea cartea la îndemână, am mers cu elevii la bibliotecă și le-
am dat elevilor exemple de următoarele motive pentru a vizita bibliotecile:
 Bibliotecarii sunt sufletiști și au interes autentic să-i ajute cititorului să
găsească totul de ce are nevoie.
 Biblioteca e un spațiu liniștit și senin.
 Cărțile din biblioteci conțin comori de înțelepciune, la care avem acces
gratis și care ne ajută să avem o viață mai valoroasă.
 Fiind înconjurat de cărți, cadrul din interiorul bibliotecii dă posibilitatea
cititorului de a se concentra.
 A citi este gratis.
 Elevii pot socializa și împărți păreri și cu alți cititori.

În urma vizitării bibliotecii, elevii au fost foarte încântați, unii dintre ei,
propunându-și ca în fiecare weekend să împrumute câte o carte.
Ca și provocare, i-am îndemnat ca la finalul lecturii romanului să-și exprime
opinia pe un bilețel realizat sub forma unui semn de carte, astfel următorul cititor
poate afla opinia celorlalți cititori și totodată, poate folosi semnul de carte (ANEXA)
Deoarece autorul folosește și unele neologisme sau cuvinte cu un grad de
înțelegere mai ridicat care nu se află în vocabularul unui elev de clasa a IV-a, am
consultat împreună ci elevii, atât notele de subsol ale paginilor, cât și dicționarul. Tot
din cadrul bibliotecii instituției de învățământ, am împrumutat Dicționarul Explicativ
al Limbii Române (DEX), astfel, am recapitulat acțiunea de a căuta sensul unui
cuvânt în dicționar, dar elevii au și realizat enunțuri cu noile cuvinte învățate. Spre
exemplu, un cuvânt la care elevii au întâmpinat greutăți de înțelegere a fost: sabot
(încălțăminte primitivă făcută din lemn scobit).

Jocul literar

Jocul literar îmbină forma ludică de desfășurare cu conținutul literar. În


structura unei lecții, poziția jocului literar poate fi diferită : în partea introductivă, pe
parcursul lecției sau în partea finală.

Jocul literar propus elevilor trebuie să îndeplinească mai multe caracteristici:


 Să stimuleze interesul elevilor pentru citit.
 Să țină cont de particularitățile de vârstă.
 Să nu repete conținutul altor activități.
 Să se adreseze tuturor elevilor.
 Să se desfășoare în forme antrenante.
 Să stimuleze spiritul de competiție, colegial.
Din punctul de vedere al conținutului, jocurile literare pot solicita elevii
în mai multe direcții:
 Identificarea operei literare pe baza ascultării unui
fragment.
 Identificarea personajelor, momentelor acțiunii pe
baza unor ilustrații.
 Continuarea narațiunii întrerupte.
După ce elevii au parcurs integral cartea „Colț Alb”, pentru a evalua
cunoștințele pe care le-au acumulat, prin joc, am realizat o serie de activități, ca de
exemplu: am citit un fragment din carte, iar elevii au recunoscut capitolul din care
face parte acest fragment, o altă activitate atractivă pentru elevi a fost atunci când
unul dintre ei a interpretat o replică a unui personaj, iar clasa a identificat cărui
personaj îi aparține. Astfel, am folosit ca metodă, jocul de rol.
Metoda cubului presupune divizarea clasei de elevi în grupuri de 4-6 elevi.
Fiecare grup are pe masa de lucru un cub pe fațetele căruia scrie: „Compară”,
„Descrie”, „Asociază”, „Argumentează”, „Analizează”, „Numește”.
Metoda cadranelor este o metodă a gândirii critice care presupune trasarea
pe mijlocul foii a două drepte perpendiculare, astfel încât să se formeze cele patru
,,cadrane” şi în care elevii vor nota informaţiile solicitate.
Varianta de cadrane folosită în lecția „Colț Alb” de Jack London (ANEXA), este:
 Cadranul I: Cine este Colț Alb?
 Cadranul II: Cum arată Colț Alb?
 Cadranul III: Cum se comportă Colț Alb?
 Cadranul IV: Ce se întâmplă cu el la finalul cărții?
Metoda ciorchinele este o tehnică care exersează gândirea liberă a elevilor
asupra unei teme și facilitează realizarea unor conexiuni între idei deschizând căile
de acces și actualizând cunoștințele anterioare.
Această metodă am aplicat-o cu succes în cadrul lecțiilor de lectură, în următorul
mod:

Autorul.:
.................
.................
....

Morala carții:
..........................
.......................... Colț Alb Personaje
..........................
..........................
..........................
....
În cadrul lecțiilor de lectură a cărții „Colț Alb”, am urmărit formarea și
dezvoltarea:
 Capacității de a folosi instrumente de lucru adecvate
înțelegerii textului: note de lectură, dicționarul.
 Deprinderii de a realiza primii pași în analiza textului
literar si nonliterar:
 deprinderea informațiilor de detaliu dintr-un text citi
literar;
 identificarea ideilor principale;
 sesizarea corepondenței dintre text și ilustrații;
 identificarea secvențelor narative, dialogate și
descriptive dintr-un text;
 recunoașterea elementelor de construcție a
comunicării.
CONCLUZII

Finalitatea lucrării de licență este să constate și să amelioreze efectele pe care


demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. În cazul de față, am
vizat importanta dezvoltarea abilităților de lectură. Urmatoarele concluzii au rezultat la
finalul lucrarii:

 Metodele didactice folosite stimulează nivelul de creativitate


al elevilor și îi ajută în descoperirea actului lecturii.
 Metodele interactive de învățare prezintă un grad ridicat de
atractivitate pentru elevi.
 Concepute ca niște activități conexe învățării tradiționale, pot
completa în mod fericit achizițiile de cunoaștere ale elevilor, contribuind
în acesași timp și la consolidarea competențelor de lectură, de exprimare
orală și scrisă.
 Rezultatele elevilor s-au înbunătățit simțitor.
 Gradul de participare al elevilor la lecțiile de lectură este mai
ridicat.
Lectura, ca activitate are rolul de a forma și dezvolta gustul elevului pentru
citit, pentru achizitionarea cunoștintelor despre oameni, viață, realitatea înconjuratoare.
În același timp, lectura contribuie atât la formarea capacității de comunicare, la
îmbogățirea vocabularului, cât și la formarea educației estetice.

În concluzie, obiectivul educațional al cadrului didactic este de a forma elevilor


pasiunea pentru citit, dragostea pentru lectură. Astfel, prin trezirea interesul pentru
lectură, elevii își vor expanda orizontului de cunoaștere și cultural. Educația
permanentă este asigurată prin intermediul lecturii.