Gat 624.191.8:024.18 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 3300/2-85 o. — se consuz01 : 5 PENTRU STUNTA CALCULUL TERENULUIL DE FUNDARE ) 1 TEENOLOGTE : INSIITUTOL ROMAN IN CAZUL FUNDARH DIRECTE Csiicarea afanumerich DE oa STANDANDIZARE ae ‘Qewonannn Foundation ground CALCUL DU TERRAIN PACHET OCHOBANIM FOUNDATION ASALTSIS FOR 60 , St MOTO SHALLOW FOUNDATIONS SOUS Ls FONDATIONS PvE ETD Me + 1 GENERALITATI 11 Obieet Prezentul standard stabileste prescripfiile de-caleul al terenulut de fundare stth aetiu- nea fundatiflor directe. 1.2 Domeniu de aplieare 1.2.1 Prevederile prezentului standard se aptici terenului de fundare, pentru, urmitoarele tipuri de constructit : ~ivile gi social-culturale; — industrial; — agrozootehnice ; — de tip industrial din cadrul amenajirilor hidrotehnice ; — Iueriiri de arti. 1.2.2 In cazul terenurilor de fundare aleituite din piminturi sensibile la umezire, din piimin- ‘turi cu umfliri gi contractii mari, sau din piminturi imbundtifite, trebuie si se aibil in vedere gi prevederile din reglementiirile tehniee specifice referitoare Ja asemenea pliminturi, 1.2.3 Metodele de calcul Ia starea limit de deformatii (conform pet. 3) gi In starea limiti de capacitate portant’ (conform pct. 4) se aplicl in cazul terenurilor de fundare constituite din piminturi. In cazal rocilor stincoase si a rocilor semistincoase se utilizeazi metode de caloul adecvate. 1.24 Prezentul standard nu se refer: Ta calculul terenului sub fundatii de masini; la deformafiile terenului de fundare provoeate de miseiri tectonice, miseiri seismice, alunec&ti de teren, contractii si umfliri ale argilelor, umezirea piminturilor mactoporice sensi ile la umezire, lichefierea.nisipurilor etc. 13 Caleulul terenului de fundare in eazul fundiri directe se efectueaz’ in seopul stabilirii dimensiunilor in plan ale fundafiilor, astfel incit presiunile pe talpa acestora s& aiba. valori aecep- tabile pentru construcfie, atit in ceea ee priveste siguranta cit gi exploatarea normal a ei. 14 Valorile presiunilor pe terenul de fundare se determing, dup caz, fie prin utilizarea ‘presiunilor conventionale stabilite empiric (eaz in care se consider’ implicit indeplinite condi- fille calculului lastarea limit’ de deformagie gi la starea limit de capacitate portant, ca stiri limit& ultime), fie prin efectuarea caleulelor de deformatii sau/si de capacitate portant, pentra verificarea indeplinirii condifiilpr caleulelor Ja starea limita de deformatie sam/si la starea limita de capacitate portant’. 1.5 Caleulul terenului de fundare in eazul fundirii directe se efectueazié diférentiat in functie de: Nerespectarea Standardelor de Stat este urmiriti conform legii, Reproducerea interzisé. sa de importangit a constructiei (conform STAS 10100/0-75); = sistemul static si alektuirea constructiva a structuri; ceringele procestlui tehnologie; — hatuns teremului de fundare; = faza de proiectare. * Impreund ca STAS 9900/1-85 tnloculeste STAS $900-77 si STAS 8916-77, t de TERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTULUI | aprobat ae : e INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Date Intritt in vigoare : | INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, Bd, llie Pintilie nr. 5 BUCURESTI . PROIECTARE 1 DIRECTIVARE Tee cee 1985-11-01 in ConsmRUeT prin inate Construct ~ Bucur 28 Pag. PRETUL LEI 8,00SAS 3300/2-95 a 16 _ Din punot de vedere al efectusitii calculului terenului de fundare, construofiile gi terenu} de fundare se clasific’ astfel : 16.1 Dupi clasa de importanti (stabilit& conform STAS 10100/0-75) : — constructii speciale (din clasele de importanjé I si TI) ; — construcfii obignuite (din clasele de importangs IIT, IV si V). 16.2 Dup’ sensibilitatea Ia tasiri : — construcfii sensibile Ia tasiiri; — construcfii nesensibile la tastiri; Construcfii nesensibile la tasiri, orientativ, se consider’ cele cu : — structura static determinati; — structura in cadre sau mixti (cadre si diafragme) cu maximum gase niveluri avind travei de maximum 6 m gi deschideri de maximum 9 m; ~ struetara cu perepi portanfi(ziditie, panouri mari, diafragme) avind maximum gase niveluri. OBSERVATIE ~ fn accastd categorle, profectantul poate include gf alte construct asemlntoare din pune OBSERVATIE — th 3 -gorle,proiectantul poate Inciade sf alte constructil atematoare din punet 16.3 Dupi existenfa restriotiilor de deformafii in exploatare : = construcfii en restricfii — construefii irk restriefii. 164 Dupi tipul teremului : = terenuri bun terenuri dificile. Terenurile bune se consider cele precizate in tabelul 1. ‘Tabetal 1 a Tipu de teren 1° | Blocuri, polovinigurt au pletrgur! coatinind mat putin de 40% nisfp gi mai putin de 309; arglt, tn conde tunel stratiicati practic uniforme si orizontale (avind hnelinaren mai mick de 10%) Paminturl nistpease, incusiv nisipuri prifease, indesate sau de tndesare medic, in condifille unelstratfieatit practle uniforme sf orizontale Pamtnturl coezive cu plasticitate redusi :nlsipurl argllonse, prafuri nfsipoase si prafuri, aviad e < 0,7 # Jo> l9500.5 10 conditile unel stratifica\it practic untforme $1 orientale 4 | Piminturi coezive ou plastictate medi :nisipurt argiloase, praturlnisipease-arglloase, avind ¢ < 1 Jo 0,5 {in conde une! stratifca\ii practic uniforme $1 erizontale 5 | Pamtnturt covzive cu plastictate mare: argile nisipoase, argile préfoase sl argile, avind ¢ < 1,1 gi fo> 05 1m condifile unet stratifieait practic unilorme $1 orizontale | Roct sttncoase gi semistincoase tn condiile unel stratificall practic nitorme $f orlzontale 7_ | Orice combinatie tntre stratiticatile prectzate la ne. tt. 1 |__| tno ae poset cones retiats organi, conahd mater rane sub 8% 1.7 Stabilirea proliminari a dimensiunilor in plan ale fundatiei se face pe baza presiunil conventionale (conform pet. 2), prin apreciere sau pe baza unor condifii tehnologice, 1.8 Calculul definitiv al terenului de fandare 1.8.1 Caleulu} pe baza presiunilor conventionale (conform pet. 2) se efectueazi in caml inde- plinirii simultahe a urmitoarelor condifii : —constrnefii obignuite, nesensibile la tasiri, flird restricfii in exploatare; — terenuri de fundare’ bune. 18.2 Caleulul la’starea limitd de deformafii SLD (conform pet. 3), se efectueaz inurmitoa- rele situapii 1.8.2.1 Ca stare limit ultima a constructiei : a) in cazal tuturor constructiilor fundate pe terenuri dificile; 2) in camul tutuor constructiilor sensibile la tastiri; 6) in cazul constructiilor speciale, nesensibile la tasiri fundate pe orice tip de teren, eu excepfia rocilor stincoase ; 4) in situafiile aritate la pet. 1.8.1, cind prin depisirea presiunilor conventionale pe talpa fundatiilor si indeplinirea condifiilor ealeulului la SLD, rezulti o dimensionare ‘mai economics @ fundagiei.-8— : STAS 3300/2-85 1.8.2.2 Ca stare limiti a exploatirii normale, in eazul constructiilor ou restricfii in exploatare fundate pe orice tip de teren. 1.8.3 Calculul la starea limit de capacitate portant SLCP (conform pet. 4), se efectueazs in ‘urmitoarele situatii ‘a) pentru toate constructiile fundate pe terenuri dilicile; 5) pentra toate constructile fundate pe piminturi coezive saturate, supuse unor incdreari aplicate rapid; ¢) pentru construcfiile speciale fundate pe roei stincoase; @) pentra toate tipurile de constructii, cind fundafiile transmit incdretri orizontale importante (H > 0,1 V, in care H si V reprezint& componentele orizontali, respectiv verticals, ale inc&retrii pe talpa’ fundatiei) ; ¢) pentru toate tipurile de construcfii, cind fundafiile sint agezate pe taluzuri sau In apro- pierea acestora. 1.8.4 In cazul construcfiilor existente, la care urmeazi s& se modifice substantial regimul de inedreare (prin schimbarea destinafiel, supraetajiri etc.) se efectueazi in mod obligatorin calenlul la stirile limiti de deformatie si de capacitate portant. 1.8.5 fn camul construcfiflor fundate pe terenuri dificile, prevederile din proiect privind imbunSiXtirea piminturilor (prin perni de piimint compactat, eompactare de suprafaya sau de adincime, injectare etc.) se vor justifica prin efectuarea calculului la starea limit& de deformatii ‘atit in ipoteza fundarii pe tercn natural cit gi in cea a fundarii pe teren imbundtait. 1.9 _Valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare si gruparea faetiunilor in conformitate ou stirile limiti posibile ale strueturii in conlucrare eu terenul (starea limit’ ultim’ sau starea limit a exploativii normale) se stabilese conform STAS 3300/1- 110. Caloulul terenului de fundare conform prezentului standard se face in ipoteza variagie plane (liniare) a presiunilor pe talpa fundafiei. OBSERVATIE — La ealeulul tundatitor propri-zise al construchilor tn ansimbla se pot admite gf alte fpoteze de varlatie # presusilor pe talpa fundate 111 In cazuri speciale, proiectantul poate si adopte gi alte metode de calcul al terenului de fandare decit cele menfionate in prezentul, standard, cu justificare tehnico-economiet, 1.12 Btapele calculului terenului de fundare Caleulul terenului de fundare in cazul fundirii directe, in conformitate cu prevederile prezentului standard, comport’ mai multe etape : calculul preliminar (predimensionare) efee- fuat conform pet. 1.7, incadrarea terenului si a constructiei in eategoriile precizate la pet. 1.6 $i ealculul detinitiv care cuprinde verifictri de baz gi, dack este cazul, verifictri special Tn anexa A este dati, orientativ, o sehem’ logic’ a etapelor calculului terenului de fun- dare in cazul fundirii directe. 113 — Standarde conexe ‘Terminologia conform STAS 3950-81 si STAS 3300/1-85. Principiile generale de calcul conform STAS 3300/1-85 Clasificdrile referitoare la piminturi conform STAS 1243-83. 2 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE PE BAZA PRESIUNILOR CONVENTIONALE 24 — Lacalculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conven- ie si se respecte condififle : — Ia incaredri centrice : Pet € Beow $i Pir < 1,2 Peone = Ia inelredri eu : = excentricitiji dupi o singuré direotie : Por ume 1,2 Peow i gruparea fundamentala ; Pirwox< Lyf Peow In gruparea special’ ; ~— excentricitati dup% ambele direct Peruse < Tot Poon in gruparea fundamental’; Plimax< 1,6 Peony in gruparea special’. in care Pun Br presiunea medi verticals pe talpa fundafiel provenit% din ineiredrile de Caleul din gruparea fundamental, respectiv din gruparea speciali; Peone presitnea conventionali de calcul, determinat’ conform anexei B. Presi Proues Presiunea efectiv’s maxima pe talpa fundatiei provenit% din incdrearile de calcul din gruparea fundamental, respectiv din grupares special’ 2.2 Pentru pimintwri foarte compresibile stabilirea pretiminard a dimensiunilor fundatiei se poate face pe baza valorilor pays minime pentru clasa respectivis de piniut, dar este wbliga- torle verificarea ulterioar’ la stitile limit de deformatii si de eapacitate portantSTAS 3300/2-85 -4- in categoria piminturilor foarte compresibile se cuprind : nisipurile afinate si piuins turile coezive ou Tc < 0,5 sau cu ¢ mai mare decit limitele superioare indicate in tabelul 17 la categoria respectiva de’ pamint. 23.” Dimensiunile in plan ale fundatitlor se stabilese astfel ca rezultanta inedreétilor prove: nite din actiuni din grupiri fundamentale si fie aplicatd in cadrul simburelui central. Pentru situatiile in care in gruparea fundamentalt intervin solicitari orizontale importante, nepermanente, se admite ca rezultanta inedredtilor si se aplice in afara simburelui central cu condifia ea seetiu: nea activi a tilpii fundatiei si nu fie mai mick de 80% din aria total’ a acesteia. 3 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII 3.1 Prin calculul terenului de fundare la starea limit’ de deformafii trebuie si se asigure Tespectarea condifiilor : _ - A, <3, in cazul unei verificdiri la starea limit ultim’ SLU; A, < 4, in cazul unei verificdiri 1a starea limit’ de exploatare normali SLEN in care A, deplastiri sau deformatii posibile ale construotiei datorate tasirilor terenului de fun- dare, caloulate eu ine&relri din gruparea fundamental’ pentru SLU; 4, aceeasi semnifieatie ca si 4, calenlate cu ineérediri din gruparea fundamental pentru SLEN; A, deplastri sau deformiri de referin{ admise pentra structur’, stabilite de proiee- tantul strueturii; in lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi Iuate in consi- derare, orientativ, valorile speeifieate in anexa C pentru construcfii neadaptate in mod special in vederea, preludrii tasirilor neuniforme ; 4, deplasiiri sau deformiri admise din punet de vedere tehnologic, specifieate de pro- iectantul tehnolog. 3.2 Caleutnl la starea limi prevazute la pet. 3, 3.2.1 Se consider e& deformatia suprafejei terenului de fundare coincide, in fiecare punct, cu deformajia tilpii de fundare, prin pistrarea permanent a contactului intre aceste” dou elemente. de deformatie conform prezentului standard se face in conditiile 1s B27. 3 Sub actiunea inciredrilor verticale transmise de constructii' sia altor supraincitretiri (rambleuri, depozite de materiale ete.) se ia in considerare numai deplasarea pe vertical’ a terenului de fundare (tasarea). 3.2.3 Tasarea unui strat se consider compusi din: — tasarea instantanee, datorité preponderent schimbiirii instantanee de forma sub volum constant, precum si deforma{iei bruste de volum (reduecerii volumulti de goluri) in eazul pamin- turilor nesaturate — tasarea din consolidarea primar, datoritt reducerii progresive in timp a volumulni de goluri si disiparii excesului presiimii apei din poris — tasarea din consolidarea seeundari, care se poate produce in anumite situatii prin deformarea lent a pimintului sub efort constant, dupa disiparea completit a presiunii in exces a apei din pori. Deformatiile terenului calculate conform prezentului standard reprezinti deformatii finale rezultate din suma tasiirii instantanee gi a tasirii din consolidarea primar‘. In cazul in care este necesari evaluarea independent a acestor componente, ea §i in situatiile in care apare posibili. producerea unor tasiri importante din consolidarea secundari, se folosese metode de caleul corespunziitoare. . Oportunitatea calculului evolufiei in timp a tastirii din consolidare primard se apre- ciazii in functic de grosimea straturilor coezive saturate (avind S, > 0,9) cuprinse in zona activa a fundatiei (definit’ conform pet. 3.5), de posibilitatea de drenare a acestorstraturi, de valorile coeficientului de consolidare ¢, (determinat conform STAS 8942/1-84) precum si de viteza de crestere a presiunii pe teren, ‘in faza de executie si de exploatare a construetiel ‘Tasirile din consolidare secundari pot apare numai la unele piminturi coezive. Capa: citatea piminturilor de a suferi tasiri din consolidare secundar’ sub efortul transmis stratului de inedredrile exterioare se apreciaza in functie de valoarea coeficientului de consolidare secun- Gari ¢, (determinat conform STAS 8942/1-84), avind in vedere prevederile din tabelul 2 Tabetal 2 Compresibititates secinaara a pimfntulut <0.004 foarte mick 0,004...0.008 | mick 8.008 °. 0,018 | edie 8,016 -0,032 | mane 0.083 foarte mareSho STAS 3300/2-85 3.2.4 Caleulul tasiilor probabile ale terenului de fundare se efectueazii in ipoteza compor ‘tirii terenului de fundare ca un mediu liniar deformabil 3.2.5 In caleulul tasirilor probabile ale terenului de fundare trebuie Inate in eonsiderare + influenfa, eonstruetiilor invecinate 5 — supraineirearea terenului din imediata vei forme, depozite de materiale cte.). tate a fundatiilor (umpluturi, plat- 3.2.6 Aetiunile se iau in gruparea fundamentakii, 3, Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau cu valorile de calcul, stabilite conform SPAS 3300/1-85. Valorile de calcul ®, ¢ si-y se determin’ corespunziitor unui nivel de asigurate a = 0,85, 3.3 Caleulul deformatiilor probabile ale terenului de fundare Pentru efectuarea caleulului trebi — pentrn fundatii ineireate contri indeplinite condifiile : 1 =P nitric pentrn fundatii inedreate exe Puy S Pps Psuae <1 p.) presinnien medie vertical pe talps fandatici, proveniti din inediredrile de calewl din mupatea, fundamentals Peran presiunea maxima vertical pe tatpa fundatiei proveniti din inediredile, de enleul din sruparea fundamentald, in cazttl excentricititit dup’ o singur’ direeties Foran presitinen maxim vertieakt pe talpa fandaliei provenitt din incdredrile de calcul fin gvuparen fundasnentaki, in_eazul excentricitétii dup’ ambele directiis po, presiunea eorespunzitoare unel estinderi limitate a zonet plastice in tevenul de Tndare, caleulatt conform pet. 3.3.1 32.1 Prosinuca p,, pontin fundatii eu forma dreptanghiulari in plan se ealeuleazt en rela. tile: penten constrmetii find subsol yy BN, a Nebo) KPa pentrn constructit ew subsol moc kPa vy, vorfieient at colton toe, confomn tabula 35 Bata ea fa pt funda ntra fa de fui, Kl ta dh Stiprasareina de calcul ly nivelul talpii fandatici kx exteriorul si respeetiv inte: higral fundatiel de subsol, in kilopaseali ; ‘ valoarea de caleal a coeziunit stratului de pimint de swh talpa fun kilopaseali ._¥, covticienti adimensionali in funetie de valu: interioari a tereuuksi de sub talpa tundati in ade caleul a unghiului de freeare conform tabelulni 4 onseavathy P Se admite detemuinaren neesten eaten funda (ils edror Karn in phe dif’ de aint se ia valonrea 12 > VE, in care F hiv deeptumghi Peston tap de fred Qt 9 form le coré sa ee ptigon re ate sapeatata (atpal taadatiek de form a 2 WElnneasupeasiesinite as eel (jefe 1 86 faw 1 consis viene pit fundatie orseoal sialle savetid ew earveter permanent ate paint sist deasuprSTAS 3300/ Tabetst 3 Denuinirea terenuh de fundare m 1 | Bolovanisurt cu interspatille umptate cw nisip, pierisurt si nisipari ew exeeptia aisiparilor fine 51 pritease 20 2 | Nisipurt tine roecate sau wmede (Sp¢ 0.8) _= foarte mede sai saturate (S, 0-8) 3 | Nisipor! pritoase | as Toseate san tinde (Sp < 0.8) = foarte umede sam saturate (8, > 0.8) te 4 | Botovaniguri si piteisuri cu intespatiile umptute eu piminturl coczive ev te > 0.5 1 Pinatnturi covrive eu te 30.5 6 | Botovaniurt si picteiurl ow interspatfle winplute ou phminturi cocsive ew fe < 0.5 ut Pamuinturi everive ex Te = 0.58 a Tabet 4 3.3.2 In canal in care in cuprinsnl zoned active (definiti conform pet. 3.5) luo adincime ¢ misuratit de la talpa famdatie’, apare tm strat foarte compresibil (avid E =< 5000 kPa), trebnie ‘SB se verifice relatia oe bee © Pp fn care 6, efortul unitar vertical transmis de fundatie Ia cota z, in dreptul eentrului fundajiei determinat conform pet, 3.7.1 (relatia 3), in kilopases Cae presiunea geologic la cota 2, in kilopaseal Dae Presiunea py la cota 2, caleulati cu relatiile de ta pet. 3.3.1 pentra o fundatie eon- ventional de lajime B,, fundati pe stratul foarte compresibil, in kilopascali Fatura Ba fundajiet convenjionale se calenteazi eu relafia ‘pi in care Lb m1 STAS 3300/2-85 B latura mic a fundatiei reale, in metri; T lntura mare a fundatiei reale, in metri ; p. efortul unitar net media pe talpa fundafici reale, caleulat conform pet. 9.6, in Kilo- pascali, 3.4 Caracteristicile de compresibilitate ale straturilor de piimint, care intervin in ealeulul Geformafillor probabile ale terenului de fundare sint urmitoarele vmodulul de deformatie liniar&, B (in kilopascali) : = modulul de deformatie edometric, M (in kilopascali) ; — eoeficientul de deformatie lateral (coeficientul lui Poisson) v. 3.41 Pentru calcule definitive la constructiile incadrate in clascle de importanta 1 si U1 (conform STAS 10100/0-75) se recomand ca modulul de deformatic Tiniard Fs’ se. determl Je teren prin incfieare ou placa, in sondaje deschise sau in foraje, conform STAS 8942/3-84- 3.4.2 tm lipsa inceretirilor corespunziitoare de teren, pentru caleulul deformatilor in faze preliminare de proiectare la constructiile din clasele 1 'st 11, eft gf pentru ealcule definitive la Ponstrucfille din clasele III, IV si V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformatic SGomotrie determinat conform STAS 3942/1-84, corectate conform prevederilor de la pet. 3.4. 8.4.3 tn aceleasi condifii ca la pet. 3.4.2 se admite determinarca indireeti a valorilor modu fila de deformafie liniaré E, pe baza unor corelait stabilite cu dotele altor tipuri de ineercdri pe teren (incereari presiometrice, penetrare static gi, in terenuri necoezive, penetrarea dina mic). 3.4.4 fn cazul amplasamentelor cu stratificatie uniform’, dack se dispune de valori ale task Hier efective misurate la constructii existente, modulul de deformatie liniar& se poate stabili prin ealoul invers, pe baza deformafiilor misurate ale straturilor de plimint. Aceste valori ale Piodulului de deformatie # pot fi utilizate in calculul tasirilor probabile ale wnor constructii Proicctate, ou conditin verifie&rii uniformitétii caracteristiellor fieclirui strat prin sondaje exe Sutate pe ‘amplasamentul fiecirei noi constructii. 3.4.5. In condifiile specificate Ia pet. 3.4.2, modulul de deformatie liniari B se poate deter- mina pe baza valorilor modulului de deformatio edometrie M, eu relafia: B=M,M kPa in care AM valoarea de calcul a modulului de deformatie edometzic pentra stratul respectiv, Yeterminaté in intervalul de presiuni cuprinse intre presiunes geologic’ existent’ Ianivelul probei (e,,) si presiunes medie ce apare in stratul comprimat in urma ined cfrii fundatiei (cy, + of), in kilopascali s M,coeficient de corvctie pentru trecerea de Ia modulul de deformatie edometric 1a Snodulul de deformatie liniar’ (determinat pe teren cu placa). Valoarea coeficien- {alut M, se determin experimental ; in cazul in care nu se dispune de asemenea date, valorile Mf, se pot adopta, orientativ, conform tabelulai 5. Pentru piminturi prifoase gi argiloase avind Z~-<0,5 sau'e > 110 daek nu se dispune de date experimentale, 8 poate accepia Mf, = 1. Tabet 5 Tndlele porllor Denumlzea pimminturior te Nisipurd, (eu_exeepila nisipulul argits) 7 [Nisip argitos prat nisipos, argilé nisipoast | 0.00...1,00 | 1.6 Ls 1,0 = Prat, prot argilos,argild prifoast Argilh, argh gras 3.4.6 1m lipsa unor valori determinate conform pet. 3.4.1 +++ 3.4.5 gi numai pentra evalua- Tea preliminar’ a deformatiilor terenului do fundare, se pot folosi valorile orientative ale modu- Tului B precizate in STAS 3300/1-85.STAS 3300/2-85 —8- 54.7 Coeficientul de deformatie lateralt v poate fi adoptat cu valorile precizate in tabelul 6, ‘Tabelul 6 | Denumirea pimtnturilor Bolovingurt ¢f pletrigurt Nisipar (inctusly nistpurtprifoase si nisipurl argi- Joass) Prat, prot argtos,argiltnisipoast, argili prifoast | Pests praf argilos, agit nlsipoast, arglté prifoas | 32, Pons activa tn cuprinsul cdreia se calculeaz’ tasarea straturilor se limiteazi la adin- gimes ~* sub talpa fundafiei, Ia care valoarea efortului unitar vertical 6, datorar hake fundofiel (determinat conform pet. 3.7.1) devine mai mie decit 20%, din preslanen protect ©n la adincimea respectiv’ : S02 0,4 a Pentru fundajiile avind in plan forma dreptunghiularé sau circulars, adincimea zonei forme oi ayboate determina eu ajutoral graficelor din anexa D, in funchie de presiunea neti, forma gi litimea fundatici. Bok itt jituatia im care limita inforioar’ a zonei active, stabilith conform pet. 3.5, rezulth im cuprinsul unui strat avind modulul de deformafie liniard mult mai redus dest al craton sae rar, au avind E < 5000 kPa, adincimea 2 se majoreazS prin includerea.acestut strat, sau pind la indeplinirea condifiei : <0) on @) Bae coalt cuttin care in euprinsul zonei active stablit conform pet, 8.5 apare un strat prac- ce imcompresibil (# > 100000 kPa) gi existh siguranfa oi in euprinsul acestitia — ping lepde since corespunzitonre atingerii eonditiei (1)—nu apar orizonturi mai compresibile, adineien zonei active se limiteazi la suprafata acestul strat, 5.6 Efortul unitar uet mediu p, pe talpa fundafiei se calculeaas cu-relatiile: Pu=P~y- Dy kPa fn caro p= 2 4 Q suma inetredrilor de calcul provenite din construetie, in gruparea fundamental (conform pet. 3.3), in kilonewtoni; A’ suprafaja in plan's tilpii fundatici, im metri pitrati; Y greutatea volumicé medie a pimintului situat deasupra nivelului tilpii fundagiei, in kilonewtoni pe metru cub; Dy adincimea de fandare, in metri. OBSERVATIE ~ ta earul gropllor de fundare cu lilo mari (B > 10 m),exccutate tn terenurteoezive, end ist posiitatca ca funda sipatori af se unite dupa cxeavare, carl anilar net wegen gee Sa fe accepts Pa ‘rk a considera efctul de descircare al greutdtilpimtntula!excavat, In acestcaz, pentru calculi tailor tn domeniul de prestuni p < ¥-Dy, se pot utiliza vaforile modulutut de deformatie Unerd la dextecee Benen iminate conform STAS 8043/3.64 3.7 __Tasarea absolut probabil a fundatiilor izolate san continue s ge dimensiunile in plan ale fundatiei si de conditiile de stratificatie de fonmitate cu pet, 3.7.1 san 3.7.2, {inind seama gi de influenta fundafiilor inedredrii terenului in vecindtatea fundatiei, conform pet. 3.7.3. Sr up asatea absolutt probabil a fundatiilor, eu excepfia eazwrilor previzute la pet, 3.7.2, Se caleuleaz’ prin metoda insumArii pe straturi elementare. In acest caz pimiatul situat sub nivelul t8ipii de fundare se imparte in straturi elo- mentare, pind la adincimea corespunziitoare limitel inferioare a zonel active; fiecare steat ce. mentar se constituie din piimint omogen si trebuie sk aibi grosimea tai micl deelt 0,4 Be |-9- STAS 3300/2-85 Pe verticala contrului fundafiei, a limitele de soparatie ale straturilor elementare, se caleuleanh eforturile unitare veticale datorate presiunii nete transmise de talpa fandafiei, eu relagia : 6 = Pa, KPa 8) in care dq cocficientul de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundatiei, pentra pre- os ‘uniform distribuite pe talp’, dat in tabelul 7, in functie de rapoartele L/B gi 2/B; L Tungimea fundatiel dreptunghiulate, in metri; B lifimea fundafiei dreptunghiulare sau diametrul fundafiel circulare, in metri; 2 adincimea planului de separafic al stratului elementar fajd de nivelul tilpii funda- fiel, in metri; p, efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform pet. 3.6, in kilopaseali, ‘Tasarea absoluté probabil a fundafiei se caleuleazs cu relafia : = 1008 § om ” in care @ coeticient de corectie egal cu 0,85 oR efortul vertical mediu in stratul elomentar i, caleulat cu relatia : oP bot py . 2 of, off efortul unitar la limita superioar’, respectiv limita inferioard a stratului clementar 4, ealoulat cu relafia (3), in kilopascali 1}, grosimea stratnlui clementar i, in metri B, modulul de deformatio liniark al stratului elementar 4, in kilopascali ; » numirul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active. opsERVATHL 1 Pentru fundatile deform specail 1a pln, la care distributia prestonilor pe tapi se adimite sk se considere “units, etorturle gy a Iimltele straturllor.elementare se pot determina conform prevedeilor de la pet. 8.7.8.2, SPs det de pein pe ait elie os sire rari oe ees ws ‘Tabetul 7 Fundam formil de “dreptunghi, cu raportul iturllor L/B 2B care 7 I 2 3 13 28 Beaeuses seaazeey 8 D ° 0. 0, °, °, 0 2eERei eee! OBSERVATIE — Pentru valor intermedlare ale rapoartelor 2/B gf 1B se admite tnterpolarea Uiniarl a valo- lor ay 8.1.2 tn cazul in care in limita zonei active, definit conform pet. 3.5 gi 3.5.2 apare un strat practic incompresibil (avind B > 100000 kPa), sau atunci cind fundatia are Itimea (sau dia- Myetral) B > 10 m, iar stratul care constituie zona, activi se caracterizeaz’ prin valori H) > 10000 kPa, tasares absoluti probabilé a fundatiei se caleuleaz’ prin metoda stratului liniar defor- mabil de grosime finitd.BAS 8300/2-85 —10 In acest caz tasarea absolut& probabilii a fundafiei se calculeazi ou relatia : $= 100 m-p,-B Y ASA om ©) tn care m coeficient de corectie prin care se fine seama de grosimea stratului deformabil #, dat in tabelul 8; P, cfortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform pet. 3.6, in kilopascali ; Tigimea ‘tilpii fundafiei dreptunghiulare, ‘sau diametrul fundatiei eirculare, in metri; Kj, K,-y coeticienfi adimensionali dati in tabelul 9, stabilifi pentru nivelul inferior, respectiv superior al stratului 4; B, modulal de deformatie liniar’ a stratului i, in kilopascali ; % Coeficientul de deformatie lateral al stratului i. OBSERVATIE — Gateutul tasirit se extinde asupra zonei active, care se imparts in straturi cu caract erstct geo tehnico de deformabilitate distincte. In cazul in eare zone activd este constituitd dintr-un strat omogen, eel lentil Ke st Ky ae stabiese numai pentew adincimea #7 yi, respect ta nivelal tAlplt tandatiels #0 (eae ‘cull efestuindase, deel, pente tn siagur strat). Tabelul & 3.7.3 Tasarea suplimentari a unui punct al unei fundafii, sub influenta inciredrilor transmise de fundafiile invecinate si a supraincircirii torenului in vecindtaten fundatiei respective, so ealeulear prin metoda insumirii pe straturi elementare (conform pet. 3.7.1), eforturile o, determinindu-se prin metoda punctelor de colf, iar in relatia (4) considerind coeficientul p=1. 3.7.3.1 Efortul o, la adincimea 2 a unui punot aflat pe verticala colfului unei suprafote drept- ‘unghiulare incdreatd cu presiunea uniform distribuit’ p,, se calculeaz’ cu relatia : “Pa kPa (6) % coeficientul de distributie al eforturilor verticale In, colful suprafetei ineireate, care se ia conform tabelului 10 in funetie de rapoartele L/B gi 2/8; Z lungimea suprafetei ineireate, in metri; B litimea suprafetei incdreate, in metri; : = adincimea punctului considerat, fal de nivelul de aplicare a inekredrii, in metri; Ps presimnea uniform distribuit& ‘pe suprafata inercati, in kilopascali. Tabelat | Fundait a Tormd de dreplonght cw saportal aril LB Fyne, | 1m forma 10 #8 Meee 1 45 2 3 5 (anaatit continue) K 0.0 «000 | 0,000 | 0,000 | 7 ot 0.04 | 0.050 | 0,050 03 0.090 | 0:10 | oLto0 a3 os | 0150 | olt50 on oi | 0200 | 0,200 05 0,233, 0.250 o6 026 | 0.300 | 0300 oF 308 | ose | oat 0.8 ors | ose | 0.305 oo ora | olsts | O48 ho oat uM 0437 12 orast Ua O48 4 o:30 | |=u- STAS 3300/2-85 7 ‘Tabelul 9 (continuare) Funda ty formi de dreplunghi cu raportul laturllor GIB Fondatt Te forma 2B Pa ‘cere, 1 15 2 3 5 (fundattt ‘ontiue) ee x 48 oni | 0,500 on us oss | O97 0,763 42 osu | 01500 o:708 as orgs | 0.000 vast 10 oon | Octe 802 2.0 osm | 0.630 0,892 2 0.588 | Ocoat ovat 32 oss | Oveot 0,049 23 oraoe | 0,680 O19 3a oer Soot 25 0,618 1.025 26 Svea £050 Pa 07630 4.009 28 01038 $003 38 0:40, ait 2.0 0.648 4,138 a1 S040 Mise 32 07693 aie 33 ove57 i107 aa oreat 135 35 0,004 1.238 “0 0.078 516 as oreo. 1300 a0 01700 A486 ‘Observatie: Pentru valori inlermediare ale rapoartelor 1B si £/B se admite interpolarea Uintard a valorilor coetieientulul K. ‘Tabelul 10 a Fundatii in forma de dreptunght cu raportal mturllor 1]B 3B 2 3 (ees { Se 02046, 0.1888 0.1740 1808 nas7 0087 0.0758 09,0010 0508 ‘Obseroafie: Pentru valortintermediare ale rapoartelor s/2 sl I/B se admile interpolarea Tiniard a valorllor a 3.1.3.2. Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul o, pe verticala unui punet P sub o fundatie aflatt la o distant oarecare de 0 suprafati dreptunghiular’ ABCD, inelreati cu o presiune uniform distribuitt p, (fig. 1) + Pa (4a + a ~ Hea —4u) KPO (1) in care aq, covficientul de distribujie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG ; a2 idem, pentru dreptunghiul GPFD;¢ STAS 3300/2-85 -we %q idem, pentra dreptunghiul BEPH; 24 idem, pentru dreptunghiul HPFC, OBSERVATIF ~ Pentru fundatile de forma speciald tn plan, la care distributia preslunitor pe talpi se admite Si se consdere uniforms, eforturile a, pe verllcala difertelor puncte ale fundatil se pot determing Ce astra ‘metodet punetelor de coll, prin aproximarea formel reale a funidiel ou un numar de supratele dreptunghivlece 5h suprapunerea efectelor, 4 | Fig. 1 3.7.4 Caleulul tastrilor absolute probabile ale diferitelor puncte situate sub conatructii fle- xibile (rezervoare metalice, rambleuri etc.) se efectueaz numai prin metoda insumiirit pe stra turi clementare (indiferent de ltimea constructiei si de caracteristicile straturilor situate in Timita zonei active), considerindu-se in relafia (4) valoarea coeficientului 8 = 1, iat c, caleulat pe verticala punctului respectiv. 3.8 Tasarea medie probabil a constructiei so calculeazi efectuind media aritmetics a tasirilor absolute probabile a cel putin 3 fundafii izolate ale constructici. Cu cit suprafata constructiei este mai mare, cu atit numarul valorilor tastirilor absolute Probabile pe baza elirora se calculeaz& tasarea medie trebuie si fie mai mare. 3.9 Tasarea relativ’s probabil& se calculeazd ca diferenta intre tastirile absolute probabile @ doudi fundafii invecinate, raportaté la distan{a intre ele Iuind in considerare cea mai defa- Vorabilé situatie de inelireare. 3.10 Inclinarea probabil a unei fundafii 8.10.1 fnclinarea probabil’ a unei fundafii rigide, dreptunghiulare, incdreat& exeentric, se determin’ cu relatiile (8) gi (9). Inclinarea longitudinal : 1-4 yp Wem te, ae ®) Inclinarea transversal : y- tg 6, = Fe Ky OR (9) in care | N increarea vertical de calcul ce soliciti excentrie fundatia, in kilonewtont; @ excentricitatea punetului de aplicare a forfel V m&suratf din contrul tii dept unghinlare, paralel cu latura mate, in metti; & excentricitates punetului de aplicare a forjei N, misuraté din central t&lpii droptunghiulare paralel cu Jatura mie&, in metri; Eny %m Valorile medii ale modulului de deformatie liniark, in kilopascali. si respectiv a Coeficientului de deformaro lateral, pentru intreaga cond activi Ky Ky cooficienti adimensionali determinafi in functie de reportul laturilor Z/B, dup’ ‘graficele din fig. 2; Z, B lungimea, respectiv lifimea tilpii fundafiei, in metri. 16 42 08— 13 STAS 3300/2-85 3.10.2 Inclinarea probabilé a unei fundafii rigide, circulari, inc&reat& excentric se determin’ ou relafia : 3. — va) Ne (0) fn care LW, Ha, %q conform pet. 3.10.15 e excentricitatea punctului de aplicare a forfei WV misurat® din centru, in metri; r raza fundafiei, in metri. OBSERVATIE — Inetinarea unel fundafit avind i plan formé poligonali se caleulenzX eu aceeasi relatie, cont Gerind raza egal cu: ~ yz tm care A este suprafata poligonali, tn metri patra. 3.10.3 Inclinarea probabil @ unei fundafii continue de lifime B, inclircat& exeentrie se deter ming cu formula : 0041 —v) |e enn BRP qa) in care N, Bay %myBeonform pet. 3.10.1; e excentricitatea punctului de aplicatie a forfei WV, miisuratit fafis de axa Jongitudinala a t&lpii continue, in metzi. 3.10.4 {nclinarea probabili a fundafiilor, produss in urma influenfei fundatiilor vecine, se ealculeazi eu Telati %—% N= sau tg 6 te . B in care ty % tasiile absolute probabile pentrn verticalele fieckrei mangini 4 fundatici, ealeu- late conform pet. 3.7.3, in centimetri; B,L dimensiunea fundafici Twat in considerare, in directia inclingi probabil: a fundatiet se determin’ ou relagia in contimetri. 3.11 Incovoierea relati 2ay — 24 — f at in care 4% tasirile absolute probabile ale capetelor portiunii incovoiate care se analizeaztt, in centimetri; 3, tasarea absolut probabi a fundatiei, in centimetri; 1 distanfa intre punctele avind tasirile probabile ¢, si s,, in centimetri. maxim sau minim pentru portiunea respectiv’ 4 CALCULUL TERENULUI DB FUNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA 4.1 Prin caleulul terenului la starea limitii de capacitate portant’ treb si se asigure respectarea condifiei : Q< mR fn care @ incirearea de calcul asupra terenului de fundare provenit& din actiunile din grupa- rile speciale; aceasta poate fi de natura unei presiuni efective, fort: de alunecare, moment de ristumare ete. ; R capacitatea portant de calcul a terenului de fundare; aceasta poate fi de natura unei presiuni critice, rezistenje de forfecare, moment’ de stabilitate ete. m coeficient al conditiilor de lueru. 4.1.1 _Valoarea capacitiii portante de calcul corespunzitoare tipului de solicitare a terenului de fundare, se poate determina prin calcul in funefie de inedrearea si dimensiunile fundati