Anti/ 29 Ianuar 1922 No 1

ARHIVA
Organul societatii istorico -filologice in 30
Director : ILIE BARBULESCU

SUMAR
ILIE BARBULESCU . . Originea eelor mai vechi cuvinte tti institutii slave la Romini.
GIORGE PASCU . . Introdueere In istotie.i literaturii routine din secolul XVII.
Gil. OIIIIIANESCU. Divanurile douineti din Moldova si Mnutettiea din secolul
XVII (1670-1679).
AUGUST SCRIBAN. . Edam logii romin esti.
ILIE II A RIICTLESur . . Originea cliestiei ucrainiene e in Rusiea nu in Attstriea.
MARGARETA STEP'AT4ESCU Alte cuvinte rtiseti. de imantA ritteana, in topouitniea ro-
milicasca.
VIRGINIA VASILIU . 5,;tirile de istorie ntunteanit din eronica lot ("recite pAtia la
sfir*itul secolului XV.

Comunicari
C. Pascu : Arhiva in strainatate. Pneudttstiillja .mittemporatia. Roadele rtiirli dela
1959 Ponlinri si Subventii. Lai:water de pedagogie exPerintentald. Bililtoteea UniversitAlli
din LW. Orientarea elevilor. 'stollen! Psellos ? obscurantist. Patriotism. Parsori, Subtili-
z,- academic:;. Prestigiul oligarhiei universitare. Reeenvie. NItizettl Sncevii liu Falticeni,
1. lordan. : Atlastil lingvistic at Frantei. -- Ch. Ghibdnescu :
Dr. S. 0. Isopescut : eft.(19rea lui Const. Ettniontios. August Scriban : AsronAltarile dela
itotare. -- P. Constantinescu:last Via daseril grec la Ia;(i, Goltdelas. --- N. A. Bogdan : ller-
bul mitropolittaliii Peru Ntovilu. - !lie Barbulescu : Sit fixul -At indicind originea loci la.
Cuvintta prag cu inteles de casca (I a. Institut de studii slave la Londra:Programul A rilivei.
Lucrarea Wintificli a Arhivei i i ecourile ci.

Recenzii
M. Vasmer, Studien eUr LabaliesiSelten WortforselttIng (11. Pawn). P. Constant;
nescu, Rolttl Rominiei in epoca de regenetare a Ru lgnriei (1). Nichila).I. Nistor Rominii
si Rutenii in Bucovina (Marg. tet:Inescu).--- N. forgo. Octuri RAsininsuri ale mini ktori.2 ;
A. Procopooici: Bent= (ilie.liirbulescu). Rada Dragnets, 9lihail Kogalniceauu (P. Cons- .
tantineseu-Iaqi).

IASI
SOCIETATEA ISTORICO-F1LOLOGICA
1922
 In-r7-11-71 eo oo ee es od, 0o 00 so ee SO se 00 o 00 0 .4r .0 0 00

ARHIVA
Revisti de ftlelogie, istorie si oulturit romtneasca,
apare trimestrial (farmer, April, lutie, Octomvre)

ABONAMENTUL ANUAL

100 de lei pentru Rominia si teirile. invecinate.

40 de franc! franceji pentru Grecia, Italia, Franta,
Anglia t Elvetia.

Arhiva credo cd slujeste cu adevtirat $.1,inta si progresul

culturii rominesti numai dried lasd libertate deplina de a se ma-_
nifesta oricdror idei argumentate- y i oriedrai mod de exprimare
a lor. Dar .,tocmai de aeeia revista nici nu-0, is raspunderea arti-
colaor ce yrublied, ci o lasd toata pe sama autorilor lor.

Pentru tot de priveste redactiea (articole, comunicAri tedenziii

reviste, cArti si brosuri pentru recenzie, sehimb de publcafii) a se
adresa D-Iui IIie Barbutescu, profesor universitar, str:Speranta 14#
cu mentiunea pentru Arhiva.
S

Pentru tot ce priveste administratiea abonamente, insertiuni,

a se adresa d-lui N. A. Bogdan, str. Albinet 4.

. . 4. .4 oo .4 .4 .o oo .41 .4 .4 .4 le .. .4 4. . . 44 oo
 ARNIEVA
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE
DIN IASI
Anul 29 Januar 1922 Etdra

Originea celor mai twill tuqinte

Si Institut!i sloe ale Rominilor
De cand se face Stiinta istorica si filologicl en metoila m
derna de cercetare, s-a zis da toti ca cel- mai vechi cuvinte sla\
ale limbii romane, cari au patruns in ea prin conlonire eu Slavii,
stint bulgaresti. Ast-fel au sustinut, pe temeiul iivoarelor istorice
ca Iordanes si prin studierea limbii romine, slavistii P. 1. Safaiik
si Kopitar la inc.-Tutul veacului al XIX si Miklosic in a Bona
T

jumatate a acestui veac al Stiintei modeine. Acesta din tirma,

vorbind de cele mai vechi, a precizat chiar (in B,i/r(ig( ,10 Ift-
Nile ((Cr I'll nelliiiC11( n Dial(11( Wien 1883, p. 57) ca : «das slavish
des rumunischen nicht serbisclf, sondern bulgarisch ist», adi
«partea slava a limbii romane nu e_sarbeasca ci bulgareasca .
Numai ast-fel an putut zice si an zis, Inca, Romanii insisi, ca sla-
vistul B. P. Hasdeu, istoric si filolog, sau ca istoricul A. D. Xe-
nopol care cel dintii, in a doua jumatate a veacului al XIX (1 t
1888) a scris o Istorie completa a Romanilor. Prof. N. lorga
necunoscator al Slavisticei si al nici unei limbi slave, ce e dreptul,
dar reproducand paierea color ce le cunos2, pe a lui Miklosich
in deosebi a sustinut acelas luau in a sa Ceschichte des ot»?i-
leischeil Toll vs, I, Gotha 1905.
In a. 1914, insa, lorga isi schimba parere si sustine alt-fel .
ca- cele mai vechi cuvinte slave si institutii juridico-sociale (c1
cnezii, cnezatul) la Romani nu sunt bulgaresti ci sirbesti, pentru
ca nu cu Bulgarii ci cu Sirbii au conloct'it Rominii cind le-a t
primit. Ast-fel sustine mai intai intr-o Conferinta ce a tinut 1,,
Bueuresti si a publicat imediat in ziaru-i Nectinid, /1(»)/hrse dir
30 Noemvrie 1914, si apoi intr-un articol ce a publicat sirbest,
(tradus de cineva, fireste) in revista din Belgradul Sarbiei : neto
dela 1 Mai 1915 sub titlul: «Srbija i Rumunija. Nekoliko nap )-
rnena o politickoj zajednici izmedju Rumuna i Srba u najstarijim
vremenima», adica «Sirbia si Rominia. Citeva observAri clesprk,
comunitatea politica dintre Romani si Sirbi in cele mai vechi timpuri .
Aceasta Ilona solutie ce lorga incearcA a da problemei ve-
chilor elemente slave ale Rominilor, data ar fi adevaiata, ar tre-
 2 1LIE BARBULESCU

bui sa schimbe si conceptia ce are astazi Stiinta Istoriei Dreptului

Romin ca cele mai vechi institutii juridtco-sociale slave ale Ro-
minilor, sunt bulgaresti, si sä zica, cum afirma lorga, ca ele sunt
(s. ex. cnezatul) sirbesti iar nu bulgaresti.
Pentru ca e in interesul adevaratei Stiinte moderne, ca ea
sä vada de ce sa se pazeasca, cred necesar sa arat intai origi-
nea schimbarii vechii pareri la lorga ; in urma, numai, ii voi ana-
liza argumentele.
Prof. lorga e un istoric romantic. Impins de anumite imbol-
dirt ".exterioare cari ii impresioneaza sufletul, croeste numai decit
o teorie ce devine in minte-i teza si apoi munceste toate felurile
de izvoare pe cari le are la indemina, on pe altele le neglijeaza,
sure a-si valorifica aceasta idee, aceasta teza, preconceputI ,numai
subt puterea sentimentuluf iar nu pe temeiul izvoarelor reald. Asa
si cu idea-i de care vorbim acum, cheia nasterii careia ni-o da un
ziar din Belgrad.
In a. 1913, dupe razboitd balcanic si incheierea pAcii dela
Bucuresti, pe cind Sirbia cauta se injghebe cu Rominia si Grecia
o alianta preventive fate de Bulgaria, se des:operi un clopot in
orasul Craiova din Rominia. Profesorul lorga care era, ca om
politic, deputat in parlament, cercetind inscriptia de pe clopot,
gasi ca clopotul fusese facut de catre Caraghiorghe, stramosul
de curind raposatului rege al Sirbiei Petru I, in a. 1811 pentru.
biserica satului Topola din Principatul sau. Atunci, fiind chiar in-
sarcinat de guvernul romin, lorga s-a dus la Belgrad in Noembrie
1913, ca sa ofere regelui Petru, ca dar, acest clopot care, nu se
stie prin ce imprejurari, a ajuns in Craiova. Cu prilejul acestei
solii a sale in capitala Sirbiei, profesorul -deputat lorga fu obiectul
feluritelor atentii, in deosebi din partea. regelui Petru care chiar
it decora cu ordinul Sf. Sava. Atentiile azestea le-a des:ris lorga
in ziarul sau «Neamn1 rominescm dela 17 Noembrie 1913.
Eu nu stiu intru cit e drept, dar mentionez, in interesul Stiintei
ca, in toate aceste manifestari de simpatie facute la Belgrad de rege
si altii deputatului profesor lorga, ziarul sirbes: liberal de acolo
Suska Aatat(r dela 16 Noembrie 1913 vede pur si simplu tend:Wm
2,oliticii a guvernului radical al Sirbiei de a /drug:, prin simpatil
aratate acestui deputat, pe Rominia insasi an diregia politicei
since ti. late, in adevar, ce spune acest ziar, in acel numar, despre
«Aducerea clopotului lui Caraghiorghe in Belgrath : «De °data
s-a tacut de a se mai vorbi de alianta sirbo-rominI. Dupe ce
din diferite parti «informateb s-au primit si s-au publicat stiri
«sigureo despre intemeierea nouei Aliante Balcanice sirbo-romino-
grece, s-a incetat in general de a se vorbi si despre aceste pre-
&id* despre aceasta alianta. Ad/mei-ea dopotu/ai tai, Caraghior-
ghe im Myra(' 91-a puha sli i)n vieze aceste glasari ; caci pe
toate le-a retezat sl le-a amutit declaratia 'semi-oficiala a guver-
nului Rominiei, ce Rominia n-a candus cu nimeni nici un fel de
tratative de Manta si ca nici nu gindeste. sá le candu:a",>. («Do-
 ORIGINEA CELOR MAI VECHI CUVINTE SLAVE 3

no§enje Karagjorgjevog zrona 0 Beograd 'rife moglo da airi ove

liwwe ; njih je sve prekinula i ueutkala poluzvani'Zna izjava ru-
munjske vlade, da Rumunija nije vodila ni s kim nikakve prego-
yore o savezu i da ih_ ne milli voditi.).
Intimplarile acestea dela Be'grad au sugestionat, se vede,
.:sufletul romantic at lui lorga in sensul intentiilor guvernului sirbesc
iardtate de «Srpska Zastava., asa ca indatd, apoi, el- isi schimba
vechia-i Were din «Geschichte des rumanischen Volkes.. Cala-
luzindu-md, in facerea Stiintei, de principinl : «savoir afin de pre-
voir et de pourvoir» at scoalei pozitiviste a lui Auguste Comte,
,eu, dupd ce Inca de mult 0 documentasem concluzia-mi noud, pe
care, apoi,2) o intarii *i mai mull : ca, cu incepere din veacul,X111
piny intr'al XVII inclusiv Rominii au avut cele mai strinse legd-
?hid de tot feint (si cuttui ale si economice, si ostasesti etc.) cu
:Sirbii propriu zisi si cu Macedo-Slavii din Macedonia d..! Nord si
,-Centru, am preconizat, pe temeiul acestor noui rezultate stienti-
fice de Istorie veche : Continuarea acestor vechi legAturi cu Sirbii
.grin injghebarea unei aliante preventive intre Rominia si Sirbia.
lorga, sub sugestiunea intimplArilor dela Belgrad, imbrAtiseazd
deodatA aceasta preconizare a mea, care le cuprindea, numai cd.
voi sa-i dea o temelie stiintificd mai veche de cit acea cu secolii
.XIII-XVII ce-i dadusemeu. Ast-fel ca, acum, dupd ce renunta la
vechia -i parere din «Geschichte des rumen. Volkes», anuntA o alta
a sa personald : ca Sirbi iar nu Bulgari erau Slavii can, conlo-
cuind cu Rominii intre veacurile IV-VII inclusiv, au dat acestora
din urma cele mai vechi cuvinte si institutii juridico- sociale slave
vechi ce au. Aceasta noua pArere a sa si-a expus-o intAi in Con-
ferinta-i, pe care o si tipari in «Neamulrominesc. dela 30 No-
embrie 1914. _In ea, neputind urma logica teoriei mete politice, ce
eu intemeiasem pe noile rezultate istorice descverite de Mine,
din pricina lipsei sale de cunostinti in ale Slavisticei, lorga a ajuns
-sA comita pur si simplu erezii stiintifice cu argumentele filologice
ce aduse spre a clddi fundamentul istoric. al Atiantei politice
actuate, ce preconiza si dinsul dupA mine. Spre a se putea vedea
aceste erezii, sa reproduc intdi aici din aceasta conferintA. lorga
spune in ea urmatoarele : «A fost un timp cind Sirbii se gdsnu
*i pe main! nostru al Dundrii. Noi cunoastem cloud feluri de Slavi :
cunoastem pe acei_ Slavi, de aill origind. de cit Sirbii, pe cart
Rominii ii numeau odinioard Schei, Schiai. Dela ei vin localitatile
cu numele de Scheia din Moldova, dela ei yin Schell din Brasov,
dela ei yin si in alte pArti nume de Aocalitati care derivA din
acest vechi nume rominesc pentru Slay. Pe. lingd acesti Slavi,
,ai nostri cunosteau pe Sirbi, ca tovardi de locuiu,11 pc (west /cal
I). In cartea Rominii fat& de Sirbi gi Bulgari, Bacarefti
1905.
2). In cartea Relations des Romaine avec les Serbes, les Bul-
gares, les Grecs et la croatie, laV 1912.
4 ILIE BARRULESCU

sting at 1)unhu i.i. Ca ci neamul sirbcsc, marea semintie sirbo-croata":

a locuil mai rietili in regiunile pontice si pe nialul sting al Du-
narei, pentru ca, 1,c druid, retce in partite apusene ale
Peninsulei Balcanice, intinzinda-se ((sup.« reninsraci idregi...
Nu este o intimplare ca Belgrarl e numele Capita lei Sirbiei : el
inseamna. Cetatea-Alba. Asemenea numiri de Cetate-Alba, de Bel-
grad in slavoneste, se intilnesc, insa, si in alte regiuni dela Nor-
dul Dtinarii. Este Cetatea-Alba a noastra dela limantil Nistrului;
pe care Polonii o nutneau Bialogrod si pe care 're.ch;i Sioroni o
nurnisera Para indoiala Belgrad, ihiountoi ca si orasul in care s-a
rezumat viata politica a Sirbiei moderne. Capitala cea vecbe a
Ardealului, pe care o numim Alba -I ilia, forma foarte frumoasa,
dar arbitrary razimata numai pe amintiri clasice din antichitate si
care n-a existat niciodata in trecut, nisi in literature, nisi in graitil
comitn, este pentru popor: Belgrad, acelas nume_ca si celelaite
cloud clinainte. Dar in mijlocul Ungariei : Stuhlweissenburg sau
Szekesfehervar al Ungurilor nit-i altceva de cit tot Ain Belgrad.
Prirr urrnare, intre Belgradul unguresc, intre Belgradul dela vat--
sarea Nistrultii, intre Belgradul din inima Ardealului si Belgradul.
Serbiei, canna Nemtii fi ziceau oCetatea-Alba greceasca. (Grie-:-
chisch-Weissenburg) este evident o ley.tturd. 0 anurnita semintie
slava avea deosebita aplecare de a numi cetatile sale de capetenie :
Cetatea Alba. A fost o ?ine, deci, clad ac sti Slavi au locuit in
regionile dela INTordy/ Ammarit. Dupd acerezita s'a petrecut acea
trecere a riului, acea asezare in Peninsula Balcanica de care vor-
beam cu putin mai 'nainte, si, pc is jurudiate« cm:uteri at VII-lea,
rS'ir1/11 era« 'In toata Peninsula. Bulgarii au venit in a doua ju-
matate a veacului at VII-lea. Semintie turanica, et n-au turanisat
pe Slavii din Vechia Mesie, ci numai au chit urt name tararrio- se-
mi/11;174w sirhelii care se gaseau in aceste locuri,»
Ast-fel zice lorga acum, in aceasta Conferinta ; de asta dafa,
asa dar, gVeciiii slovenix,, adica Sloveni lui Procopius sau lorda-
nes din Dacia si Pen. Balcanica. nu mai sunt din ramura- bulga-
reasca din care era si paleolovenica, dupe teoria lui Milclosich pe
care o adoptase inainte, ci stint Sarbi. E interesant sa mentio-
.nez ca, slue a doredi, solOitate,a icleii acestea de pansarbitint slay la
Romani : in Transilvania, in Valachia cu Moldova si Basarabia
si intreaga Pen. Balcanica, lorga aduce in sprijin, ca avind-o mai
nainte, o carte : .Duc d'Harcourt, L'Egypte et tes. Lgyptierts, Pa-
ris 1893, p. 59, 61, 87h. pe care chiar asa o citeaza acolo ; iar
pe de alt.1 parte, dInsul personal aduce in sprijinul teoriei cum vazu-
ram, existenta numelui geografic Belgrad acolo ca la Sarbi. Nu e
vorba ca acesta e, de a Mel, vechia teorie a nestiintei chiar
a unor. scriitori Sarbi dela sfarsitul sec. XVIII si inceputul celui
at XIX, dela cars a luat-o. <<Due d'Harcourtb si cars vedeau Sarbi
peste tot. ')
1) Vezi in Archly fiir slay Philologie, XXVI. 312.
 ORIGINEA CELOR MAI VECHI CUVINTE SLAVE -5

Jar ceva mai in mina in a. 1915, spre a dovedi mai puter-

Ale aceasta idee ; ea cei dintdi «vechi Sloveni (adicd gSloveni
.1iii Procopios si Iordanes) et-au nu slavi Bulgari ci Sdrbi si, deci,
-spre a dovedi ca din limba sarbeasca iar nu bulgdreasca at1 feat
.Romanil cele mai vechi cuvinte si uncle institutii slave ale lor,
Jorga aduce cateva argumente lingvistice rrroprii ale sale. Aces-
. ,tea si le expune in articolu-i mai,sus pomenit din revisfa Delo
.,dela 1. Mai 1915. latd ce zice, anume aici «Prin analiza name-
lop de localitqi 0 de fersoane se va aduce foul argumente pen -
.tru aceas:d. ipotezd. In Sarbia de astazi, afard de tiriuturile uncle
Albanezii au fost vechi stapdnitori ai tdrii, ca si in Bosnia, ma-
joritatea numelor topice sunt formate cu urindtoarele sufixe : 1.
ova, ovo : KIadova, Kratovo ; 2, ice (pron. ita), ice (pron.
Me) Loznica, LEglica, Zasavica, Bistrica, Jajce, U ce ; 3. in,
ina Vidin, Negotin, Jagodina ; 4. ac (pron. at) : Knjaievac,
.Kragujevac etc. (mare numar). Dar acestea, afar de numele
de sate colonizate (in eni si enti), ca si afard de numele
cari se referd la oare-care aspect al naturei sunt numi pe cari
de cele mai deseori le intilnim in Oltenia de jos si in Banat.
Anume, 1. ova : Brahova, Kokorova, Gancvova, Sadova, Kosova,
Lipova, Rasova ; 2. ita : Bratostita, Vodita, Kraiovita, Fratos-
Ata ; in, ina : Vidin, Boin ;- 4. at : Romanat (judet): Apoi
numele intiilor voevozi 5i cnezi stint pe jumdtate slave. Litovoi
corespunde lui Radivoi, Stanovi etc. i) 0 familie intreaga de nume
sirbesti corespunde numelui Seneslav, care na sr gliseyte la alto
tlare (Compare Radoslav, Dragoslav, Vladislav). Vla-
dislav, cu diminutivul bosniac Vlaiko, e numele cneazului Vala-
chiei care a ,cucerit Nicopol. Tihomir, tatal acelui Basaraba care
a biruit in Carpati pe regele unguresc Carol Robert (1330), aduce
.aminte de Krc.3".m ri croati si de intreaga serie de numi sirbesti
cari se sfirsesc in mir. Apoi, si Tihomiri nu lipses: in Sirbia
.evului mediums.
Acestea sunt argumentele lingvistice pe cari se intemciazd
lorga in De/0 spre a sustine, in potriva datelor Stiintei de astaz,i,
sifbismul acelor «Sloveni din Dacia traiand si Peninsula Balca-
nicA ale timpului dintre sec. 1VVII, si spre a sustine, deci, ca
sirbesti stint tar nu balgaresti cele mai vec'ti cuvinte slave si
institutii juridico sociale, ca cnezatul, ale Rominilor.
Nestientificitatea acestor argumente be vede dela prima arun-
catura de ochi tin cunos:dtor intr-ale Slavisticei 'ea sa arata inc
.si mai invederata chid se observe ca larga is de, sprijin pentru
-sustinerea sirbismului (in contra buigarismului) acelor «Sloveni
cartea despre «Egipt si Egiptieni a until «duo d'Harnurk in loc
sd se intrebe ce-i spun, in aceasta privintd, ultimele cercetdri
.asupra Istoriei si limbi(or Sirbilor si Bulgarilor invdtatii C. Jire-
1) Litera rninineasth I reprezinta pe croatul j, iar t pe croalta
0, pe croatul s, ce pe croutzil :1'
6 ILIE BARBULESCIS

(.ek, Miletg St. Boh6ev, V. Zlatarski, Jagi(', St. Novakovie, Sta-

nojevie etc. Aceasta obseryare ml -ar da dreptul nici sd nu dau
atentie unei asa pareri si sd tree peste ea ca si cum n-ar fi. Cred,
insa, ca trebue sd o analizez, pentru ca ea a apdrut nu numai-.
intr-o revista romineasca, unde putea fi lipsa de control priceput
in o asa chestie de Slavistiod, ci si in revista sirbeasca «De/04,
care si-ar fi putut da mai. bine seama de neseriozitatea acelor
argumente din domeniul Filologiei slave.
De aceea, sd analizam putin acele argumente, ificepind cat
Belgrad.
Pentru ca nu cunoaste datele Slavisticei, lorga n-a uagat de-
seamA ca, atunci cind Sirbii insisi iiceau Belgrad (nu Biograd, ca de
mull acum), acest nume nu era la ei o in:linare pecialei a for de-
a boteza orase cu insusirea de «alb» : «Oras alb>) sau «Cetate-
alba)), cum crede, ci si alti Slavi, -acqtia nesirbi, botezau astfe,
localitati de ale lor. Asa Bulgarii nuinesc, numai ca, cu forma
diminutivald BdograCo k, un oral bulgAres:*, iar altd datA, la
a. 1018, numeau Bjelgrad ordselul Arnaut-Berat d astAzi 1) din
Pen. Balcanied. Rusii Zi: tot ast-fel. numai ca cu fonetismul ru-
sesc .Bjelgorod, until oral al for de pe tarmul drept al riului
Dcnet. Slavii Kagubi, cari sunt din ramura polona si trAesc sL
azi pe tarmul Balticei din Germania, numeau la fel, .numai ca cu:
fonetisinul vechi polon care era si al limbei 'or : Bel yard, un
oral al for din veacul al XIII. Tot Beirr/ ziceau unui oras a! !or-
slavii numiri Polabi 1), cari trdiau o data dar azi nu mai e'xistd
pe tarmul Elbei din Germania ; acestia par a fi fost tot din ramura
polond, in on -ce caz din cea sirbeas:d (sirbo-croatd) nu erau..
Tot asa std lucrul cu acele forme de numiri topice ; cdci ele-
stint asemenea nu numai la Romini si Sirbi cum afirmi lorga, ci.
inca si la alti Slavi stint strdslave, urslavisch, ca formatie ling-
visticd, cum on -ce hartd ge )g-raficd mai bun aratd, pe lingd
cunostinta acestor limbi prin Slavisti:d.
InteadevAr, au numiri de localitati terminate in ora, oro,,
nu numai Sirbii, ci si : Rusii s. ex. in Grybovo, Culkova ; Polonii
s. ex. in Sprova ; ' eiiii in CechDvo, Sadova ; Slovacii in Krizova ;.
Bulgarii s. ex. in Tarnovo, Buk-eva et:.
Au numiri de localitdti terminate in ica, Leg (pron. rom_
ita, ite) nu numai Sirbii, ci si Rusii s. ex. in Varnica, Bjelice ;
Cehii in Teplica, Cechovice ; Polonii in Pilica, Skiernivice ; Slovacii
in Cervenica, Bratouce ; Bulgarii in Grivica, Kamenica, Medi-
govce etc.
Au numiri de localitAti terminate In ina nu numai.
Sirbii, ci : Rusii s. ex. in Chotin, Somina ; Cehii In Zr6ina
Jilin ; Slovacii in Turhrina, Podivin ; Polonii in Potravin ; Bulgarii
in Krivina, Dragogin et:.
Terminatia at in Romanist nu e nici de cum sirbeasca gra..

1). P. 1. Safarik : Slovan.ske staroitnosti, I,, e43, 427,, .636..

 ORIGINEA CELOR MAI VECHI CUVINTE SLAVE 7

(pron. at',, ci, precum lorga insu*i se indreaptd 9 in urma criticei

aduse de mine 2), e romineascd, iar acea localitate s-a chemat
ast-fel .dupd un vechi Wean si osta* Romanat», cu acest cuvint
care are *i raddcina Si terminatia at romane*ti 3). Un cunoscator
inteale Slavisticei *tia ca terrain. sirbd ac (= rom. at) nu s'a
ivit in limba sirbd de cit cams cu incepere din sec. XIV, dar ca
inainte era in locu-i intdi cu un fel de cc, iar inaintea acestuia
-6116 ca s. ex. la starar, vechi sirbo-croat : stark, dupd starkly,
Tot astfel, au numiri de oameni terminate in niir ca Tu-
gomir etc., nu numai Sirbii, turn afirma lorga, ci *i ceilalti Slavi,
deja la inceputul Istoriei lor. S. ex. disparutii Polabi (din ramura
polond), care le aveau *i in sec. XIII, 4) sau Bulgarii in Dragomir
Radomir, Ru*ii in Zitomir, Ceho-Moravii in Mojmir, etc.
Au numi terminate in skull nu numai Sirbii, cum crede lorga,
ci *i vechii *i noii Bulgari s. ex. in Preslav, Ru*ii in Jaroslav,
Svjatislav, Celli' in Boleslav, Vaclav (din vechi Venceslav), Mora -
vii -Celli in Rostislay. 6)
A*a Si cu cele lalte argumente 6), asupra cAtura acum nit
mai cred folositor a insista. Din cele ardtate se vede limpede, ca
nici unul din ele nu arata CA erau. sirbe*ti iar nu bulgAre*ti cu-
vintele slave socotite vechi din limba romina. Nici de cum nu se
poate sustine, dar, ca Sirbi erau iar nu Bulgari acei «Sloveni.
din Dacia traiand sau de ori-tinde, cari au dat Rominilor cele mai
-vechi cuvinte slave *i cele mai vechi institutii slave ale lor, ca
Cnezatul. Cunoagerea Slavisticei, pe care lorga nu o posedd, in-
vedereazd. .
Spre a dovedi ce urmArea, adica sirbismul iar nu bulga-
rismul acestor cuvinte din limba romina, lorga trebuia sd cu-
noascA Slavistica *i, prin aceagta, sa arate ca ele au, in
compozitia lor, caracterele specifice limbii sirbe*ti. Singur naza-
lismul (s. ex. rom. munca, 'climb) nu ar putea arata, poate, bul-
garismul lor, pentruca el (nazalismul) e strdslav *i, subt o anumitd.
forma, I-a avut si limba sirbeasca chiar in vremea istorica a
ei, cum se *tie *i documenteazA Slavistica astazi.
Dar caractere specific sirbe*ti sunt urinatoarele 2 : a) limba
sirbeasca, chiar de am admite pArerea unora ca a pdstrat, la ori-
ginea ei, pe straslavul tj, totu*i, Ina dela inceputul individuall-
zarii sale precise, a avut *i are *i sunetul e .(care-i un fel de
1). In Neamul Romanese dela 6 Dec. 1915.
2). In ziaru! din Bucuregi Sears dela 4 fi 5 !ante I915;
3). Cf. Hasdeu Etymolegieum Magnum Romaniae, //, 12401 cif
at arfi lat. ates.-
4). P.1. Safarik: Sebrane Spisy (Slov. Starol). II, p. 586, 555,
186, 452, 203
5). Cf. C. fireJek: Dejiny nar. bulh. p. 86.
6). Ca: numai Sirbil, iar dela ei RoLtnii au avut cnezi poporani
zice lorga. Dar au avut cnezi fi Slovenii Bulgari (Iiraelc : Istorija.
Srba,. 1. 70-71). Cf. Si Arhiva No. 2 din Oct. 1921, p 269.
8 1LIE BARBULESCU

sunet foarte aproape de c = romin. ce, pentru o urecne streina,

nesirbeasca, aproape identic cu el), une-ori, dialectal, chiar c, pe
teren propriu sirb, in loc de strdslav tj si de pis!. st, rom. st ;
b) chiar de am adinite cd la originea ei limba sirbeascd a pdstrat
pe straslavul dj, cum cred unii, totusi, inca dela, inceputul indivi-
dualizarii sale precise, ea a avut si are ping astazi sunetul g (care-i
foarte aproape de 4 = romin. gr, pentru o ureche streina, nesir-
beasca, aproape identic cu el), une-ori, dialectal, hist* b, pe teren
-propriu sirb, in loc de strAslav dj si de pis!. L11), rom. z i. Ba,
poate tot asa de mult, dialectal oakav al sirbo-croatei, care-i
vorbit mai ales in regiunile dalmatine, adriatice, ale lliricului vechi
si care pdstreazd si astazi cele mai vechi pozitii de accent ale
acestei limbi are tin sunet : j consonantic in loc de ace! g sau
(Pronuntarea consonanticului j se poate reprezinta in romineste
printr'un I precedat de guturalul grecesc r, adica i, cind nu-i pre-
cedat in Si)nha lid le o altd consonants, sau numai prin i in caz
contrariu).
Anume, Sirbo-Croatii au zis totdeauna inDei (sau m el, ori
mai vechi, poate *inotji), peeera si peoina (sau pejera, ori, mai
vechi, poate *petjera) ; au zis maeeha (sau maeeha, ori, mai
vechi, poate *inatjeha) ; sau au pronuntat, tot ast-fel, praea,
sreoa etc., cuvinte ale caror é (if; sau tj) corespund vechiului bul-
gar .vt in cuvinte ca : meJti, petjera, mag,:eha, pra.":a, srAgta.
Sirbo-Croatii au zis de asemeni, totdeauna, cu g : ode -a (in po-
por, sau ode,;"a, ori, mai vechi, poate *odedja si odeja, acesta
din urini pronuntat cam ci mom. odes a) ; au zis, in popor, na-
de,;1a (sau nade0, ori, mai vechi, poate *nadedja si nadeja),
obigati (sauobNati, ori, mai vechi, poate *obidjati si obijati) ;
au spus grate etc., .ciivinte ale cAror n (41', dj, j) corespund ve-
chiultii bulgar .'"d in cuvinte ca : odeMa, nadeMa, obi:Zdati,
graidh etc.
Acum, cuvintele socotite de toti ca si de lorga a fi cele mai
vechi slave ale limbii ro:nine, filtrate in aceasta intre IV-Vii 2)
inclusiv, dacd be observam prin aceste 2 criterii cari coostituesc
individualitatea sirbei, vedem ca (trecind cu vederea nazalismul)
nici until nu are é sau 6 ori tj in loc de bulgar 3t si nici g sau
6,T ori dj in loc de bulgar ed, ci au numai :s't si zd (rum. scris
si jd, pentru cä Tom. j este = croat i). Ast-fel, niciodatd nu s-a
zis romineste si, cum ne dovedesc vechile texte si cercetdrile
dialectate actuale, nisi astazi nu se spune undeva : mole sau
motie (cu alfabetul croat s-ar scrie niotje), ci numai moaste, ni-
ciodata n-a fost si nica-eri nu este in limba romind pe60-ra salt
1) Cf. Wondrak Vergl. slay. Gram., 1, 276 ; Maret'e ; Gramat.
1 Stil. hrv. iii srpak. jez. p. 19 ; Florinskij : Lekoii, I. 268.
2) Asupra acestui timp, eu am runt o altd peirere, ce am publicat
in limba croata involumul jubilar U Slays V Iagita, Berlin 1903.
In curind a vol sustine cu Inca alte date si argumente.
 URIGINEA CELOR MAI VECHI CUVINTE SLAVE 9

petiera (-----petjera), madera sau mat 'era, prada saut pratia, strands
sau stranli, rape'esc sau rAptresc etc., ci numai : pestera, mas-
eha, praSte, stranste, rapstes:. De asemeni, niciodatd nu s-a zis
si nici astAzi nu se spune romineste : ode:,5-a sau odedia (cu al-
fabetul croat s-ar scrie odedja) odeia, nici obi;a sau obidja
1' =cr. obidja) obila, nici odatd nadeka sau nadedia, nadeia, nici gra-
it, megind, med'ina sau meyind, etc., ci totdeauna numai oda'ide,
obOuire, nAdei'de, graid, meidina.
Nimeni an ar putea sustine stiintificeste, ca grupele
le-a format limba romin4 in sagi pe
t
si zd
nui ,ei, prefleind ast-fel
sirbestile if sau c on tj, sau sirbestile on dj din acele cuvinte
ce le-ar fi luat dela Sirbi, prin conlo:uire cu ei. Si nu ar putea,
. pentru ca organismul fonetic _al ei ntu posedd asa prefacere. In
adevar, cuvintele latine din limba romind cari au 1.5, i1 pdstreaza
astfel in toate veacurile ping astAzi ; asa j ine, i'ingdtoare, ter,
lira etc. ; nici chiar posterioarele bandtene cu : miuca, dinte,
pun7e etc. (din munte, dinte, punte) nu prefac pe al for de in M.
- Asa si cele can au :75' it pdstreazi. : s. ex. untie, friae, etc. ast-fel
ramin si bandtenile tine. prine etc. (din uncle, prinde). In ro-
mina deci, _nu se preface e in st si nici a in zi.
Apoi, ciwintele latinesfi ale limbii routine, cari in latind
aveau un ti (--s;eb_pritnitiv tj), it prefac in c sau t (croat c) iar
-nu in 3t. Ast- fel : lat. tione devine rom. curie, s. ex. to ittne
din lat. pop. titione, care an dd in rom. tUtune ; lat. ti a dat
rom. ti, s. ex. indltare din lat. popular *iaaltiare, care nu devine
rom. indlkare etc.
Tot asa, cuvintele lat. al.e limbii romine cari in Latina aveau
tin di sirb primitiv dj) iI prefac, in ' sau z on z, iar nu in
id-. De pilda : lat. diune a dat rom. une sau ittne, ca in
putrefjune ; de asemeni, lat. -- di a devenit rom. zi iar nu .3d,
ca in tirziu, auz, miez etc. din lat. tardivus (porttig:rez tardio),
audio, mediu, cari n-au devenit tirzliu, auid, nJIJZ:d.
Pe terenul limbil roniine, deci, nici tj = lat. ti, Ili i dj -----
lat. di an se prefac In k si id ; asa ca, de asta, nici sirbestile
tj, dj, nu se puteau preface ast-fel.
Singurele cuvinte -sl we ale limbii routine, cari nu au, ca
celelalte ale ei, bulgdrestile ,§! si id, stint 2 1) : »,,,tf(ifig, care in-
seamnd vecin, si 1 ;okiveZ14, care inseamnd licitatie. Cel dintii nu e
altceva, cum se vede, de cit sirb. maska, cu sirbul (0 in Inc de
bulg. .2d ; iar at doilea e nuwedn-slavicul «ko k'e vek'e., cu neac-
centuatele c devenite i (corespunzator bulg. 1C3 ste veke) si in-
seamna : «cine vrea (sa dea) mai mutt), -- la licitatie.
Kokical, insl, la partea-i din el Z.ive/ri, avind in limba
romind sunetele k, can nu stint altceva de cit palatalele slave macerlo-
-new k' (ce corespund sirbescului propritt zis d sat' nuantei rr a
1). Despre cart forgo nu spune nimic, tasa, dar lc ardt eu aci spry
a prevent vre-o critics.
10 ILIE BARBULESCU

acestuia 5i bulgarescurui 41), ne arata a el a intrat - in rominA

prin Slavi Macedoneni. In cartea mea Relations de Ron mains arca
les Scrbes, les Bolgares, les Grecs at In Croatie, Iasi 1912, p-
190, 249, 295 am documentat ca liniba documentelor munteano-
slave are in constitutia ei organica k, in loc de bulg. 'sz (a5a icF
in loc de bulg. tilE) ca d3v.add cd ea a fast adusa Rominilor Munteniei
de etre Slavi din Macedonia de Nord 5i Centru ; am mai documentat
in aceasta carte 5i cd vechile Principate Romine, Muntenia 5i Mol-
dova, can piny in veacul al XIII aveau cele mai strinse legaturi cu Bul-
garii, din acest veac, numai, au inceput a avea cele mai strinse legd-
turi cu Sirbil, si cd, de asta, din veacul acesti ROMillii de aici au luat
dela Strbi diferite cuvinte, ca stop, cdruia in bulgdre5te ii cores-
punde stalp, 5i altele. Legind aceste concluzii documentate cu
kokirekt, rezultd cd acest cuvint a intrat in limba romina, prin
Slavi Macedoneni, cindva cu incepere din veacul al X111. De alt-
fel, ca nu a venit in ea intre sec. 1V-V11, cum afirma pentru toate-
cuvintele slave vechi din romina teoria lui lorga, ne invedereazd -
faptul ed. acest cuvint se afla, cu acela5i K' palatal macedonean,
Si in liniba maghiara ; aceasta ii are, in adevar, sub forma cKo-
tya wetyez, in care e ty=--maced. K', Ist3ria ne docurnenteazd, se
5tie, cd "Maghiafi au venit in atingere de conlocuire cu Slavii
sudici numai din veacul al 1X iar nu intre sec. 1V -Vll ; iar Stiinta
maghiara arata; chiar, ca Maghiarii au luat pe at for Kotya wetye
dela Sirbi (eu a5i zice cd pain Macedoneni) mutt in urma veacului
IX, impreund Inca cu alte cuvinte slave ca : parittya, corespun-
zat r sirb. prac'a, maced. prak'a, bulg. 5i rout. prak'ta ; ca sze-
rencse, coresp. sirb. sreaa, maced. srek'a, bulg. srek'ta (OA GphCipa).
si rom, strangle etc. ; pe cind, arata acea5i Stiinta, ca cel mai
de vreme la sfir5itul veacului IX, cind an venit in ,Panonia, an
luat Maghiarii, dar dela Bulgari, forme de cuvinte slave cu .4,
ca : numele capitalei for Pest, tare in sirbe5te e pea, macedo-
nean pek' ; cuvintul mostoha, care corespunde bulg. ma,§telia, rom._
ina5telia, sirb. maaeha, maced. mak'eha etc.
Tot ast-fel, maghiara a luat dela Sirbi (poate prin Macedo- .

nein) mutt in urma sec3Ittlui IX forme cu gy corespunzator bulg._

megye (s. ex. in cuvintul varmegye) si chiar megyes care e
identic cu rominescul ; pe cind, cum tot Stiinta maghiar
arata, cel mai de vreme in sec. IX, cind s-au a5ezat in Panonia
Ungurii au luat dela Bulgari formele cu zd, ce an in limba- for ca
5i Rominii ; mesgye, care corespunde bulg. meda, rominescului
meidind, dar sirb. meta, maced. meg'a ; rozsda, rugina, care cores-
punde bulg. rxda, dar -sirb. raia, maced. rag'a etc. 1)
Prin urmare, cuvintele slave me/ Jac' 5i kokivekt nu sunt dintre-
cele slave vechi ale litubei romine, ci an intrat in aceasta, ca si-

1). Cf. Melich, in Arohiv fiir slay. Phil., XXII, 443. 446 si As-
bah ; Reflex olova vida IvirTphT, p. 42,
 1NTRODUCERE IN ISTORIEA LITERATURII ROMINE 11

In maghiara, cindva cu incepere din veacul al XIII, prin Sirbi sau_

Macedo-Slavi.
. Ast-fel ca, in -rezumat, cele mai vechi cuvinte slave ale lirn-
bii rofhine, avind in organismul fonetic al for caracterele specifice
ale limbii bulgare :.fit, z,I, iar nu, in load acestora, pe sirbestile
specifice é (tj), g (dl) cu nuantele lor, evident ca au fost luate
de Romini prin conlocuire dela Bulgari iar nu dela Sirbi. Aceasta
invedereaza, in acelas timp, fie si indirect aid, ca si cele mai
vechi institutii juridico-sociale slave ale Rominilor, ca cnezatul,
le -au venit acestora tot dela Bulgarii cari le-au dat prin conk),
cuire acele vechi cuvinte slave, iar nu dela Sirbi.
Asa ne Ciocumenteaza Slavistica, fara de cunoasterea careiar in
aceasta problema, nu se poate face Stiinta, ci, cum aratai, numai
fantazari romantice.
Ilie Barbulescu

IN-TRODUCERE
in

ISTORIEA LITERATURII ROMINE

din
SECOLUL XVII
-

1. Tiparul.
Dela 1588, cind Serban, fiul -diacanului- Coresi, tipareste un
Leturghier slavonesc la Brasov, nu se mai tiparesz carti in Odle
rominesti !Ana la 1635 in Muntenlea si 1641 in Mold 3va.
Istoriea tiparului in secolul XVII dste o pagina de tragedie.
In tara nu se puteau gasi nici materiale nici lucratori, iar fun-
ctionarea unei tipografil costa asa de scump, incit numai Domni-
tori generosi, on inalti ierarhi, puteau sa-si permita astfel de
cheltueli.
Tip3grafiea dela Iasi s-a intemeiat cu material si lucratori
trimesi de Petru Moghill, mitropolitul Chievului, fiul lui Simion
Moghila, Domnul Moldovei, iar ttspatru cartile tiparite acolo au
aparut cu cheltuia'a lui Vasile Lupu : tipografiea dela Cimpulung
s-a intemeiat cu material si lucratori trimesi tot de Petru Moghila,
iar prima carte tiparita a aparut cu cheltuiala Jul Mateiu Basa-
rab ; tipografiile dela Govora, Dealu si Tirgoviste au fost lute-
meiate de Mateiu Basarab si cele mai multe carti au aparut cif
cheltuiala lui Matei Basarab si a sotiei sale Elena.
 12 G. PASCU

Cu cheltuiala lui Duca Voda tipareste Dosofteiu ..Letarghin,

Iasi 1679, Psaltirca slavo-rominA, Iasi 1680, si Molitrenicill, Iasi
1681. (Cu cheltuiala lui Stefan Petru VodA tiparise Dosofteiu la
JJniev in 1673 Psaltirea in versuri).
_ Exemplul dat de Mateiu Basarab este urmat de" Ardeleni.
In adevar henadie, mitropolitul Ardealului, dupace mai intaiu
capAta voe dela Domnul Ghiorghe Rakoczy, intemeiaza o tipografie-
la Alba Julia la 1640 cu tipograful popa Dobre, adus din Mun-
teniea, care in 1640 tiparise la Alba fulia un Catehism calvinesc
cu cheltuiala lui Gh. Csulay (Prima carte tipArita in aceasta tipo-
grafie este Evangheliea cu invatatura din 1641).
()data cu alungarea depe tron a Jul Vasile Lupu (1653) si
moartea lui Mateiu Basarab (1654) tiparul dispare din nou din
Moldova si Munteniea si tot pe atunci dispare el si din Ardeal
(ultima carte tiparita acolo este Catehismul calvinesc din 1656),
si nu mai reapare decit la 1679 in-Moldova, pe vremea lui Ghior-
ghe Duca Voda, si 1678 in Munteniea, pe vremea lui Serban
Cantacuzino, iar in Ardeal la 1683.
Pe cind in Moldova si Munteniea impulsul pentru tiparirea
cartilor it dadea ortodoxiea, in Ardeal impulsul it dadea calvini-
smut. Mitropolitul Ghenadie era in serviciul calvinistului Donm
Ghiorghe Rakoczy, si mai apoi papa Ion din Vint in serviciul
- calvinistului 14iihaiu Apaffy.
Din cauza gieutatilor de tot folul tiparul mergea greu. Ca-
zaniea lui Varlaam, de pilda, s-a tipArit in curs de doi ani
(1(j41-1643). De aceia tiparul era rezervat cArtilor de prima uti-
litate, adicA cacti religioase, on pentru concluerea nor )dului,
carti de pravile. Despre vreun roman, de pilda' Alexandriea, on
letOpisAti nici vorba nu putea fi. La 1675 cronicarul Miron Costin
se plingea de lipsa tiparului in Moldova, dar cind a.esta apare,
el este intrebuintat numai de Dosofteiu.

2. Perioadele.
Cartile tiparite; alcdtuind brana sufleteasca a poporului mare,
au contribuit cel mai mutt Ia fixiirea limbil in scris, la circula-
tiea ei in toate tinuturile si la alcAtuirea unei limbi unitare, comune,
tuturor Rominilor.
lata de ce cred CA nu gresim daca vom lua tiparul ca cri -
teriu de determinare a perioadelor istoriei Iiteraturii rominesti din
secolul XVII. DupA acest criteriu doosebim patru perioade :
I. 1600-1633, timp in care cartile apar numai in manus.crise.
II. 1633--1654, tspoca lui Vasile Lupu si Mateiu Basarab,
cind se tiparesc carti in Moldova Ia Iasi, in. Munteniea la Cimpu-
lung, Govora, Dealu si Tirgoviste ; in Ardeal la Alba - Julia.
III. 1654-1678, timp in care cartile apar iaras numai in
manuscris.
IV. 1678-1700, cind se reia tiparul, in Moldova la Iasi, in
 INTRODUCERE IN ISTORIEA LITERATURII ROMINE 13

Munteniea la Bucuresti, Buzau si Snagov ; in Ardeal la Alba

Sim bata Mare si Sibiu.
Thlia,

3. Culturile straine.
ILIE BARBULESCIL, RELATIONS DES ROUMAINS AVEC LES SERBES, LES
REs, LES I;RECS ET LA CROATIE. Iasi 1912.
D. RUSSO. ELENISMUL IN ROMIXIliA, epoca bizantina si fanariota.
Bncnresti 1912.i
C. LRBICEANU. BARBATII CULTI ORM SI ROMINI 51 PROVESORII DIN ACA-
DENITTLE Ds IASI SI iircuRESTI DIN EPOCA ZISA FAN A.RIOTA (1650 1821).
Bucuresti 1905, Extras dirt Anal. Acad. Rom. seriea II, vol. 27z
hIemoriile sectiunii istorice.
N. IORC,A, ACTIVITATEA CULTURALA A LUI CONSTANTIN VODA BRINCO-
vEAN-usi scopurile Academiei Romine. Bucure3ti 1914. Extras din
Anal. Acad. Rom. seriea 11, vol. 37, Atlemoriile sectiunii istorice.
JIUGEN BARWINSKI., PBAEFATIO LA MIRONIS COSTINI CFIRONI3ON TERRAE
MOLDA VICAR AB RO.NE PRINCIPE. Bucuresti 1912.
N. mktoA. YSTORTEA LITERATURII ROMINE DIN SECOLUL XVIII, Bum-
resti 1901, 119 -60.
De uncle in secolul XVI am constatat numai cloud curenfe
de cultura straina, cel slavonesc si cel latinesc, in secolul XVII
constatam trei : daroms(;, /athiese si yreecsc.
1. (5 staronese este puternic in secolul XVII pang spre
sfirsitul veacului atit in Moldova cit si in Munteniea.
In tot secolul XVII in Munteniea apar zece cacti slavonesti,
si anume 9 pre vremea, lui Mateiu Basarab, intre . 1635-1650 :
Molitrenic, Psaltire 0), AntologIbion, L('targhie 0), Tri,od, Imi-
ta(ica trci Iistos, §i una la 1697, la Snagov, si anume o Gi«-
matiat slaoneasel, tiparita de Antiin lvireanul.
In acest tirnp in Moldova nu s-a tiparit decit o singura carte
slavoneasca, si aceia pe jumatate, anume Pwitirert slavo-romi-
neasca a lui Dosofteiu, Iasi 1680.
Acest fapt se explic1 usor prin srtuatiea gepgrafico-cultu-
rala a celor cloud tari ro linesti. In adevar tarile slave vecine ca
Munteniea nu aveau un centru de cultura slava. De-aceia in pre-
fata Psaltirii Slavonesti tiparita in 1637 Mateiu Basarab se putea
adresa cu mindrie «drept credinciosului si evlaviosului neam al
patriei noastre si altor neamuri inrudite cu not dtipa credinta si
avind acelas vestit dialect slovenesc ca limba, si etc deoseNre
Bulgarito, ,Verbilne, Ungrovlahilor, Moldovla'nilor si celortalti».
La rasaritul Moklovei, si foarte aproape, era Iris acel focar
de cultura slava intemeiat la Chiev (Roma noua!) de Petru Ma-
gh la, care, in tipografiile sale dela Pecerska, Lemberg st Mohi-
lau, a tiparit in slavoneste, uneori in rnai multe editii, cartile fun-
damentale ale biserieli :
1. 1627, Pecerska. Liturghier.
'14 G. PASCU

2. 1629, Pecerska. Acaftist 2, Nomocanon s, Psaltire.

3. 1630, Lemberg. Oztoih.
4. 1631, Pecerska. TrIod.
5. 1636, Lemberg. Evanghelie.
6. 1637, « Liturghier.
7. 1637, MohilAu. Psalti.e.
8. 1637, Pecerska. Evanghelie cu invAtAtura a Jul Ca list.
9. 1638, Lemberg. Antologhiu.
10. 1639, a Apostol, Octoih.
11. 1639, Pecerska. Liturghier 3.
12. 1639, Lemberg. Apostol, Octoih..
13. 1640, « Octoih.
14. 1640, Pecerska. Psaltire, Triod.
15. 1642, Lemberg. Triod.
.16. 1644, Pecerska. Psaltire, Evanghelie.
17. 1646, « Molitvenic.

Propaganda calvinista a facut ca in Ardeal sa nu se tipa-

leasca njci o carte slavoneasza.
rfraduceri din slavoneste s-au facut insa si in _Moldova (A)
i in Munteniea (B) si in Ardeal (C):
A. Leastvita lui Ion Scarariul, ms 1610, traducere de Varlaam.
Cazaniea lui Varlaam, Iasi 1643.
B. Hronograful lui Moxa, ms 1620.
Pravila dela Govora, 1640, traducere de Moxa.
Pogribaniea preutilor, Tirgoviste 1650.
Varlaam si loasaf, ms 1648, traducere de Udriste NAsturel.
InvAtaturile Jul Pseudo-Neagoe, ms 1654.
Viata Sfintei Ecaterina, ms 1673, traducere de diacul Fota.
A. Acatist, Uniev 1673, traducere de Dosofteiu.
Psaltire slavo-romind, Iasi 1680, traducere de Dosofteiu.
C. Rinduiala diaconstvelor, Alba Julia 1687.
Molitvenic, Alba Julia 1682.
Ceas.ovet, Alba Julia 1696. '
Udriste Nasturei, cumnatul lui Mateiu Basarab, a teadus o
carte din latineste in slavoneste, lmitatiea lui Hristos, Dealu 1647,
.ba chiar a scris slavoneste : 12 versuri In onoarea lui Mateiu
Basarab la Pravila tiparita la Govora in 1640, si prefata dela
Antologhiul slavonesc ,tiparit Ia Cimpulung in 1643. .

Supt influenta chrentului greces;_. (v. mai jos), curentul sla-

vonesc slabeste din ce in ce mai mult. La 1680, in prefata Psal-
tirii slavo-rornine, mitropolitu/ Dosofteiu constata c<cA si acea put, inn
ce o invata de-ntalegea incA s-au juirihit n tan->,.
s,ulne
2. Curentul Latin este in crestere in secolul XVII.
Caile prin care cultura latinA s-a introdus in Moldova si
Muntenia sint insa diferite. In Moldova cultura latina introdus
.din Poloniea.
Inca dela inceputul secolului XV, gratie vecinAtatii geografice,
 1NTRODUCERE IN 1STORIEA LITERATURII ROMINE 15

se constatd legaturi -intre Moldova si Poloniea. Domnii Moldovei,

pentru a scApa fie de groaza Turcilor fie de dusmaniile interne,
se refugieau in Poloniea impreund cu rudele si prietin i for ; boerii
moldoveni urnau acela§ druin on de cite on voiau sa scope de
prigonirile Turcilor on ale Domnilor. Polonejii ii primeau bine si
pe Domni si pe boeri, si chiar ii ajutau.
Inca din timpurile cele mai vechi existau relatii comerciale
intre Poloniea si Moldova (cf. lorga, Relatiile comerciale ale Odor
noastre cu Lembergul, Buctire.3ti 1900).
Din cauza acestor imprejurdri adeseori au avut Inc cdsatorii
intre bo6rii din Moldova si Poloniea, iar Ieremia Moghild, Domnul
Moldovei intre 1595-1606, si-a maritat toate flicile in Poloniea.
Aceste relatiuni an adus cu ele si relati unite culturale. Uni-
versitatea din Cracovia, intemeiatd la 1400, a fost chiar dela in-
ceput frecventata de studentii moldoveni. Album studiosDrum Uni-
versitatis Cracoviensis, ed.- A. Chmiel, vol. I II (1400-1551),
Cracoviae 1887-1892, inregistreazA urmatorii studenti moldoveni
intre 1405 si 1503:
1405. Nicolaus Andree de Moldavia.
1409. Mathias de Bachkowya.
1431. Demetrius Dyonisii de Reresztes.
1436. Mathias Filezkopoter de Moldavia.
Michael Stephani de Moldavia.
Symon Johannis de Moldavia:
1448. Joannes Michaelis de Suczawi.
1453. Laurencius Andree Burger de Moldavia.
1464. Andreas Nicolai de Romany.
1470. Johannes Stanislai de Thutorza (Totrus)
1482. Benedictus Nicolai de Gergew.
1490. Paulus Patin de Tczotru (Totrus ?).
Petrus Jacobi de Byrglowo (Birlad ?).
1493. Gregorius Francisci de Baco.
1494. Michael Thorne de Jaszo.
Tiburcius Dernetri de Illie.
1495. Paulus de &red.
1502. Petrus Johannis _de* Jasso.
1593. Thomas Georgii de Moldavia.
« Valentinus Andree de Moldavia.
In secolul XVI legaturile de .studii dintre Moldova si Cracovia
sint cu btu' rupte din cauza multelor rdzboae dintre Poloniea si
.Moldova pe de _o parte si dintre Moldova si Turci pe de alta. In
acelas timp in partea Poloniei vecind cn Moldova se infiintase
scoli noun de catrd lezuiti, in-secolul XVI la Lemberg, la inceputul
:secoluluiXVII la Camenet, Bar, Vinit, scoli frezventate de Mol-
doveni.
In Poloniea in secolul XVI si inceputul secolului XVII domnea
insd cultura umanistd adusa din Italiea de carturari italieni ca
Buonaccorsi (Callinta chub) on de Poloneji care-si Muse studiile in
 16 G. PAc_ CU

Italica. Scriitorii poloneji ca generalul Zainayski, Healcustein, se-

cretar al regelui, Gore(k,i, Las/0i, italianul 1//e8sandro thiagitini
din secolul XVI si Kobierzycki, ltrassenberg,Kniatairia., Kochoirsi,
Pastorias, Zatitski din secolul XVII sint umanisti.
Dintre tinerii moldoveni care au studiat in Poloniea la sfir-
situl secolului XVII doi s-au intirnplat sa a:b1 si talent literar.
Acestia slut Gligorie Ureache, care a invatat probabil Ia Camenet,
si Miron C3stin, care a invatat la Bar.
Supt influenta culturii umaniste insusite in Poloniea cei doi
invatati scriu is:oriea Moldovei si afirma origina romans a limbii
si poporttliti rnminesc.
In Munteniea cultura Latina s-a introdus din Transilvaniea.
Deodat, episcop catolic in Sofia, relateaza la anul 1643 ca
gMuntenii care vor sa invete latine. te merg in Transilvaniea. (Acta
Bulgariae, ed. Fermengiu, pg. ,141).* Stolnicul Const. Cantacuzin&
a invatat lafineste Ia Universitatea din Padova, care era Univer-
sitatea occidentals pe care o frecuentau Grecii in secolul XVII.
Pela 1633 Udriste Nasturel, curnnatul lui Mateiu Basarab,
cOrespundea latineste cu calugarul catolic LevakoviO, trimesul papei
Urban VIII la Mateiu Basarab, iar la 15 April 1647 Udriste tipa-
reste la manastirea Deal linit«tica Iasi Hriitbs, traducere din lati-
neste in slavoneste.
Const, Brincovanu, care avea legaturi politice si cultuiale cu
avea secret«ri latini, ca Nicolae Folos de Wolff si Del
Chiaro. Inca dela 1689 Radu Popescu era togofiftra sau /«tincso.
In scrisorile sale politice cu occidentali stolnicul Const. Can-
tacuzino se servea de limba latina.
Propaganda catolica in Muntenia si Moldova, semtialata oiata
cu des2alecarea, si care a contribuit, imprettna cu alti factori, la
nasterea primelor texte rotninesti, este slabs in secolul XVII, se-
colul ortodo :iei, si fard nicio important) cu!turala.
Un episcop catolic din Moldova, pe care I-a cucoscat si Miron
Costin (cf. De Neamul Mold. 15), Vat) Pitit.eio, a compus pentru
Romini un Catehisw catolic, pe care insa nu l-a putut tipari decit
la Roma la 1667: Dottrina Chistiana tractorta i,t tiltiput ralacha
(lel padre Vito Pilatio, publicat de Caster, Crestomatie, I 226-227.
Catehismul este tiparit cu litere latine si ortografie Italian .
In Ardeal propaganda ca-tolica du-2e la unirea cu Roma, 1700.
Inca la 1636 P. Canisiu tiparise la Pojon un le.',;,s, ca-
tolte, trades din latirteste (si retiparit apoi la Cluj, la 1703).
La 1674 Mihaiu Haliciu scrie, cu litere latine si cu ottografie
ungureasca, () oda de 10 versuri citra Dr. Franciscu Pariz Papai,
publicata de Caster, Crestomatie, 1 216.
Supt infuenta szolilor latinesti din Poloniea si Transilvaniea.
* Li Valacchi the vogliono sh«iiare irrtino vain() in Tran-
silvania.
 INTRODUCERE IN 1STORIEA LITERATURII ROMINE 17

s-au introdus In romineste termini geografici, istorici si diploma-

tici latinesti cu prottuntarea polono-germana si maghiara a timpului.
Nume de tart;
Datiia (Ureache, 104 ; M. Costin, Mold. 38(2).
Grctiia (M. Costin, Mold. 11, 12(2), 24 ; Const. Cantacu-
zino, 113),
Bostiia `Serbiea' (Ureache, 100).
Sfitroirt I.Jreache, 5).
Tratiia (Ureache, 96).
pitiga (Ureache, 96).
Nume de popoare :
Dac pl. Dati (v. mai jos).
Nume de persoane istorice :
pert) (interpolare de N. Costin la M. Costin, Mold. 34),
Tiferon (Const. Cantacuzino, 119).
La pronuntarea a-0 era Latino-germano-polonezA, cf. M.
Costin, Mold. 25 : Dalai, not dzicem si Grecii Dachi, iara Latildi
catolicii] qi Lesig Dati.
Ca prin Latini trebue sa intelegem si pe Unguri, cf. Ureache
105: Unguriia cea mare sau, cumu-i dzie, nnii, pre lintba. neat-
cadcii, l'unoniia.
Termini privitori la Tara Lefasci-i Poloniea) introdusi de
Ureache :
Corona leseasca `regatul Poloniei' _(170).
Si neamesii, carii le dzich sleahta, nu aria de craiu asculta,
cuniti "de leage, carele le-au Mutat ei, de sa giudeca la scaunele
cetAtiforn, eines la tinutulit, sat]. De acolo, tine nu va sA-si tie
de leage, voinicu-i hiescine sA-si delunge leagea la altd scaunli
mai mare, alease in doau locuri, la Liublinti vara si la Petricovit
iarna, unde dzicd acelorit legitribunalti. Acolo de va avea si de-
craiu ceva asprealA, fara de nice o fried, are voe sa -1 tragA la
giudecata, unde procuratorii vor raspunde pentru craiu... Ce vor
ispravi peste dzi, sara sA vor inpreuna cu sveatnicii, ce le dzicti
sena tori (87-88).
Au Lesii 2 arhiepiscoin si 11- cinscoin; (90-91).
iAu Lesii] 61 de castelani (91) ; Aleasera [Lesii] de tre-
misAra soli' mare pre Cretcovschi, castelannlil de Breschi (133) ;
Petru Voda... tremis-au carti la castelantaq de Halici, carele era
sA marga soli la inparatie (207-208);, Aceastea toate au scrisit
caste/aim/it la craiu (208),
Cronicarin, cronicariulil (celd) lesescri.
Termini introdusi de Miron Costin :
2
18 G. PASCU

Cinci termini meclicali.

Tiran dirept fantastic, adica buignitoriu in gindiri, 6578
tyranus phanstantiefis.
Stefanita Voda... au cadzut in boald foarte Brea, lungoare,
care boald indata au priceput doftorul ca trebue sa is singe,
ce n-au ascultat, si adogindu-se boala, si ales toamna fiind, asa
de greu 1 -au cuprins hierbintala, cit pand la Tighinea att stAtut
friinitic, adecd buignit den hire. Cu chipul ciumei eta boala, ca
i-au iesit si o bolfd la o mina. Ce nu era ciumd, ci direapta.
goare, carii boale ii dzice doftorii maligna, 677,20:17inciderit iie
Ithraenesm, id est mente motus fuerat,... maligna vehementissima.
Om boleac find Radul \Todd 0 de mini 0 de picioare, care
boald poda gat i herard se dzice, 51120quae infirmitas podagra
et chierayra vocatur.
Doi termini diplomatici :
Tract*, adecd leyituri de pace, 4383tractatus pacis.
Avind ac0.1a craiu Vladislav si praxis adecd stiinta, ce-sint
Turcii,... 5670 praxim, hoc est experimentatam s:.ientiam.
Deamitati: .

0-hetana4, adecd purtdtor de oastc, 56719generalissimus dux.

Principe, adecd din domnii-inpdriiciei unul 4441; pinceps.
Tiranilor, adeca rrirsfitorilor de singe, 46218tyrani. Sg.
tiran sf. 658tyrania.
Desi neexplicati, not consideram ca neologisme introduse
de Miron Costin si urmatorii termini :
mdsura de distantd :
0 milli de loc, 483, si 50311f Subotov, loc de o mita, de
Cehrin, 570,3, o mita. mare de loc, 5413, loe ca giumdtate de
mild, 4833milliare.Cuvintul se gdseste o singurd data la .

Ureacbe: Si sosindit la Suceavd Maiu 25, le-au iesitti Petru Voda

inainte 3 mile, 150,4.
Un numeral.
Doud mitinanc sd le dea Lesilor bani, 64328miniones.
Un termin stiintiiic :
Care toate semnele in loc bdtrinii si astronomii in Tara
Lesasca a mari Magi ca sint acestor tad menia, 6283-7astronomi.
Un termin militar :
Au facut Lesii o cetate anume Codacul, is pragul cel din-
Ulu a Niprului si tineau acolo cite 2000 de Nemti pedestrime cu
puste pentru opreala for, care era foarte cu mare sila Cazacilor,
ca unor oameni carii altd hrand nu stra fat-A osteniia. Si din
acea opreala s-au radicat in citeva rinduri inpotriva Lesilor cu
 INTRODUCERE IN ISTORIEA LITERATURII ROMINE 19

Nalivaica hatmanul, apoi cu Su lima, mai apoi cu Cizima, hatmanii

for. Ce tot ii rasipiia hatmanii lesesti ; pAnd vadzind neticneala
cu dinsii, le radicasa hatmaniile sä nu hie, si le trimetea cite doi
domni comisari mai marl. Si acei comis«ri le facea giudete si-i
.cirmuia, 5668-18cornissarii.

Desi introdus de Ureache, un termin stiintific continua sä

-fie necunoscut :
Cometii. adeca stew/a cu coodil, 62730cometa, hoc est stella
caudata.7-Cf. Ureache 205: stria cu caner!!, sau cumu-i dzicu unii
-condo,.

Termini comuni la Ureache si Costin

istoric, istoric ; cometa, mill. Pentru acestea doi din urma
-v. Costin.
Supt influenta Ungurilor, care pronunta g pe s latinesc,
fiinded in limba for s se ceteste q, s-au introdus in romineste
urmAtoarele cuvinte :
Termini diplomatici :
Tituluf (M. Costin, Mold. 45 Cronica Anonimd, 232(2)
-Const. Cantacuzino, 148, 149(2), 165).
Notarq <*notariuq §i patrouo in prefata Chiriacodronntlui
liparit la Alba-lulia la 1669.
Un nume de tarn si popor :
Hiumnia, 1Mania, A,4paitia (M. Costin, Mold. 24), 6014i )li,
,p1. (Ureache, 167), ,5'panim. sg. (Anonymus Caransebesiensis
1670, publicat de Cretu in Tinerimea Romina, vol. I fasc. 3, pg.
320-380, pg. 371 a).
3. Curentul Greccsc, caracteristic Moldovei si Munleniei.
Cultura greacd a fost introdusa la not ,mai intdiu prin
.Slavi. Textele slavonesti, depe care s-au facet traduzerile ro-
minesti din secolul XVI, sint ele insele traduceri depe texte gre-
cesti bizatt tine.
Direct culture greacd a fost introdusa la noi abia in seco-
lul XVII in urmatoareIe impreittrari :
1. Dependenta bisericii noastre de patriarhiea din Constan-
tlnopole a facet ca cAlugari greci sd vie la noi in numar tot
mai mare si sa ocupe uneori locuriIe cele mai inalte in biserica.
Astfel cel dintdiu arhiereu al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, 1359,
este un grec ; incd din 1390 scaunul mitropoliei Moldovei este
. -ocupat deasemenea de un grec.
Inchinarea mandstirilor noastre este si ea foarte veche. Primul
caz pare a fi din 1391. ..
2. Relatiile politice cu Constantinopolul.
Domnii paminteni si pretendentii la tronurile Moldovei si
.Munteniei cautau sp Intrette legdturi strinse cu Greci din Fanar,
20 G. PASCU

care dupa 1453 capatase un mare ascendent la palat si la ma

rele vizir.
3. Ca !Mori greci care viziteaza tarile noastre.
Astfel pela 1514 patriarhul Pahomie din Constantinopele-
viziteaza principatele cu o suita de clerici si miteni si este pri-
ma de Doinni, de boeri si de popor cu mare cinste ; Mateiu,
fost mitropolit at Mire lor, ne viziteaza pela 1600.
4. Relatitle comerciale.
Gratie scestor imprejurari numarul Grecilor ajunse destul de
mare in Wile noastre in secolul XVII si limba greaca ajunse-
limba de cultura a boerimii.
Copiii de boeri slut instruiti in greceste mai intaitt in casa
cu i. receptori greci apoi chiar la scoli grecesti.
Pela 1660 era in Iasi o scoala greceasca, unde au profesat-
profesorii Pantelimoth (i'aisiej 1,4tritli iar dela 1670--1672
.Areeulai Kerrinfrrs (mort la Iasi la 1672 si ingropat la biserica
Barboiu).
La 1689 Const. Brincoveanu intemeiaza o scoala greceasca
Ia Bucuresti, unde au profesat profesorii Teodor T«pezniblios,
Sevastos Eymenites (mort la Bucuresti la 1702 si imnormintat la
Sft. Sava).
Unii fii de boeri invatau chiar la Constantinopol ca SpAta
rul Milescu, care, a invatat acolo cu Gavril Vlasios.
In astfel de imprejurar; atit in Moldova (A) cit si in Mun--
teniea (B) se fac traduceri rotninesti din greceste, uncle famase
manuScrise, altele tiparite, si se tiparesc chiar carti grecesti.
Relevant urmatoarele traduceri :
A. Siapte Taine a besearecii, Iasi 1645, traducere de Eustra
tie logofatul.
Carte romineasca dela pravilele inparatesti (Pavila lui Vasile
Lupu), Iasi 1646, traducere de Eustratie logofatul. Prima redactic-
a acestei carti este ms din 1632.
Istorie lui Irodot ms circa, 1650.
Carte pentru multe trebi ale credintii noastre, ns 1661, tra-
ducere de Milescu.
Bibliea, tradusa de Milescu Ia. 1664 "si tiparita de Serban
Cantacuzino fa Bucuresti 1688-1689.
Leturghie, Iasi 1679, traducere de Dosofteiu.
Viiata si petreacerea svintilor, Iasi 1682--1686, traducere
de Dosofteiu.
Tilcuirea Evangheliei, Iasi 1697, traducere de Irimiea Caca--
vela.
B. rnvalaturi, Cimpulung 1642.
Prefata dela Indreptarea Legii, Tirgoviste 1652. Cartea_
insas este un plagiat depe Pravila lui Vasile Lupu.
Leturghie, Bucuresti 1680.
 INTRODUCERE IN ISTORIEA LITERATURII ROMINE 21

Margaritaie a lui Zlatoust, Bucuresti 1691.

Pravoslavnica Marturisire, Buzau 1691.
Evanghelie greco-romina, Bucuresti 1693.
Unica traducere din greceste semnalata in At -deal, BiAtiert
-tiparita la Alba-lulia in 1648, este o opera izolata.
Suf letul tipariturilor grecesti din Moldova si Munteniea este
Dositeiu, patrirfr1u lertcsolimulai, om foarte invatati care a vi-
-_zitat tarile noastre in mai multe rinduri : Ia 1662, fiind arhidia-
con, Ia 1671, ca patriarh ; «pe timpul Domnului Serban Canta-
cuzino si a Domnului Duca. a venit in Tara Romineasca si Mol-
-dova, apoi' s-a Intors iaras Ia Constantinopol. Apoi de aicea, pe
timpul Domnului Constantin Basarab I [Brincoveanuj de doua, de
.trei si de patru on a venit mereu, si in fine in anul 1704 a so-
.sit in Bucuresti, cind s-a zidit si s-a inoit, .cum se vede astazi,
renumita biserica a Sft. Ghiorghe din Bucuresti. Duna aceia mer-
girid in Moldova pe timpul Domnului Mihail Racovita, s-a intors
jails prin Tara Ramineasca la Constantinopol, unde a trecut
catra Domnul. in anul mintuirii 1707, In Fevmarx, in vrista de
66 de ant (Hrisant Notara, Viata raposatului patriarh at lerusali-
mului, Dortmund Dositeiu, introducere la Istoriea patriarhilor leru-
salimului de Dositeiu, greceste, publicata de Hrisant Notara in
Bucuresti la 1715).
In anul 1680, pe vremea lui Duca Voda, invatatul patriarh
Dositeiu infiinteaza o tipDgrafie greceasca la Iasi, si anutne Ia
manastirea Cetatuia de linga Iasi, care a fost cea dintai pentru
=cartile grecesti din Orient. _
In Istoriea -Patriarhilor lerusalimului, Bucuresti 1715, insus
Dositeiu zice : In anul 1680 fiind in Iasi si v izfind pe Moldoveni
ca au tipografie,-iar Gre.ii nu, mi-a ars Mimi. Jar Dumnezeu
-ne aduce pe un Romin ieromonah anume Mitrofan si i-am dat
seizeci de grosi si ne-a facut o tipografie noun. Si deci ii dain
aeltuelile Si hartie, trimatern si cartea lui ..Yectorie, In contra sec-
yrinropci Paper, §i se tipareste*.
Cartea lui Nectarie, patriarhul lerusalimultd, a aparut la Ce-
tatuia de linga Iasi in Wile 1682, tiparita de ieromonahul Mitro-
fan, insotita de o prefata-dedicatie lui Duca Voda de Dositeiu, si
de o 'Scurta povestire despre vestitt!I patriarh al lerusalinwlui
chiar Nectarie', care relateaza ca Nectarie «fiind de cinzeci de
..zni a venit de doul si de trei on la Vasile (Lupu), Voevodul
MoldoveiA si odata la 1664 pe vremea lui Eustratie Dabija Voda.
In aceias Istorie a patriarhilor Ierusalimului, ibid., Dositeiu
mice : « aflindu-ne in anul 1683 la Odriiu, am trimes hartie la
Iasi si am dat la tipar si cortea taro Simeon di, Tesalonic. Am
.scris si scrisori lui Duca Voda*: Si in adevar in Octomvre 1683
.apare la Cetatuia 'A prea fericitului arhiepiscop al Tesalonicului
S'imiou, Dialog imp oiriva eretidor, tipArita de Mitrofan, episcop
 22 G. PASCU

de Husi, cu cheltuiala iui Duca Voda, cu o prefata-dedicatie lui

Duca Vodd de Ion Molivd din Hera :lea, notar at marii biserici,
care a facut si corectura, si cu o scrisoare dedicatie 1ui Duca
Voda de Dositeiu, datata Adrianopol, Mart 1683.
ObservAm ca pentru vredniciea Iui, ieromonahul Mitrofan
ajunge episcop de Husi.
Tipdriturile lui Mitrofan au facut asa de build impresie,
incit Serban Cantacuzino, Domanul Munteniei, .om de cultura
superioarA, ist puse ochiul pe dinsul. In adevar la 1685 Mitrofan.
tipareste la Iasi Slujba Sfintilor martiri Serrnie ci Paha, care-
n-are nicio legatura cu directiea dat i de Dositeiu (v. mai jos),
In prefata Mitrofan justified publicarea acestei carti prin faptul
ca cei doi sfinti se sarbeaza Ia manastirea Cotroceni, zidita de
Serban Cantacuzino.
Aceasta justificare ne fa:e sa credem ca. cartea 8-a tiparit-,
din imboldul, si poate chiar cu cheltuiala, lui Serban Cantacuzino.
Nu mutt in urma it gasim pe Mitrofan la Bucuresti fdeind co-
rectura Bibliei tiparita intre Noemvre 1688 si Septemvre 1689.
In Septemvre 1689, cind Bibliea se mintuise de tiparit, Ser-
ban Cantacuzino, supt care se ineepuse tiparuI, nu mai era. Ur--
masul sail, Constantin Brincovanu, on] de o cultura superioara,.
cautA sa dee tipografiei lui Serban o importanta mai mare prin
tiparire de carti grecesti, asa cum in Moldova se facuse Ia 1680..
In Januar 1690 si apare la Bucuresti, cu cheltt iala Tui Brin--
covanu, un .,Ifanual contra sch;s»bci papistaciloi:
CA aceasta prima tiparitura era ca o incercare, se poate
vedea si depe accia ca coperta nu mentioneaza numele tipogra
fului. Un lucru Insa asa de important ca tipariturile grece Ai nu
putea fi dat pe mina primului venit. Brincovanu, care cunostea
pe Mitrofan Inca de cind acesta lucra la Bibliea din 1688, si poate
nu era strain nici de imprejurarile in care acesta tiparise Ia Iasi
in 1685 Slujba sfintilor martini Serghie si Bahu, si care pe dea--
supra pArAsise episcopiea de Husi, it aduce pe Mitrofan la Bu-
curesti. Si in adevar in Septemvre 1690 apace la Bucurestl, cu
cheltuiala Jul Brincovanu : Meletie ,Syrigos, profesor si protosin-
ghelul marii biserici din Constantinopol, Intimpinare la principiile
catolice si la invataturile lui Chiril Lucaris (carte scrisa din in-
demnul lui Vasile Lupu, deci pela 1642, in orice caz inainte de-
17 April 1664, cind el moare), si Dositeiu patriarbul lerusalimului
Manual impotriva rataeirii calvinesti (carte scrisa inert din 1672),,
tiparite de Mitrofan, fost episcop de Husi, supt ingrijirea lui Mi-
hairMacri din lanina, cu o dedicatie lui Vodd de Hrisant Notara,..
arhimandrit la sfintul Mormint, elevul lui Syrigos, cu doua pre-
fete, cite una de lieeare carte, de Dositeiu, datate Maiu 1690
Adrianopol, 'Viata lui Meletie Syrigos scrisa de Dositeiu., patriar-
hul lerdsalimulur, Si 'Scrisoarea sinodului din Iasi catra Donmul
Moldovet Vasile Voevod', scrisa de delegatii din Constantinopole
r (Porfirie si Meletie Syrigos) si din Rusiea la sinodul dela Iasi.
din 1641-1642,
 INTRODUCERE IN ISTORIEA LITERATURII ROMINE 23

Aceasta carte este ultima tiparita de Mitrof an. Opera lui

tipografica este insa continuata de vrednicul sau urmas, ieromo-
nahul Antim IvIreanu (din Ivir), care intre 1691-1700 tipareste
septe carti grecesti :
1691 Octomvre, Bucuresti. Vasile Macedoneanul imparatul,
apitole Indemniftoare catra fiul sau, imparatul Leon, traducere
din elineste in greceste de Hrisant Notara, arhimandritul dela
Sfintul Mormint.
1692, Bucuresti. ,S7ajbele .STiatei Parasellia cea noiret fi (6
Sflnttrlrai. Origoie Decopolitut.
1693, Septemvre, Bucuresti. Eanglielie gr(wo-roin7(111. Co-
r ectata de ieromonahul Atanasie 11/1oldoveanul.
1697 lanuar, Snagov. .Intologhion. Cu cheltuiala lui Galac-
tion Vidali din insula Tinos, fost egumen al marei Lavre dela
Sfintul Munte ; corector : invatattil Domn Panaiot din Sinope.
1697, Snagov. loan Karyophylles, Manual (1.,sime ()ite n(3-
dameriri.
1697 Snagov. Dinars yinegiic (lesie inipliratill Constantin.
1699 Fevruar, Snagov. Marturisirea crectinOi nrtoiloa.e de
Petru Moghila si Expunere des pre cele trei rirtqi de Visarjon
Macri din lanina, cu o dedicatie lui Brincovanu de Sevastos Ky-
menites din Trapezunt, profesor la Scoala domneasca din Bucu-
resti, o dedicatie lui BrIncovanu de loan Comnen, doftorul Dom-
nitorultti, si cu o lunga prefata de Dositeiit, datata lanuar 1699
Adrianopol, in care ataca violent pe luterani, calvinisti si iezuiti
si schimbarea calenda-ultti la 1538, cele «patru marl flare*, si
arata nevoia unei noun editii a cartii lui Petru Moghila.
Antim a Iiparit carti grecesti si dupa aceasta data.
In intervalul dintre Septemvre 1693 Dechemvre 1696,
cind la Bucuresti nu se tipareste nicio carte greceasca, tipareste
la Iasi Dimitrie Padure 3 carti grecesti :
1692 Fevruar 1694. Catea impaciirii, in care se cuprind
scrierile citorva anonimi si a lui loan Nomofilax, a lui Ghiorghe
Coressi, si a lui Macarie Macri ieromonahul, si Adunarea din
Sfinta Sofie, si a lui Teodor Agalianul, si a lui Mateiu Vlas-
taris, si sinodul din Sfinta Sofia.
1694 lunie. Dositeiu, patriarhul lerusalimulni, If«imat inipo-
trira Ira loan Karyophylics.
1694 lunie. loan Evghenicos, ritr'int imyotria ltottir7rii dela
Iloentia, corectat si impartit in capitole de Dositein.
In Iasi apar Inca :
1698 Mart. Dositeill, patriarhul lerusalimului, Carted dra-
rmtei (IP Latini, cu cheltuiala Sfintului Mormint. Corector lere-
miea Cacavela. Cuprinde 25 de scrieri din diferite timpuri impo-
triva catolicilor, mai ales impotriv a suprematiei Papei.
1698. Dumitra Contemn., Alumni sau Gilceara 711 eleplrelai
etc lamea in romineste si greceste, cu trei prefete, dintre care
24 G. PASCU

doud ale autorului, una adresata fratelui mai mare Antioh Can-
temir Voda si iscalita «dela Udriiub, si a claua cetitorului, sca
treia scrisd de leremiea Cacavela i adresata autorului.
Intre 1682-1698 Dositeid a facut deci sa apara 3 carti
proprii,.111mtital impotrira rirtacirii calvinti, Manual impotriva
Jai Juan Karyophylles si rartea drag9,5tei de Latini, si 6 alte
-altora, Nectarie, Siinion, letie Syrivs, Petra MogIti Visa-
rion Maori si Etwhenicos, primele 5 cu dedicatii si prefete de
Dositeiu, iar cea de a sesea indreptata si impartita in capitole de
Dositeiu.
Toate cele 9 carti constitue o directie unitara, aplirarea
-ortodoxiei impotriva catolicilor, calvinistilor si luteranilor,' andrare
pe care Dositeiu nu uita ca o luase mai inainte cu energie si
succes Vasile Lupu, Domnul Moldovei, prin sinodul co:wont la
Iasi, Dechemvre 1641 Septemvre 1642.
De aceia, in prima carte tiparita la 10, Dositeiu prezinta
pe Duca Vodd ca pe fiul lui Vasile Lupu, «neuitatul tau tatA
Vasilie Voevod, care convocind la Iasi un sinod a inldturat ne-
intelegerile ivite atunci impotriva credintii apostolic.esti din Rosii&
mica si a iisipit intrigile calvinistilor cu asa zisele invataturi ale
lui,.Chirilb ,iar in Manualul sau dela 1690, dupace arata conclu-
ziile sinodului dela 1642, Dositeiu intercaleazd `Scrisoarea sino-
dului din Iasi cdtra. Vasilie VodA', in care delegatii.rusi si greci
dela sinodul dela Iasi isi exprima recunotinta MO de Domnul
Moldovei : «Tu iti propusesi ,o plea maret duce, sa dai la tipar
si concluziile smodului, fiindca Domnul ti-a dat aceasta menire sa
fii luptator al bisericii lui si distrugator energic al ereziilorb.
Dintre artile tiparite in Munteniea de altii decit de Dositeiu
intre 1690-1699 una reprezinta curentul Dositeiu : Manual contra
schismei papista. ilor, Bucuresti 1690. Este de observat apoi ca,
din cele opt carti tiparite in Moldova intre 1682-1698, numai
.trei nu reprezinta curentul Dositeiu Slujba sfiqilor niartiri ,Yer-
gfrie 3i Bah)+, Iasi 1685, Cartea impacarii, Iasi 1694, si Dirama
lui D. Cantemir, Iasi 1698:
Ultima opera a lui Dositeiu Istoriea patriarhilor
s-a publicat la Bucuresti in 1715, adica la opt ani dela
inoartea lui. .

Toate cartile tiparite la Bucuresti si Snagov intre 1690-1699

au fost publicate cu cheltioala lui Constantin Brincovanu si s-au
impartit gratuit intre ortodocsi. (Pentru acest din urma fapt cf.
mai ales Manual 1690, Slujbele 1692, Evanghelie 1693 si Mdrtu-
risirea credintii 1699).
Prin autori, preceptori si profesori greci s-a introdus in
romineste o suma de termini stiintifici grecesti. Astfel :
gheograf (Const. Cantacuzino, pg. 70, 71, 72),
gheografie (M. Costin, Mold. 44 ; Const. Cantacuzino, 72),
 INTRODUCURE IN ISTORIEA *LITERATURII ROMINE 25

ochean (M. Costin, Mold. 22, 23 (2), 24, 26, 361,

rmi4e,riu (Const. Cantacuzino, 137, 1.,47.2:ptov).
h.romograf (hronograful gre:esc, interpolare la Ureache, 244),
hronologWe (Const. Cantacuzino, 64),
ct;Aintogiiie (Const. Cantacuzino, 101).
Nuine de cantinente, de tad, de marl, de °rase :
Erg opa (Ureache, 95, 97 M. Costin, Mold. 37, 39(3), 40(4);
Const. Cantacuzino, 112),
Dachiia (M. Costin, Mold. 24(2), 25, 26 ; Const. Cantacu-
zino, 70),
(4-Itetiia (Const. Cantacuzino, 70),
Schitiia (M: Costin, Mold. 25; Const. Cantacuzino, 70),
EAipt (M. Costin, Mold. 37), EgItipet (Ureache, 93 ; Cro-
nica ,An oni ma, 272),
-Marea Neagra, caruia si 7%resi,a ii zic (Const. Cantacuzino, 107),
G-heaua, 6'r-helium (Ureache, 97, 99) Genova, Ghenurezii
(Ureache, 100) Genovese.
Nume de popoare :
Doe pi. pachi. Miron Costin, Mold. 25: vDahi, )eoi dgierm
G-reci Daalti..
Nume de persoane istorice:
Arreliwn (Cons t. Cantacuzino, 88),
Dechera/ (M. Costin, Mold. 26, 28, 29, 30),
Dechie (Dosofteiu, Psaltirea, pg. ed. Bianu 104 n.),
Ear/Tie (M. Costin, Mold. 10, 31 ; CDnst. CantacuzinD, 104),
Lichiaie (Const. Cantacuzino, 88),
Octavie Argast Chesil,. (Const. Cantacuzitio, 75).
Pronuntarile greaca si poloneza s-an intilnit in Dacia si pl.
Due; Dackyia si Datii,n, .1 Mehl, -4i Dati, Pronuntarea greceasca
-era insa mai raspindita. Miron Costin, Mold. 38, zice ; Dqiia
inferior, adeza hachiia de gios, DaIjia superiors adeca Dachija
de sus...
4. Cultura rotnineasca.
In fruntea culturii rominesti din secolul XVII sta Moldova
cu cele doua idei dominante : ortadoxira anilatea i latillitatea
poporulni y i litrrbii rominqti.
1. I. Intre Dechemvre 1641 si Septemvre 1642 a avut loc la
Iasi sinodul convocat pentru a protesta impotriva ideilor calviniste
care cucerise Oita si pe Chiril Lucaris, fost patriarh al Constan-
tinopolei. Cit de important a fost acest Sinod pentru biserica or-
todoxa se poate vedea depe delegatii care an luat parte : 2 delegati
ai patriarhului Partenie din CDnstantinopole, amine Porfirie, fost
26 G. PASCU

mitropolit al Niceii, si Meletie Syrigos, vestit teolog, si 3 delegati:

ai mitropoliei din Chiev, anume Isaiea Trofimovici Kozlovskii, egu-
menul manastifii Sfintul Neculai, losif Kanonovici, rectorul cole-
giului din Chiev, si predicatorul Ignatie Oxenovici Starusici ;
dupa fondul discutiei, allaturisirea crediqii a lui Petru Moghila,.
impotriva 4fartlo.i6irt4 crediqii a lui Chiril Lucaris (publicata la.
Geneve in 1629) ; dupa sfortarile pe care le fAcuse Vasile Lupu
sa inzestreze tipOgrafiea lui dela Iasi cu Nerd greceasca in vederea
operelor care tirmatt sa se produca In legatura cu discutiile din
sinod.
Dupd zece luni de discutii do :trina lui Lucaris a fost con-
damnata. Cartile grecesti care trebuiau. sa se publice la Iasi nu
s-au putut insa tipari, fiindca calugarii dirt Lemberg, la care Vasile
Lupu se adresase prin Sofronie Pccitkii, egurnenul manastirii Trei
Sfetitele, n-au vrut sa-1 serveasca. A aparut numai o foae Volanta,_
Decretal mitropolitului Partenie, la 20 Dechemvre 1642, un fel de
comunicat al congresului.
2. La 1644 mitropolitul Varlaam, ffind in calatorie diploma-
tica la Tirgoviste, a aflat la Udriste Nasturel un exemplar din.
Catellismut cal rinesc tiparit la Alba lulia in. 1642. Pentru a-1 com-
bate Varlaam nu numai ca a gstrins sobor dintr-amindoud partite,
si din Tara Romineasca si din Tara Moldovei», dar a socotit ca
«o detorie mare» sa-i rAspuncla in scris. Iiiispunsal a aparut la
Iasi in 1645. Un raspuns indirect si pe larg la catehistnul calvi-
nest este_ si 45'iapte 7aine a besearicii, traducere de Eustratie lo-
gofatul cu prefata de Varlaam.
2. 1. Supt influenta scolilor umaniste din Poloniea la care-
invatase, cronicarii Gligorie Ureache mai intaiu timid (1647), si ,

Miron Costin mai apoi pe larg, intr-o carte speciala, De Neamul

Moldovenilor (1670-1675), sint cei di itai Romini care au afirmat
ca Moldovenii, Muntenii si Ardelenii sint toti Romini, si ca popo-
ruI §i limba romineasca sint de origina romana. Miron Costin
este in acelas timp si cel dintaitt R01111n care a cautat sa. &hid
aceasta arzatoare problema la cunostinta strainatatii scriind in
limba polona o prelucrare a cartii rorninesti (Chronika ziem mol-
dawskich y multanskich).
2. Constienti ca sint numai o ramurd a trunchiului rominesc,
Moldovenii se adresau Ware). Itomini tor,
Varlaam isi intituleaza cartea 'Carte rominOcii de invAta.-
tura dumenecele preste an...', logofatul Eustratie 'Carte roml-
neaseil de invataturd dela pravilele inparatestr. In prefata dela
Cazaniea lui Varlaam, Vasile Lupu se adreseaza catra teat se-
mentiea romeneasea si prezinta cartea ca un dar limbii, ratainqti
Traducerile mitropolitului Dosofteiu sint toate «pre limbu
ram; ncascaz , 'ba in prefata Leturghiei, tiparita la Iasi in 1679,
Dosofteiu, urmind pe Vasile Lupu, se adreseaza si el ci-it)4 toota
seinia(iia r it nease4 si prezinta cartea ca un dar limbii rionincyti.
 INTRODUCERE IN 'ISTORIEA LITERATURII ROM THE 2T

3. Landu-3i sarcina de a se adresa tuturor Rominilor, Mol-

dovenii isi dau same ca trebui sa scrie cu impartialitate.
Cu loge ca «nu poate de multe omul sa spue asia pre
cale tot, pre rind ceale ce veade cu ochii sai, si multe smenteaste,
de au spune mai multe, au mai putine., totus Gligorie Ureache-
cauta sa spue adevarul «ca sa nu ma aflu scriitoriu de cuvinte-
. desarte..
«Noi zice Miron Costin macar ca am fi datori cu po-
menire laudata mai mult lui Stefan. Voda, dela carele multa mild
am avut, decit Iiii Vasilie Voda, dela carele multa urgie parintii
nostri au petrecut, iara direptatea socotind, nu pociu scrie intr-alt
chip», caci gnimica nu stri,ca credinta asa celor ce scriu leatopi-
setele ca fatariiacind veghe voia unuia si coboara lucrul cu
hula, altuia..
Cronicarii munteni sint factiosi.
In Munteniea, dela 1630-1680, dou'd familii puternice, ade-
varate partide, isi disputa prepondenrenta : lantiliea Cantaenzini-
lor, incepind cu Constantin Cantacuzino, postelnicul lui 'Mateiu
Basarab (1632-1654), ucis de Grigore Ghica la 23 Dec. 1663,
si families Iir7lonilor, condusa de inarele ban Ghiorghe Baleanu..
Dupa tot felul de peripetii drama tice, lupta se mintue prin zdro-
birea definitive a Balenilor de catra Serban Cantacuzino (1679
1689).
Fiecare familie si-a avut istoricul ei Ortinitor si anoninL
Istoriea Tariff Ruminesti de cind au descalicat Ruminii', care merge
dela moartea lui Mateiu Basarab, 1654, pan la ultimul an al dom-
niei lui Serban Cantancuzino, 1689, este istoriea Cantaeuzinitor,
iar `Istoriile Domnilor Tarn Ruminesti`, dela descalecare, 1290,
pan la 1729, so.risa de Radu Popescu, este istoriea J$. ieetilor.
Gurescu, Contributiuni la Studiul cronicilor muntene, Bucu-
resti 1906, pg. 9, caracterizeaza astfel pe acesti cronicari : gCro-
nicarul cauta, in cadrul istoriei tarii, sa pue pe primul plan, jus-
tificind unde e nevoe, faptele familiei sau familiilor, pentru care
scrie. Interesele ei formeaza prizma prin care sint vazute eveni-
mentele, iar cronica intretine si insufleteste traditiunile de familie,
cu simpatiile si dusmaniile sale, care devin astfel ereditare, caci
ea formeaza lectura obisnuita cu care sint crescuti tinerii.. ,

3. Din aceste motive scriitorii moldoveni au un mare ascen-

dent si in Munteniea si in Ardeal.
1, Ca lea romineasett de inviWiturii, cutioscuta nmi ales supt
numele de Cazaniea lui Varlaam, Iasi 1641-1643, a fost cetita
mutt in Ardeal si Munteniea 'Luna Noemvrie 8 dzile. Invatatura
la sabcrrulti sventilortt voevodzilorl ingeresti Miltail si Gavriilit' a
fost copiata in Codicele Martian (N. Draganu, Doua manuscripte
vechi, Codicele Todorescu si Codicele Martian, Bucuregi 1914,
pg. 172-173).Predicile pentru Joia mare si Simbata mare an
fost copiate la sfirsitul unui Apostol ms gasit la biserica din
28 G. PASCU

Lauri, sat lingd Oradea Mare (V. Mangra, Cercetari literare-

istorice, Bucpresti 1896, pg. 12).Cazaniea fol. 78-85 a fost
copiatA intr-un zbornic dela Brasov 'Cintec de craciun' (Ouster,
restomatie, pg. Introd. 38, I 136).Cazaniea in intregime a lost
copigtA de popa Ursu din satul, Cotigleat din jud. Bihar (Anal,
Acad. Rom. Partea administr. si Dezbaferele, ser. II, vol. 40 (1919-
1920) pg. 49). Cazaniea in intregime a fost plagiatd, de tautorul
Evangheliei invatatoare tiparita la Dealu 1644 (Gaster, Crestoma-
tie, pg. Introd. 38).
;?'iapte Mine a bescaricii, traducere de Eustratie logofatul, cu
.3 prefata de Varlaam, Iasi 1645, a fost cetitA mutt in Ardeal. La
biserica din Lazuri, sat !Ina Oradea Mare,-s-au gasit douA copii
manuscrise scrise de diacul Vasile Sturdzea Moldovanut. Pe
al doilea exemplar diacul nostru scrie : «Cu, mila si cu agiu-
torlul lui Dumnedzau am_ savirsit cele 7 taine a beseare;...ii, preann
am aflat si in cea tiparnicii a illitYapolitalui Varlaank din Tara
Moldovei dela Suceava, up am scris. am scris in sat ift
Sint Andieas, linga Temisoara,... 1708,' lunie 22 (V. Mangra, Cerce-
Wi literare-istorice, Bucuresti 1896, pg. 14-16).
Intim tradusA de Milescu la 1664, cea dintAi traducere cone
-plectd a Bibliei, tiparita de ySerban Cantacuzino is Bucuresti in
1688, a devenit in curind bibliea prin excelenta a Rominilor.
Carte romineascA de invataturS dela pravilele iiipar(V(i,
traducere de Eustratie logofAtul, Iasi 1646, cunoscuta supt numele
de Pravila lui Vasile Lupu, a fost plagiatA de Munteni supt
titlul de Indreptarea leyii, Tirgoviste 1652, carte cunoscuta supt
numele de Pravila lui mateiu Basarab.
_utopia-or iari illohlorei de Gligorie Urea:he, ms 1647,
a fost introdus in Munteniea de stolnicul Constantin Cantacuzino
la 1670 si c e Radu Hrizea Popescu la 1685, ei insisi cronicari, in
urma cAlAtoriilor fAcute in Moldova. Cit de mutt s-a cetit aceasta
cronies in Munteniea se poate vedea depe a:eia ca, din 11 ma-
aruscrise care pot servi ci bazA pentru editarea cronicii, 9 sint
scrise de copisti munteni si numai douA de cvisti inoldoveni.
Cronica lui Ureache a- lost cetitd in Munteniea si indirect,
in citatiile si rezumatele fazute de Radu Popescu in croni:a sa
(1683).
De Zen Mohlarenilor (1670) a lui Miron C.)stin a fost
chiar pre ucratA pentru Munteni de stolnicul Const. Cantacuzino
sub titlul 'Istoriea Tarii Ruminesti intru care se cuprinde numele
ei cel dintdiu si cine au fost IaCuitori atunci' 6)4).
2. Mitrbpolitul Varlaam este cel dintdiu Romin care a inzer-
cat sa. facA versuri. In Cazaniea tipAritA la Iasi intre 1641 1643
el a scris fA A ritm, dar cu timid, 10 'Stihuri in sterna Domniei
Moldovei' pe versul titlului, 10 versuri la sfirsitul partii a doua
a cartii si 8 versuri is sfirsitul partii a treia, Jar in ..,.1tapte Taie,
_Iasi 1645, 6 versuri pe versul titlului.
 INTRODUCERE IN ISTORIEA LITERATURII R"Thl INE 29

Munteanul care a plagiat Cazaniea lui Varlaam, sub titlul

de EvanOelie inviitatcare, Dealu 1644, a imitat pe Varlaam
sciiind si el 6 'Stihuri in sterna Domniei Tdrii Ruminesti, neam
casei basardbeascA'.
Supt influenta lui Varlaam a s2ris autorut Ladm epte rii Legii.
Tirgoviste 1652, si al Tiriosaniei, Tlrgoviste 1652, primul 16
versuri si at doilea 6 versuri in onoarea mitropolitului Stefan, cu
cheltitiftla cdruia s -eu. tiparit cele doud carpi..
Miron Costin cu Viata Lumii; poertia' de 84 de versuri, si cu.
inca citeva bucati, Si Dosofteiu cu Psaltirea versuri, Uniev
-11b

1673, sint cei din di .Romini care au cautat sä dee un vetitabil

sisten' de verificatie romineascd.
3. Moldovenii si cronicarii rnoldoveni ''au exercitat o influ-
ents asa de puternied asupra Munterrilor si cronicarilor munteni,
inch acestia din urma, depela 1650, au Inceput sd adopte terminii
moldovenestii Niitritt, ;lora ilunteneasea, ?nnntenese in loc de-
itam7ai, Tara BamineaserT, ruminese.
Astfel pela 1670 Const. Cantactaino in cap. HI (pg. 92)
zief : i 7'ara aceasta ifunteneaseei numind, cum ;i zie mai maqi api
cd Ilun4neascei itamai li1craitom ii ei Q cl aenic., dupace In cap. I
zisese 4, Tara care mai mult cu Dunarea in sus merge illante-
:
weased aeant-,-e zice. (pg. 71), iar in cap. VI pur si simplu Tara
1llmmjeteneascii (pg. 165).
Nu mult dupa 1700; intr-un fragment de cronica inunt,-*
near -:a, publicat de N, lorga in Studii si D3:...umente privitoare la
Istoriea Rominilor, III Bucuresti 1901, pg. 4 i-59, un anonim zice
.curat : % Tara, Itu»aneascil, ce se numeste intr-alte limbi Valahiia,
far ree;aii ioi Moldoreni... le tice Munteni* (pg. 47-48), si ceva
mai jos (pg. 49) : «Abinteni le kit; Moldovenii*.
La .1688 Radu.1-1rizea-Ropescu zice si el lifunteni pg. 64, 94,
100, 136, 202, Tara ,11unteneaseit pg. 72, 203, 205, Domnul man-
tenese pg. 102, Grigorie Ghica, Domnul .Ruminator In/cute/1i pg.
154, boiarii munteni pg. 202.
La 1689 RadU Gre2eanu zi-.:ea tabard munteneasca, pg. 169,
1 66 si boiarii mantenelti pg. 169.
Croniza Anonimd 1290-1688, scrisd in bucati la 1654, 1670,
1679 si 1688, zice : Sante-ni pg. 323, 343, 353 (2), 355, 363,
ilInntehii pg. 278, 293, 326, 347, 20, 21, boiari munteni pg. 28,
Tara Manteneasea pg. 242, 257, 250, 260, 264, 265, 266, 282,
283, 284, (2), 288, 295 (2), 310, Dabija Vodd, Domnul munte-
nese pg. 360, oaste mnitteneaseil pg. 20.
Viata lui Nifor, copie din 1682 depe un text de dinainte de
1654: Tara illanteneiseit pg. 97. 121.
Toti acesti autori intrebuinteazd In acelas timp Si terminii
Runani, Sara Rumineased, runanesc.
Terminii moldovenesti ilfunteni, Tara ifunteneasert, »tante-
nese, illunteniea sint astazi intrebuintati exclusiv. La aceasta ge-
-30 G. PASCU

neralizare a contribuit poate si faptul ca rli,rti,2 capata intelesul

-de i;erb.

Supt influenta Jul Gligorie Ureache, care 1 -a imp.resionat asa

de puternic, in :it a tinut sa-si procure un exemplar, Const. Can-
tacuzino intrebuinteazd cuvinte moldovenesti cap si incepatura
(prefata, pg. 0) cap si inccptiturd (prefatA pg. 2), inceptura
{Orli) sa eerie (prefata, pg. 62) a scrie incepatura tariff (pfefata,
pg. 3), pace qi tari, legitari (pg. 82) pace asedzata si IcJrrttaria
tare (pg. 45), insa iaste a se mai ,sti ca toate lucruriie, cite 'slut
in lume au si acestea trei stepene dupe ce se fac, acl?.cate : urcare,
stare si pogorire, au, cam gic alcii, acklogire, stare si .plecare (pg.
153) apucatu-m-am si eu a scrie incepatura si adaostd, mai apoi
§i scadearea care se veade ca au venit in dzilele noastre (pi efata,
pg. 3).
1;derenie `ooirsie, origina'.
Basna lui Simion Dascalul privitoare la origina am talhari a
Moldovenilor, interpolate in cronica Jul Ureache, este intitulata 'De
ijdercuiia Moldoveanilor, de unde sint ei. Dela Maramuras iaste
ijileremiia lor, de au venit pre aceste loaurr (pg. 237). Cuvintul
care este prodriu Jul Simion, a fost adoptat de stolnic : «Ca iata
cetesc in leatopisetid moldoven9sc..., care leatopiset zic cum este
facut de un Ureche insa nn stiu, eu de tine e saris,
de Ureche, care eu nu crez, cum si unul ce 1-au .prescriS acel
leatopiset marturiseste ca nu este zisa aceasta de Ureche vorniml,
an de tine, ca zice ca dintr-o cronica ungureasca au aflat de
ijdereuiia Moldovenilor aceasta, care este, ca cuvintele ruff puiu
aici" (pg. 129-130, urmeaza citatiea, pg. 130-132). Dupe citatie
stolnicul zice : «Aceste basne si ca acestea intr-acel moldovenesc
leatopiset am vazut si am cetit de pogorirea si ijdereitiia Rumi-
nilo,r». ()data adoptat cuvintul a fost intrebuintat si cu piivire la
alte popoare; de ijdcreniia Lesilor (pg.,104, 142, 158), de ijde-
rcniia Ungurilor (pg. 168).
Samoderjq 'autocrat'.
lntr-un lung pasaj Const. Cantacuzino it intrebuinteaza de
doua on : «Valentinian cel dupre urma impdrat samoderA Apu-
sului au fost pang la Carol ce-i zic cel Mare... Drept aceia nici
pe acel Carol a mai trai au vrut... Nici pe urma n-au mai primit
sa. sibs, adecate un saiitoderjg sa fie, ci fistecarele, cum am zis,
sa Ole singe r mare si stilp;a, au poftit (pg. 147)... Dup4 aceia deci
aitele republici facindu-se, adecate mai de obste lucrurile for o-
cirmuindu-si, nu 'anal, nic»bai samoderjet, s4 porunceascii" (pg.
149-150).
Radu Popescu it intrebuinteaza si el o singura data (pag. 2):
samordejg, adeca singar stapiniter.
Cuvintul este moldovenesc. Un interpolator al lui 1.11 eache
zice (pg. ed. Popovici 241): samoderjetut, stapinitoriu OM dela
plaiuri si pand la mare. Et. : rus. samocIerief.
 INTRODUCERE IN ISTORIEA LITERATURII ROMINE 31

Supt influenta refugiului din Moldova si a lui Gligorie Ureache,

pe care-1 transcrie si-1 rezumd in intregime, Radu Popescu ti-a
asimilat asa de bine limba moldoveneasca, incit in cronica sa
intrebuinteazd cuvinte moldovenesti :
Multe miluri de pamint, pg. 29, singura data, intr-un pasaj
de istoriea Moldovei.Pluralul moldovenesc dela mill era mite (v.
Pascu, Miron Costin, Iasi 1921, pg. 27).
0 roatii de Netnti, pg. 155, singura data intr-un pasaj mun-
tenesc-moldovenesc. Cuvintul se afla si la Ureache (pg. 208) si
la Miron Costin (v. Pascu, Miron Costin, 25).
Pentru samoderjet 'autocrat' ,v. mai sus.
.Sprijineald 'aparare` pg. 100, a se sari pg. 158, 190; ceilauti
pg. 153, 155, 165, 187, 199.
Dupa notele mele as mai putea cita sl alte exemPle. MI
opresc insa la acestea, fiindcd cronicarii munteni au fost publicati
fara indice, asa ca nu putem face un control riguros.
4. Muntenii care ceteau, plagieau, prelucrau si imitau pe
Moldoveni si adoptau chiar numele dat de Moldoveni tarii si nea-
mului lor, nu-i vedeau cu ()chi buni pe Moldoveni.
Dupdce, urmind pe Miron Costin, combate basna lui Simion
Dascalul despre origina Moldovenilor din talhari, Const. Cantacu-
zino, care statuse atita vreme in Moldova, uncle avea rude, de
unde-si luase prima sotie, si uncle invatase atitea lucruri noun
.despre origina Rominilor, mintue asa : xInsa ceia ce este de acelea
-nu mai cerc, ci numai, dacd din pastori isi fac Moldovenii ince-
paftra, poate-le zice cinevas, macar si glumind, iar nu cu adevar,
cum cam dintr-aceia slut. Drept eii, pdstorii necurintatoarelo dobi-
toaee, de nu to furi, iar gazde de furi shit, iproci* (pg. 136).
Tot asa si Radu Popescu :
Pg. 47. De acest Damn t Stefan Voclal scriu Moldovenii ca
1-au omorit Doamna Sa, --zdu de treabd juplineasa moleloreancii
sa -si omoare barbatul! Jupinesele muntence erau mai de treabd ?
Pg. 73. Macar ca se laudit Illoldovenii de scriu cum ca de
patru on au batut Ion VocIA cu Moldovenii pre Turci si au ars
Tighina si Cetatea Alba si Bugeacul, ci not acelea nu le stim.
Studiase Radu asa de bine istoriea Moldovei, ca sa poata fi in
drept sa conteste spusa Moldovenilor ?
Dealtfel, dupa dinsul, MoldoVeni nu-s decit niste cirri si
innothu
Pg. 10, dupd ce reproduce din Ureache povestea despre ori-
gina Moldovenilor, Radu zice : g.i1/0/doreibii, numele for dire able
se tage : din Molda Moldoveni', iar pgt 96, dupAce expune isto-
riea lui Mihaiu Voda, mintue asa : eCi dar acest sfirsit au dat
Mihaiu Voda, ca cu inselaciune 1 -au omorit ; care au supus Dorn-
niia lui pre Turci, pre Aloldoveni, pre Unguri, de-i avea ca pre
nWe Magari pre totio.
Radu Popescu este incontestabil precursorul ref ugiatilor
munteni din toamnalui 1916.
32 G. PASCU

In Historica Relatio de statu Valachiae 1679-1688, publicatl

in Magazin Istoric pentru Dacia, 5(1847) 33 -71, un misionar
catolic zicea (pg. 56) ca. 4c-1inietenii sint nestatornici, iubitori de
noutati, inselatori ca Grecii si nerusinati ca Tiganii., apoi «Toti
boerii au Tigani... Acesti Tigani sint bucAtarii boerilor ; Ogancele
ifaclacele qi mancele cofiiilor lor.*
lata acuma si ce raspunde Miron Costin, Chronika, pg,
193-194 ; «Ciudat lucru I Desi de acelas neam cu Moldovenii,
acest popor [Muntenii],este negru Zic unii ca si din
pricina ac:eia sint ei negriciO, Ca mai toti boerii de frunte atr-
obiceiul de a lua pentru copii mance tigance. Asta insa-i de :Is.
En unul flu pot lasa sa trea::a acest lucru. despre dinsii, ca despre
niste rude ysi frcqi ce -mi sint, (trim! s i ei aceiq soarta 3si aceleafi
mtleriv0 clr nui..
5. 1, Inca dela aparitiea ei cultura romineasc.a este in mare
parte un produs al strainilor. Calugarul llacarie, care aduce ti-
parul in Muntenia la inceputul secolului XVI, era Sirb ; d oresi,
care prin tipariturile lui rominesti pune temeliea literaturii natio-
nale, era desigur Grec ; irnboldul pentru tipariturile rominesti din.
secoltil XVI I-au dat Sasii luterani lahrtnnes Beidener *1. Llvercs
1 finchcl §i Ungurul calvinist Forro
Lucratorii ,cu care s-au intemeiat tipografiile din Iasi si
Cimpulung in sezolul XVII erau Ru§i lucratorii dela Govora,
Dealu si Tirgoviste cei mai multi Rusi si Sirbi ; marele mitropolif
Dosoftria era desigur Grec.
Pe cind straini veneau in tarile noastre, se stabileau aici;.
si -deveneau elementele cele mai vii pentru cultura national& Ro-
mini foarte distinsi erau siliti sa apuce Jamull pribegiei si sa-si
pue talentul si munca in serviciul culturilor straine. Astfel oameni.
extraordinari ca Petru.Moghila, care studiase in Poloniea si Olanda,.
si spatarul Milescm care studiase la Constantinopol si Branden- -
burg, n-au putut raminea in Moldova.
La 1633, in virsta de 37 de ani, Petru Moghila ajunge
mitropolit la Chiev, centrul ortodoxiei ruse3ti, Roma noun. In a-
ceasta calitate el face din .Pet'.erslca. Lavra din Chiev un focar de
cultura ortodoxa prin marele numar de carti slavonesti pe care
le tipareste si prin Academiea teologica pe care o intemeiaza,
lupta si impotriva uniatilor din Poloniea si Ucraina si impotriva
calvinistului Chiril Luc:aria cu un stic-.:es desavirsit.
Spatarul Milescu, dupace peregrineaza patru ani prin Ger-
maniea, Suediea si Franta, la 166S, in virsfi de 43 de- ani, dupa.
Valachi inconstantes, amatores novitatutn, fallaces ut Graeci
et impudentes ut Tingani. Omnes nobiles habent Tinganos... Hi
Tingani-sive Tingari sunt magnatum coqui, Tingarae puerorunt
Oucatrices et nutrices.
 INTRODUCERE IN ISTORIEA LITERATURII ROMINE 33

un scurt popas in Moldova, pleaca in Rusiea la Moscova, unde

in scurta vreme ajunge traducator la biuroul Ambasadorilor,
ambasadorul tarului Alexis -Mihailovici in China, reprezentantul
autorizat al eruditiei din Rusiea,. cunoscut in toata Europa.
Expatriarea talentelor rominesti, semnalata intaias data in
secolul XVII si urmata pang azi, se datoreste desigur mediului
cultural din pile noastre care a lost in permanents inferior celui
din tarile occidentale si Rusiea, iar faptul ca straini ca Macarie,
Coresi si Dosofteiu si-au gasit ref ugiu la not se explica prin im-
prejurari personale si politice. Stim de pilda ca tipograful Macarie
a venit la not dela Tetinie, fib-idea la sfirsitul secolului XV Turcii
nu mai permiteau tipografie in imperiul lor.
2. In sfirsit, daca vreun Romin distins, cu toate suferintile
indurate, se incapatina sa ramie in tam in care se nascuse si in
slujba careia-si pusese toata munca si tot talentul, soarta cea
mai crudd ii era rezervatd.
Miron Costin, omul cel mai invatat si cel mai fin din seco-
lul XVII, cu toate ca a fost silit ss pribegeasca. in Poloniea de
mai multe ori, si Inca de mic copil, cu toate ca ar fi putut, gratie
inaltelor legaturi pe care si le crease, sa. -ramie in Polomea si
sa-si faca acolo o cariera stralucita, Miron Costin a preferat sa
stee in tars, pentruca Constantin Cantemir sa-i rapeasca viata :
«Si aflara atuncea neprietinii vreme de dziserd lui Cantemir Vodd :
`Acurn, devreme ce ai omorit pe Velicico, trimete de pilnde si pe
frate-san Miran, logofatul, de-1 omoara ; ori vinovat, ori nevinovat
st't na scare, ccG ar.oi incil a hi mai rail §i de tine qi de not I'
Si I-au taiat in Roman»- (Neculce, Letop 2 II 241).
Si cine -era, ma rog, Constantin Cantemir Von ? «Era gros,
burduhos, ruman la fata, buzat,... carte nu stiea, ce numai iscd-
litura invatase de o facea,... minca bine si bea bine» (Neculce, op.
cit. 230).
Betivanul analfabet a rapus deci pe omul cel mai invatat din
Ora lui !
. Suprimarea talentelor rommesti, semnalata intaias data in
secolul XVII si urmata pand azi, deli nu chiar cu cutitul, este a
doua caracteristica a nivelului cultural inferior din tarile noastre.

Giorge Pascu

3
34. GH. GHIBANESCU

Divanurile Doming' Din Moldova ;I Muntenia

in Secol. XV1I-a
(1670-1679)

Anul 1670. In Moldova domneste Oh. Duca Vocla ; in Mun-

tenia Anionic Vocla. Divanul lui Gh. Duca se compune din urma-
torii boeri : Solomon BtirlrIciertnul vel logofat, Miron Costin vel
vornic tariff de jos, Gligorcqco Ilabiisescul vel vornic Orli de sus,
Nicola(' Bacovifii batman si parcalab Sucevei, Alexandra si Du-
mitrapn, parcalabi de Hotin, Andriq §i Cioctirlie parcalabi de
Neamt, Mihalachi portar de Suceava, Stamate Iliotie Saca'oli vel
postelnic, apoi Constantin, Gavril Costachi vel spatar, Lupaco
Buhuf vel paharnic, apoi Ionapo Talmaci, Gh. Ursachi vel vis-
ternic, apoi Lascarachi, Bic Sturza vel stolnic, loan Bacovicci vel
comis ; Gligorasco medelnicer, Contaq vel sulger, Alexandra Bakal
vel pitar, Garril Brtiescul vornic de Boto5ani, Vasile Malai lo-
gofat, Vasile Ghenca logofAt, $tefan Cantacuoino 3 paharnic,
Stefan Petriccaico 2 clucer, Vasile 3 jitnicer, Enachi 2 paharnic,
Scarlet 3 postelnic ; apoi vornicii de poarta : Dean. Papa, Ursu,l,
Gheorghifa, Busul, Butd Silion, Ciocarlie, Irimicea, §i Boman.
Uricari avem pe Stratulat Buginel diac, Tiron, diac, Pascal Corlat
(V. A. Ureche eMiron Costin I, 118 ; Uricar V. 237 ; XII, 289 ; lorga
Doc. IV, 275 ; Pr. I. Antonovjci, Doc. III 43 ; Surete IV 203 ; V, 185).
In Muntenia divanul se compune din boeri precum urmeazA :
Mareg Bajescul vel ban Craiovei, BMW Popescu vel difornic, apoi
Gheorghe Baleanul, Rada Crefrlescu, vel logofat, Sarlian Canta-
cuzino vel spatar Papa vel visternic, G-heorge Ghefea vel clucer,
Mihai Cantacuzino vel postelnic, Gheorghe vel paharnic, apoi Yalcu/ ;
Nana vet stolnic, apoi Ivaco Bitleanut, Ivapo Btileanul-vel comis,
apoi Sto2an ; Radul Ntisturel Iiieresca 2 logofAt, Ivan vatav, is-
pravnic scaunului Craiovei. (lorga, Cantacjizinesti III, 244 ; Surete
VI, 228). In acest an se face reviznirea prozesului la divan a lui
Stroe_Leardeanul biv vel vornic, pdrisul lui C. Cantacuzino pos-
telnicul, si fiind &it vinovat fu condemnat la moarte, iar jupA-
neasa /flint/ Cantacuoineasca postelniceasa cu fii sAi Alterban spa-
tarul, Constandin postelnicul, Mihai postelnicul, Matei cuparul si
Iordachi se rugara sA-1 crute si asa Stroe se calugari la Snagov
cu numere de Sanestra. Se mai pomeneste in cronici de alti doi
boeri Neagoe Siiculanul postelnicul si Badea .28tilticeanul (Mg:
ist 1. 358 ; V. 4).
Anul 1671. In Moldova domneste Gheorghe Duca cu
a doua domnie ; in Muntenia domneste Antonio Vodci in al treilea
an de domnie. '

In Moldova divanul se compune din urmatorii boeri : Solomon

 DIVANURI DOMNESTI 35

Bayltideanul vel logofdt ; Miron Costin vel vornic tArii de jos,

G-ligorapo II1bi escul, vel vornic tarii de sus apoi Gh. Catargi-ul,
-Vicolae Ilticovif4 batman si parcalab Sucevei, Costandin vel pos-
ttelnic, Garril Costachi vel spatar, Ionaru Talmaci vet paharnic,
apoi Toderaro Iordachi, Toader Paladi vel visternic, Ilie Sturza
-vel stolnic, Joan Racovip vet comis. Gligoraqco Ghenghe yel me-
-+delnicer, Alexandra Buluq vel sardar, Stefan Petriceai(o vel clucer,
Conta,, vel sulger, Luparo vel jitnicer, Duni. Nacul 2 spatar,
Cehon vel armas, .Enaohi 2 paharnic, Ionafeo Bogdan 2 jitnicer,
Scarlet 2 postelnic, Ionaro Babe vel satrai ; Tudosli Dubtiu 2
'Iogofat, Vasile Gheuca 3 logofat ; apoi vornicii de poartA Dam.
Bora, Gheorghicii, Itusul, Nee. burcqco, Iri9nicea si Patrarano ;
.uricari avem pe Leca diac, Andrei Mihul, (V. A. Ureche «Miron
ostin* 1. 125. Surete IV 124 ; pr. I. Antonovici Doc. III, 79 ; Is-
Tisaace III, 2, 126.
In Muntenia divanul se compune din boeri precum urmeazd:
_Marel Blijescul vel ban Craiovei, Gheorglie Btileanul vel vornic,
Badul Creptlescul vel logofat, $iirban Cantacueino vel spatar ;
Papa vel vistier, Gheorghe Ghefea vel clucer, Mihail Cantacuzino
-vel postelnic, Valcul vel -paharnic, Ivaco vet stolnic, Stoinn vet
comis, Preda, vel sulger, Curuia vel pitar, _Radii Nitsturel Fierescu
2 logofdt, uricari avem pe Dumitrapo logof. si Mihai diac (Con-
dica Brancoveneasca, 111. Alex. Stefulescu Surete ms, X sub
anno, Filiti, Arhiv. Cantacuziner 227).
Anul 1672. In Moldova domneste Gh. Duca pAna in August ;
Adupd care vine in scaun Stefan Petriceaico Voda ; in Muntenia
.domneste Antonie Vodti pana in Martie, dupd care vine in scaun
4Gligore Ghica Vodti cu a doua domnie.
Cronicarii. Miron Costin si Ion Necutce povestesc peripetiile
luptelor lui Duca Vodd cu boerii Hancesti, cu Orheenii si Lanus-
nenii. Mihalcea Hcuueul biv vel stolnic Onrac biv vet serdar si
Constantin biv vel clucer purced cu rAzboiu in 29 Noembrie 7180
41671) cum zice Neculcea nu 7181 sau 1673, cum scrie M.
Costin. Din Noembre WA in lanuarie a tinut harta cu boerii
Hancesti. Duca isi rein tronul in 1anuarie, dar isi facu dusman
vajnic pe visternicul Gh. Ursachi, care se folosi de expeditia Sul-
.tanului Mehmet contra Camenitei si pin pe Duca VodA. Sultanul
.11 Mazili la Hotin in August 7180, dui:A ee II maltratase cu batae.
Divanul lid Duca Vodd se compune din acesti boeri : Solomon
Birhtdeatatal vel logofat, Miron Costin vel vornic Orli de jos.
Gheorglie Catargiul vel vornic tarii de sus, Neculai Bacovip hat-
man si parcalab Sucevei, Constantin vel postelnic, Gavril Costachi
vel spatar, Toderaro Iordachi Cantacuzino vel paharnic, Thoader
Paladi vel visternic, Ilie Sturza vet stolnic, Ion Itticov0 vet
comis, Gligorapo Ghenghea vel medelnicer Stefan Petriceico vet
clucer, Conttiq sulgef, Luparo vet jitnicer, loader vel pitar, Va-
.sile Gheuca 3 logofdt ; apoi vornicii de poartS : Peitrapu, Nee.
Duram, IrimiCea, Origore Cioclirlie, Abaza, Alexa nd diac
36 GH. GHIBANESCU

_Andrei Mihal. (Surete V. 17 ; Surete ins. XXXV, 162 ; Radu Ro-

seti. Bohotin 65).
In acest an spune gresit Nec. Costin (Let. II, 7) Ca a zidit
manastirea in dealul «Cetatuea» linga Iasi, caci rninastirea era-,
gata Inca din 7177 (1669), cum glasueste inscriptia de pe aurar-
«acest aurar l'a facut lo Duca Vocla si doamna lui Nastasia si
l'au dat pe el ;n wpm sa ziditrt lniinastirea Cretequia la 7177 (1669)
(Me 1h. Notite 274); iar inscriptia de pe turn poarta ca data arm-
lui 7178 «Herbal prea luminatului damn Io Duca Foda, anal 717&
little 10* (lorga. Inscriptii 11. 337). Acestea adeveresc spusele lui
Neculcea care zice gsi cum veni in scaun incepu a zidi manAs-
tirea Cetatue» (Let 112 197).
Noul domn Stefan Petriccieo Yod1c, fu numit dupa alegerea
boerilor, ce erau pe linga Sultan la Virnovita. «Esit-au raspuns-
boerilor pe cine vor alege domn dintre dinsii sa mearga sa -1 im-
brace cu caftan de domnie : Sfatuit-au cu totii si au ales dintre-
dinsii pe Petriceaico clucerul, si l'au dus in cortul vizirului, si l'au
imbracat cu caftan de domnie» (Let 112 200). Nec. Costin ne po-
vesteste ca sfatul boerilor cazuse intai pe Ilie Starga stolnicul ;
dar ca sa scape ameninta pe boeri ca ajungind domn ii va trece--
supt sabie (Let II" 8).
Divanul lui Stefan Petriceaico se compune din urmatorii boeri
Vasile realty vel logofat, G-Iteorghe Catargiul vel vornic tarii de
jos, apoi 0-ligorqco Ghenghea Iona co Bak vel vornic lard de-
sus, G-ligoraoo Ilicbcc3escul hatman s?parcalab Sucevei, Constandin
vel postelnic, llie Stare(' vet paharnic, Totlerai;co forclae,hi vet
visternic, apoi Tudosii Lhi/7,n, .40stotachi vel spatar, Ifri.4osea7
vel stolnic, Stefan Brriescal vel comis ; Fasile Glieltea 3 logofat,
Donici vel jitnicer, Altlea vel medelnicer ; Gligore A,Steptelici vel"
pitar, Alexandra Dracca veI suIger ; apoi vornicii .de poarta : Si-
lion, Irinticca, Zbierea; I'ilat, Plitriiscan, Scarlet iSarbut ; (lorga
Doc. VII, 367) ; Arhiva istorica I. I. 65 ; Surete V. 28).
In Muntenia intrigile erau la culme intre bqyri. Cantacuzi-
nestii Postelnieqtii dispuneau de toata puterea si cum zice
cronica tot boeresc la toti domnii si s'au imbogatit» (Mag. ist.
'V, 6) ; iar cronicarul Costantin capitanul Filipescu un adversar
al Postelnicestilor si mai lamurit ca postul pe carer' purta banul
Mares la Craiova a ranit ambitia boerilor Mehedinteni gca era
boerime multa» si s'au sfatuit atunci mai multi boeri alteorghe
Baleanal vornicul, lIrkert visternicul cu ginerele sau Ivayco Pa-
leanul §i fiul sau, aga 101eanal, Staico Biircan Baqanul pahar-
nicul, si Badul AS"tirbei vist. de la Izvor sa omoare pe Postelnicesti
pe 31-arq Biljescul banul, pe Iladul Cretillescul logofatul si pe
Siirban Cantacazino spatarul. Centrul intrigei era vornicul Gheorghe
Baleanul, fostul ban al Craiovei suet Gligore Ghica si intimul de
aproape al calugaritului Stroe Leardeanal vornicul.
La acesta mai adauge- cronicarul ambitia nemasurata a Can-
tacuzinestilor de a fi enumai ei sa dea boeriile cui ar vrea, sl cari
 DIVANURI DOMNESTI 37

a vor supune la arte ; §i facea nu numai boerilor, ci §i ticAitului

domnului Antonie Vodd, ca atita ii scurtase veniturile cit nici de
Jnincare nu era satul si de bautura ; ca-i da cit vrea ei, in zi de
odulce carne cu apa, si cu sare, si in zi de sec linte si fasole cu
apa ci cu sare ; vin ii da imputit; ci trimetea cu uricioarele in
iirg Antonie Voda si fiesau Neagul Vodd cu bani refenea de cum-
para yin de bea, si da fiesau mai mutt la refenea, caci ii zicea
fatasau ca are doamna si copii ci sa dea mai mutt ; §i asa vietuia
Antonie Voda). (Mag. ist. 331).
1

lar imparatia ertind lui Gligore Ghica gre4.elile facute i1 Linea

:la poarta gata sa-i redea domnia la cel intai prilej. Boerii dus-
mani lui Anton Voda, luind intelegere cu Stroe Leurdeanul, ce
,parasise manastirea Sneagovului mersera la poarta si mijlocind se
qdAdu domnia pentru a doua oara lui Gligore Voda Ghica; ear la
20 Mart 7180 (1672) intra in Bucuresti.
Divanul lui Gligorapo Ghica se compune din boeri precum
airmeaza: Vintila Buclamt/ apoi Ivapo vel ban Craiovei, Neagoe
Seicuianal vel vornic, Gheorghe Mammal vel logofat Hrizea vel
visternic, Toader Stur .ea vel spatar, Badea Billaceanul vel clucer,
Stroia vel postelnic, Cuncia vel paharnic, Praia Poen,aral vel
stoinic, Maki vel comis, Papa Boicescni vel sluger, Stoica vel
pitar, apoi Constantin Brancovanta, Radal vel sardar, Bad/a Co-
,cordscul vel medelnicer, Dumitrapo vel aga, Maki 2 sulger, Rada(
2 logofat. Matei Filipesca 2 postelnic, Patraput _timpani vel
eapitan, Papa 2 visternic. (lorga DQZ., V, 444; VII 28, 33 ; Can-
lacuzinestii III, 95 ; Condica Tismana I. 546, Gh. lonescu, Cotro-
ceni 12 ; Surete VI. 111 ; Filiti, Arh. Cantacuzino, 37, 228, 229).
Grigorie Ghica are in pecete titulatura : I. Gregorius Gika
xtrioyae I'alachiae princeps (arh. ist. 1. 2. 23):
Dusmaniile §i persecutiile incinse asupra cantacuzinestilor
sint povestite pe larg, de si din sentimente deosebite de cei doi
eronicari munteni. Cu dusul la Poarta a lui Antonie Voda, dupa
Implinirea a trei ani de doninie «curb Meuse Turcii obiceiu sa
sdrute mina Imparatului si sail inoiasca domnia'. Prilejul fu gasit
ale Panaiotachi dragomanul imparates: sa mailleasca pe Antonie
Voda, sa prinda pe Cantacuzinesti si sa puny in scaun pe
Ghica.
In lipsa lui Antonie Vodd din tail fusese Idsate trebile pe
:sama lui Rada Creculescul caimacan, §1 nesocotira pe Gheorghe
Bideanul fostul ban, fiind boer batrin §1 partizanul lui Glig. Ghica
Voda. La Poarta imparatia era la Odriu (Adrianopol). Fura inchisi
.Maref lkijescul banul, Gheorghe vornical Baleanut, Mihai Canta-
.g.agino postelnicu, Badul logolatul Creculescal, Gheorghe Ghetea
clucerul, §i Stolan, comistil ; iar ?cirbau splitar Cantacuzino scdpa
Jacindu-se bolnav si fiind instiintat de G-hinea comisul, spionul sdu,
fugi §i se oplosi prin muntii Maldovei, la Hangul, mai ales ca.
maicasa, Ilinca postelniceasa aflind de toata urzala ii trimise sta-
jeta prin om de incredere sa nu intre in tara.
 38 GH. GHIBANESCU

Din Aprilie pink in lulie goand mare se porni contra Can

tacuzinestilor ; Boerii piriti .Radul01,14 Hrizea vistierul, Ivapo-
Costandin, Badul Niisturel Heresca putura sa prinda pe Costan-
. din postelnicul Cantacuzino. pe Matei Cantacarino aga, pe /or
clack/ Cantacuzino cum si pe Barba Creptleseul caimacanul lui
Antonie Voda, care persecutind pe boerii dusmanii domnului sari,
inchisera 24 boeri si-i pusera in obezi. Casele for fura pradate
averile for furd confiscate ; iar inchisi fund : Gheorghe vornicul,
socrul lui Matei aga Cantacuzino, Gheorghe Ghe(ea clucerul so
crul lui A57rrba.n Cantacuzino spatarul, Stolen Ladeseul, slug.
veche de casa batrinului Costandin postelnicul Cantacuzino ; si
boerul cronicar at familiei Cantacuzino, acestia toti la Ocnele
Mari ; iar in clopotnita biserici inchide pe Mareq Beijeseul banul,
cuscrul postelnicului. Badul Cretaleseul Iogofatul ginere sau si pe
4 coconi Costandin postelnicul, Matel aga, Miluft postelnicul
lordachi Cantacuzino (Mag. ist. V. 9 ; I. 366).
Anul 1673. In Moldova domneste Stefan Petrkeleo Vodii;
In Muntenia domneste Gligorapo Ghica Vodri-cu a doua domnie..
Divanul lui Stefan Voda PetriceaicO se compune din urma-
torii boeri, pe linga cei patru vIadici Dosofte't mitropolit, Tro-,
dosie Episcop Romanului, Serafim episcop Radautului, Ban Epis--
cop Husilor, Vasik fleaur vet logofat, Glig7rafeo Crheanghr vet
vornic tarii de jos, Ionapo Ba4 vel vornic tarii de sus, Gligoraqe6
flabelpscal hatman si pircalab Sucevei, dostandin vel postelnic
Apostolachi vel spatar, Toderaqco fordachi vel visternic, apoi Tll
dosa Dubicu, liristoscul vel stolnic, /tie Shwa vel paharnic ;, GOO
Briteseal vel comis, Donici vel jitnicer; Alden vel medelnicer, E
vachi 'vet clucer, Grtgore A eptelaci vel pitar, Alexandra Dracea
vel sulger, Vasile Gheaca 3 logofat ; apoi vornici de poarta : Si --
lion, Iimicea, Zberea Pilat, Pitrtiqcan, Scarlet Sirind ; Gheorghicit
vornic de Cimpulung (Arhiva Istorica I, 1- 96; Uricar XIV, 168:
XVII, 253 ; Iorga .Doc. VII 367 ; Surete V, 28 seq ; Ispisoace III. 2_-
243).
Tot in acest an (20 Janie) se mai pomenesc o arria de-
boeri, foOi (bivsii) : D2anr. Preljeseul biv postelnic ; Solomon Bib.-
ltideanul biv vel logofat ; -.Yeculai Bacovitii biv vel logofat
Miron Costin biv vel vornic, GavriOld Costaela biv vel vornics.
Alexandra Bultuf biv hatman, Gheorghe Ursache biv vet vister-
nic, Toader Iordachi biv vet visternic ; Ioan Raeovip biv vet-
comis, Ifrim Conta biv vel stager, Damitraqeu biv vel pitar-
Scarlat biv aga, .Talmaci biv vel paharnic, Stefan Bout biv vet
vornic ; Glig. Hab4escul biv vel vornic.
In Muntenia divanul se compune din boeri precum rirmeaza 7
Gheorghe banul cel bAtrin, Stroc Leurdeanul vornicul eel br-
trin, Vintitcc vel ban. Neagoe Siicuianul vel vornic, Chirica Ru
deanul logofatul eel balrin, kap° vel logofat, Todercqco Sturga
vet spatar,. Hrizea vel visternic, Badea Balaceanal vet clucer
Stoian vel postelnic, Coruia vel paharnic, Freda vel static
 D1VANURI DOMNEST1 39

,Matei vel comis, Stroe vet pircalab, Padua vel sardar, I7adislaw
..13engeseta vel sulger, Radial vel medelnicer, Stanco vel pitar,
/lie vel satrar, lladttt 2 logofat (Uricar X1V, 322).
Anul acesta e plin de luptele in continuare intre Turci si
Poloni. Cronicile tariff vorbesc pe larg de aceste lupte, in cart
domnii romini se hainesc, trecind de partea Lesilor. Luptele sea
klau la Hotin, pe cart Turcii ii socoteau ca cheie de apararea
Camenitei, luata cu citiva ani mai inainte. Dintre boerii amin
titi sint acestia : Neculai Racovita logofatul, Imam Balq vor
nicul tarii de sus, Aldea vet medelnicer, Caraiinan capitanul
toti acestia sint lasati ca zalog la Sari-Husein Pasa seraschi-
erul, intru cit fu banuit Voda "ca tine cu Polonii. lar mina dreapta
a lui Stefanita Voda era Gligoraf Habeipsel hatmanul (Let 112 9, 203).
In Muntenia goana contra Cantacuzinistilor crestea pe zi ce
merge. Partida Iui Stroe Leurdeanul vornicul cu Gheorghe litileanut
banu! si Hrizea visternicul, lasati ispravnici si caimacani tarii pe
timpul lipsei lui cu ostile la Hotin, persecutara groaznic pe Pos-
telnicesti. In 11 Mai fu omorit Gheorghe vornicul socrul Iui Matei
aga Cantaeakino in inchisoarea de la Tismana, Maref Beljeseul
banul de relele tratari in inchisoare muri. Dintre feciorii lui Can-.
tacuzino postelnicul Mi,hai, Matei si Tordacki cu maica lor,
doamna lilina furs opriti in Tarigrad., tar pe Racial logofritta
Crefulescul, pe ,S'erban Cantaeuzino spatarul si pe Constantin
Cantacuzino stolnicul ii exilara la Crit (Mag. ist V. 11).
Grigore Voda Ghica revenind din campania din iarna lui
1672, cam imbolnavit, a gasit pe doamna lui sosita de la Venetia,
adusa de loader Sturza spatarul, fratele ei. Serban Cantacugino
spatarul izbuti sa tread. din Moldova, pre la Hangu, in Ungaria ;
de acolo pre la Rusava la Vitin si avind trecere la Kiupriuliul
vizirul facu sa fie adusi in Tarigrad fratii lui cu maicasa sa nu
fie taiati de Ghica Voda ; Gk. 6hei:ea clucerul socrul lui Sarban fu
oprit in Nicopol; mai mutt Inca ca chizasie pentru credinciosia lui Voda
fu trimeasa ca °stated. la Poarta doamna Iui rr. Ghica Voda cu fra-
tele ei T. Muria spatarul. Incurcaturile cu venirea lui Grigore
Ghica Voda la vizirul, cU darea din nou a domniei, dupa ce
se rinduise domn Duca Voda, cartile trimise in tara cu doul fe-
luri de domnii nowt nedumerirea boerilor si inchiderea lui C.
Ludescul capitanul, feciorul Stoical Ludescul, toate furl limpezite
cu grabnica moarte a lui Grigore Voda, fiind Inca neplecat in
Ora, ceia ce a consolidat domnia Jul Duca Voda in Muntenia.
far boerii prietini lui Ghica Voda si anume Gheorghe Banul, Stroe
Leurdeanul vornicul, Ivaco logofatul, Hrizea vist., Neagoe banul,
Sticnianitl, Die armas, Pirvul larcarn, Ilrisoseut vatav (Mag
ist. 1 379) fugira la Hateg, de uncle scriu Iui M. Afapi (lorga,
doc. IX. 24). . .

. Se continuau cu vilva mare luptele surde intre boeri

: si
domnie. pentru a se adeveri cl domnia era un joc fatal pentru
rapuneri intre boeri cu partidele for, si un des si nimerit prilei
X10 OH. G1-11BANESCU

-pentru Turd de a dispune altfel in darea. domniei, asigurind li-

i*tea din latintru
Anul 1674. In Moldova domne*te Dumitrqco Cantactano
roda, cu domnie noun, in Muntenia domne*te Oh. Dacca Vodet
cu domnie noun, dupd ce fusese in doud day domn in Moldova.
Amindoud aceste domnii sint pline de inteles, intAiu ci;. se ran-
clueqte o domnie noun fdrei sa" se mai intrebe (ara ; al doilea se
as prilej pentru a treia oara unei domnii de trecere de la Iasi la
Bucure*ti, lucru ce va deveni sistem in secl. at XVIII-a.
Cronicile tarii vorbesc pe, larg de acest fapt, ca se nume*te
domn, un strain, un grec TarigrAdean, «a trimes Sultan Mahomet
de la Poarta lui domn tariff Moldovei pe Dumitraro Vodd Canta-
cuzino hire* din Grecii cei de frunte ai Tarigradului». A*a. zice
-Nec. Costin (Let 112, 10); tot el insd aduee in dovadd izvodul lui
Miron Costin logofAtul, care se vede, continuase a scrie insemndri
-i dupd Eustatie Dabija de mersul domniilor la Moldova ca «Su-
leiman "Cliihaeaoa vizirului, avind prietepg cu Dumitrara Can-
facuzino, ce a fost mai inainte visternic mare in tara Romaneascd,
ce era capuchihaiaoa lui Petriceico Vodd, nefiind alti greci acolo
lingd imparatie... Boerii cari erau acolo la Oblucita gurd n'a-
veau spre impArAtie... ci i-a dat Impardtia domnia lui Dumitraro
Voda Bare nici o cheltaialti.. (Let ID 10); iar Ion Neculcea e *i
,mai explicit «auzind vizirul fiind la Oblucita cum s'a hainit Pe-
triceico Vodd, acolo In grabd nici un domn sau fecior de domn .
mazil nu era nime, numai ce s'a aflat Dumitraro Vodd, care era
Capuchihae lui l'etriceaico Vodd si fusese mai inainte-vreme st
visternic mare in tara Munteneascd la Grigore Von *i era grcc
Tarigreidean de felul lui, neam de ImpArat tre*tinesc, de Canta-
cuzine*ti *i *tia rindul acestor tad ; .*i neaflindu-se nime l'a pus
ye (-Nasal Vioiral domn in Moldova* (Let. 112 206).
Divanul lui Dumitraro Vodd se compune din urmdtorii boeri :
Neculai BacoviVt vel logofdt, Miron Costin vel vornic tarii de jos,
Ionaqcn Bake vel vornic tarii de sus, Alexandra Bahlq, hatman
i parcalab Sucevei, Gh. Ursachi vel visternic, Postolachi vel spa-
tar, Alexandra Costin vel postelnic, COnstantin vet comis, Nacal
vel stolnic ; apoi vornicii de poarta : Istrate, Gheorghe, Trokin
Boroda, lonip Bont4, Smoleanul Abaza; Vasile Gheaca 3 lo-
gofdt, Contaf sluger, (V. A. Ureche «M. Costin I. 148; Uricar XVI,
39 ; lorga Dec. XXII. 355 ; Surete V, 65, Ispisoace Ill. 2 154).
Carti de divan sau ispisoace. domne*ti cu liste intregi de
boeri nu am gasit pand acum ; din deosebite acte insd reiese lista
de boeri, datd mai sus. In adevAr domnia lui Dumitraro VodA n'a
fost Iini*titd in primile luni, ci stind in Iasi putine zile se retrase
spre Oblucita, *i dadu rdsboiu lui Petriceicu Voda la Rabaia *i
Gttra Bohotinului -(Falciu). Tara fu pradatd. de Tatari,. care ernard
si adusese la sapd. de lemn pe sateni. E vestita descrierea de er-
naticul Tatarilor in tarn facutd de Neculce cronicarul ! (Let 112
207). Domnia nu statu in Iasi, temindu-se de podghiazurile Le*ilor,
 DIVANURI DOMNESTI 41

de aceia se explica ca nu sint carp de judecata cu divan domnesc I

In Cronici se-vorbesc de acesti boeri Gligorasca lIabafescal hat-
-manul se duce cu domnul sau Petriceico Voda in Polonia in Ia-
nuarie 1674. In strajile si cetele noului domn se vad acesti boeri.
Sandu Buhuf hatmadul. marele strateg at timpului, Conin-s, slugerul,
fratii Glicorghifit §i Mitre Apostol.
In Muntenia divanul se compune din boeri precum urmeaza :
Chirca Cartorosan vet ban, Barlul Crefulescul vel vornic, Jiadul
Hasturel vel logofat, Papa vel visternic, apoi Vilcul, Mihai Can-
- .tacuzino vel spatar, Tudoran vel clucer, Lascarachi vel postelnic,
Vintilrr paharnic, Preda Poenariul stolnic, Barbul Milescul vel co-
mis, Barbel Fit ;lanai vel sluger, Padure 2 pitar, Pursed Canta-
-euzino 2 logofat ; uricari gasim pe Guran Olitnescal §i Dumitrasca
1g. (Rev. p. ist. fil. si arh. XIII. 67 ; Condica Tismana 36, (Filiti,
arhiva Cantacuzino, 145, 230).
Duca Voda Iui domnia cu sprijinul Cantacuzinestilor, lucrul
ce-I spune si cronica tarii : Cantacuzino postelnicul, fratele
lui iplerban'Cantacuzino spatarul, fiind Ia Baba uncle era Chinpru-
liul Vezirazemul, numai de cit a cazut la picioarele Iui cu multi
rugaminte ca sa pue domn pre Duca Voda, ca et era Ia Tarigrad
mazil ; si indata ii facu pe \roe* (Mg. ist. V 12). Constandin Ca-
pitanul scrie cu pocsie asupra acestei domnii glmparatul a pus pre
Duca Voda domn tarii rominesti (aceasta treaba de grab. de a pus
pre Duca Voda au fost faptele Caimacanului Cara-Mustafa pentru
Sarban spatarul si pentru voia banilor ce are de luat de Ia Duca
Voda») (Mg. ist I, 378), Lista boerilor divanisti verifica spusele
cronicarilor. Se pomeneste in Cronici de acesti boeri : Caimacan
'este rinduit Constandin Ludescul sluger,-fiul Stoic Licdescal lo-
gofatul at doilea ; Matei Cantacuzino aga si Piirmal Gantacuzino
logofatul fiul spatarului Draginici Cantacuzino 1ntovorasiau pe
,domn Ia venitul lui in tail ; Noul caimacan fu prins si dus Ia
Pitesti de catre baerii partizanii Iui Gh. &ilea Voda si anume
Gheorghe B ileaaaul logofatul, Hrizea visternicul, .Yeagoe Secuiannl
vornicul gineresau, Racial Ntisturel bantil, Stoica Bic. nul pahar-
nicul. Acesti doi din urma se reintorc la noul domn, si izbutesc
.a-si pastra boeria, rinduind pc Radul Nristurel ca vet logofat. Si
zice cronica : Duca Voda i-a cinstit pre Cantaeuzinesti si i-a boerit,
dar si. ei Inca se nevoia cu slujba dreapta* (Mag. ist. V. 13).
Anul 1675. In Moldova domneste Duntitramt Voda Canto-
.euzino ; in Muntenia domneste Gheorge Duca Voda.
Divanul in Moldova se compune din urmatorii boeri : Neeulai
Pacoip vel logofat, Miron Costin vel vornic tari de jos. kniara
Balp vel vornic tarii de sus, Alexandra Bethuq hatman si par-
)calab Sucevei, G4. Ursachi vel visternic, Postolachi vel spatar,
Alexandra rostin vel postelnic, Velieico Costin vel comis apoi
Scarlet ,5'erbul, I'asile lOtandal 2 comis ; Nacal vel stolnic, Vasile
Gheuca 3 logofat Pan. Moruna vel usier Pare/ Conti? sulger ;
-vornicii de poarta : Istrate, Gheorghe, Trahin Boroda, Gr. Oher-
42 GH. GHIBANESCU

man, Smoleanal, si Ion BM(' Abax'a ; uricari : Zaharia diac,

Paval uricar, Stratulat. (lorga, Dec. XVI. 64; Surete V 68: Ispi-
soace III, 2, 158). Se mai gasesc amintiti si acesti boeri : Gh. Bak
comis, Dabija Scarlet biv comis, Stefan Scarlet biv postelnic, Gh.
Bogdan biv comis, loan Bogdan biv jitnicer, Enache biv vet clu-
cer, Scarlet Sirbul biv comis, Tudosa Dabau 2 visternic, loan
Bacovica biv vel comis, Manolachi comis, Gavril Costachi biv vet
vornic, _Yee. Racov4a biv vel logofat ; Palade 3 visternic, Tode-
ragcn visternic, Be jan armas, Gligorageo Gheanghe biv vornic,
Solomon Ba-rlildeanal biv vel logofat.
In acest an au lost mari evenimente externe si fapte de arme-
inlauntru, Moue Regele Poloniei Mihai Viznove(ki §i se alege
Rege loan Sobietki, in urma tratatului de pace cu Turcii la Jera-
vna, prin care se da Galitia si Ucraina toata olat Camenitei.
Trimis al tarii la aceasta pace a fost Miron Costin vornicul cel
mare de tara de joslar in tail Namtii sint scosi din cetatile
Neamtul, Suceava si Hotinul si s'a inceput darimarea acestor
cetati. C ronicele vorbesc de acesti boeri : hatmanul Sandu Bultuf
in lupta de la Podisoare lingo Suceava, fiindu-i impuscat mid
cade in razoare si scapa tinindu-se de coada calului unui soldat,
tot acolo is parte si Velicico Costin 2 spatar, Panaiotachi Morona
iisierul, care se duce cu un ago turc sa sparga cetatile si pradl
secriile cu averi ascunse acolo:
Ca masura fiscala se introduce pentru intaia ora Ahrrtii
scrisa pe (epic oamenilor) adica cpecetlaituri roreii Jar de la
lunie-Decembrie a fost ciuma mare in Iasi, cind si veni domnului
mazilia prin Septembre, dupa ce fu chemat de pasa la Tutora, unde-
i s'a cetit decretul imperial de mazilie, ducindu-1 in surgun la
Tarigrad (Let 112 13, 209).
In _Muntenia divanul se compune din boeri precum urrneaza ;
Pada Paturti vel ban Craiovei, _Rada Creculescul vel dvornic,
;S'erban Cm/tact/gin° vet logofat si ispravnic, Meal vel visternic,
Laparo vel spatar, Baca Balliceanul vel clucer, Vinti/ti vel pa-
harnic, .Constantin Ca)Itociaino vet stolnic, Barbut Milescul vet
comis, Barba/ vet pitar ; 211exandru diac (Acad Rohl. CXLIV. 250).
Din aceasta lista' reiese ca se bucurau de toata trecerea la
Duca Voda boerii Cantacuziriesti.
Anul 1676. In Moldova domneste Autonie Vodit Rusetizis Ki-
rdd Dracea ; in Muntenia domneste Gheorghe Duca Voda,.
n Moldora divanul lui Antonie Voda Ruset se compune din
urmatorii boeri, pe linga cei 4 Vladici :-Dosoftei Mitropolit, loan
Episcop Romanului, Sera fine Episcop Radautului, Calistru Episcop
Husilor, Miron Costin vel logofat, Die &woo vet vornic tarei
de jos, Gligoravu Ghenghe vel vornic tarii de sus, Alexandra
Adolf hatman si parcalab Sucevei, inlocuind pe GarriliM Costachi,
Alexandru Nomandi vel postelnic, Apostolachi vet -spatar, Dumi-
traqco ,\Tacul vel paharnic, Toderalcn lordachi Cantacuzino vet
visternic, Farm Conta vel stolnic, Velicico Costin vel comis;
 DIVANURI DOMNEgI 43

apoi Ilie Mope vel medelnicer, Dumitrapo Bu huf, vel clucer,

Constantin vel sulger, Panaite Mamma vel comis, Manolachi vet
jitnicer, Gheorghe Bogdan vel satrar, Gheorghe Costin vel pitar,.
Vasile. Gheuca 2 logofat, ?tefan Cerchez 2 paharnic, Dumitraqco
2 visternic, Patraqoo Danovici 3 logofet apoi vornicii de poarta..
Alexa Arapul, Gh. Manole, Alex. Nadagaico, Gh. Blebea, Gligo-
rap° Clrlig, loader Serghie ; Ghinea 2 medelnicer, L5'tefan Scarlet
2 postelnic, Cost. Arapul pArcalab (V. A. Ureche «Miron Costin»
II. 524 ; 1, 137 ; Uricar X. 73 ; XIX. 50 ; Arhiva I. 246 ; pr. fort
Antonovici, Doc. III, 259).
. In Muntenia divanul se compune din boeri precum urmeaza:
Radul .21Tastuvel Fierescul vel ban CraiOvei, Vilcul vet vornic,.
1>gerhan Cantacuzino vel logofat, Ifrizea vel visternic, Luput
Buhuq vel spatar, Curui vel clucer, lordachi _Itoset vel postelnic,
Stoica vel paharnic, Costandin 6antacuzino vel stolnic` Vladul
Cocorascul vel comis, Cost. Brincoveanul 2 logofat, Vasilachi 2
postelnic, Radul A:3tirbei serdar, Ignatie pitar, Istrate 2 postelnic,
Badea Balaceanul vel clucer ; uricari avem pe Duntitraqco logo-
.fAt, Stanciu/ logofat, (lorga Doc. V, 445 ; VII' 51 ; Condica Tis-
mana II, 194).
Politica interns e favorabila si in acest an boerilor Canta
cuzinesti. In acest' an se face prima expedifie a Turcilor contra
'Gehrinului.
Anul 1677. In Moldova domneste Antonie Basel Focht ; in
Muntenia domneste Gheorghe Duca Voda.
In Moldova- divanul se compune din urmatorii boeri Miro,
Costin vel logofat. Ilie Sturza vel vornic tArii de jos, Gligoraqco
Glienglie vet vornic tarii de sus, Alexandra Buhiq hatman si
pircAlab Sucevel, apoi Gavrilip Costachi, Alexandra Ranuoidi
vel postelnic, Apostolachi vel spAtar, loader lordachi Cantacuzino
vel visternic Dumitrasco Nacul vel paharnic, Pavia Bontq vet
stolnic, Velicico Costin vel comis ; apoi Costantin; ,ate fan Albota
clucer, C. Cantemir vet serdar, Iordan Dragutascul vel sAtrar,
:Vas. Gheuca 2 logofat, Peitrapo Danovici 3 logofat, apoi Crlicor9h.c,
Dum:trasco 2 vist., Tomaitachi Moruna vel u$ier, Mano/achE vet
jitnicer, Enachi Paladi vel sulger ; apoi vornicii de poartl :
Andrei, Gheorghe, Dumitru Nech4cale, Sirghe, Murgulef, Alex.
Nadabaico, Oh. Manole, Nee. Buta, Dam. Murgulq ; uricari a-
vem pe Stratulat RuginA (V. A. Ureche «M. Costin I. 704 ; Uricar
IX 132 133 ; V. 237, Surete V. 31 ; IV. 32 ; Pr. I. Antonovici
Doc. III» 3).
VIAdicii pe acest an se pomenesc Dosoftei Mitropolit, loan
Episcop Romanului, Serafim Episcop Radautului, Calistrit Episcop
Husilor ; iar fosti boeri de divan se arnintesc : Nee. Racovira biv
vet logofat, Gavrilica GostacM biv batman, Loan Racovip biv
spatar, Gheorghe Rusin biv vel spatar, Paladi biv visternic.
Tudosie Dubau biv vist, Dum. Boul biv visternic, Patrqcul
Taittul biv pircalab, Vasile Ciudin biv post., Mixon Starcea biv-
44 GH. GHIBANESCU

vornic, Gavril Ghearghel biv postelnic, Mihul biv logofat de taina

Pascul biv postelnic, Dragon vornic despre doamna ;
In Muntenia divanul se compune din boeri precum urmeaza:
Badul Ntisturel Tierescul vel ban Craiovei, Vileul vel vornic,
,erban Gantaeuzino vel logofat, Hryea vel visternic, Lupul
Buhus, apoi Lascarachi Boset vel spatar, Ivasco Baleanul vel
clucer, Iordachi Ruset vel postelnic, Staico vel paharnic, Gos-
twain Cantacuzino vet stolnic, Nadal Cocorascul vel comis, 17a-
silachi vel sulger, Curui vel diner, Bridal ,,Stirbei apoi Mihail
.Drosnl ye! sardar, Ignatie apoi Du)nitrasco vel pitar ; C. Brin-
coveauul 2 logofAt, uricari gasim pe Stanciul ySi Dumitrasco log.
(Rev. p. ist. fil. si arh. XIII. 70 ; Arh. stat Buc. doe. ist muntene
plic V ; lorga Doc. X, 159).
In acast an se face a doua expeditie contra Cehrinului, luind
Turcii si pe domnii tArilor Rominesti. In lipsa lui Duca VodA din
Bucuresti gasim . lasati ispravnici scaunului din Bucuresti pe
T laical vornicul si pe Hizea visternicul (11 Julie 7185 ; Iorga
Doc. X. 159), iar cronicile spun cA a lAsat caimacan si ispravnic
curtilor domnesti. pe ?erban Cantacuzino logofatul.
Cronicele Moldovettesti cunosc intrigile boerilor din Muntenia
si le povestesc cu multe amarunte, mai ales 0 frAtia de' arme a
celor douA armate romAnesti /a Cehrin, zAbava si meTtesugul luArii
acestei cetati in toatA vara anilor 1677 si 1678 au apropiat in-
teresele, mai ales cA Duca Voda fusese domft la Moldova, isi avea
rude si prieteni intre boerii Moldoveni Si deci foarte probabila
convorbirea lui Duca VodA cu Gavrilip Costac'te hatmanul, sA-1
ceara pre el domn la Moldova in 102U1 lui Antonie Ruset mazilit.
-Solis de taina o purta Antiohie Jora postelnic, nepot de ,s.Qra laai
Gavrilip Costachi (Let 112 151.)
Ion Neculcea se si spune mai multe de Serban Cantacuzino,
Judd de pe mama, si ca unul ce-si Meuse cresterea la Bucuresti.
El ne spune 0 ,ferbait Gantacimino logofAtul n'a mai asteptat
intoarcerea Jul Duca VodA de la Cehrin, si a plecat cv toata casa
la ConstantinopoI; mai ales ca murind Lupasco Bahus spatarul,
fratele doarnnei Xastasia Duca, fata Dabijoaei, facut i eu \Buhus
vist. si cumnat cir-Serban logofitul,\-nu mai avea siguranta ea vä
scApa de ura CupArestilor si a partizanilor lui Stroe Leurdeanul
-(Let 112, 211). Neculcea mai cunoaste si demersurile lui Duca Voda
pentru a aduce in tail pe Serban logofAtul, cA a trimes pe Con-
,stantin Cantacuzino stolnicul si frate cu Serban si cumnat cu Duca
Voda, si pre Constantin Brancoveanul postelnicul, nepot lui Ser-
ban sA-I aduca inapoi In tara ; ceia ce nu s'a intimplat.
Anul 1678. In Moldova domneste Antonio Yodli Buset; in
'Muntenia domneste Gheorghe Duca Vodig.
In Moldova divanul se compune din urmAtorii boeri : Miron
Coaida vel logofat, apoi Reculai Bacot*, Die Sturga vel vornic
tArii de jos, apoi Pie Septelici, Gligorasco Ghenghe vel vornic
larii de sun, Gavril Costachi hatman si parcalab Sucevei, apoi
 DIVA NURI DOMNE§TI 45,

Alex. Bahlq, Alexaiulra Ramandi vel postelnic, roan Raeoviff

vel spatar, Chiriab Sturzea' vel paharnic, Gheorghe rrsachi veI-
visternic, Pavia Conti vel stolnic, Constantin vel comis ; Tode-
ragca Iordachi vel clucer, apoi Ianachi Sarin vel singer, Garril
Braescul vel jitnicer, Gh. Bogdan vel sAtrar, Constantin vel arma§,
naiotachi, ivloruna vel usiar, Vasile Ghenca 2 logofat, Ilie Mococ
vel medelnicer, Gheorghitii 3 logofat ; apoi vornicii de poarta..
Andrei Silpoteanul, Gheorghe Manole, Gheorghe Blebea, Dumitra
Murgalef, Ghiorma ; mai gAsim si acesti boeri amintiti : Gri gore
C. Jora 3 spatar, Cost. Jora sardar, Dumitr(qco 2 logofat, D.
Cazea biv comis, Andr. Crupenichi pole. Toni(d i'fieptelici med.,
Dum. Gherghcl diac, _Andronachi diac, loan 2 paharnic, Dumitraqc,o
2 vist., Aba4d 2 clucer, Apostol Aga, Irimia 2 jitnicer, Pdtrillean
2 sulger, Gheorghica 2 postelnic, Garril Xeaniul biv 2 logofat,
Ursachi biv vel stolnic, Gavril Costachi biv hatman, /onaqco B«ip
biv .vel vornic, 17a,sile biv" vel logofat, Miron Costin biv logofat
(V. A. Ureche Mir. Costin I. 222 ; A. Pap. Calimah, Stefan Voda
Gheorghe 151 ; Surete V. 40, 721, VIII 319 ; Ispisoace IV, I. 20).
Cronicarii Moldoveni pun in legatura mazilia lui Antonie Voda
Ruset cu expedltia military cea de a 3-a cu insusi vizirul Kara-
Mustafa Pasa contra Cehrinului, in care s'au fAcut amestecaturi
de Duca Vodd cu o parte din boeri : Sandal Bahug hatmanul,
Miron Costin logofdtal, sau cum zice Neculai Costin «si altul Inca
pre care treaca-1 condeiul meu, ca i-am vazut osinda perind nevi-
novat de alti domni» ; iar alt motiv fu ca domnul nu putu plati
darea mucarerului» ca a facia Mihnea Voda obiceiu Turcilor sa
sa dea la al treilea an mucarer, adica moire de domnie, pentru
ca sd le is bani.. Toate aCestea unite : Duca Voda cu CupArestii,
para boerilor moldoveni, neplata mucarerului au atras urgia vizi-
rului si au facut sd se sfarsasca trist zilele batrinul Voda si cu
fiul sau Alexandra beip-lea, un desfrinat:
Mazalia s'a cetit linga Chisinau, si caimacani fura rinduiti
ban,du Byloq hatmanul si Gligoraqco Gheanghe marele yornic de
tara de sus. Dintre boerii parisi urmareau pe domnul mazil: Mi-
ron Costin marele logofat demisionat, Tudosi Dubdu biv visternic,
Constantin postelnicul, Vasile Ghenca 2 logofat. Competitori to
domnie se aratara intre boeri : Vasile Ghcaca logofatul at doilea
si Erentiia un boer de tarn. (Let 112 16. 213).
In Muntenia divanul lui Duca Voda se compune din boeri
precum urmeaza : LVeagoe Seicuianal vel ban Craiovei, Badea Bd-
laceanal vel vornic. Chircii, vel logofdt, Hiiea vel visternic, Las-
carachi Ruset vel spatar, Stoia vel clucer, /ordochi vel postelnic,
Col-16a vel paharnic, Itadul ASYtirbei vel stolnic Jltrosiutru vet comis,
Patraro vel portar, Radul Ocnarul 3 logofAt ; Badea Vlddescut
diac. (Acta Manu 463).
Din insirarea acestui divan se desprinde toata politica in-
terna in cel de at patrulea an de domnie at Ducal Voda. Nu fi-
gureaza nici un Cantacuzino cu neamurile lui ; divanul cu acesti
46 -GH. GHIBANESCU

boeri e din 24 Mai, iar cea de a treia expeditie contra Cehrinului

s'a facut in lunie 11 si a tinut panA la 18 August, adica 37 zile.
Toate amestecaturile cu boerii Cantacuzinesti s'au inceput din
toamna anului 1677 si au durat tot anul 1678, avind ca desno-
dAmInt trimeterea lui Duca VodA, domn la Moldova, unde l'au cerut
boerii, si in Muntenia a venit in domnie noun si fericita L>v3rb a n
Cantacuzino logofAtul.
De aceste amestecaturi vorbesc pe larg cronicele muntenesti
§i din cetirea lor se desprind toate aceste fete de boeri. Cronica
anonimA intregeste aratArile flocumentelor.
Pe cind Duca Voda era la Cehrin, dus cu ,Turcii, se lAsarl
caimacani in tarn pe Stroe Leurdeanul vornicul, pe Racial Cre-
pclescal log. si pe Vikul visternicul; in lard se stirni ciuma. Duca.
Vail la intors statu la Cocorasti in casa Vladului comis, 6 De-.
,cembrie. Aici dupa intrigile lui se aduse legati pe Elina Can- .
tacuzineasa mama, pe ),erban Cantacuzino logofatul, pe Cos-
tantin Cantacuzino stolnicul, si pe Radacl Creculescul vornicul, gi-
'nerele doamnei Elinei ; iar ceilalti frati Matei aga Cantacuzino,
Mihail Cantacuzino spatarul, lordachi Cantacuzino §i Barbul Fitr-
,c4anul visternicul cumnatul for izbuti sä fugA la Brasov (Mag.
1st. V. 16). Scapara Msa toti prin stAruinta Dabijoaei §i a doamnei
Anastasia. In schimb Cronica lui Cost. Capitanul aminteste si ea de
acesti boeri: Pirvul Cantacuzino logofatul, fiul lui Dreighiei Canta-
euzino spatarul, insa fu trimes sol la Ardeal sa intoarca in lard pe
boerii pribegi Neagal Sikaianul vel ban, Ilie Armaful,§i Gheorghe
Baleanul band, fiul sau Ivarul Baleanul logofatul Hrizea vistierul
ginerele Baleanului si alt ginere a lui Stroc Leurdeanul vornic,
Radul Dudescul. In primul an Duca VodA omorl 3 boeri ; Papa
visternicul, Negoifa vistier, Voico postelnic dupA pira hii Mihai,
fratele Papei visterpicului. In a doua expeditie la Cehrin lasA
caimacani pe .Gheorghe Baleanul banul, pe Hrizea vistierul gi-
nerele sau si pre Stoica paharnicul. Rolul jucat de Matei Card -
midd 'alai-tan; calugArirea lui Tadoran clucerul ent episoade in-.
teresante. In al 3-lea an de domnie plecind Duca VodA iarasi la
Cehrin lasI caimacani pe ,5'erbaa Cantacuzino logofAtul, pe Hrizea
vistierul, ginerele lui Gh. Baleanul, pe Iordachi Iloset postelnicul
si pe Staico paharnicul. DupA aceasta vine hainirea Cantacuzi-
nestilor, in cap cu ,Sverban Cantacuzino logofatul, care isi asocia
boeri pirisi pe Banul 11lilescul, pe Dumitraro Corteanul, pe Pa-
raschiva Boli§tean. Intdia urmare a pirei lor catra vizirul fu
inchiderea lui Lascaraehi Buset postelnicul. Iar la intors Duca
VodA af1A, fiind Inca in Moldova ca Pirvul 6reculeseu postelnicul
si Vintilia Corteanul paharnicul fugira la Brasov, ca kerban, lo-
gofatul a fugit la Rusciuc ; si nu-si putu ascunde mania cind
aflarA ca si cei 2 soli ai sai : Constantin Brincovanul 2 logoiat
si Cost. Cantacuzino stolnicul, trimesi de Duca sA -i intoarcA din
calea ce apucarA se refugiarA in jurul lui Serban logofAtul, care
veni rinduit domn in locu-i: Cei doi boeri trimesi de Duca Von.
 DIVANURI DOMNESTI 47

cumpira contra lui .Serban Vodd Cantacuzino, s'au refugiat in

Moldova cu domnul for mutat la Iasi: Ace 2 boeri sint kap°
Bicleantcl clucerul si Staico Paharnicul. ( vlag. ist. 11.15-17).
De aceste amestecuri de boerii MunteniCantacuzinestii --cu
Duca Vodd vorbeste si Neculai Costin, care arata ca Duca Voda a Mat
capetele a trei boeri Papa visternicul cel mare, Goi(ii capitan
mare de margine, si Voica. Stie ca dintre boerii tariff erau de
partea lui Duca Vodd, Gheorghe &item& cel batrin, Stoico pa-
harnicul sl Cupiire0ii : Cuparul cel bdtrin, capu Kihaia la Poartd,
fiul sau Lascarachi Ruset vel spatar, si lordachi .Thuset vel pos-
telnic, ginerele Dabijoaei, caci tinea pe Maria sora doainnei
Anastasia lui Duca Voda. Stie -de intriga de la Cocarasti, de sca-
parea lui Mihai, spatar a lui Mari aga, a lni lordachi postelnic,
a lui Matei Filipescul 2 post, nepotul lor, de prinderea lui Siirban
logofdtul si Costandin stolnicul, ce tinea pe o nepoata a Ducai
Vodd. Ba, Neculai Costin ne aduce un nou motiv de urd intre
Duca Vodd si Cantacuzinesti fail pe A5"erban logofatul s'a temut
a-I duce cu sine la oastela Cehrincii-i era vigirul mare prieten*
(Let 112 17).
Anal 1679. In Moldova domneste Oh. Duca Yodit cu a treia
domnie in Muntenia domnia noun a lui ,.(erban Voda Cantacazino,
Domnia Ducai Voda. la Moldova incepe pe ziva de 6 Decembrie
1678, in ziva de Sf. Nicolae, iar a lui Serban Voda in Tara Ro-
Thineasca in ziva de 6 lanuarie 1679, «in ziva aratdrii Domnului
nostril Isus HristosAanul de la Adam 7187.
Cu inscdunarea lui Serban Vodd incepe o era de linistita
guvernare din launtru, care a asigurat Munteniei succesiunea a
douhi domnii pentru 35 ani. Serban Yodet si Costantin Vodit Brin-
covanul (1679-1714) ; pe rind din contra in' Moldova avem o ur-
mare nesfirsita de domnii-14 la numdr ceia ce constitue pentru
Moldova o inferioritate politica, si un amestec direct al Munteniei
in numirea domnilor la Moldova.
In Moldova divanul se compune din urmatorii boeri : Neculai
Racovi(ei vel logofat, apoi Miron Costin ; Gavrilica Costarhi vel
vornic tarii de jos, Gligorano Gheanghea vel vornic tarii de sus,
_Alexandra Bahu.r hatman si pircalab Sucevei, Toader Paladi vel
spatar, Costantin Ciobauul vel postelnic, Chiriac apoi Sturoa vel
paharnic apoi loan Rocorig Todercqco lordachi Cantaruoino vel
visternic, PavIbl Con1hi vel stolnic, Aposto! Catorgiul apoi Scarlat
Serbul vel comis, C. Cantemir apoi Ilie Moo vel medelnicer,
ianachi, apoi Costarga vel cluc4r, Gavril Britesrul vel jitnicer ;
.apoi vornicii de poarta- _goo, Gheorghica, Grigore Cyrlig, Ursa,
Murgulq ; Savin vel sulger, apoi Mamolachi, Zosin Baptii ye!
satrar : Costandin vel caminar, Panaiotachi Mciruna vel usier,
Garril Neaniul 2 logofat. (V. A. Ureche «M. Costin 1. 707, 128 ;
lorga Doc. XI 279 ; Surete V. 41 ; lspisoace IV I, 34).
Din insirarea boerilor de divan se vede ca noul domn venise
cu asentirnentul celei mai marl parti a boerilor din divanul lui An-
48 GH. GHIBANESCU

tonie Voda Ruset, ceia ce verified spusele cronicii ca Duca Vodd

spunind boerilor Moldoveni ca Ruset e mazilit a cerut sa le fie
el domn. Pe unii dintre ei ii Meuse boeri in divan la cea de a doua
a lid domnie, ca Miron Costin log., Constantin postelnicul, Gar.
Costachi vornicul, Toader lordachi, loader Puladi, Gligore Ghen-
ghea, Pa rat Contei etc.
In Muntenia divanul se compune din boeri precum urmeazd :
1%reagoe Sdcwianui vel ban Craiovei, Badea Balaccanul vel vornic,.
Radul Crepdescut vet log., ftrizea ye! visternic, Fentitei Corbeanut
vel spatar, apoi Barind, Corni vel clucer. apoi Mihal Bratqanui,.
Stoian vel postelnic, Barba vel paharnic, Alexandrul vel stolnic,.
Dwinitraqco vel comis, ,5'arban .2 logofdt, C. Brancovanut vel aga,
Mihai Drosul vel jitnicer, Rie vet medelnicer, Tudor vel satrar.
(Surete VI, 1211.; lorga Doc. V, 304, Rev. p. ast. fil. si arh. XIII,
75); Filiti, Arhiva Cantacuzmno 57).
Cercetind lista boerilor vedem ca primii 5 boeri mare sent
cei din divanul lui Duca Vodd i anume ; Heagne Sdeuianul vel
ban, Budea Baldceanad vel vornic, Ifri2ea ye! visternic, Corui-
vel clucer, Ale,randrlt vel stolnic. Doi din boeri se pribegise cu.
Duca Vodd la Moldova si anume frfMelt BIlle(111211 ye! clucer §i
Slaico vel paharnic. si Serban Vodd a fAcut tot chipul sd-i adued.
in lard ; de aceia documentele verified spusele lui C. Capitanul ca
«dentdi cu blind* s'au aratat tuturor, boerind ysi pe cea ce nu-i-
iubia, pentru pricina aceastaz (Mag. ist. II 19). Cu toate cumpenele
grele prin cari a trecut el n'a purtat razbunare din primul mo-
ment, randuind caimacani pe nepotul sdu de sord C. Brancoranul:
logolatul al doilea pe vornicul Badea Bdtdeeanul si pe vister-
nicul Hrizea; iar venind in scaun la 6 lanuarie, a facut paretisis-
pe mitropolitul VarTaam cu divan si a pus din nou in scaunul de-
mitropolit pe Teodosic la 26 April 1679 (Mg. ist V 19).
Cronicarii moldoveni cunosc bine evenimentele muntenesti.
din acest an, fie ca domnul mai fusese Vodd la Moldova de doud
dri, fie ca aveau la indlmind cronicile Muntene, cari erati deja re-
dactate in 1711, cind scrie Nee. COstin. cum reiese din fraza : «...a.
sosit in Bucuresti la lanuarie in 7 zile, de carele destul'scriu le-
topisetele Muntenitor. (Let 112 18).

Gh. Ghibanescu
 ETIMOLOGII 49

CTIMOLOGII
Calindru (Bucovina, Mold. nord) din prezt s'a Witt un singular
balustrada, e germ. //claw/cr. pies (in pier on piee is. Vezi la
Crihan (Mold.), codru, darab Tiktin), precum si un feminin piaza,
(de pinor de matnaliga) si (figu- (p1. p/ege) dtipA analogia unuT
,rat, ironic), vlajgan, hojmalatt, cuvint ca de(t-viata. Variantele
lungan, vine diu rut. N-ra cu populate moldovenesti che,1 si
sufixul an, 'de wide si krina, e1te0 se deduc isor de aci. S.
bucatica de pine, vsl. kruhri, bu- Puscaru (Etym. Wtb. der rum.
catica de pine, de unde si rut. Spr.), dupa o cotnunicare orals a
sirb. krogiti, rus. i 1. a sfarima, lui H. Candrea, it deriva de la-
a putrezi, rom. (Mold.,.Trans.) lat. *eladea, derivat si el din
corpse, tabacesc, dubesc si a se &Ides, dezastru.
erqi, a urina cu singe (vorbind Plisa, (Bucov.), bulboanA, lac
despre vite), dupA cruvata, du- adinc in riu si primejdios pentru
beall, prin aliaiune la coloarea ei. inotatori, e rut. p/f;so, cu aceias
Hojmalad (Mold) si hajmandoil insemnare.
(Trans. Agirbiceanu), lungan, za- PoTada, (Miron Costin) si
plan; galigan, vlajgan, inAgAdAil, pack, (ezatoarea), multime fla-
tinar- Malt, vine de la hojina, a- minda, nu e alta de cit. rus.
dica «mereii, lung mereu, lungan*. pó-ezdfi, convol, caravans pot.
La Academie : «cf. haimandau*, pojazd, vehicul, calatorie, cafe
far la acesta : «cf. hojmalau». (Berneker, 1, 451). Tot de aici :
Jder (rnastela mantes) e o va- aa se
tot
potegi *i a se pulati (Mold.),
veni in mare numAr, a se
rianta din dihor trecind prin forma
inmulti (jiganiile, dumanii), de la
pear, care in Banat inseamna rus. pro-ezdizi,
«clihor) (vs!, tithort, *deihor/). a calAri des, pot.
Li& (Botosani, satul Bobulesti, yoiecdzio, a cutreiera calare (Ber-
lingA tefanestI), fibrA de cinepa neker), de unde s'a dezvoltat in-
mainte de a deveni fuXor, e lat. telesul de «a veni in mare numAr,
a se tot Ora.. Tiktin derivA cc
tber, pelicula de supt coaja co- se puYeei de la put. Nate prefa-
pacului, carte. Din Tiber s'a facut
Nem., apoi liar, ca alder -alidr §i cerea lui _pa- in pa- sä fie influ-
febris-*four, rior. lar alior sa fie entata de inci, deli nu e nevoie.
helleborus, on mal degraba va- Puiezesc, V. polada.
riants din liar c,) Scarandiv, (Muntenia de vest),
Piez Si Pieta vine din lat. _pes, plapind la mincare ligav, nela-
pcYdis, picior, dupti credinta ca com, e vs!. * karudirii, dezgustA-
cum vel porni (Cu ce picior vei tor, de unde si a se sedreindivi,
cAlca Intil) asa-ti va merge. Intil (in literatura veche), a se ringre-,
s'a zis *pied, din care s'a fAcut tosa, vsl. skaradovati se. In Falciii
un plural gal, si de aci locuti- si Tutova searandiii, in Trans.
unea pied rat, semn rail (Miron sud. zgarandiv §i rgareindiv.
Costin, 1, 278, ed. din 1872). Apo): $orogarl, un deal la marginea
4
50 AUGUST SCRIBAN

orasului Iasi, si numele de fa- Zagirna., (Mold.; de ex. in jud.

milie A510r00«, vine din vsl. ho-
r-Ogy, steag, rus. hortega steag,
prapur, bulg. Iwrflgva, prapur,
de la mongolicul orongo (din*
Loron,go), steag, de untie si vsl.
cr52i,e. arme. Numele de familie
Clorogaric e o varianta din ,o--
rogara (ca aut-clot
eitila *. a.) Prefacerea lui it, in .7
e ca in qomic, un fel de soarece,
din rut. homyk,,ho»zeak, (Cony.
Lit. 1921 pag. 169) si altele multe.
Dar ce e orogar Un meseria§
care face steaguri sau purtator
de steag (adica astegar).) ? Ra- spiny.
mine sa se cerceteze.
Neamtu, revista Ion Creanga, 4,
27) sidila, torba de pus brinza
la scurs, e lat, gaberna, tasca,
sac, (it. giberna, cartusiera)` in
care b s'a prefacut in g cam ca
in negurii, neg din nett a, nae-
vns, pe cind varianta lui mai ye-
che. taberna, baraca, cchst,a dat
rom. Nina, cos de carat stiuletf,
legume, poame, s. a. fiind dus in
cobilita sail sr de doi oameni, de
uncle si verbul atirn, gresit deri-
.vat de Academie de la urn, spin
fiind-ca oile atirna lina de
August Scriban

Ori2inen nestlei ucrainiene"

e in Rusin 1111 in Austria

Din motive patriotice, pe cari eu le socotesc unilaterele, si

spre a intemeia stientificeste ceea ce se urmarea in politica : o
alianta a Rominiei cu Rusia, prof. N. lorga, in vremea neutralitatii
noastre din '4916; a tinut la -Academia Romina o conferinta, care, .
apoi, a aparut in «Analem si in bro§ura separata sub' titlul «Le-
gaturile Rominilor.cu Rusii apuseni 5i cu teritoriul .zis ucrainian*.
In aceasta conferinta, Iorga sustine ca Ucraina «nu exista», ca ea
n-a constituit niciodata o Imitate geografica, nici un oteritoriu
national), proprii, thosebite. de cele velicoruse, adica moscovite, si
n-a cautat niciodata, prin poporul sau intelectualii sai, sA se afirme,
in cerintele ei politice, ca individualitate proprie, deosebita de Ve-
licorusia, pe temeiul vre-unei unitati geografice si nqionale uerai-
niene. Nici vorba de asa ceva n-ar fi existat inainte de veacul trecut.
vDaca e vorba de un teritoriu national,. cu trecut si viitor, intre-
barea s-ar fi pus in zadar, srinne lorga (p..2), unui scriitor dina-
intea ficletetV,i a-dotta a ser..XIXD. Dovada ca-i asa; continua lorga,
e faptul ca niciodata istoricii, fie Rusi, fie streini cari s-au in-
deletnicit cu Istoria Ucrainei, .n-au scris undeva in operele lor,
ca ar fi existat vreo-o-data in Ucraina, la poporul. ucrainian, ten-
dinta de a se manifesta, in viata. publica, ca o individualitate
nationals. si politica deosebita, de Velicorusi, c Ucraina si Veli-
.
 ORIGINEA CRESTIEI UCRAINIENE 51

w_orusia imp.cmaa au .constituit in tatdeauna o unitate, si politica

si nationals; a fost In toate vremile, «o singurd desvoltare a
Toporului ruses:: in Apus, ping la ndvalirea Tdtarilor, si una sin-
gura, dupa izgonirea Tatarilor, in RasdrIt». Asa ne a:-atd Ucraina
toti istoricii, continua lorga. Incepind dela Schlozer, cu care, de
Japt, acum 150 de ani, incepe lstoriografia ruseasca, nu pomenesc
ode o Ucraina deosebita de Velicorusia, zice, nici until din istoricii,
rusi si streini, cari s-au ocupat cu Rusia : nici francez..1 Scherer,
Jost consilier la Petersburg, care in a. 1788 publicd la Paris, in
doud volume, «Annales de la Petite Rusie» ; nici germanul Engel,
care, tot la sfirsitul veacului at XVIII, a scris o Istorie a Ucrainei
si care utiliZeaza in ea pe Schlozer si Scherer ; nici francezul
:Rambatid care, ca profesor la Sorbona, tipAri la 1884 in Paris :
Histoire de la Russie» ; nici alti istorici streini, dar nici cei Rusi,
ca Karamzin si altil, din veacul at XIX qi de mai nainte. Afirmarea
ca ar exista o natie ucrainiand deosebit de cea ruseasca (mos-
-covita) propriu zisa si o kJ/din(6 a acestei natii ucrainiene de a
.constitui un stat deosebit de Rusia nu exista si n a existat nici
()data in chiar cugetul Ucrainienilor insisi din Rusia (caci acestia
e simt si astazi, toti, conform unitatii Istoriei trecute, tot Rust),
'ci, spune mai departe lorga, (p. 7 si 12) aceasta afirmare e o
rinventie neniceaseci noun a politicei Austriei, care a nascocit-o
intre 1860-1870 prin istoricul Mihail HrtOesyskij, agent nemtesc
at acestei idei, pind in 1914 fost profesor la Universitatea din
Lemberg (Galitia Austriei). Prin aceasta ndscocire sustinutd. sl
,propagatd de Hrugevskij si «scoala lui», Austria urrndri sa facd
intriga, spre a rupe sufleteste si politiceste pe Ucraina din Rusia
unitara, iar acest lucru il face spre a slabi putinta Rusiei de a
rear rivni la Slavii din cuprinsul Imperiului Habsburgilor.
Ast-fel 4pune lorga in aceasta lucrare a sa, apdruta la 1916.
Ceva mai in urmd, apoi, in «Neamul rominesc» de la 10
Sept. 1918, cu prilejul aparitiei cartii Die Ukraine a polonului
Lewicky, lorga, uitind ce spusese in Conferinta poinenitd. dela
Academie, ori, r.el putin rectificindu-si singur in chip tainic, lard
sa marturiseasca ca -si rectificd, o parte din pripeala acelei Con-.
ierinte, nu mai spune ca idea aceea «filo-ucrainiand» a nascocit-o
deabia «scoala» nemteasca a Iui Hrievskij pela 1860-1870, ci
,acum zice ca a ndscocit-o «guvernul Mariei Teresei si at Iui losef
II» «pentru a combate aspiratitle nationale po/one». Acum, deci, .

Iorga se rectificd numai cu privire la datayea originei grutenis-

mului» sau f ilo-ucrai ni smului « ; dar.nu si cu privire la inf:/// unde
s-a stirnit aceasta «chestie ucrainiand» ; caci, si c.0 prilejul cartii
Iui Lewicky continua a afirma, ca in conferintd, ca ucrainismul s-a
nascut si a existat nu in Rusia, unde, zice, si ucrainiene se simt
numai Rusi iar nu deosebiti de el, ci in Austria, prin actiunea
politicei nemte0i, fie ca aceasta politica se indreaptd in potriva
.Polonilor, ca pe vremea Mariei Terezei si losef II, fie ca se in-
,dreaptd ea in contra Rusiei ca pe timpul Iui Hrtthevskij. «Chestia
52 ILIE BARBULESCU

ucrainiana', dar, cu tendinti aratata de lirawskij : o individua

fitate politico-nationala deosebila de Velicorusia, nu exists si h-ri
existat Wei °data, lit Impevinl ci numai in cel ne»4esc al
Austriei, care a invciti«t-o pentru. interesele sale politice.
Sustinerea aceasta insa, nu e Stiinta, ci aplicarea in Istorie a
unei teze politice : a neamtofobiei, petemeiul careialorga se crede pe,
sine patriot si indreptatit a invinui de «necredinta catre patrie' pe
cei ce nu voesc a falsifica ast-fel S iinta. E aceasi teza, prin care
tot dinsul a volt sa dovedeasc ch. Panslavismul n-ar fi existat
niciodata in sufletele Slavilor, ci ca acesta ar fi numai o nascocire,
(ca si «chestia ucrainiana') a politicei nemtesfi spre a face dez-
binare intre Slavi.
Cum ai. n aratat in No. din 0:1;, 1921 al «Arhivef"' la. pi 262.
insa, Istoria Slavilor, pe care Iorga n-o cunoaste,mai ales fiindca
tai ;tie limbile slave, in deosebi ucrainiana, in care ea sca scrisa,
documenteaza alt-fel ca Panslavismul e product chiar al sufte
tului slay, iar nu .al politicei nemtesti.
Cunoasterea lstoriei reale a Rusiei, care-i tot numai in limb
ruseasca si ucrainiana scrisa, invedereaza, ce voesc a arata aci : ca
totul e fats, si in acele afirmari ale lui lorga despre.xcliestia ucrai
niana* si «teritoritil zis ucranian' ; invedereaza ca acesta a platt
ajunge la asa greseli de fapte istorice ca Si la Panslavism, pe de o-
parte din pricina cunoasterii numai superficial a istoricilor streini (ca,
Engel) pe cari ii invoaca spre a s:.oate acele idei gresite- desi5re--
Ucraina, si pe de alta din pricina necuno-asterii medialui soda
rusesc si a legaturilor ce au avut cu acest media scrierile si seri--
itorii ceilalti, ca Scherer, Rambaud, Karamzin etc. In sfirsit, ne-
cunoasterea limbii rusesti si ucrainiene in can se gasesc scrise
izvoarele istorice ale vietii ruse spontane, e pricina fundamentals a
tuturor acelor afirmari gresite si false ale lui lorga, prin cari in
cearca sa-si sustina teza.
Dar mai intai sa documentez aceasta relativ la scriitorii po-
meniti de dinsul ; in urma voi prezenta originea problemei ucrai
niene, cum Istoria reala ni-o arata.
Invocind pe istoricul german Engel dela sfirsitul veacului al.
XVIII, Iorga afirma ca dovada ca in Ucraina nu exist& pe atunci
gindul a ea ar fi ceva deosebit de Velicorusia e- faptul, ca lui
Engel «nu i-a trecut prin minte ca se poate vorbi de o dezvoI
tare nationala continua a. unui popor cu limbs deosebiti, cu tip-
antropologic special, pe un teritoriu bine delimitat, avind si el
chernare istorica".
De cit, lorga n-a studiat bine pe Engel. Deja faptul ca acesta.
tIpari la Halle in 1796 «Geschichte der Ukraine', Istoria Ucraineir
cu fitful deosebit de Rusia propriu zisa sau moscovita, titlu pe care-
pare ca Iorga nu-1 stie in Conferinta sa, invedereaza ca. Engel deo
sebea Ucraina ca o individualitate aparte: .Apoi, aceea*i dovada_.'
ni-o race faptul, ca, in ateasta'«Istorie a,Ucrainei",.. Engel afirmai
 ORIGINEA CHESTIEI UCRAINIENE 53
.
ca poporul cazacesc al Ucrainei se de)sebeste de cel al Rusiei
unoscovite, adica de Velicoru;,ti, prin aceea ca ucfainianul are in
urea sa singe polom, pe cind moscovitul n-arc.
Spusa lui Engel, ca «poporul (Volk) ucranian al Cazacilor a
erisidlaut actim in gigantica massa a Mineral lid rusescb, nu vrea sa
zica, ca nu exista atunci (sec. XVII!) uk popor ucrainian ce se
socotea pe sine debsebit de cel.-vel,cortts moscovit, al Rusiei, cum
.afirma gresit- Iorga fiindca n-a observdt si cele ce spusei eu aci,
ci vrea sa zica numai ca : poporul ucrainian a disparut politic:6;1r
.in gigantica mass. a Imperiului ruses:. Aceea vrea sa spund de
-un fapt istoric, pe care larga nu-I cunoaste. Anume, la 1775 farita
Ecaterina 11 desfiintase iredenta «cazacime zaporojana. a Ucrainei,
-prin .forta ostaseased a cafeia aceasta tara isi impunea in tot-
deautla inclividualitatea ei nationalo-politica deosebita de cea moss-
covira ; iar la 1783, aceeasi imparateasa desfiintase si «Colegiul*,
oMalcrossijskaja pravitelstvennaja Koliegijab, pe care Ucraina it
avea, in fruntea ei, aldturi de -batman, spre a fi administrata do-
osebit iar nu de guvernul central a! intregii RUM dela Petersburg.
Acum, la 1783, Uciaina, pin'atunci oare-cum autonoma prin batman
si a:el vColegiu., fu incorporata cu tofu! Imperiului, ca celelalte
provincii, si itnpZtrtita si ea in gubernii, pe cari de aci inainte le
,administrA numai guvernul dela Petersburg. Aceasia vrea sl spunk
Engel prin acea exprimare : ca Ucraina, poporul ucrainian, a fost
in)rporat cu totul in Rusia politic?., in care a di.,piirat jolitieqtr;
mu gindeste insa acolo sä spun ca a dispiiriet yti ca ha(ir. De
. aceea, alAturi de expresia ca ucrainieriir qau disptirut in marea
masa ruseascd», are si pe aceea ca ei sunt un poi or deoqiit prin,
singele for in mare parte pobn, precum si nuniirea de dstoria
Ucrainei.. Daca Engel nu insista prea tare sa prezinte Istoria lup-
'tte individualitatii natioaale ucrainiene in paAva unitdtii tubs-
-co-vita face aceasta din pricina ca are de izvar principal pe scri-
itorii oficiatitaci rusesti SchRizer si ScUrer; daza s-ar fi falosit
in scrierea sa de izvoarele ucrainiene si neifjciale, ar fi arfitat o
-viata ucrainian proprie atunci si in veacurile anterioarei caci, cum
-Von] vedea mai jos, aceasta viata exista nu numai inalnte de 1775
i 1783, ci si dupa ac sti ani de sc'airnbare in constituirea politica
. a Rusiei fatd de Ucraina.
Tot asa sta lucrul si cu cei !alti istsrici, pe cari Iorga si-i
aduce gresit in sprijinul afirindrii sale. La acestia dinsul, din a-
ceiasi pric:n4 a nectmoasterii Rusiei si a ntedirilui social de ac..alo
prin limba ru-sa si ruteana, n-a bagat de seanid un lucru fttnda-
Mental, de care un istoric trebue sal t:na socoteala la utilizarea
Azvoarelor : c t acei scriitori ce invoaci. stint, in scrierile for des-
pre Rusia, expresia rnediului oftcial al acestei-a, ca.12 ii constiingea
atrinc!, cum ar constringe si astizi (china- ia alte rid, nu numai
in Rusia!, e a nu sci-ie de cit ceea ce ingadire oficialitatea in
interesul ndamului on al OM, cum intelegea ea,. oficialitatea, a-
icest interes. E cum .inielege Iorga illSt4i de a scrie Istoria : nu
54 ILIE BARBULESCU

dupd adevArul arAtat- de izvoare, ci dupd anumite scopuri oficiale%

Un exemplu e tirmAtorul.
Invitat de Academia de Stiinte dela Petersburg, prof. Niederle-
dela Universitatea cella din Praga, a tipArit la 1909, in editia.
Academiei rusesti in limba rusd, o lucrare despre lumea slave sL
ideile politico-nationale ce o frAminta sub titlul rusesc : .0bozrerlie-
sovremennago Slavjanstvas. In urmd, aceiasi lucrare o- traduse-
in limba ceha. Profesorul Louis Leger ,de la College de, France,
socotind -o cercetare de mare valoare, a tradus-o in frantuzeste,
dar nu dupg redactia ruseascd, ci dupd cea cehi, sub titlul : La
race Slave, Paris 191J. In Prefata acestei traduceri a sale, Leger
ne explicA pentru ce a fAcut-o clupd redactia cehd,. iar nu dupe
cea rusa ; explicatia ce da arata, in acelas timp, motivul pricipal
pentru care Nlederie insusi face si o editie ceha la redactia-i ru
seasca a Academiei din Petersburg. Leger scrie in adevar, la, p..
X a Prefetei sale : <<Ce volume redige en langue russe et accom
pagne d'une fort belle carte a paru a Saint-Petersbourg en 1909..
Mais une edition acamedique est toujours tine publication officielleo.
On ne yeat las tout dire ; on est tenu a certaines reserre.s. diplu-
matiquesm.
Deci, oficialitatea, care, oriunde, fie sub forma de- Acade
mie, fie sub forma de altd lnstitutie, reprezinta organizatia de-
stat si ideile politice sae diplomatice 'cad alcatuesc-si siistin' a
ceasta organizatie, opre0e de a se scrie ceea re nu cares] rude ideilor.
si intereselor existen,ei ei. Leger recunoaste, prin acele'rinduri ale-
sale, ca asa face oficialitatea chiar in Franta ; iar not stim cd,
tot astfel procedeazd ea sl uneoriiin Rominia, chiar din sinul Acade.
miei care se socoteste 'n rindul intii urgicadtd.
De alt-fel, in editia francezd a acelei «Obozrhijeo, e un
intreg pasagiu, -dela p. b7-59 s. ex., in care serecunaaste oare
cum dreptul UcrainienilOr, ;.iteuit.at de Velicorusi, de a li se 'As
tra in citva individualitatea for nationald ba chiar si politicd
deosebitd ; pasakitil acesta, insa, din pricina- oficialitatii editiei.
ruse, Nysqte de a fi si in aceasta din tirml (la p./-37)._
lar Istoria ne aratd ca ast-fel, ca ac-um Academia Juseascd,
a fAcut oficialitatea mai la toate popoarele si,11 toate timpurile..
Un adevei,r principicd, pe care Critica istorica, de vrea sa. fie-
stiintificd, nu-1 poate tree cu vederea.
De aceea, tin istoric solid nu. poate considera. tlieere-
izvoarelor despre vre-un fapt istoric oare-care. drept dovaddt
ca faptul n-a asistat in societatea ce studiazd ; ci intii se cade-
sd cerceteze mediul din care au esit acele izvoare, spre a. vedea
dacd nu cumva acel mediu e until oficial, care cwistringe« sa. se-
taca despre acel fapt. Numai dupa ce, cercetind ast-fel, va con-
stata ca acel mediu nu e oficial, care face ca szriitorul tne peut:
pas tout dire» si prin care el gest tenu g certaines .reserves di-
plomatiques, numai atunci poate, cum face ad lorga, sa intre--
buinteze acea tacere, rare in Critica Istariei moderne se numeste:
 ORIGINEA CHESTIE1 UCRAIN1ENE 55

«argumentum e silentio *, drept dovadd ca acel fapt n-a existat

istoriceste. AIt-felr greseste si falsified Istoria, dacd considerd
faptul ca e neexistent, numai prin simplul lucru ca cutari izvoare
nu pomeneste de el.
Dar dacd cercetAm scrisul scriitorilor pomeniti de lorga ca
o dovadd ea problema ucraineand, ca individualitate aparte in
cadrul statului si vietei Rusiei, «nu exista., vedem a acei scrii-
tori esau sl scriau din mediul oficial rusesc, care-i constringea
«a nu spune toftil> si a se pastra «la anumite rezerve diplomatice >'.
Tot veacul al XVIII, incepind dela Mazepa (1711) sub Petru
eel. Mare si sfirsind cu moartea Ecaterinei a 11 la 1795, e ocupat
cu hiptele iredentiste- ale Ucrainei, prin hatmanii si Cazacii ei, de
a-si pastra vechia-i autonomie tap de Velicorusia (= Moscovia) in
cuprinsul Rusiei unitare. Rusia oficiala unitard, insa, pe care o
reprezinta guvernul velicorus dela Petersburg, lupta spre a indbusi
ndzuirile de individualizare si autonomizare a1 Ucrainei si spre a
contopi si pe asta in cadrul Rusiei unitare. Oficialitatea izbuteste
la 1783 subt Ecaterina II, dar tendintele nationale individuale ale
Ucrainei rdmin mai- departe ; ele se manifesteazd cu acelas carac-
ter vechi iredentist si dupd 1783, in tot veacul al XIX, pins ce
revolutia socialistd din 1917 le dete putinta de a se infdptui intr-o
Ucraina autonoma in cadrul unei Rusii intregi. In toate aceste
lupte, Ucraina cerea autonomia in toate manifestdrile politice si
materiale ale vietii, pe temeiul faptului ca ea e patria unui «po-
por ucrainian>' deosebit de Rusii moscoviti ai Rusiei prin nationa-
Iitatea si limba for aparte. Oficialitatea moscovitd,-insa nu voia
sa -i considere deosebiti de moscoviti si le impunea 8(1 se asemilege
cu acestia, nu numai politiceste intr-o Rusie unitara, ci si ca sen-
timent national, renuntind chiar la limba for proprie ucrainiana,,
macar ca, ce e theptul, e foarte deosebita de velicorusa.
De aceea, precum astazi oficialitatea Academ'ei ruse opri pe
Niederle «de a spune totul., adica si despre problema si tendintele-
iredentiste Ucrainiene, spre a nu se cunoaste de toata lumea si
mai ales de strefnatate, prigonirile regimuluii tot ast-fel, din a-
ceiasi motkxficialitatea veche opri de a scrie despre ea si Scherer.
si Schlfizer si Karamzin si Rambaud si altii invocati de lorga ;
cdci si acestia scriau mai Cu seams din rPrcul interesat at ofil-
cialitatii.
- In adevar, trancezul Scherer, care a tipdrit la Paris in 1788
opera sa «Annales de. la Petite Russie >', fusese «consilier al
curtii rusesti. dela Petersburg subt Ecaterina II; in anal clndr
scrie Incrarea ayes insa mereu tegaturi cu acea curte si scrie-
tocmai iu sensul tarismului acestei impardtese, care atunci deja
incorporase (1783) Ucraina in Ruisia, impartind-o in Gubernii si
administrend-o prin guvernul central dela Petersburg. Scherer
deci, nu putea prezenta Europei, ca drepte, nAzuirele Ucrainei sip
mid sd-- le arate ea bind generale in ea, cad atunci ar fi, ardtat.
pe Ecaterina si reginaal ei in Europa, ca ar fi sAlbatec J. asupri--
56 ILIE BARBULESCU

tor. Si se *tie din Isto:ia Rusig ce sensibili era aceasta impAra-

teasa la apreciedle strAinititii Si cum ciuta sa-si faci reclama
in Apus, ca liberala, nu numai prin atentii date lei Voltaire, ci *i
prin corespondenti cu birturile literare ale doamnelor Geoffrin,
Deffand *i Lespinasse din Paris, unde se adunau filosofii -Marei
Revolutii. Dar, ci insusi Scherer credea sau cel putin .*tia ca po-
porn! Ucrainian se deosebea sau pretindea ci se deosebe*te de
cel rus moscovit, dovedeste ceeace spune, *i el ca Engel ca
limba ucrainiana era gun, dialecte de la polonoisev, un dialect al
polonei. lorga citind superficial *i poate ca nu chiar in scriert!a.
ltd Scherer insusi, n-a bigat de seamy astea.
Oficialitatea o reprezenta *i SchlOzer. Nici asta n-o cunoa*te
lorga. In adevir, SchlOzer a fost adus din Germania la 1761 de
academicianul Miller la Academia din Petresburg, unde ficea *i
cursuri ca profes)r (pe vremea aceea Academia ruseasci era nu
numai Institutie pentru cercetari *tientifice, ci si un fel de
Universitate, ca Academia Mihaileana dela noi). Aci era plAtit de
oficialitata. Dar mai era *i profesorul copiilor hatmanului Ucrainei
Kiril Razumovskij, care fusese pus pre*edinte al Academiei de
catre tarita Elisabeta la 1746, *i care, deli hatman, reprezinta
mai numai nizttirile tarismului fall de teldintele iredentiste si
nationale ale Ucrainei. Acestea se potvedea in a marelui istoric
rus Solovjev : Istorija RoNsii, XXVI, 240, 187. Prin Razumovskij,
deci, Schltizer atirni a .cloua oars de oficialitate. Evident, a-
tunci, ci nu putea prezenta el *i indreptati iridenta Ucrainiand,
ci era obligat sa o tacd, spre a nu fi nevoit sa arate si asupri-
rile oficialititii prin care triia la Petersbt rg.
Acela* lucre cu Karamzin. lorga nu *tie ci acesta, incA pe
cind cerceta numai izvoarele, dar nu publicase nisi un volum din
a sa «Istorija gosudarstva Rossijskago», glstoria statului ruses:D,
adica Inca din 1803, capita dela tarul Alexandru I titlul de
gistoriograf al tiriip si o pensie antiala de 2000 ruble, *i ca, pe
lingi dreptul de a cerceta izvoarele istorice on -unde le-ar gasi,
oficialitatea ii mai di, ca ajutor la cercetarile sale, pe Muravjev,
secretaml Ministerului de Instructie publici. Nu o*lie lorga, de
asemeni; ci, atunci cind Kar. isprivi de redactat acea Istorie a
sa, fiindci era socotit cu totul credincios oficialititii si tarismu-
lui pe cari le sustinea, ImpAratul i-o scuti de eciartra la care se
supunea on -ce scriere ce avea si se tipareasca pe acea. vreme.
Acestea se pot vedea in on -ce lstorie sau Istorie literard ruseasci
mai dezvoltati. Cum era, dar, sa prezinte Kar, lumei cererile na-
tionale si autonomiste ale Ucrainei, pe cari insusi tarul Alex. I,
ca *i tarii inainta*i, le izbiserl *i le asupreau ? ! Mediul social
tarist din care scria 11 impedeca sa facil asta, ca si astazi Aca-
demia rusa pe Niederle.
La fel e cu Rambaud, despre care lorga spune in conferinta
sa ci e : «cel mai bun cunoscitor al Istoriei ruse*ti *i a carui
 ORIGINEA CHESTIEt UCRAINIENE 57

-earticica poate fi socotitd clasicd.. In Histoire de la Russie» a a-

cestui fost profesor al Sorbonei, apdruta Ia Paris in 1884, gnu e
tin cuvint despre vre-o Ucraina., cum spune lorga si asa este,'
nu pentru ca. pela 1884 nu exista in Rusia insasi, miscarea ire-
dentista nationala ucrainiana, cdci ea exista, ci fiind ca oficiali-
tatea ruseasca cu sprijinul cdreia tiodrise frantuzeVe acea Istorie,
in intelegere cu Academia de Stiinte, i1 Meuse, cum se vede
chiar pe coperta cArtii gmembrai corespondent al Academiei de
Stiinte din Petersburg.. Era, dar, si Rambaud, atunci, in cazul
lui Niederle de astdzi. Dovadd deosebitd ca-i asa, e faptul ca in
cartea-i gLa Russie epique., aparuta, tot frantuzeste, la Paris in
1876, adica ci id Inca nu fusese imbratisat d2 oficialitatea aca-
demicd a Rusiei, Rambaud spune (p. 499) ca g La nation petite-
russienne, qui s'etend sur cinq on six des gouvernements ruses,
et qui comprend 12 on 13 milions d'ames, sans compter 3 milli-
ons de Ruthenes dans la Gallicie autrichienne, merite certaine-
ment d'etre mieux connue. COmine d'autres, elle a, eu sa la nifr,
ses historiens, ses publicistes, ses pontes, ses romanciers....
L'Ucraine hesita Iongtemps entre la Pologne et la Ito,scorie....
Toutefois elle ne s'est pas donnee au MoNk(1/ sans conditions.
Avant de pouvoir a la Grand :-Russie, Pierre Alexie-
vitch et Catherine II ont rci/colrti.(' plus d'unc risi.stenceb.
Deci, Rambaud, case in Histoire de la Russie., in a. 1884,
nu spine Atm cuvint despre vre-o Ucraina. arata prin destul de
rnulte cuvinte in gLa Russie epique., Ia 1876, ca (xis/a incli si
in acest an o gnatie ucrainiand», care «avea Cunha si scriitorii
ei proprii, si care rezistase d2se on tarilor pind ce acestia putura,
in cele d'n urind, s-o asimileze Ia Velico-Rusia.. E aci, la Ram-
baud, chiar si expresia grassimiler a la Grande-Russie., care,
evident, nu va sa zica ca Ucrairiienii suet asimilati ca na;tie la
Marea Rusie, din mDmentul C2 tot aci Rambaud constata exis-
tenta astazi a aceSiei natii_ deosebite ucrainiene ; ci va sa
zica numai.ca Ucraina a fost asanilata la Rusia plitice*te, adica
ca a fast incorporatd in aceasta si impartitd in gubernii, fdrd a
i se mai lasa ca inainte o individuaritate politica proprie. Inca o
dovadd si aceasta expresie a lui Rambaud ca acelas inteles are
si expresia, la fel a lui Engel (ca poporul cazacesc... at Ucrainei a
disMrut in rnassa Imper4ului ruses;;), pe care lorga a inteles-o
fall, necunoscind cu adevarat viata Rusiei.
De alt-fel, lorga facind acea afirmare falsa. la Rambaud,
nu stie nici ca profesorul polonez Chodzko dcla College de France,
care la a. 1879 tipari la Paris- cartea-i «L&s chants hiAtorique3 de
l'Ukraine» i-ar fi aratat asa cum spun eu aci ackwdrul. Deja ti-
tlul cartii acestea ii invedereaza. -tar Ia p. LXIX Chodzko szrie :
Ce qu'ii y a de _certaine, c'est le fait desormais acquis quo
l'idiorne et les aspirations des chants en question [de rUkrainej,
de meme que les poesies de Cheve'mko, a pportiennent a if
sui generis. Cela fait Comber ('opinion de quelques
58 ILIE BARBULESCU

slavistes officieux. et qui a prevalu au dernier congres de Kiev,

comme quoi les Malo-Russiens ne seraient qu'une colonie de-
Veliko-Russes de Novgorod». Deci, ca si Rambaud cind nu era.
influentat de oficialitatea rusa.
Consideratiile acestea invedereazd Ca
Argumentum e silentio, pe care lorga 11 invoacd spre a.
sustine ca problema unei Ucraine aparte politheste si ca natie,.
nu are nici o valoare. Tikerea acelor scriitori, de a prezenta o
Ucraind si .popor ucrainian cu tendinti spontane ale acestui po-
por catre o viata proprie ucrainiana deosebitit: de viata moscovita,
era nu expresia realitatii istorice, ci numai expresia cerihtelor
mediului official velicorus in care acei scriitori traiau sau de care
atirnau mai molt on mai putin fiecare.
De alt-fel, izvoarele rusesti ne invedereaza ceea ce nu cu-
noaste lorga : ca, eel putin dela Petru cel Mare, dar si de mai
ainte, individualitatea nationala ucrainiana e mereu, in vremile
:matoare, in continua lupta cu oficialitatea tarista velicorusa,
spre a-pi pastra eel putin autonomia politica, dae.a nu chiar de-
plina independenta, de Velicorusia, si spre a pastra dreptul na --
tiei si limbii ucrainiene de a fi, ele, iar nu velicorusa mani-
festarea vietii culturale si politico administrative a "tpdividualitatii,
nationale ucrainiene ; acele izvoare ne invedereaza, ast-fel, ca
gchestia ucrainiana» exists in Rusia insasi, in intreg veacul al
XVIII si in intreaga jumdtate 'ntaia a celui de al XIX veac, adica
si inainte de profesorul dela Lemberg Mihail Hrugevskij si gscola
lui» si inainte de Maria Tereza si loser II, imparati ai aceleasi
Austrii in care lucra si tai acel Hrugevskij. Contrariu de cum stie
pi scrie lorga, deci. Ba acele izvoare ne mai arata si ca, -chid
gchestia ucrainiana» se produce in Austria, aceasta se face prin
imitatie dupa Rusia sau prin imboldtil unor ucrainieni fugiti in
Austria din Rusia, unde erau prigoniti de oficialitate pentru sen-
timentele si activitatea for specific. ucrainiana. larasi contrar, deci,
de cum stie si spune lorga, care asupra acestor lucruri nu en-
noaste, in afara de scriitorii mai sus pomeniti, nici macar o-
lucrare complecta a lui Mihail Hrukevskij asupra Ucrainei ; caci,
cum singur declard in Conferinta (p. 7), cunoaste numai vol. 1,,
care-i tradus in nemteste al acelui profesor ucrainian si care
cuprinde Istoria Ucrainei numai ping la cneazul Vladimir din
veacul. X. Nu stie insa ca ace! Hrugevskij are chiar in limba ru-
seasca o gIlljustrovannaja Istorija ukrainskogo naroda., adica
glstoriia iltistrata a poporului ucrainian., S-Petersburg 1913, pre-
cum si, o alta, in chiar limba ucrainiana, cu acelas titlu ; acesta
din urma-i un volum de peste 500 de pagini, iar intaia de peste
360 pagini. In aceste glstorii* Mihail Hraievskij prezinta, dupa
izvoare autentice rusesti si ucrainiene, vieata Ucrainei si a po-_
porului ei pina in veacul at XX-lea. Dar, deosebit de acest isto-
ric, au cercetat viata Ucrainei, sub toate fOrtnele ei si in curge-
 ORIGINEA CHESTIEI UCRAINIENE 59

rea vremilor, deci *i dela Petru cel Mare Incoace, o multime de

alti istorici, despre cari lorga nu *tie nimic, cind face acele a--
firmAri gre*ite ale sale. Ast-fel au scris despre Ucraina, dar in
ruse*te sau ucrainiana, fire*te : Alexandru Hrrg3vskij, Lizarevskij
Suljgin, INi0ora, Vasiljhkov, Efimenko, D. Miller, Mjakotin,..
Dragomanov, Kostomarov. Maksimovic; Sreznevskij 'si altii ; a-
ce*tia n-au nimic aface cu 4c*coala» lui Mihail 1-Irawskij, pe-
cita vreme cel putin unii dintre ei scrlu in intaia jumatate a
secolului XIX, adica inainte chiar de a se na*te acest Hrugesskij.
Din aratarile documentate ale \studiilor tuttiror acestor isto-
rici *i filologi se invedereaza ceea ce Iorga nu *tie: ca s-au scris-
*i Cronici in care se prezintg o viata proprie ucraineana deo-
sebita de cea ,velicorusa *i in Itipta. nationala cu aceasta, precum.
*i ca faptele intimplate in*i*i ne itifAti*eaza aceasta vials,.
In adevar, exista cronica intitulata clstorija Russov ill Maloi
Rossii» scrisa la sfir*itut secol. XVIII, pare-se ca de unul Politika.
Cum chiar titlu-i arata, aceasta cronica considers Ucraina adica.
Malorusia, ca Engel, drept regiune aparte, a carei Istorie specials
o face ; ea e plina de patriotism ucrainian. Despre aceasta lucrare-
a lui Politika se poate vedea s. ex. in cartea lui Mihail 1-Irtqe-vskij;..
' Iljastrorana Istorija scrisa in limba ucrainiana, la p. 486_
Atit in Cronica, cit *i in 'studiile scriitorilor ucrainieni mai
sus pomeniti se arata, documentar, Istoria individualitAtii nationale
ucrainiene, pe care o recunoa*te insa*i oficialitatea Velicorusg..
Ada, se arata ca Petru cel Mare, la 1711, ca sa nu incep mai
de departe, cu toata infidelitatea fata de Rusia unaara din care-
facea parte integranta *i Ucraina, a hatmanului acesteia din urrng.
Mazepa, admite ca Ucraina sa-*i aleaga, ca *i pins atunci, hat-
manii ei ; *i ea i*i si alege, pe rind, mai intai pe Skoropadskij care
o conduce pins ce moare in 1723 *i apoi pe Polubotok care moare
in 1724. Totu*i, fiincica mai ales din pricina infidelitatii hatmanilor
trecuti Bogdan Hmelnickij *i Mazepa, Petru nu avea incredere itt.
hatmanat, institue, pe lingg el, deci *i linga Skoropadskij si II,ngd.
Polubotok, a*a numita «malorossijskaja Kollegija., adica un cCo-
legiu. de 6 ofiteri velicoi ai o*tirei, subt pre*edintia unui brigadir-
dintre ace*tia. Acest «Collegiu» hotgra totul in administrarea Ocra-
inei, iar hatmanul exista numai de formic.
Din pricina acestei lipsiri a [ui de puterea vezhilor drepturi
ale hatmanatu ui, Skoropadskij protestA la tar printr-o petitie evse-
pokorstvenno so slezami., gde tot plecat *i cu lacrimi In ochi*,
'in nurnele popondui maonts» adi:21 got imeni vseh vialorossijski/t
ljudej., ca sa-I restitue in vechile drepturi. Iar apoi, din aceea*i
pricing, protesteaza si hatmanul Polubotok: .vstupajaisj ca oteizinc.
ja ne bojusj ni kandalov, ni tjuriny i dlja menja Wiz najgirgoju
smertju umerti, jak divitisj na pay.;ehnu gibelj rnoih teinljakiv*,
adicg «pg*ind pentru patria »lea, eu nu mg tern nici de lanturi
nici de inchisoare, *i pentru mine e mai bine sa m3r de m3artea.
cea mai rea, de cit sa asist la peirea deplina a pamintenilor
60 ILIE BARBULESCU

Protestele acestea ale hatmanilor docuenteaza ca, in con -

liinta lor, Ucraina si popbrul ucrainian, adica gmalorossijski ljudi»,
sum spune Skorop.; se considers o individualitate deosebita de
Velicorusia si care cere sa ramina tot ast-fel. tar tits/ 4/64.m chiar
-de Petru a acelui «malorossijskaja Kollegija» chiar cu numele de
gmalorus», precut]] si admiterea, fie si numai de forma, a hatma-
-natului, constitue o alts cloatmentare a faptului ca oficialitatea
Velicorusiei chiar, recunostea Ucrainei ca ea este o individuali-
tate deosebita de cea velicorusa, numai ca voia cel putin sa re-
uca aceasta individualitate, daca nu poate sa o- distruga de tot
sere a o asimlla cu cea oficiala. De altfel, in ucazurile sale catre
Ucraina, Petru cel Mare insusi recunoaste un «popor malorus».
Ast-fel, in ucazul tiparit prin care le explica, tnas:ind adevarul,
de ce a intemeiat institutia pomenita a gColegiului», Petru ZiC2:
gne dlja ego inogo tokmo dlja togo, daby moloro.isijkij liarn(1 ni
ot kogo kak nepravednymi sudami, tak i ot starginy nalogami
ut6snjaem ne byl», adica: am intemeiat aceca gnu pentru altceva, ci
numai pentt u ca poporill matorits sa nu fie asuprit de nimeni,
nici prin judecati nedrepte, nici prin dari puse de boieri».
Aceasta situate interns, cu hatmani alesi de ucrainieni nu-
mai de forma, si cu «malorossijskaja Kollegija», c)mpus din Ve-
licorusi care de fapt administra Ucraina cu gindul de a o contopi
in Velicorusi, continua, apoi, subt tad' si taritele urmataare, pe
linga unele intieruperi tiecatoare ale existent:i hatmanatului. Dar
presedintele acelei gKollegija», on -care era, vorbejte t)td,-auna,
in actele ce da, despre gmalorossijskij narod» ;. asa s. ex. grezi-
dentul» (cad ass se numea rpresedintele) SalDvs;cij 13 1734. La
fel vorbeste in actele sale catre Ucraina si glivernul central ve-
licorus dela Petersburg atunci; ast-fel, in::r-o Instrulie OW-a- Sa-
hovskij ii spune sa administreze cu blindete gd thy onyj mato-
rossijskij uarocl pravosudiem W.] velikorossijs'cill sudej byI dov]len»,
adica gca acel popor niatorus sa fie multuinit cu justitia acestor.
re/icor/0i». La 1764, tarifa Ecaterina II adreseaza un manifest.
totcgmalorossijskomu narodu».
Iar cind, conform gindtilui a:estei imparatese de a da o Con -
stitutie liberals Rusiei, Ucraina trebui sa aleaga deputati cari sa .

o reprezinte in Constituanta la 1767 si sa prezinte acolo d)!ean-

tele tarii Jar, deputatii acestia nr,rg la Petersburg toti cu cere-
Tea (nakaz) distri:telor ce ii alesese : ca Ucraina sa fie restabilita
,in vechile ei drepturi, cu cari «hatmanul Bogdan Hmelnickij car
ildreg j,o.2,oral loalonts a trecut sub statul rusesc», adica ggetinan
Bogdan Hmeljnickij so vse'm malorossijskim narodon, pristupil pad
derkvu yserossijskuju». Asa spun mai bate ac le gnak iZi>> ale
deputatilor din 1767.
Jar Cujkevij, unul dintre cei mai culti juristi ai Ucrainei,
facu la a. 1760, adica pe vremea Eii3abet2.1 halal-1ln Ezit=n,inei
pe tron, un Statut ce i se ceru pentru re)rganizarea tribmulelar
larii sale; ae.est Statat pasta titlul gS,1d i rosprava v pra.vall
 ORIGINEA CHESTIEI UCRAINIENE 61

nialorossijskili*, adicA «tribunalul si judecatile in drepturile Ma lo-

raptors.
Totul dovedeste ea si ucrainienii se socoteau pe sine, si gu-
Vernul central at Rusiei considers Ucrainao individualitate deo-
sebita de cea velicorusd.
Dar la 1764 Ecaterina II desfiinteazA hatmanatul, ldsind to-
tusi, pentru pOstrarea individualitatii ucrainiene de rdscoala cdreia
se temea, acel' «Kollegija;» compustinsd. de acum nu numai de Ve-
licorusi ci de 4 din acestia si 4 Malorusi. La 1775, apoi des-
fiinteazd institutia «cazacilor zaporojenk si la 1783 chiar pe acel
«Kolle.gijas, arnindorta manifestari ale acelei individualitati. Dela
aceasta data Ucraina fu incorporate complet in Imperiu si impar-
tita_ si ea in gubernii ca restul lui. Viata ei individuals insd nu
inceteazA de a se produce in potriva oficialitatii velicoruse si de-
desubtul ei, in tot restul veacului at XVIII si in veacul XIX ping
la 186070,,deci irtainte de Profesorul Mihail Hrt ,nvskij si «scoala
luix. dela Lembergul Austriei. Cu totul alt-fel de cit tie lorga, deci.
lnsusi Rumjancev, care fu pus sa administreze in Ucraina ca ve-
licorus «rezidenk scrie la 1760 catre tarita Elisabeta, -suparat ca :
Cazacii,apestia_manifesteazd iubire aprinsA «svoej sobstvennoj nacii*
si «sladkoj ordiznez, adicA «propriei for natiio si «dulcei patrifg.
Dar individualitatea Ucrainei se aratd Inca in luptele ce le
(IA oficialitatii moszovite pentru intrebuintarea limbii maloruse in
lOcul celei velicoruse, precum si in rezistentele acesteia din urmd,
atit in vremea existentei hatinanatului, in veacul XVIII, cit si dupA
desfintarea acestui.semn at individualitatii ucrainiene, in intiia ju-
matate a secolului XIX, adicA Inainte de prof. Mihail Hrugayskij
§i «scoalas lui. Nici despre asta nu stie lorga in Conferinta-i
dela Acadeniie, insa.
In adevAr, in a. 1720, Petru cel Mare care introduse acel
«Koljegijah spre a reduce inanifestarea individualitatii politice-
ucrainiene, da ordin Censurei sA opreascA de a se tipAri in Vera--
Ina on -ce fel de carti in limba ucrainianA, ci sd. se ingadue a se
tipAri numai carti bisericesti dupA vechile editii, si «chiar si *etc
vechi carti bisericesti, zice ucazul, sa se facA inainte de tipArire,
dupA cele tipArite velicoruse, asa ca s nu fie nici o deosebire de
acestea si nici un-diadect deosebit sA tiu fie* (a i onyja cercovnyja.
staryja Knigi s takimi zecerkovnymi spravlivatj, preide peeati, s te".ni
velikorossijskimi peeatjmi, daby nikakoj rozni i osobago narecija
ne bylo*). De aceea, la 1726, rind unul dintre egumenii din Kiev
a cerut voia de a ttpAri un Acatist, i s-a dat, dar cu obligatia
ca sa-I facA nu in limba ucrainianA, ci «na. velikorossijskoe na-
re'6ie», adicA In dial. velicorus». Si asa, in tot restul veaculti al
XVIII, Censura guverrtului moscovit din Petresburg impune sa nu
se tipAreasca nimic in malorusa. Drept resultat, aceasta din urmA
se manifestA totusf, dar numai in dialogurile de batjomrd ale
unor comedii teatrate §i irt.manuscrise; intro can s-au descoperit
azi poezii, diferite bucAti literare si. chiar Cronici ca cea mai
6? ILIE 13ARBULESCU

sus pomenita a lui Po Mika,' In un manuscris al unui ucrainian,

scris la 1762 sub titlul «Razgovor Velikorossii s .1/a/orossiej»,
«Convorbirea Velicorusiei cu Malorusia», se spune ca II compune
«v Jest i slavu J za' j.2enie vsej Malorossii». CompunAtorul a-
cestui «Razgovor», un functionar in cancelaria militard, ameninta
aci pe asupritorii Velicorusi. Jar in eel de pe urtnd deceniu al
veacului XVIII, gratie miscarii liberate a tnarei revolutii franceze
din 1789, precum si gratie rottantismului care 'ncepuse in litera-
turd cu - principiul national al lui, mai Multi ucrainieni, ca Loz
bysevij, Kotljarevskij etc., incep a scrie pe fats, in manus.:rise
si chiar a tipAri in limba ucrainiand, lucrdri literare in care se
zugraveste viata proprie ucrainiand ea de)sebi.td de velicorusd cu
toata opunerea cenzurei oficialitAtii moscovite. Noile cereetdri,
Intre 'earl a lui M. Lemke : «Epoha cenzurnyh reform», despre can
lorga nu stie nimic in Conferinta sa, doeumenteazd acestea.
. Dar tocmai aceasta opunere si cenzurare a Velicorusiei invede-
reazd si mai mull, ca individualitatea proprie ucrainiand tinea, cit pu-
tea, sa se manifesteze cu limba sa, deosebit de cea velicorusA, in Rusia.
Jar in intlia jumatate a sec. XIX, deci inainte de «scoala»
lui Mihail Hrugevskij dintre 1860 -70, s- miscarea de manifes-
tare a individualitatii proprii ucrainiene se continua cu mutt mai
mare putere, la. Harjkov, Kiev si chiar Petersburg, tel putin in
spatiile de timp ale unor tart mai liberali. Nu pomenesc aci de
'cit pe unii. Asa, invatatul Maksimovij la 1827 si dupe acest. an,
scrie studii prin care vrea sa dovedeasca ca malorusa e o limbd
deosebit de velicorusa (veil Archir far slap, Philologie, XVIII, 473
si XX, 17). Ceva mai in urma incearca a cloyed' acelas lucru Srez-
nevskij pela 1830, Sevjanko, marele poet, pela 1840, -etnograful
istoric Kostomarov) prin aceiasi vreme, in cartea-i chiar Cu titlul
«Kniga bitija -ukrainskogo narodtp, «Cartea existenteipoporubri Item-
inian>>. Intr-un roc din aceasta carte, Kostomarov scrie : «Ukraina
vstane z svoei mogili i klikne znovu do brativ Slovjan», « Ucraina
se scdald din mormintul ei si striga din nou catre-fratii Slavi».
Aceste miscari nationaliste ucrainiene, cart cuprindeau in ele
:§i naluiri sociale socialiste de rasturnarea regitnului tarist, atita
in- potriva Ucranienilor oficialitatea velicorusa puternic pela 1860.
Aceastd oficialitate. incepe atunci o violenta prigonire in potriva lim-
bii ucrainiene, prin care, cu deosebire, Ucraina tinea sa -si manifesteze
individualitatea nationald propriu ucrainiand. Censura opreste de
a se mai tipari in limba malorusd. In 1863, ministrul de interne
Valuev de care atirna Censura dA ordin, ca sa nu se mai ingadue
a se tipari in malorusa cArti de scoald .si cu cuprins instructiv
sau bisericesc, ci numai beletristicd, cAci, zice in acest ordin ;
nikakogo osobennago malorossijskago jazyka ne bylo, re.j i
byti ne moiet», «nici un fel de limbA deosebita malorusA nu a
fost, nu este si nu poate fi». lar ndatA, apoi, prigonirea Iimbii
.acestea se accentuiazd. Cind la 187.5 apdru la Kiev, ca lucrare
..beletristick: «Cintece istorice ale poporului malorus», o Colectie de
 ORIGINEA CHESTIEI UCRAINIENE 63

;poezii poporane culese de profesorii Antonovij si Dragomanov

dela Universitatea de acolo, cari chiar, in studiu, reconstituesc din
ele trecutul istoric al vietii iteraitiene,Censura opreste ca aceasta
lucrare inceputa sa se mai continue. Necunoscatorii limbii rusesti
§i ucrainiene pot vedea despre aceasta oare-cari date in pomenita
-carte a lui Chodzko : «Les chants historiques de l'Ukraine» despre
care lorga nu stie.
Din priciva acestor prigoniri, multi dintre fruntasii Ucrai-
-nieni parasesc Ucraina, intre 1863-1875, si se due in Galitia, la
,ucrainienii din Austria. Din cercul acestora, ainviorat de acum prin
.acei refugiati, se produce, apoi, Mihail Hrugevskij si «scoala.4 Jul.
Hra'evskij, deci, nu incepe o miscare ucrainiana propriu austriaca,
.ci continua pe cea mutata din Rusia. Contrariu de cit stie lorga.
In rezumat, pe de o parte Cronici maloruse ca cea a lui
Politika, compozith ca acel «Razgovor», Statutul lui Cujkeviil, pro-
iestele hatmanilor Skoropadskij si Polubotok, cererile («nakazi»)
poporului ucrainian catre Costituanta, mArturisirea lui Rumjancev
.despre nationalismul Ucrainienilor, si alte din cele ce aratai din
-sec. XVIII,- precum si manifestArile.literare ale limbii ucrainiene si
ale ginditorilor ei, dela sfirsitul acelui veac si din intaia jurnAtate
a Neacului XIX ; iar pe de alta parte : admiterea de catre tari,
scel .putin din a. 1711, in tot secolul XVIII, a hatmanatului, insti-
tuirea acelui Kollegija ca semn de recunoastere a individualitatii
proprii ucrainiene, ucazurile tarilor cari vorbese -de «poporul ma-
lorus», prigonirile in potriva hatmanilor si limbii ucraniene, si
alte din cele ce aratai mai sus nvedereaza, fiindca docurnentele
rusesti ni le arata : cA «chestia t crainiana» si 4teritariul zis ucra-
inian» e product chiar al solului social at Ilasiel Gnsii. , uncle
,exista nu numai inainte de profesorul Mihail Hrtievskij ci si ina-
Ante de Maria Tereza si Josef II (1772-1790). «Chesfia ucrainiand»
si «teritoriul zis ucrainian», prin urmare, nu sunt inventii ale po-
:liticei Austriei, cum scrie gresit lorga in Conferinta-i dela Academic.
Aceste documentari invedereazA in acelas timp, ca, in adevar,
"Engel, Sch6rer, Schlozer, Rambaud, Karamzin etc. nu prezintA o
ochestie" ucrainian6. si un «teritoriu zis ucrainian», nu fiinda a-
- cestea nu existati in,Rnsia pe vremea lor, cum spune gresit in
Conferinta sa lorga ; cad eu am arAtat aci ca existau ; ci pentru
ca ceva, anume oficialitatea din care scriau, ii impedica sa le
prezinte.
Ast-fel ne documenteazd Istoria Rusiei, cind o cunosti in toate
ultimele ei. cercetAri si mai ales in cele scrise ruseste.
Dar acest studiu al meu mai inVedereaza, totdeodata, ca
profesorul jurist Const. Stere av,ea dreptate, cind, in Camera De-
putatilor si in revista e Via ta romineascAD de la Oct.Dec. 1915,
p. 162, arAta istoricului lorga care nu stia : ca. «ehestia uerainiana»
«exista» si a existat in chiar organismu/ politic si social al Im-
neriultii rusesc.
.1lie Barbulescu
64 MARGARETA STEFANESCU

Alte cuvinte rusesti, de nuanta ruteana,

in toponimia romineasca

Fenomenul ion etic al prefacerii lui g in h, frecvent in limba

ruteana, pe care 1-am gdsit in cuvintul Horodite (-vezi «A). /lira%
din Julie 1921, pg. 76.-80) se mai afld in urinatoarele tumid
toponimice romineVi de origind slava.
1. Dolhasea 1, corn. rur., jud. Suceava.
Dolhasca, sat pe mo§ia cu acelas nume, jud. Suceava.
Dolhasco, statie de drum de Her,' jud. Suceava.
Donic;rti, iaz, jud. Suceava.
Do/hesti, corn. rur., jud. Suceava. Se compune din satele
Dolhestii-/Vlici §i Dolhestii-Mari.
Do1liqtii-..11«ri, sat in jud. Suceava. .Are o biserica cu hra-
mul cu sf. Paraschiva. A fost zidita inainte de 1470 de tatal lui
Sendrea, hatmanul lui Stefan cel Mare. Traditia spune ca mai
inainte a fost o biserica saseascd.
DolluVii-Mici (se mai nume*te Inca si Gioseni 2), sat pe mosia
si in coinuna cu acelas nume, Dolhe*ti, jud. Suceava.
Dollteqii, Tamura de multi in jud. Neamt.
Dolice#1, sat in jud. Neamt.
DoUtqti, pIrlu, jud. Falciu.
Dolheidi, corn. rur., jud. Falciu.
Dolhei4ti, sat in comuna cu acelas numb. nlasa Crasna, jud..
Fdlciu.
Dolheiti, sat in jud. Falciu, cu locuitori rdzqi. In partea de,
N. E. a satului, pe Dealul Dolheni, a. fost o biserica, numitA MA-
nastirea, care in anul 1856 a fost strainutatd in Basarabia ru-;-
seasca, la satul Hasn4eni.,
Dolhoti, deal, jud. Fdlciu.
Pollieni,comund, comitatul Solnoc-Dobica, cercul Ileanda-Mare..
DoUtopar, sat in Bucovina, despre care pomeneVe un do-
1). Mdrele Dictiouar Geografic -al Rominiei, vol. III, fasc. I-a..
pg. 167-169.
2). Cf in graiul viu expresia : oot gios=---om scurt, contrar
)tri om lung ( dolh). Cf i numele de familie Giosu = Scurtu,
opus lui Lungu.
 -CUVINTE RUSESTI, DE NUANTA RUTEANA fk.5,

current de a lui Simeon Movila de la 21 Octombrie, 1606 (vez.I

Dr. Daniel Werenka, Topographie der Bukowina, pg. 25).
Aceste numiri se gasesc raspindite in Moldova in judetele :
Suceava, Neamt Si Falciu si prea putin in Bucovina si Transii-
vania ; etimologiceste trebuesc puse in legAtura cu rutenescul (loth
adj. = lung .(din rus. ddlgii ]) adj. = lung), caruia ii corespunde in
limba balgard titztra adj. = lung (cf. serb. dug = lung) si care
se oglindeste in toponimia Munteniei si g Olteniei, in judetele de
cimpie DOlj, Ialomita, Braila, R. Sarat, adica de-alungul Dunarii,
in urmatoarele numiri :
Dilga, sat, jud. Dolj.
Dllga, mosie, jud, Dolj.
Thldn, padure cu o intindere de ) 100 pogoane, jud. Dolj.
1)Uga, piriu, jud. Dolj.
/N19a vale; jud. Dolj.
Dggo-ilare; statie de drum de fier, jud. falomita.
Dilga-Mica, sat, jud. lalomita.
japse, jud. Braila.
ralea Dilgor, piriu, jud. R. Sarat.
Intr'un document muntean, din 1602, gasim mentiune despre
write de la Dalga (B. P:.Hisdeu, Cuvinte din Batrini, pg. 117).
Gasim o forma, corespunzatoare si 'n nomenclatura geogra-
flea a Bulgariei in cuvintul Plkgn)a obgtina Katranda okoinja
Dr6Jovo okrugk Tarnovo (vezi Spisalz na naselenite ne6ia. po
prebrojanieto na 1 laduaril 1881 g., Sofia 1885, pg. 23).
2. Brahariul, pisc de deal (vezi Dolheni. deal, jud. Falciu),
Britheivezia (Calugarenii vechi), sat, jud. Vaslui. Cea mai
mare parte a locuitorilor sunt rusnaci. Locuitorii sunt veniti de

1). In Basarabia se afla numirea Dolciogal (vezi T. PanIfite,

yimatul liatinulmi la 1817, Chisinau,41920, pg. 25) sau Doijoeta
(Z. Ai,;barc, Diefionarad Geografic at Basa)abiei, pg. 89), care ar
corespunde rusescului Dolgit.
E si numirea Dolgopol, ca numire veche a orasului Ciinpulung,
jud. Muscel ; afara numai daca nu e o traducere ritseasca a ctr-
vintului rominesc, intrebuintata numai in limba documentelor, fara
sa fi existat ca cuvint in limba vie, vorbita, pentru denumirea..
acestei localitati.
Dr. Erich Bernrker, Slarisches Etymologisches WOrterbiwk,
Heidelberg 1907-1913, nu inregistreaza de loc cuvintul bulg. difigk
cu corespondentele sale din limba rusa, ruteana, etc., pi numai pe
axlys = Schuld (pg. 244)).
5
 66 MARGARETA STEFANESCU

prin .satele Mamaesti si mamornita, um Bucovina,. in urma Wadi-

Bucovinei de la AuStriaci.
Brii/Or.,ti, corn. rur., ilid. Tecuciu. Aici- se fabrica mult
rachiu.
Brah/iindii-dc-i,m, sat foarte ve,tin in jud. Tecuciu. Isl. trage
originea de la until. Bra/za" (vezi Hasdeu, Cuvinte din batrini I'
pg. 25.
- BsaIr0 e; tifle -Ses, .sat, jud. Tecuciu.
Numirile Brrriarri/(1, 13).(71a7ecsii se gases:: nu-
mai in Moldova, eel mai spre sud ping in jud. Tecucio. Nu le
mai intalnim nicaeri pe pamintul rominesc. Ele stint derivarile cu-
vintului rattan Braliq (care se aude si 'n viul grain In MoldoVa),
o bautura acrisoara din faind de meiu; Dunnbier ,atis Hirse, care
sub forma rasermea" 1.(tga (muntean braga), eiri leichtes Bier, aus
Malz and Mehl inn Haushalt selbst gebraut (vezi Berneker,- op.
'cit., pg. 80) se poate Intrevedea numai in urmatoarele toponimice
din Muntenia. _

./h.rtort 2), izvor, jud. Buzau.

Braga, padure, jud. 'Buzau.
Bragi-Buniir tirla, jud. Braila.
33)eigareiwt, -vale cu stuf in jud. Buzau. &Alia a lei' e toldeauna
..4raue (si braga, se stie.ca, e o bautull tulbure).
Bragaral; vale, jud. -Pizahova.
Bragai, subdivizie, a catuntdui Nemertea, jud. .Buzau.
Brrg ii, loc -izolat,. jud. Buzau.
Poate si Bragadiral 3) (numai .daca nu este o etimolog,ie
populara a cuvintului brigadier),-tom. rur., jud. Teleorman. Satuf
flu e tocinai vechiu, de pe la inceputul veacului XIX-lea.
Bragadiral,. sat: jud. Ilfov.
liragadiral,- sat; ijud. 1116v.
Bragadintl-BulgitAcT, corn: rur., jud. ilfov.
Ramine de. gindit asupra prezentei cuvintului. rti$C8C. hrciga
in, nomericlatura geografica ,a Muntenieiin judetele,:. Buzau, Bra-
.

1). illdrole Diginnar Geogratte al Iloinamiei, vol. 1,-fasc..IV-a,

pg. 609, 610. In Basaralyia si Bucovina exista nurnele 'tie -familie
Braila (in documante Bralt60.
2).' Mara"( Dirai, G-eogr. al Tom. vol..1, fasc.:-IV -a,. pg.-585. .

3). Marcie Dietiona) Geografie al. Iloilaihi?a; VOL I, fast.

W-a, pg. 585-587.
 CUVINTE RUSE,TI, DE NUANTA. RUTEANA 67

ila, PrahDva, Wolf' dincolo de care nu se mai intinde.de cit izolat,

ca unic caz, in jud. Teleorman, pentru a numi o asezare recenta,
din veactil al'XIX-lea). Nu putem pune acest cuvint pe seama
limbii bulgaresti, care a servit la deriumirea asezarilor din Munte-
nia, in mare parte, dupa cum cea ruteana la acelor din Moldova,
clealrece cuvintul lipseste din limba bulgara (nu I-am putut gasi
la ( opor, _arc riZ.% )ffr bil(91-o.81.1; ,jri,:i1A, Plovdiv, 1895, niei la
Pulen% lullgaro-nj)riski ri.enikz, Sofia 1915. Lipseste
de la il/i-b/osidt, Lexicon l'alaeoslortnico-grueeo-latiuum eihac,
Dietionairc in'tginologie arroo-romaile, Francfort s. M., 1879 11
giseste sub forini !walla si in 'limba palond. Til.tin, Randiii/ch
DvIttselles lrorterbuch; pg. 220 da cuvintelor brag si braha,
generalizind, etimologia slava braga, fara sa specifice, carei limbi
stave, anume, apartine. Berneker, op.- cit., pg. 80 nici el nu gd-
se:;te cuvintul in limbile sud-slave ; in afara de limba riisa si
ruteana, it citeaza di l limba poloirt braba, lit. bi 03as = Schlampe
si /4. braga = Brauntweinspulicht toate ca imprumuturi din limba
rusa"). E greu sa-1 punem in rindul cuvintelor pe care le omite
dictionarul litnbei bulga'resti, intru cit cuvintul lipseste si din
celelalt? limbi, sudslave. Cuvintul nu cata sa fi patruns in topo-
nimie .inteo epoca de 'tat recenta, caci denumeste nu numai ase-
zari onfenestr pe care le-am putea .so'coti ca mai de curing inte-
meiate, ci si- asezari naturale (izvor, vale, padure),,d-espre 'care
mai greu putem admite ca vor fi ramas veacuri de arindul fara
Lin nume.
In graiul viu din Muntenia, existenta cuvintuluf rusesc braga
-(caruia ii corespunde in MoldoVa brain) se .explica mai usor prin
faptul importatiei aceStei bauturi ieftene si la clasa de jos,
muncitoa re, a orasefor din Muntenia.
3. naiita 1) sat, jud. Vaslui. Aceasta nuinire moldciveneasca
trebue puss in legatura cu rut. halyea, h(ilka trus galica, galka)
Dohle, fultyj f. coil. Dohlen, carol- le'. corespunde in limba
bulgara galica = Corvus Cornix (vezi BerneA-er, op. cit., pg.
293), cuvint ce se recunoaste in urmatoarele numiri toponomice.
t
Galip 2),. sat, jud. Constanta.

,1), li, hicf. Geogr. al R0222. , vol. III, fasc, IV-a, pg. 685.,
Exista si numele de familie Halita in Bistrita Nasatid din Transil-
vania.
2). Ili. Dic(. .Geogr.' al Rom., vol. Iii, fasc. III-a, pg. 468-470.
Exista numele de familie Galita in Muntenia.
68 MARGARETA TEFANESCU

Valea Ga lei, vale, jud. Constanta.

Dea lul G-alifei, deal, jud. Constanta.
Galifa, deal, jud. Bac Au.
Gall a, piriu, jud. Bacdu..
poate si in :
Galicea 1), com. rur., jud. Doll.
Galicea-Mare, -sat, jud. Dolj.
Galicea -Mare, mosie particulara. jud. Dolj.
G-alicea, sat, jud. Arges.
Galice-Ftiltranda, cont. rur., jud. Arges.
Galiciuica, corn. rur., si sat in jud. Dolj. Pe teritoriul co
mune] se afla doua mosii, una se numeste Buhana. Ville de aid
produc vin ros mai ales.
Gaticinica, mosie particulard jud. Dolj.
poate si in numirile :
GOO mentionat de sapte on in Dictionarul Geografic de
numind o comund rurald, sate, mosie, pirie in jud. Nearnt (ser-
becroat gala = sordidus, impurus, immundus, schwarz, 'galo -vran
= schwarze krahe. Vezi Berneker, op. cit., pg. 293)..
,Stiineauy; DicOonarut Unionrott at limbei ron4ue, Craiova,.
1914, pg. 319 -inregistreaza pe un vechiu romp an gaica =
gaits per
care-1 derivd dintr'un primitir *gaie = lat. culg. gairt = gait.*
tot asa si, It. Tilith), Ramilailielt-Dentsches 1Viirtebach, Bukarest,.
1907, Lieferung 11, pg. 660 compara pe rut. gajka cu vechiu
lat. gala. (La ('that, Dictionnaire d'Etyokalogie ilaca-routane,
Francfort s. Main, 1879, lipseste cuvintul). Vechiu romin gaica
mai de grabs trebue pus in legatura cu rue. pElka, rut-. gajlea,
care se intrevad, pare-se, in numirile basarabene: Zahnicaui,.
nume de mosii, 1cu It rutean corespunzAtor velicorus g).
Exists cuvintul pPn toponimia Bulgaria Fidia, sat-obtA,Galibe-
okol. Rahovo-okr. Rahovo (vezi statisticabulOreasaa eit«tei, pg. 15),
4. Hraniceni 9, sat, in jud. Tutova, pe malul Prutului.
1). Marcie Dicf. tkogr. al 12om., vol. III, fast. 111-a, lac cit.,
spune ca comuna a Post fondata de mste familii numite lietA,,
din cauza ca erau hoti. Ei s'au asezat pe locul numit Fintina din
Siliste, dar apoi, inmultindu-se, s'au mutat pe locul *es, numit
Gainoasa, pe IWO Eruga. De Ia familiile Calicilor s'a numit si
Comuna Galicea si spre deosebire de Galiciuica s'a numit Galicea'-
Mare.
2). ilarrie-Div(ionar G-cografic at voL III, fast..
,IV-a, pg. 746,
 CUVINTE RUSESTI, DE NUANTA RUTEANA 69

Nicaeri pe painintul rominesc, nu mai intilniin aceasta nu-

-mire. Ea trebue puss in legatura cu rat. Iwanyca 4) (din rus.
:granica) = Gienze, Grenzstein, bulg. granica, serbacroat granica
Cu aceleasi intelesuri vezi Bernekt.r. ,Star. Etym. Worterbiecit,
-.pg. 346), cazi inteadevar, prin asezarea localitatii, pe matut
Prutului, pate ca a servit ca punct de granita.
Si in Bulgaria apare cuviptul in toponimie, sub forma bul-
.,gareascA, se intelege, Granica, sat, o14:. Granica, okol. Kius ten-
-dilss, okr. Kiustendil*.
5. Hulubul-Aloe, sat, jud. Botosani.
Hillitbta-Vechin, sat, jud. Botosani. Se mai numeste Inca si
AXiaia Hutubul.
HulubiOca, padure, jud. Dorohoiti.
Hulltbeasca, inosie, jud. Ialomita.
Ilulube.vti, coin. rur., jud. Dimbovita.
Hadalgvti, trup ce mosie, jud. Vlasca.
Hulnba, girla, jud. Muscel.
.1/ulitba, sat, jud. Muscel.
Huluba6 catun, jud. Muszel.
Hribtba, catun, jud. Gorj.
Aceste riumiri toponomice rrebuesc puse in legatura cu
:,ruteanul hOlub = Taube-porumb (din rus. gOlubx = Taube) si
vcarui ii corespunde in limba bulgareasca cuvintul gotOss (vezi
Berneker, op. cit., pg. 322), aflator in numerile geografice din
..Muntenia, si din Transilvania :
G-quinbeiul 3), sat, jud. Dolj..
Go/umbeild, sat, jud. jud. Dolj.
(ro/i/mbeii//, mosie particulars, jud. Doi].
Golumbelul, sau Golumbeni-Mosneni, mahala jud. Dolj.

1). In Moldova se numesc hranitc niste case foarte marl.

2). la care adaogirn si pe cele din graiul viu: hulub cu in-
telesul de mar sau burete domnesc, pe care Tiktin, op. cit., pg.
743 il gaseste la Pan u, Vocabular botanic, 1906.
Ilutuba, nume propriu, ce se da unei vaci de culoare po-
-.rumble (taubengrau), gasit de acelas in Sezatoarea III, pg. 16.
htilubarie, cusca pentru hulubi, casa cmstruita fara vre-un
plan.
Hulubei, num& de familie in Moldova.
3). Marele Dicf. Geogr. al Rom., vol. III, fast. IV-a, pg.
.596 -597.
.70 Pv1ARGARETA STEFANESCU

Goluurl,ul, sat, jud. .Dolj. Locuitorii de aici, spune traditia,

au forltat satul Golurnbeni.
Golmmbehi, catun, jud. DoE.
(.;-0/umbeni, sat, jud. Dolj..
Demlal Golumbaliti, deal, jud. Dolj.
Dealut Gobnbribri. deal, jud. DOIj.
Goluthba, comuna, Cornitatuj Murds-Turda,' Cercul de . sus.
al /VIurdsului.
E foarte curioasd extinderea geografica awnumirei rutene :
Hulubul, cti deriva rile sale. Aflindu-se de trei on in Moldova, in
,

judetele de la Nord : Dorohoi si Botos ani, ea. este foarte frecventd.

in Muntenia Gorj, Muscel, Vlasza, Dimboyita) pe cd numirea
r

bulgareased GAtimbul en diferite sufixe .se gdseste, exclusiv, nu --

mai in Muntenia si o singurd data in Transilvania.
6. flora ') colina, jud. Buzau.
Zahw.cni, 2), sat, jud. Botosani.
Zahoreni-Araivaia, sat, jud. Dorolniti.
Z«horehi, rus. Zagareani, sat, jnd. Orlieiu. ,
Zahoreni., 11), vale, jud. Orheiu. Aici sa afld si satul Havri--
lanca (numirea prezinta fenomenul fonetie , al pref<a2erii lui g
h, vezi mai jos numirea Havrilesti).
Zaho);)1«, sat, Jud. Iasi.
Zaltoraa, ramurd de munti,.- jud. Suceava.,
Valea ,Zakornei, vale, jud.
Zaharancea, sat, jud. Balti.
Nithorchi, mime de localitate din Bucovina (vezi D. Irepeaa,
op. cit., indice, pg. 266).
In toate aceste cu in to se intervede cuVintul ruteali
Berg , din rus. gord) en diferite sufixe : -epi, -na, -cea sau pre-
fixe : za- si na-. Astfel Zahoreni, Zahorna e compus din prep...
slay. ,e11 care inseatnna peste si horn khorna) = deal, munte
asa ca numirile Zaltoreni, Zaltorna inseamnd lac, localitate -de
j,e,te- deal, de 1m*,te Davide, dupd. cum Zaboloteni-Zabol6ata,,
care suet- conipuse din Zit+ rus. bolota (boloata 1 inseamnd
toe, urim re de peste brtltir (vezi ArIzira, anul XXVIII, din
Oct. 1921 pg. 224). Zaltarancea poate fi o formatie ruteneasck:
1). Marele Rice. Geogr. al Rom., .vol. ItI, fasc. 1V-a pg. 729...
2). '/..leelai; Diqionar, vol. V, fasc. IV-a, pg. 781.
3). Dig.. l-koor. al Basarabici.
 CliVINTE RUSESTI, DE NUANTA RUTEANA 71

care mai prezinta si fenomenut nutrit ok«nie, adica prefacerea

lui o in a. din cuvintul hora. Nahoreni e format din prep. na, la
si hora, cu sufix. ul -eni:
Aceste numiri rutenesti se gases,, uu,ud, in Ntoluovet tin
jud. Suceava §i Iasi.), in Bucovina si In Basarabia. (in judetele
Orheiu si Balti). In ;Muntenia se gasesc forme corespunzAtoare
sudslave (vechitt buig: gora =Berg, etc., vezi Berenl(er,.- Slay.
Etym. W(irterbuch, pg. 328, 329) in urmatoarele -toponimice :
001'012?il 1, sat, jud. Arges.
Goranal, sat, jud. Arges.
- Goranill, padure, jup. Arges.
Gorauttl, schit, jud. Arges.
ratra Sehitaltei, (oranat, mosie, jud. Arges_
Prectun se vede., Coate aceste numiri sunt intr'un judet de
mute, acoperit de paduri in conformitate cu ar.eptia cuvintu-
lui in limbile slave. Numirile Zagorita, vale in jud. Soroca, Za-
gorna, sat, jud. Soroca si Gord*.ti 2), sat, jud. Chisinau pot fi
formatii din rus. gora, dar tot asa de posibil si din sudslavele
gora. (Se gaseste foarte des gora si Zagora in toponimia Pen.
Balcanice).
7. Hlina, o saliste veche cu 'tanerim in capttl satului din
gios (T. Pamfile, op. cit., pg. 22).
I flinifa,- localitate in Bucovina, pomenita. din .1691.
localitate in tinutul Hotinului (vezi T. Pamfile, Ti-
nutul Hotinului la 1817, Chisinatt 1920, pg. 20). Dictionarut
Geografic al Basarabiei it inregstriaeza si sub forma Glinoaia de
jos. Rusii ii zic Glinoia si Glinnaia.
.Jilincea 3), sat, jud. Iasi.
/Pineal, deal, jud. Iasi.
Jilincea, martastire nu departe de Iasi, zidita de Vasile Lupu.
Recunoastem,in aceste numiri pe rat. litina,---Ton, Lehm si
hlinnig.a=---Lehmgrube (rus. glina). In Muntenia avem toponimicele
Glina 4) - Gherazan, sat, jud. Ilfov. Partea (le .Nord a satal((e;

1). Marele Diet. Geogr. al Rom., vol. III, fasc. III, pg. 597-598.
2). Exista numele de familie auzit de mine in Mol-
dova si Basarabia. Gore in Basarabia. Poate si numele de familie
Zagorit se poate pune in Iegatura cu slay. agora (Zagoret = lo-
cuitor de peste deal, munte), cf. poate si toponimicul Zagar, co-
muna in comit. Tirnova-Mica, Cercul Elisabetopol.
3) si 4) Marele Diet. Geogr.
72 MARGARETA STEFANESCU

e baltaasii, din mud cd terenul e mult inc.linat spre Hut Dirntmita.

.
taina-.31acri, sat, jud. Ilfov. care sunt forme sud-slave (but-
gare$ti, on sirbe$ti) ale rutenescului Mina (bulg. strb. glina, tot
eu inteles de argila, vezi, Berneker, Slay. Etym. Wdrterb., pg..304
8. Dealul Hatei 9 ce inconjoard satul Bdcleni, jud. Boto$ani.
11'i;u1 _Mari inconjoard satul Bade 3i, jud. Botopni.
Piqut [Latin, jud. Suceava.
Pir;n1 Hotinei, piriu, jud. Neamt.
Piitturea ifataauca, jnd. Dorohoiu.
Hatugg.fi, sat, jud. Dwohoiu, are In vecindtate, un iaz, numit
al Lipovanului.
Untag localitate in Bucovtna (D. Wereaka, op. cit., pg. 32).
11-(7ta,rni, deal, jud. .Bacau.
I fateArgul, probabil ca e de altd prevenienta (ungureascd).
Socot cd aceste cuvinte trebuesc puse in legaturd cu rut.
=
jot', luita = Damm, Deich (rns. gatk, g ttitk mit Faschinen"
belegen, a-gatitk = einen Fluss verdammen, vezi Berneker, op.
cit., pg. 296) $i rut., rechia .rus. cluita = Witte, Wohnung (ibid.
pg. 3$5), cf. ,roman. Zandti, gard ,) pentru a se addposti vitele
'(cuvintul se gdse$te la Alex. Vasiliu, cintece, uraturi §i bocete de
ale poporului, Bucure$ti, 1909, Public. Academiei Romine, pg.
151). Nu se gase$te de cit numai in toponimia Moldovei $i a
Bucovinei.
9. Havrile§ti, localitate in Bucovina. Intr'un document am
'20 lunie 1453, al voevodului Alexandru, se numed Gawrilovze ;
'Iogofatul Mihail o cumpara 'de fa Sandrik. Prin documentul de_ la
Stefan cel Mare (1503 $i Bogdan (1519) se afla sub stapinirea
Episcopiei. Numirea deriva din numele propriu Gavril.
Harilauca, sat, in jud. Hotin.
Ambele numiri prezintd pe h provenit din g, fenomenul
4obicinuit in limba Rutenilor, $i se afla pe. un teritoriu uncle se
gasesc multi Ruteni : In Bucovina $i 'n tinutul Hotinului.
Tot in Moldova insa intilnim $i formele cu, g ale aceluia$
tivint in numirile :
Gavriloaia, 3 ), balta; jud. la$i.

1). Marele Dictt Geogr. al Rom., vol. III, fasc. 1V-a, p. 693.
2). Poate cd tot infati$area de imprejmuire (gard) prezinti£
in mintea poporului numirile topice pomenite : Dealul $i piriul Hatei.
3). Marele Dick Geogr. at Rom., vol. III, fasc. III-a, pg. 475.
Se gase$te si ca nume de familie Gavrilescu, Gavrilita.
 CLIVINTE RUSETI, DE NUANTA RUTEANA.. 73

aarrilinzia, baltil, jud. Iasi.

faa cilia, movie; jud. Tecuciu.
10. litiboca, satuc, jud. Dorohoiu.
libbota, deal, jud. Dorohoiu.
1 Ilibnca , localitate Sri Bucovina, pomenita inteun document
din 1438.
1-11:thoen I piriu, jud. Dorohoiu.
piriu, in, jud. Botosani. IsvordPe din pAduret Agaf-
-ton sub numele de Humeria.
Vaira H4boeubti, vale, jud. Dorohoiu.
Hlibocul-Hlibaca-Hliboci stint cuvinte rusesti in toponimia
romineascd, pe care nu le aflam do cit In Bucovina si Moldova.
Ele deriva din rat. hittbagj acij = tief, hlyb s. m = Tiefe (cf.
yus. glut:Oki' adj. = tief, gluim = Tiefe. In limba sirba exists
cuvintul glib ---= fange,. lirnon si 'n cea buIgard--.glybst = terrain
marOiageux, si 'n cea ruteand hlyba zemli = Erdscolle).
In Muntenia si Transilvania gIsim forme coespunzdtoare
tie nuantd bulgard iy in urmdtoarele numuiri :
C.Tmboaca r +, vale, jud. Olt.
(4;»,boaca, piriu, jud. Vilcea.
Glimbocelid, -corn. rur., jud. Muscel.
G-ihnbocata, coin. rur., jud. Dimbovita.
Gainboceluf, sat, jud. Dimbovita.
ONntbocelitl, girlie, jud. Dimbovita.
(Minko(kca 3), conjunct in comitatul Sibiu, Cercul No:rih.
Din cele de pind aici, putem rezuma urmdtoarele :
Jildecind dupd originea for slavd, .dupd aspectul fonctic ru-
lean si dupd traditiile si mentiunile locale despre ele, putem hO-
-tdri ca elemnte rusesti, de nuantd ,ruteana, in toponimia romi-
neasei (prezentind fenomenul, obisnuit limbii rutene, al prefacerii
Iui g in h) cuvintele ;
Dolliagea Do,lhekti Dolhani, fllra harial hriraia
Brabeimti, Ifatita, Hreirticeni, Hui-abut HulubiOen Ifulic-
beasca Hulitba0-71nlubc0i Iliclttba, Za horeni, Zahorna
Zaharancert-Nahoreni Hora, Mina I Jilincia

1). Vechiu bulg. , giQbakx, cf. vechile bulgare rnmotix §i

yii;t:N011% de la ,Miklosich, Lexicon palaeoslovenizo-graeco-latinutn,
pg. 130.
2). Narele Dict. Geogr. at Rom., vol. III, fasc. III-a pg. 571.
3. N. Mazdre, Supliment la Harta Etnografiza a Transilvaniei.
 74 MARGARETA TEFA.NESCLJ

cect, Mita /Latina Hatita Hatnairca 1Riteitu(i I frit

Owl, I farrilqti Havrilauca, Iflilioca Mibocur Iflibaci.
Toate, afara de Huluba, Hulubasi,..Hulubesti, Hulubeasca a caror
extindere pretutindeni in Muntenia si chiar Oltenia ni se pare-.
curioasa (intru cit chiar in viul grain din Muntenia lipseste cu--
vintul hulub, pentru care aid se iice porumb, iar in Banat golimb)..
se gasesc raspinclite in Bucovina, Basarabia si Moldova, dica
pe teritoriul tariff Moldovei de odinioara, dintre Carpati si Nistru
cel mai spre sua pina in jud. Baca'u/(Hataseni), Tecticiu (Bra-
hasestii de sus si Brahasestii de jos), Buzau (HOra), Balti (Zaha-
rancea) si Orheiu (1-lavrilauca si Zahoreni).
Acestor numiri rutenesti, de pe teritoriul vechii :Moldove,7
dintre Carpati si Nistru. le corespunde in Muntenia si Trarisilvania,
"cuvinte toponimice de origine sud slava (bulgara on sirba, caci
nu putem generaliza), astfel:
Ditga --Dilgnv (in documente Dalga), 0-(//io G«Itcea
Golumbul Golumbelul Golumbeni, Goranul (P. oate
si Zagorwt, care ar putea fi socotita si velicorus), Glim--
bocul si Glimbocelul.
Acest aspect toponimic ne indreptateste sa. sustinem parerea
ea dotta elemente slave deosebite au luat pafte la popularea sta--
telor Munteniei si al Moldovei Bulgarii in Muntenia, iar Rutenii
in Moldova. Aparitia numipei Doiheni, in Transilvania dov.edeste o
expansiune ruteana in acele locuri, continua in intindere sau nu--
mai o colonie.
. Daca pe nurnirea 0-a/4a, ce apare de doua on in toponimia:
jud. Baca', am socoti-o bulgara, am dovedi prin aceasta to Bul
garii au patruns pe teritoriul -uncle se exercita influenta masei
ntene, dupa cum ciudata extindere a toponimicului Hulubasi, Hu
lubesti, etc. in Muntenia, chiar pina in jud. Gorj ar insemna con
trariu : o expansiune ruteand in tara munteneasca.
Numirile Zagoiniel did Bessarabia ca fonetism pot figura si
'n limba ruse, ca si Galita, si 'n limbile sud slave (nict o men--
thine locals no ne ajuta sa inclinam spre una din ele).
Asupra vechimei epocei cind ,am primit aceste cuvinte rute--
nesti dela Ruteni, nu putem hotari cu precizie, cad numai pentru
unele dintre,ele ni se fac mentiuni (Dolhestii Mici existau la 1470,,
Dolhopole din Bucovina pe la 1606, Brahasestii- din Tecuciu este .

sat foarte vethiti nu ni se -spline de. cind, Havrile0i, care pe

la 1453 Se numea in documente Gawrilovie; Hlinita exists Ile la
 CUVINTE RUSESTI, DE NUANTA RUTEANA 75,

1691). Intru cit unele dintr( ele corespund unor asezari naturale
(pirae, girle, vai, dealuri, etc.), denumirea acestora treiiue, sa se fi
Matt in epoc...e mai indepartate de noi.
Sebolerskij, Lelecii y o Mani rtisskago jagyka, Kiev 1888.
pg. 89 spune .ca .prefaCerea lui .g in 11 gutural si chiar disparitia
lui se semnaleaza dejaln veaml al XII-lea. In veacul at XIV-lea
predomnel 1g. in loc de gs. Astfel ca gasirn in gramotele latine din
Galitia in cela mai multe cazuri11 in loc de g; asa .haliciensis
(1375);hlubokigo (1451), etc.
. _

Rutenii; dai; n'au putuf sg. ne dea aceste nurniri inainte de

-veactil al XII-lea.
Margareta Stefanescu

Slit* De istorie munteana in cronica

lui Ureche pad la sfarOtul sec. XV
Cronica vornictilid Grigore Ureche _cuprinde dupg. cum se-
stie istoria tariff Moldovei- dela descalecarea ei prin Dragon
Voevod si pina la a dotia domnie a Jul Aron Tiranul, 1595. Ea
'ni s'a pastrat inteun mare numar de copii tirili, sUferind in toate
prefaceri si' adaose, interpdlari. 'De unele ca acestea a caiitat sa
o separe Cogalniceanu, 'atunci cind a 'publicat cele 2 editii ale
cronicii lni Ureche, 'prima din. 1852 1 si adona din 1872 2. .1ncer-
carea: de a da adevaratul text al cronicarului moldovean n'a reusi't
si publicatia plina de greseli a lui Cogalniceanu a dat prilej la
.fungi discutii, cari trebuiau sa ramie Mag. rezultat. Raul a cautat
sa-I remedieze 'Giurescu, cind in 1916 a publicat. noua editie a
cronicii moldovene, de data asta -asa cum a adiugat-o si .prefa-
cut-o SimiQn Dascalul 'Sttidiind toate manuscriptele ramase Giu-
rescu a ajuns la convingerea ea nu se poate reAabili textul cro-
1. Cogalniceanu. Letopisete/e tarii Moldovei 1852:
2. .Cogalniceanu. Cronicile Rominiei sau Letopiseteie Molda-
yid ai Valahiei Bucuresti 1872 vol. I p.: 127-242.
3. Letopisettd tarii Moldov,ei pang. la Aron-Von (1359..-1595)-
intocmit duf)a Grigorie Ureche Vornicul,. Istratie Logofatul si ales
de Sirnion Dascalul ed.' C. Giurescu, Bucuresti' 1916.
. . .
-76 VIRGINIA VASILItI

nicii lui Ureche separindu-1 de adaosurile lui Sitnioi Da 3calul, de

carece amindoi cronicarii au cunoscut atelea*i izvoare.
Ureche a scris istorie moldoveneasca ; el a vorbit de vecini
numai atunci cind istoria Ior venea in atingere cu accea a tarii
sale. Asa in primele limpuri pomene*te numai incidental. Muntenia,
pentruca pe timpul lui Stefan c.1 Mare .sa faca irt mod curent
istoria ei Alai exacta decit in- cronicile mnntene. Aceste *tiri le-a
gasit Ureche in cele 2 letopisete, cari au servit de baza intregei
sale cronici : lelopisepel moldoveuen., caruia el ii mai zice *i leto-
pisetul nostru sau letopisetul nostru cel moldovenesc si totopiseptt
Jafinese,,In stirile cari privese Muntenia el procedeaza la fel ca
In tot restul cronicii: -eXpune faPtele, "WA a numi.loCul deunde
le-a luat atit timp cit cele 2 izvoare se potrivesc, avind insa grija
sa arate deosebirile de indata ce se ivesc, sau ce cpntine un le-
iapiset mai mult decit celalalt. Asa numai in 3"1pcuri din vreo 19,
cari priVesc Muntenia pana la ificeputul secolulul XVI, gasim =men-
ionate cele 2 izvoare de cari s'a servit eronicarul ; prima data in
lazboaele dintre Iliac *i Stefan, feciorii lui Alexandru eel Bun, cind
Stefan venit cu ajutor muntead bate pe frate-su la Loloni si ii is
tronu1.2 Pasajut incepe cu mentiunea «Serie letopisetul. nostru Cei
inoldovenesc*, care de fapt ar fi trebuit pusa la razboiul al doi
'lea, cad primal in_care Stefan a ,avut ajutor mat din Muntenia,
a fost singurul cunoscut *i de letopisetul latinesc, cum se poate
apoi vedea la pag. 29. tiara letopisetul cel latinesc de acesfe rAz-
boae a feciorilor lui Alexandru Voda nimica nu scrie, ci scrie ca
:clad. .au = venit Stefan Voda 'en ajutprul muntenesc,§i au unpins pre
Alias Voda din tall, s'au dus Ilia* la craiul le*esc»... etc. deci nu-
mai razboiul intai din cele cinci era cunoscut *i/et3pisetului la-
tinesc.
In celelalte 2 locuri se faze o antiteid. intre ambele letopi-
sete, care iesa in defavoarea celui latinesc. Vorbind cronicarul de
lupta dela Cursul Apei purtata de Stefan cel Mare cu Radu-:cel
'Frumos, zice : «CA iatI cd letopisetul eel latinesc nu spine ea s'au
batut 3 zile razboiul, de aci sl fi dat,dos Ralu Voda iar le-

1. Const. Giurescu. Noi contributiuni la studiul cronicilor

-rnaldovene. Bucure*ti 1903 pag. 43. .

2: letopisetul tariff Moldovei pana la Aron Voda (1339-1595)

..intocmit dupd Grigorie Ureche, Istratie Logofatul si altii de Simion
Dascalul ed. C. Giurescu Bucure*ti 1916 pag. 27.
 STERILE DE ISTORIE MUNTEANA 7T

topisetul nostru scrie ca da2a au sosit Stefan VodA la margine.

Noembrie 8. zile, au impartit steagurile ostii sale pre Milcov si.
de aci s'au impreunat cu Radul-Voda, Joi, inteaceastasi tuna in.
18 zile, la locul ce se cheama .Cursul Apei+.,1 Deaseminea in urma
deserierii. luptei lui Stefan cel Mare cu Turcii Ia Valea Alba cro
nica adaogd: *Serie letopisetul nostru ca la acest razboi ce an
fost la Valea Alba au fost si Basaraba VodA cu' Muntenii venit
inteajutoriUl imparatului turCese.... lard Ia letopisetul cel latinese...,
de Basaraba Von, ,cu Muntenii nimica nu scrie.*
'1,etOPisettit. latines.::: nu era urt izyod strain cum an crezut
Multi -" si anume lesesc, fapt pentru care adeseori copiatorii an.
inrocuit latinesc prin lesesc, ci va fi fost un izvor indigen, o ver--
sinne, a vecrhlort letopisete slavone din mindslirile Moldovei. "tra
duSA in aceasta. limbA si aclaugata, dupd cum foarte bine demon
streazA Giurescu in opera citatA. 9 Deasemenea letopisetul moldo
venesc va fi 'lost tot o versiune a cronicilor slavone, dar scris nu
slavoneste cum a crezut intre altii Bogdan, care in *Cronici
inedite), it identified cu letopisetul de la Bistrita 4 ci romaneste
cum reesA si din analiza celor 2 predoslovii puse In fruntea cro
nicii, acea a lui Ureche si cea a lui Simion Dascalul.
0 singurA stire din cele ce avem de cercetat nu-si gaseste
origina in cele 2 letopisete. 0 voiu da in intregime, cad preteazd
la ,disciitie interesatta cu atit mai mult cu cit nu i-am gAsit in
semnat izvorul la nici unul din c ei ce au analizat cronica lui.
Urech'e. Capitolul ce vorbeste de infringerea si omorirea ;Id
Tepelus in lupta dela Rirnnic, la 1481, sfirseste. astfel : *De
Tdpdlus Voda -nu 'scriu top- .intr-um chip : Unii zic cA au prins:-
Stefan VodA pre Radul VodA, carele au fost atatatoriu de pagini
asupra crestinilor si ajutat si Brasovenii Mind pre Turd, Si
luind tara munteneas-..1 au JAsat pre Tapalus in locul sAu. Cat
oricum au fost tot se tocmesc cA au fost izbinda iui Stefan Voda». a
Capitolul e o curioasA opunere a douA stiri deosebite ca si
eind ar fi doua versiuni ale aceleiasi stiri. Cea citatA pomeneste.
imprejurArile in cari Tepelus a ajuns pe tronul Munteniei si pe

'1. ibidem pag. 53-54.

2. lbidem pag. 63.
3. C. Giurescu op. cit. pag. 62--72. .

4..1. BOgdan, Cronici inedite a tingatoare de-istoria Rominitor

Bucuresti, 1895 pag. 29. ,

5. Cronica lui Ureche ed. cit. pag. 65.

 78 VIRGINIA VASILIU

dare fapt Ureche nu. 1-a mentionat ac.olo :uncle trebuia.,Cuvintele

oUnii zic....» cu can incepe pasajnj arata cä nu .e vorba de feta-
pisetul latinesc sau moldovenesc, cdiora le zice pe nume int)t-
deauna cind are ceva deosebit de mentionat din ele- De unde a -
putut iva Ureche sau Simion DascAltil aceasta *tire ? Cine se .

aLlinde sub acel «>Jnii» ? Cind D-I.. Onciul in, cursul .sau vor-
be*te de intronarea lui Tepelus in Nocnivrie 1477. adaugd ca
*tirea e confirm 10." *i de Dlug nor numai ca aceasta are gre*it
numele Nadu in loc de Laiota pentru domnul alungat. 1 Cum
aceia*i gre3ald o' prezint'a*i pasajul raportat de Ureche, se irnpune
hiclata" inintii o compaiat;e intre scriitorul palm *i cel mpldoman.
Cercetfna opera. ibtoricA a lui Dlugocz gasim intr'adevar pentru
anul 1477 expeditia lui Stefan cel Mare cmtra lui Radu at .

Munteniei, pe care I-a prins ca. *i in cronica iroldaveand

_cu ajutdrul cetAtenilor din. Brasov. Turcii an lost alun,gati *i
MAcelariti, iar Cara Bessarabia, cum spune el prii-Rornine*ti
a lasat-o Jul oCzipudicza. 'probabil. Tepelu*. Textul Latin e tuna"-
fond:: «Magni .vir anhni, Stephanus Woivoda Walachiae, instaurata
ex agrestibus in, supplementum eorum, qui in Glade Turc...orum
ceciderant, militia fie or-...lose sedens segniter elangueszeret, circa
sancti Martini diem Bessarabiam cum exercitu ingresc;tis. Presidem
eins RaditIonem; filiitm Vlad Dracule, a Turco constitution,` Ira-
dentibus sibi vitro ilium civibus de, Braszow, captivat. Et omni
Bessarabia 'in suarn Potestatem .redacja eieclis de illa Turcis,
plerisque trucidatiS & constituto iii illa vice sua Praefecto,.
Czipiidicza nornine,..ipsam sui tuniS . facit»
.. .
etc. 2).
.

In .urrna acestei asernanari intre Ureche *i cronica straina

am putea tradUce fara ezitare. pe «Uhii» prin ,cronicarul polon
Dfugo;:z, iar la *irul izvoarelor intrebnintate de Ureche sari Bunion
Dascalul sa aciaugaM si pe acesta .gasit de noi, facind rezerva
data nu cumVa. Ureche a citnoscut aici pe Dlugocz. prin interme-
diul unui cronicar polon .rnal riou
. ,
Origina slavonA a cam' 2 izvoare, fiindarhentate ale cetnicii
lui 'Ureche explica asemInarea acesteia cu vechile letopisete sla-
vone anterioare ei. Exceptind cronica, an:onim.k; cea saracl. in

1. D. Onciul Istoria Rominilor, curs litograliarpag. 354.

2. loannis Dlugossi sett Longini istoriae Polonicae ea, Jolt.
Ludovicus Gleditsch & Mauritius. Georg Weidmannus Lipsiae
1712 vol. II pag. 562 cOloana 2.
 STIR1LE DE ISTORIE MUNTEANA 79

*tiri, .gdsim in general ecelea5i fapte expuse mai desvoltat Ia

Urene si letopisetul dela Bistrita', mai pe scurf, de multe on
parind un ...rezuniatn din cele cloud in letopisetul dela Putna 2,
cronica inoldo-polond" *i letopisetul lui Azarie 4 Apropierea e
.

mai mare intre .Ureche *i letop. dela Bistrita f *tiri de istorie

inunteand commie for sent. necunos.-!ute celorlalte lzvoare. Asa
numai Ureche *i izvodul biStritea.'n pyrines-... de interventia
lui hIircea, domnul muntean, pentru scoaterea din domnie a lui
luga Vodd, numai ei de urmarirea lui Laiota pin' Ia Birlad de
catre Turcii .adu*i de Radii eel Frumos *1 tot numai ei enumara
cloud din evenimentele anului1474, luar`ea cetatii Teleajenul de catre
Stefan 'eel Mare la Octomvrie *i de infringerea lui Basarab
1

Laiota la 20. Gdsim *i o *tire, care de*i existd. in Ureche *i toate

celelalte letopisete slavone se lipseascd .totu*i din cel dela Bis-
trita, dar e una singurd e vorba de ridicarea lui Stefan eel
Mare cu ajutor muntean pentru a -si lua tronul.
Datarea precisd de hind si -zi iminentalletopisetului dela
Bistrita e obi*nuita *i de Ureche, pe cind ea e mai rare in cele-
lalte Tetopisete. Exempla sugestiv ne da datarea arderii cetatii
Braila de catre Stefan, care s'a fdcut la 1470,. Fevruarie 27,
Marti, sdpeunina alba, pe cind letopisetul dela Putna are numai
anill 1470, iar cronica mOldo-polona *i letopisetul lui Azarie 1470,
Fevruarie '27. 'Forma 'apoi in care suet redate evenimentele de
catre Ureche e adeSea surprinzator de apropiate de cea a letopi-
setului dela 'Bistrifa si se vede foarte bine acest lucru in descrie-:
rea luptelor purtate de- Stefan ..ceL Mare cu Muntenii, de exemplu
cea dela Cursul Apei..
Da2d stint asemAndri intre Urene *i letopiseteleslavone tot
atifea 'suet *i deosebirile. A*a. Ureche singur vorbe*te de ajutorul
'muntean pe' care .1-a avut Stefan,, fe3iorul Irfi Alexandru cel Bun,
contra fratelui sau Ilia§ ; el singur, de o cucerire de catre Stefan
eel Mare a CetAtii Abbe alaturi .de cea a Clriliei indiferent
.acurn dacd aceasta *tire eexactd istorizeite sau nu. Ureche
cunoa*te numai participarea Muiltenilor la Junta, dela .Podu Inalt,
precum si opradare a tarii rmtntene*ti de catre Stefan cel Mare

1. 1. Bogdan. Cronici inedite''Bucure*ti 1895.

2. *i 3. L Bogdan. Vechile cronieemoldovenesci piny la
Urechia Bucuresci 1891. . .

.4. L. Bogdan LetoPlsetul lui Azarie BtieureVi 1909.

 80 VIRGINIA VASILIU

in 1484, inainte ca el sä fi pierdut Chilia si Cetatea Alba catr

Turci. Deosebirile de amanunt sunt mai numeroase. Afara de-
deosebirile de data 1) datorite sau gresell lui Oreche, sau celet
a letopisetelor slavone si cele de numiri 2 ,ac es tea putine
avern de notat alte citeva.
Chilia a fast cucerita in 1465 de Moldoveni «dela paginiA,
cari ar fi luat-o «dela alti domni*, mentiune ce nu se gaseste in
letopisetele slavone ; cronica moldo-polona si cea anonima ii opurt
pe aceea ca cetatea a lost cistigata «dela Ungurii'. lstoriografi
gaseste expticaii amberor asertiuni. upta dela Soci din 1471,
Martie 7, dintre Stefan cel Mare si Radu Voda, pe care n'any
pomenit-o ping acum, prezinte si ea diferenta in cronici. Anume
Ureche o infatiseazd ca o. Incercare de razbunare din partea lui
Radtt cel frumos, cbeace -pe domnii lorga s si Ursu' sa o prezinte
ca petrecuta in MoldoVa, in jud. Bacau. Cronica .moldo-polond
se opune insa acestei interpretari, deoare:.e ea determine bout
luptei prin «apa dela Soci, in Muntenia, de uncle Xenopol ^ st
D-1. Onciu in curs ^ o socotesc ca un nou atac asupra Munteniei
dupe eel cu arderea Brailei. Pentru anul 1474 dupd luarea cetati
Teleajenul, Ureche are informatia unei lupte a la Stefan eel
Mare cu Ungurii si cu Tepelus pe pamintul muntenesc la 5-
Octomvrie si din cari cei din urma au fast invinsi. Stirea exists
si in cronica moldo-polona, dar cu data de 9 Octomvtie si sub-
forma ca Muntenii au batut pe Ungurii veniti ,cu Tepelus ; letup.
lui Azarie spline la data din Ureche, de infringerea suferita de
1. Pentru Ureche Stefan eel Mare e ;ranit Ja asediui Chiliei
in 1462 Julie 22, fata .de lunie 22 din letopisetele slavone. Letop.,
dela Putna, deli clinoaste lupta dela Cursul Apei la 18 Noemvrie
1473,' pune gtesit ca Stefan a ajuns la Cetatea Dtmbovitii la 20'
Noemvrie fata de 23 din Ureche. Acesta ca, Turcii pradinci. Mol-
dova eajung. la Birlad Vineri 24 Decemvrie fata de Vineri at
Decemvrie din letop. dela Bistiita etc.
. 2. Cursul Apei e numit Piriul Alb in cronica moldo-polond;-
tetop. dela Putna si cel a lui Azarie au numele 'Maria in lac de-
Voichita din Ureche pentru fata lui Radu-cel-Frumos.
3. N. lorga. Istoria Rominilor pentru cl. VIII Bucuresti 1919
pag. 128.
4. I. Ursu. Stefan eel Mare si Turcii.
5, A. D. Xenopol Istoria Rominilor -Iasi 1889 vol: II page
300 «Stefan intilneste pe Radii eel Frumos la Sod, sat ce a dis-
parut aunt din Muntenia.
6. D. Qnciul lstoria Rominilor, curs litografiat pag. 265.
 SMILE DE ISTORIE MUNTEANA 81

jinguri *i Tepelu*, dar,nu *i dela tine. Tot cronica lui Ureche

adauga luptei dela Rimini:: purtata mai tirziu contra lui Tepeln,
_domn inuntean, ca acesta din urina a fast "prins si i s'a taint
capul, fiind Idsat, in locul lui, Vlad Calugart0. Letopisetele slavone
nu cunosc moartea ani Tepelu*, ba cronica dela Bistrita spun
chiar el el a lost num4 alungat din- tarn ; cronica moldo-polotta
singura nu poinene*te ca urmarea luptei dela RitIliliC a lost
intronarea ca dotnn muntean a lui Vlad Calugdrul. Ea a*eaza
chiar numirea acestuia dupace Turcii iau cetatile sudice moldo-
vene, deci nu cunoa*te participarea Muntenilor sib Vlad Cala-
garul in 4jutorul lui Baizid 11 la asediul acestei cetati, rapt re-
latat alaturi de Ureche de toate celelalte letopisete slavone. ()data
cu piercerea cetatilor inceteaza in toate cronicile relatiile lui
Stefan eel Mare cu Muntenia.
Redactia lui Simion Dasedlul a fost interpolata la rindul ei
intr'un *ir de manuscripte. Pe acestea le-a folosit Cogalniceanu
cind pretindea ca prezinta adevarata cronica a lui Ureche. Trecem
peste interpolarile ce privesc exclusiv istoria Moldovei, ca domnia
lui luga Voda, .organizarea boeriilor in vremea lui Alexandru eel
Bun; pentru a ne opri dnpa biruinta lui Stefan la Podu mutt, la
1475. Aici interpolatorul adauga *Urea unei lupte intre domnul
Moldovei Si Radu Vodd al Munteniei. Locul intilnirii a lost 'mai
sus de R111111iC, in ziva de 13 lanuarie. Din avangarda moIdovearta
, cazuse Sandrea hatmanul, Dupd victorie Moldova iii anexe'aza
tinutul Putnei cu cetatea Craciuna. I Aceasta. *tire e criticata cle
D-1. Onciul in Curs pag. 368 ;, d-sa face proces pentru ea cro-
nicarului Ureche, caruia editia lui Cogalniceanu ii atribuia *I ,a-
cest pasaj. Ciocnirea intre Stefan *i Munteni Ia _1475 n'a existat.
D-1 Onciul subliniaza chiar vorbind de biruinta lui Stefan la Ra-
hova, ea domnul n-a avut ragaz sail razbune asupra lui ,Laiota
la ,Rahova, care ajutase pe Turci contra Moldovei. Elemente ca
moartea lui Sendrea anexarea finutalul Putnei null an local
la aceastd data. CaderCa hatmanului Sendrea s'a intimplat la
1481 in lupta dela 'Rimnic purtata de Stefan cu Tepelu*, iar
anexarea la un an dupa, in Martie 1482, cum se gase*te dealtfel
*i in editia eriica, a cr9nicii lui Simion Dascalul publidata -tie
Giurescu. Pasajul interpolat se datore*te astfel unor inforrhatil
'kte*ite ale autortilui, unei confuiii.
1. Cronita lui Ureche -ed. cit. pag. 58-59 nota 3 e Co-
galniceanu Letopisete I pag. 161-HA 62.
6
82 VIRGINIA VASILIC1

Xenopol in Istoria Rominilor nu ajunge la 'Yezultatul cu

succes al D-lui Onciu, ci departe de a combate cronica ce avea
in fatd admite in intregime stirea cea lipsitd de exactitate isto-
flea. Ii aduce o singurd modificare : anume schimbd numele
domnului muntean, care nici pentru Xenopol nu putea fi la acea
data Radu-cel-Frumos si-i cid pe cel veridic de Laiota Basarab. 1
D -1. lorga nu pomeneste nicairi de o lupta a lui Stefan cu Mun-
.tenii in 1475, iar luarea Craciunei o cunoaste casi D-I. Onciu si
.cronica Iui Ureche redactatd de Simion DascAlul, la anul 1482.2
Oiurescu emite parerea cd interpolarile la cronica Iui Simion
sint datorite lui Misail CAlugarul. El aduce marturie mai ales pe
Miron Costin, care spune cd cronica vornicului Grigore Ureche a
fost adaugata mai insemnator in 2 rinduri: intii de Sirnion Das-
calul si apoi de Misail Calugarul. 3 Cogalniceanu ar fi dat deci
cronica lui Misail drept cea a lui Ureche.
Interpolarea analizatd mai sus ca privind istoria Munteniei,
nu da nici o indicatie, care sd ajute la datarea ei. Vom arata totusi
sfirsitul sec. XVII ca epoca sigurd cind cronica Iui Simion Das-
calul a suferit la rindul ei interpoldri. Inteadevar Sirnion si-a
inceput activitatea asupra cronicii Iui Ureche indata dupd moartea
acestuia, adica la 1647, de oarece Ia 1670 stolnicul Constantin
Cantacuzino af Id in copie.'prelucrarea lui, care Inca de atunci se
confunda cu adevarata opera a Iui Creche. Cum unele manuscripte-
copii cu interpoldrile fAcute cronicii lui Sirnion Dascalul dateazd
chiar dela inceputul secolului XVIII vezi- Giurescu 4 trebue sd
admitem ca acele interpoldri au fost concepute si adaugite cro-
nicii la sfirsitul sec. XVII.
1. A. D. Xenopol op. cit. pag. 331.
2. N. lorga op. cit. pag. 1'36.
3. Giurescu op. cit. pag. 38: «Addosdturile lui Misail fuse-
sera facute la letopisetul Iui Sirnion, pe care it admisese in intre-
gime impreund cu basnele lui : «Misail calugarul dela Simion au
nascut» spune Miron Costin care cunostea letopisetul amindororad,
ibidem pag. 41.: «Miron afirmA insd, dupd cum am vazut,
ca existau 2 letopisete, cari cuprindeau «addosdturi» succesive Ia
cronica lui Ureche : al lui Sirnion DascAlul si al lui Misail Calu-
garul. Manuscriptele de azi ii dau deplind dreptate : alAturi de
letopisetul lui Simion dascdlul, ele ne infAtiseazd un altul, in care
cronica acestuia a suferit interpoldri. Pe temeiul Iui Miron Costin,
a cArui mArturie foarte lamurita nu poate fi pusd un moment Ia
indoiala, trebue sä admitem ca autorul for este Misail calugaruldt.
4. Ibidem pag. 33- nota I.
 ST1R1LE DE ISTORIE MUNTEANA 83

Am analizat stirile -de istorie munteana asa cum se gasesc

in crbnica lui Ureche redactata de Simion Dascalul,' precum si
adaosurile ce Ii s'au putut aduce posterior. E fires: sa ne punem
.acum intrebarea daca pentru aceste stiri Ureche n'a folosit cumva
ivre-o cronica munteana.
Ca Ureche a cunoscut insemnari muntene se vede in pre-
,doslovia cronicii sale, unde vorbeste de descalecarea Tarii Ro-
minesti : .iar not aflAm ca Moldova s'au descalecat mai pe urma
si Muntenia mai intli, macar ca s'au tras dela un izvor Muntenii
intai si Moldovenii mai pre urrna» 1, dar ca le-a folosit in corpul
:cronicii nu se vede' nicairi.
Cea mai veche cronica a Munteniei e cea anonima. Stirile ei
din prima parte piny la domnia lui Radu cel Mare sunt alcatuite
dupd vechi insemnari slavone, pomelnice, epitafe. Ele sunt foarte
restrinse si rar ceva mai mult decit insirarea seaca a domnilor.
Cu privire to relatiile cu Moldova daca gdsim citeva stiri si a-
celea vagi, imprecise. E Wit in asemenea caz ca Ureche n'a putut
avea bogatele lui informatii dela acest izvor. Cronica lui Constantin
Capitanul Filipescu n'a putut fi in nici un caz folosita de Ureche
pentru motivul firesc cal el murise deja. chid Capitanul IV corn-
punea scrierea ; iar Simion Das:alul nu I-a folosit, deoarece opera
Capitanulul fiind in ce priveste Muntenia o compilatie numai a
cronicei anonime, nu confinea nimic mai mult decit aceasta. Ramine
deci stabilit ca stirile de istorie munteana din Ureche sunt dato-
rite insemnarilor contimporane moklovenesti si in niciun caz cro-
nicilor muntene.
Acestea in schimb au folosit pe Ureche. Constantin Capita-
nul Filipescu, care in glstoriile domnilor Tarii-Rominesti,) face pe
:linga istorie munteana Si pe acea a vecinilor intrebuintind izvoare
de limba lor, pentru Moldova a cunoscut cronica vornicului Gri-
gore Ureche in redactia lui Simion Dascalul. Inteadevar pasaje din
Constantin Capitanul sunt rezumate dupa cronicarul moldovean,
iar stirea cu ajutorul muntenesc avut de Stefan, fiul lui, Alexandru
cel Bun contra fratelui sau iliac, nu putea s'o aibd decit dela
Ureche, intrucit nici o alta cronica moldoveand n'o poseda ; dea-
semenea numai dupa Ureche putea sa spuna ca Tepelus a fost
;prins si decapitat in lupta dela Rimnic.
Incepind cu traditia descalecarii Moldovei in 1359 4( care unii

1) Cronica lui Ureche ed. cit. pag. 5.

84 VIRGINIA VASILIU

zic ca Taste den pastori., letop. latinesc «altii zic ca den niste-
ivanatori., letop. moldovenesc continuind cu sirul doinni4or
moldoveni ell anii for de domnie, apoi cu certele dintre urmasii
Jul Alexandru cel Bun, fii si nepoti, pins la Stefan eel Mare, .total
se prezinta ca o prescurtare din Ureche. Uneori. fraze intr.gi de--
!Iota aceasta origins. Asa Capitanul copie De Ureche cind poine-
neste scoaterea Jul Iuga-Voda din domnie. Ureche are: «Dtipa
acestia au domnit luga Voda 2 ani si 1 -au luat la sine Mircea VodaY
doninul muntenesc. far ce va fi lucrat in acei 2 ani ai domniei
lui 1111 se stie. 1 Capitanul : « luga Voda, pre carele 1 -au mat
Mircea Voila la dinsul, pentruce nu ,se stiev 2 Acelas e in a--
inindoua partite pasajul, care arata venirea la domnie a Iui Roman
fiul lui Iliac eel orbit de frate-su. In Ureche : «Roman feciorul lui
!has Voda, neputind rabda atita nedumnezeire a unchi-sau, s'au
vorovit cu o Mind din curtea donmeasca si an prins pe unchi-sau,
pre Stefan Voda, si i-au taiat capul si s-au apace- Roman de-
donmie), g pentru care cronica rnunteana are : 5....Roman Voda,_
fecioruf tut Iliac n'au suferit fapta fara de lege a unchi-sau, ci
au vorbit cu o seams de boeri ai tarii si ridicindu-sa au prins pe
utichi-sau Stefan Voda si i-au taiat capul si au ramas Roman,
Voda la domnieD. 4 Dupace se spune -cum Roman fu scos de Petru
Voda venit cu oaste din Ardeal, se continua de catre Ureche :
«Iar Roman Vocia fiind semintie de pre lima craiului lesesc, lui
Cazimir, au nazuit la dinsul', r fata de care gasim. in Capitanul
«Roman Voda fiind semintie lui Cazimir Craiul Lesasc despre
mums an nazuit acolo.). 6
In domnia Jul Stefan eel Mare e grew de stabilit asemanari._
Capitanul a inteles sa rezume in mare parte activitatea razboinica
a Domnului, spunind ca s'a luptat cu multe neamuri, intre can nu-'
mars si pe Munteni, Face si unele mentiuni 'speciale : gashmastfel
luPteIe lui Stefan . dela Doljesti si Orbic, interventia lui in Mun-
tenia cind alunga pe Radu eel Frumos,, intoarcerea acestuia cu

-1. Ibidem pag. 19-20.

2. Istoriile domnilor Tarii Romanesti de Constantin Capita
nut Filipescu ed. N. lorga Bucuresti 1902 pag. 14_
3. Cronica Jul Ureche ed. cit. pag. 32.
4. Cronica lui Const. Capitanul ec11 cit. pag. 22.,
5. Cronica lui Ureche ed. cit. pag. 33.
6. Cronica Iui Const. Capitanul ed. cit. pag. 22.
 STIRILE DE ISTORIE MUNTEANA 85

"Turcii, cari urmaresc pe Laiotd pind _la Birlad, precum si o luptd

_a IM Stefan cu Tepelus cind domnul muntean e omorit.
Interes prezintd insd o- aka stire. Capitanul cunoaste dud
'pradarea Moldovii de Ott-A- Turci.o /loud expeditie a lui - Stefan in
Muntenia, de data asta Matta' cu ajutor polon, in care Ragitt Vocidt
e alungat pentru a dorm oard si Laiota reintronat. 1 E curios c
.acest pasaj nu exista la Ureche in editia lui Oiurescu, ba ce e
mai mutt: in niciuna din copiile cunoscute azi. Ele stiu numai ca
Stefan a Cerut ajutor regelui polon si ca «au invatat craiu de va
trebui oaste degrabdsd ridice I3uciatskii toatA sleaktta Podoliei,ask
inearga intr'ajutoriu lui Stefan Voda.* 2 Aid se margineste infor-
matia for necunoscind ele nitnic din aplicarea acestor pregdtiri,
asa cum o aratd Cdpitanul.
De Uncle existd in cronica munteand aceasta stire, cind e
stabilit ca. pentru Moldova ea n'a folosit decit pe Ureche ?
RAspunSul e until singur: tiebue sa admitem ca cronicarul
Constantin Cdpitanul, cind si-a alcatuit scrierea n'a cunoscut pe
Ureche in niciunul din manuscriptele actuate, ci in o copie azi
necuno§cutd. Ea va fi cuprins si pasajul in chestiune, de unde
.apoi I-a reprodus la rindul Iui Cdpitanul. In manuscriptele noastre
1-au elirninat copiatorii mai tirzii si astfel cronica lui Ureche se
prezinta azi Mil el. Pentru reconstruirea copiei pierdute ne-ar da
indicatii si alte Clemente din Const. Cdpitanul. Asa in sirul domnilor
Tina la Stefan cel Mare, desi it reproduce dupd Ureche, Cdpitanul sare
totusi pe cei doi domni pomeniti in toate manuscriptele cronicii
moldovenesti sub titlul «De un Stefan Vodd si de Ciubdr VocId».
Probabil insd ca ei lipsiau din copia avutd de Cdpitanul si el n'a
facut decit sa-si urmeze izvorul. Ar fi a doua trasAtura dinstinctivA
a copiei disparute. Poate tot ei ar trebui sAT atribuim si exptt-
-nerea incurcata Mould de Cdpitanul asupra cdderii Chiliei si Ce-
-tatii Albe supt Turci. El spune ca cetatile au fost mate la 1483
inloc de 1484 din Ureche, dar ce e mai curios atribue lui Stefan
cistigarea for din mina Turcilor, pentru a le pierde din nou In
1493 cind sultanul Baiazid are in ajutor si pe Vlad Calugdrul.
Avem de addugat drept incheere o ultimd presupunere. Am
vazut mai sus ea o copie dupd. cronica lui Ureche prelucratd de
Simion Dasz.11ul a Iuat cu sine in Muntenia stolnicul Const. Can-

1. Cronica lui Const. Cdpitanul ed. cit. pag. 24.

2. Cronica Iui Ureche ed. cit. pag. 34.
86 VIRGINIA VASILIU

tacuzino la anul 1670, cu ocazia unei calatorii ce Mai in Moldova-

Copia aceasta nu o cunoa*tem azi si n'ar fi at_ neputintd ca toc
mai pe ea sä o fi folosit Constantin CApitanul Filipescu, nepot de-
sora stolnicului Cantacuzino.

Virginia Vasiliu

1. Lucrarecetita in Seminarul de Istoria Rominilor de sill)

conducerea d -Iui prof. I. Minea, la Universitatea din Ia 5i.
 COMUNICARI

'Arhiva' in strainAtate
Un romanist occidental care se ocupa si cu filologiea romind
imi scrie o lunga scrisoare, care incepe asa :
«VA multarnesc foarte mult pentru a-mi fi trimes Arhiva
1921, pe care am cetit-o cu mare placere si cu mare folos. Mai
ca va invidiez ca puteti pune Ia dispozitiea elevilor D-v un or-
gan stiintific asa de bine condus, in care D-v puteti comunica
rezultatul activitatii D-v. Dar chiar si pentru not isti din Mittel-
eurepa, pe care tristele raporturi economice si politice ne pun
aproape in imposibilitate de a urmAri literatura stiintifica din
strAinntate, o revista ca aceia redactata de D-v ne este de foarte
mare pret, caci ea nerajuta CA, chiar daca nu putem avea supt
ochi lucrarile originale, totus sA nu pierdem cu total legatura cit
activitatea siiintificA a tariff D-v. Din lectura acestui volum si In
special din articolele lui Ilie Barbulescu en am invatat multe
lucruri, care pentru viitoarele mele incercari in domeniul rominesc,
sint de mare importantAx.

Pseudo§tiinta contemporala
losif Popovici, profesor de slavistica si de fonetica experi-
mentala la Universitatea din Cluj, a publicat de curind douA bro-
suri pentru a justifica titulatura catedrei la care a fost chemat :
Une prononciation balgare §i bfsdologien vocalelor rominqti u fi
intr-o colectie de 'Lucrari de Fonetia.
Curbe regulate si neregulate, calcule integrale si diferentiale,
tabele, palate, ampule, fotografii de laririge sugubat, de dame si
masculi, indigeni si exotici, cu gura cascata on inchisA, cu limba
afara on inauntru, cu falcile inclestate on lAbirtate, cu buzele
strinse on crapate, in fine bibliografie complecta (sic !), in care
88 G. PASCU

sint S'205i la iveald atitia obscuri si luate in serios atitea fleacuri.

Stitt eu bine cd losif Popovici imita pe Jiousselot dela Paris,
dar Rousselot este un cap original care lucreazd intr-un mediu
Malt intelectual.
In ce priveste vocalele rpininesti cc §i 1, losif Popovici 1§f
inchipue cd a infundk pe A, Philip-OW c.are sustine cd is si 2
sint o si u pronuntate fara rotunzire. Dar experienta este simplk
si o poate face si un profai. In eKpli:atiea sa pe A. Pnilippide
it preocupd artieulatiea built si I. .ce- U,ithr , fi ay,ipdA aceste
vocale, asta-i altd chestie.
Obsery tin sfirsit- ei 1psif Popovici, Tra. ajups *a.", in stare
st elimineze cu totul maghiarisimeje care qqaturp,, ,limba romi-
eascd din Ardeal.
slt losif Popovici a luorat cloud ,carp uuti;ji_JI.ctle2.tete MunteniT
for si PAdiarenilor din judetul Jjunedoara si, Dialectele din striea.
Dacd.ivra sLaducd tervisii reale stiiptii irominesti, losif Pppovic)
sh) reiee studiile dialectate pe term,

icoadele Uniriii dela iti59

Institutiile culturale din Moldova,i in ,frunte cu kiniversitafeat
pea pal veche universitate .romineascd, to ma Academiei .Mihdi-
!cue- dela 1834,, au ajunl cpada coziii din, Rominica Mare.
r Bugetul Ministerului de Instructje pe apul J921 /I pn este
1 t

expresiea brutal, a acestui scandal unic7

lata citeva exemple :
Facultatile de .litere ,

Tersonatut

t s 1
1
Catedre Cdnierenti j Lectorate Asistente total
i r

Cluj 32 2 a
5 39

Iiiitcurestf .2Z 4 19 415

Iasi 17 2 1 1 21
i

Pentru Cerndut nu putem da cifre, deoarece Facultatea de

 CO IVIL1NICARI 89

Litere merge impreuna cu, cea de Stiinti, iar budgetul nu specifics

catedrrle.
Profesorul fie istoriea Thedie si modernA dela- Cluj Tare; prin..
contract, till 'thus de 6000" de fei ipe an. Mel nu ne inselam
ac est prpf,,esK este ardele4nul I. Ursu, Jost mai inainte la Iasi.
Am vrea sa stim si -noi cd merite speCiale I -a gasit lui I. Ursu,
cooitliyir recortieilor, cte i-a dat acel bacsis de 500 de lei pe
luna, caci noi isti din Iasi, care-1 cunoastem bine, ne facem cruce.
Leafa de baza A Profesorilor titulari dela Cluj este de 4900
de lei. pe Iona, pe Find a acelora din ve.21-iiul regat este de 2300
.deabia dela 1 Noemvre 1921. «Fray subjugati. !
-- Asa dar-1, -Urdu. mininag. _4500 -de lei pe lung. A avut el
dreptate,s-o steargA dela Iasi I (Lectii ioc, fiindca-i c<deputat).
nrioare mare, pinded-I «Inuit*. politic ; putere teribila, fiindca
-glucreazAz bugeful).

Fondir7 pentr2( seminarii i dreanat

Lei
('luj. . . . 475.000
Boeurefti. . 109.000
CerniTh(i . . 100.000
. . 73.000

Cele TQ.000 de lei. dcordate profesorului de arheologie din

Iasi pentru sapaturi, trecute aici, au fost scoase din socoteala,
deoarecie suma acordata profesorului respectiv din Bucuresti, mutt
mai mare, este trecuta aiurea.
Afars -dc 23 de serinnare, Facultatea de Litere din Cluj po-
seda Inca un lastitutut de ilittichitiqi Clasiee cArheologie si
Numismatics), un .11u.sen at limbii rom'no, un Laborator de psilto-
logic experinbentaiii, un Laborator de ,ped«gogie experimentalii,
un Laboratar de foneticd, experlmentala, un Insti4at A istoriea..
vitirerotla si un Institid do istoriea Rominilor cu tin budget,
global de 168.400 de lei la personal si 245.000 de lei la material,
dintre care 90.000 de lei pentru tiParire de lucyari, in special
30.000 pentru Sextil Puscariu. -
Pe cind singurd Facultatea de Litere din Cluj are 90.000
de lei pentru tiparire de iucrari, intreaga Universitate din Cer-
Mut, are 50.000. (Facultatea de Litere din Iasi are 30.000).
90 G. PASCU

Bibliotecile Universitare

PERSONALUL . ALOCATIEA
Fnnot. Serv. Personal I Aohisitit

Cluj 22 17 329.400 470.000

Cernaut 13 1 138.600 9

la*i 8 6 95.900 65.000

Pentru Cernaut nu putem *ti suma dela achizitii, deoarece

ea este inglobata, fara specificare, intr-un fond general de:
2.032.000 (pg. 194).
Observam in special ca la Cluj sint doi directori, fiecare
fiind platit cu 4000de lei pe lung. A*a dar pe cind directiea dirt
Ia*i *i Cernaut este platita cu cite 2000 de lei pe lung, directiea_
din Cluj cu 8000!
Arhivele Statului

PERSONALUL ALOCATIEA
Pullet. I Serv. Personal Achizitif

Cluj 8 2 56.700 305.000

Bucure*ti 16 7 .131,596
Chi*inAu 8 2 80.600 30.004
o comisie
de 1 pre*.
*i 1 secret.

la*i 5 2 38.400

Biblioteci public e
Biblioteca V. A. Urechia din Galati, veche de aproape 30 de-
ani; are 2 functionari *i un servitor, plAtiti global cu 8.400 de
 COMUNICARI 91

lei ;Biblioteca I. G. Bibicescu din Turnu Severin, nou-nouta, are-

8 functionari "Si 6 servitori, platiti global cu 19.550 de lei. (Bibli-
otecarul dela Galati are 350 -de lei pe lung, primul biblioteca
dela Severin 800).
Pentru achizitii Biblioteca din Galati are 5000 de lei, iar
cea din Severin pentru achizitii si intretinere 125.000 ! De intreti-
nerea Bibliotecii din Galati are grija bunul Dumnezeu!
Fonduri §i subventii
Prevazute si acordate de Ministerul de Instructie :
1. 200.000 de lei «pentru culegerea de documente istorice,,-
- One culege si cine inghite, caci. not nu stim.sa fi aparut vreun
volum ?
2. 25.000 de lei «pentru plata Comisiei istorice.*tim ca
aceastA comisie oligathica are presedinte pe N. lorga, si ca de 5.
ani nu mai publicA nimic. Despre aceastA comisie anahronica vom,
vorbi pe larg cind vom relua problema oligarhiei universitare.
3. 150.000 de lei pentru «imprimarea lucrArilor editate de.
Casa Scoalelor, plata onorariilor si serviciul de colportaj'.
Serviciul de colportai este basca Casei, unde cartile stau pazite
de o sums de functionari, pentru ca, Doamne fereste, sa nu dis-
par ; iar cele 150.000 de lei slut un prilej fericit pentru Mihai.
Popestii ignoranti si coteristi de a se. arAta generosi fats de me-
diocritatile si lichelele din Bucuresti.
4. 20.000 de lei «ajutoare pentru studii stiintifice, etnogra--
fice, geologice, etc. (mai ales !) pe teren'. As vra sa stiu cine
sint savantii care beneficieaza de aceastA ,suma si ce lucrari au_
publicat.
5. 20.000 de lei pentru publicarea Anuarutui Universitatii
din Bucuresti. Universitatea din Iasi poate vegeta si farA Anuar.
6. 615.000 de lei, subventie Academiei Romine. Aceasta
baba bogatasa nu se mai satura de bani, o mininca pestii !
7. 50.000 de lei subventie pentru studentii briii/eni.Pentruce-
braileni si nu de pilda dorohoeni
8. 1.300.000 de lei pentru cele doua scoale rominesti dela
Paris si Roma, cite 650.000 de fiezare, plus 96.000 de lei burs&
pentru studentii care urmeaza a fi trimesi la cele 2 scoale. Dad.
studentii costa numai 96.003 de lei, am vrea 'sa stim cine sint
aceia care inghit cite 650.000 ? («Director'', ai celor doua scolj
sint N. lorga Paris si V. Pirvan Roma).
92 G. PASCU

9. 90.000 de lei pentru adunarea folclorului din Basarabiea.

Cjne-1 aduna si ce s-a' publicat ?

Laborator de pedagogi° experimentala

Un astfel de tat:orator exists la Cluj si aflam ca produce,
uhnire `copiii 's? prodirz Irt" retorte si -se eresc in cuvete ; desi
numal de o $chioapar, ei fac ginmastie4;-sistem suedez, danseaza
sistem Isadora Duncan, invaca 'sistem Montessori, lsi suflA, nasull
in basma sistem Romeo si data Traias:1 Regele sistem national,
de ti-i mai mare dragul.
Se va publica,si un Buletin in r;prnineste, ,.trantuzeste si en-
glezeste. Subventii dela stat si dela persoane private : 100.000 de lei.
La Cluj se face stiinta, mon ser !
Biblioteca Universitatii din la§i
Localul ibliotecii -universitare din Iasi, absolut irnpropritr, Si
deja de' mutt' insuficient, a ajuns Ia saturatie. Numarul imprima-
telor care intra zilnia in Bibli-ote'.:1, gratie noualor imprejurari, este
considarabil. In ',sala de.-le:tura, care. tine lo: si de magazii, du-
.apuri nu mai Incap, asa ca Bibliote::a a esit afai a (trei dulapuri
-zac in coridorul dela Facultatea de Litere), pa de alta parte pro-,
curarea .chiar a dulapurilbr este extrem de anevoioasa, fiindza
titnplarii, ocupati cu lucrari mad, refuza comenzi 'mici.
Nu este deciro singura solutie emstruirea love focal pro -
priu. Dealtfel aceasta necesitate a recunosait-o st ministerul, cind
in budgetul 1914-1915 prevazuse suma, pe afunci reall, de 500.000
de lei pentru local, Suma fiind Ins irisuficienta chiar pentru atunci,
ramasese vorba sa se ceara cel putin Inca pe atita. Dar a, venit
razboiul si am ramas si fara local si fara cele 500.000.
Pe cind Clujul si Cernautul au mo;tenit dela :Ungm-i si Nemti
biblioteci admirabile, lasul a, Minas in urma si 1n:a Ia a enormk
distanta. Directittnea Bibliotecii a cerut ministerului, prin re :torat,
suma de 20 de miliaane pentru, local. Prin raport cu risipa banului
public (Cf. cazul Domnisoarei general T, de care ati clozotit zia-
rele), si cu faptul ca Ardelenii au obtinut pentru Cluj 50 dr ins,-
Jleano pe deasupra alocatiilor curente, suma de 20 de milioane
ceruta de directiune nu mi se pare exagerata.
Orientarea elevilor
1, M. Ra.5cu, lesan, licentiat in litere dela Universitatea din
 COMUNICARI 93

Iasi, este acuma profesor de limba romind la Liceul din Focsanl.

In loc sa se afume cu tigard si sa se umfle cu bare jucind sah,
table, eta, la «cercul didactic, Ras:u a gasit vreme sa faca. an
lucru foarte bun : a luat conducerea societatii literare a elevilor
cursului superior a liceului, infiintata la 1898, unde elevii, supt
conducerea sa si Inca a.2 profesori tineri, fa: discutii literare cu
un progres tot mai evident, Intr -un oras, in care (Ilea sintem bine
informati, profesorii,de liceu in genere shit nilte burta-verde, Care
numai la carte nu se &des:.
Amarrunte asupra materiilor discutate, asupra felului discutiei
si a rezultatelor se pot capata din Anuatul So:ietatii Literare Gr.
Alexandrescu a -elevilor de curs superior din Liceul `Unirea' din
Fo:sani, No. 2, anul scolar 1920-1921, Focsani 1921, in 8', de
96 de pagini.
relicitam calduros pe tindrul profesor Rascu si am dori ca
exemplul sau sa poatl contagia si pa alti profesori din provincie.

Istoricul Pselios ?
Ziarul politic luptatorul' din 25 Septetuvre 1921 publica in
traducere un articol at lui.Charles Diehl, profesor la Universitatea
din Paris si membru al lnstitutului, despre Istoricul Mihail Psello6.
Dupa ce arata' ce om invatat era acest isforic bizantin din
secolul XI, Diehl urmeaza asa : «Savantul acesta, literatul acesta
eminent era lipsit de caracter, si -asim intr-insul citeva din par-
tile cele mai mediocre ale sufletului bizantin. Foarte multamit de
sine, foarte mindru ca datoreste numai meritului sau intreaga-i
cariera, de o ingimfare naiva Si de-o ambitie fara margini, plin
de gi ija pentru rnaintarea sa si foarte preocupat sa nu se com-
promita, profesorul acesta; atunci cind imprejurdrile )l aduse la
curte Si la putere, fu lamentabil. A fost, vreme de douazeci de
ani, ministru a patru imparati, si in inaltele sale functiuni s-a a-
ratat gata la toate insarcinarile, la toate intrigile, la toate frada-
rile. Stiea sä faca discursuri frumoase, sa scrie scrisori elozvente,
dar era- lipsit de curajisi de fond moral, sl socotea mai folositor
si mai cuminte sa se acomodeze evenimentelor. Ametit de free-
ventarea curtii, ametit de exercitarea puterii, pe carp nu se putea
hotari s-o paraseasca, fiindca se credea indispensabil, el a fost
curtizanul futuror regimurilor, si zvirlit rntr-d line de intrigi, s-a
dedat la intrigile cele mai write...
94 G. PASCU

Este absolut sigur ca a scris de porunceald rechizitorii im-

potriva unor fosti prietini, ca s-a inclinat cu supunere in fata re-
volutiei... ca dupAce a lingusit pe Roman Diogene, a intrat in
partidul care I-a rdsturnat, si ca a avut impudoarea sd scrie seri-
sori de mingiere aceluia pe care-I trAdise in chip miselesc.
A fost curtizanul prin excelentd, infrigant, las, murder sj
josnic, si rdmine pentru not tipul desAvirsit al omului de curte
din Bizant, in care josniciea carvterului se imbie cu spiritul cel
mai eminent.),
De unde si pita unde, ma rog, ziarul politic luptdtorul
serveste publicului atare articol fdrd.' niciun comentar ?. Nu cuniva
.41,uptAtorur bate saua sd priceapd... N. lorga ?
Obscurantist
In sedinta Camerii dela 27 lunie .(sedinta de noapte) N. Iorga
a zis (Dimineata, 30 lunie 1921): «Am onoarea a aduce la cu-
nostinta Adundrii ca am aici o brosurd rarisima, in frantuzeste,
scrisd de D-nii Danielopol, Peretz si Raicoviceanu, adresata Re-
gelui, in numele strainilor, prin care-i cer sd-i favorizeze la expro-
piere. AceastA brosurd a fost trimeasa si reprezentantilor Frantei,
Italiei si Elvetiei. Intreb guvernul ce mdsuri intelege sd is impo-
triva acestor profesori universitari care au lucrat Impotriva inte-
reselor tariff. Cer rdspuns hotarit. (Camera surprinsd de acest lucru
tace tin moment, pe urma izbucnesc aplause unanime. DI. lorga
oferd brosura majoritAtilor).
Nu stim ce cuprinde brosura incriminate si nici nu ne inte-
reseazd aici. Ceia ce noud ni se pare foarte gray este a un pro-
fesor universitar, un istoric, un ziarist, un om politic militant invoacd
cenzura, pe care dealtfel pela rdspintii o combate, «vrem ega-
litate der nu pentru catei» !
Patriotism
In cursul lunii Iulie cineva din Bucuresti ne-a trimes inapoi
exemplarul din 'Arh6ra' pe lulie impreund cu urmatoarea scrisoare
autografd
Neamul Rominesc Bucuresti.... 192..,.
Str. Domnita Anastasia 6
Foaia partidului nationalist-democrat
Organ al 'Feder atiei national-sociale'
Redactia
Telefon 12-60
 COMUNICARI 95

N. Iorga
refusd once lucrari venite din partea unui profesor destituit pen-
-fru- lipsa de credinta fata de patria sa in rdzboiu.

Obsery mai intdiu ca autograful confunda a destitui cu a

revoca si-si inchiPue ca ecredinta fatd de patriea sa in rdzboiuz
au avut numai aceia care in refugiu au locuit in cdminul studen-
-tilor, s-au aprovizionat dela depozitele armatei, au cdpatat stecle
de coniac si rom dela Regina, au fault bani cu gazeta vindutd
pe front, fiincicd admirau, prin program, untul diplomatic al de-
zastrului, si au cintat fericiti plugusorul la Palat.
Dar sa trecem peste inchipuiri si sA venim la realitati.
Este oare adevarat ca in toamna lui 1916, inainte de a o
rupe de fugd din Bucuresti, autograful a avut grija sa -si procure
un rind de haine popesti dela o fata bisericeascd pentruca la o
adica, profitind si de vestita-i barbd, sa se deghizeze calugar ?
Este ,oare adevdrat ca atunci cind Regele a dat guvernul
tarii pe mina lui Aandor Marghiloman, autograful umbla disperat
-dupd var sa -si spoiasca gearrinrile pentruca kS'audor. sa nu-i dee
,de urmA ?
Dar, ma rog, sa binevoiascd autograful sa nu azvirle din
caldmdri si sa nu sard la bAtae !
Farsori
In 'Cele trei Crisuri' si 'DoUd Tirnave', revista de geografie
literard, din lulie 1921, pg. 358-360, Silviu Dragomir, profe-
1

sor la Universitatea din Cluj, scrie urmAtoarele despre N. lorga

.Dispunind de o orientare desaVirOta in izvoarele documentare
.ale epocii, marele nostru invatat nu resimte (sic !) nevoia -de ase
(sic !) ajuta cu (sic I) cercetarile istorice unguresti, deoarece el
insus intrevede cu usurintd adevdrurile pe Care altii, numai dupd
migdloase si penibile (sic !) scrutdri, le-au putut atinge. In niciuna
din operele D-lui lorga nu vom gasi vieo parere care O.-se
(sic !) dovedeascd invechitd, dimpotrivd, D-sa cu ipoteze indrAz-
.nete ddrima de multe on constructiile subrede».
Intrevzind cu usurinta adevdrurile pe care altii numai dupl.
.migaloase sl penibile scrutari le-a putut atinge, si dispensindu-se
tie cunoasterea limbii turcesti, a scris N. Iorga si istoriea impe-
_riului turcesc Geschichte des onlanischen Reiches. CU de mutt a
96 Cs. PASCU

daramat Iorga constructiile strbrede ale turcologilor, a aratat la

timp savantul orientalist Broke 'mann (v. Viata Romineasca, Noemwre
1908, vol. 11, pg. 297-300).
Imbracat cu haine popesti N. lorga face minuni.

Subtilizare Academics
Cit a trait D. A. Sturdza, factotum la Academie era I.
Bianu, omul de rasa al ilustrului disparut. Desi puternic si dupa
moartea lui Sturdza? 8ianu a fost totus nevoit sa imparts prada
mai IMAM cu I. Bogdan si apoi cu N. lorga, care 1 va inlocui
(*liar cu totul, fihuica stie Isa racneasca mai dihaiu decit 6ei care
mina de calare (In Octomvre 1918, in aula Universitatii din
Iasi, uncle se tineau sedintile Academiei in bejenie; 1-ain auzit
racnifid la aceia care propusese ca membru activ pe C. Stere,
era groaznic !).
Bazat pe factotism N. lorga -a Invirtit-o a5a fel, incit, fara
sä mai instiinteze Academies, niste cart' tiparite de dinsul la o
tipografie `militareasca le-a trecut la Academie pentru a-si asi-
gura un venit de 100 de lei de coala de tipar, si doar se stie
cit ii de Interminabit vestitul poligi'af.
Ovid Densusianu a aflat secretal si 1-a divulgat, protestind,
in sedinta Academiei dela 26 Dechemvre 1919. Protestul lui
Densusianu, subtilizat din Anale, se poate ceti aduma- in Viata
Notia din 1 Noemvre 1921 (pg. 210-212).
_ Este de observat in sfirsit ca cartile factotiste ale Jul N_
lorga sint publicate lard ortografiea Academiei. Nu-i vorba de a
apara ortografiea copilareasca a Academiei, ci niimai de a aminti
ca Academiea este asa de pretentioasa cind ii vorba de orto-
grafie, incit la premii nici nu is in consideratie cartile scrise cu
ortografiea fonetica. Ei, dar... lorga-i lorga...

Prestigiul origarhiei universitare

0 mare primejdie n pea pe Orest (?) Tafrali, profesor
la Universitatea din Iasi sirene kerfide sopteau la tirechea 'stu-
dentilor a el n-ar fi sdvanful cunoScut in occident. Nu era de
ajuns ca Universitatea in Iasi numard doi prOfesori condainnati
de justitie pentru -fart (und fiterar, unul Comm% ca uti SdpTfni-
tor a fost dovedit plagiator 'etc.; mai trebuia actima si`igndtahti !
 COMUNICARI 97

«Nu sint oare dator zice Tafrali sa previn pe cei ce

S.= care] vin sä ma audieze de netemeiniciea celor (sic !) ce se
scriu, se rostesc sau se publica in cursuri universitare pi, ceia
ce-i mai primejdios $i mai perfid, se colporteaza prin via
graiu de agenfi [pazia I], con$tienti sau incon$tienti, ai celor ce
[= care] au interes sa ma prezinte astfel ? Aceasta nu mic$ureaza
sau nu distruge chiar cu totul increderea, pe care studentii trebue
s-o aiba in capacitatea profesorului for ? Da, mi-am zis*.
Cu acest da $optit in barba Tafrali a pornit la atac : 0.
Tafraii, Critica Operelor arheologiee i istorire, la$i 1921, in 80,
de 132 de pagini.
Pentru fiecare din cele 6 opere ale sale Tafrali reproduce
in extenso recenziile facute in revistele $i ziarele din strainatate
$i din Ora, in original in limbile franceza, engleza, german/i, olan-
deza, greceasca $i romineasca, $i in traducere numai pe cele grece$ti.
Ma intreb daca studentii, la care mai ales se adreseaza
Tafrali, sint a$a de poligloti, cum ii presupune el, $i obsery cu
aceasta ocazie ca limba germana, a$a de hulita de Tafrali, tot ii
buna la ceva.
Fara a fi prooroc, pot sa -1 asigur dinainte pe Tafrali ca
recenziile reproduse pe cele 132 de pagini ale bro$urii tot nu
vor convinge pe unii savanti romini, ca de pilda N. lorga $i V.
Pirvan, vajnici adversari ai sai, oligarhi monopolizatori ai docu-
mentelor, monumentelor $i sapaturilor romine$ti.
Dar apropo de V. Pirvan. Eu cunosc tici in la$i pe un
agent perfid, care sufla pela ureche ca lucrarile arheologice ale
lui V. Pirvan abunda in gre$eli grave. N-ar fi fost mai util
pentru cultura romineasca o bro$ura eritied a open etor arheologice
4i istorce ale lui V. Pirvan ?
Recenzie
In Literaturblatt fiir germanische and romanische Philologie,
42 (1921, Octomvre) 329-331, Meyer-Ltibke scrie o recenzie fa-
vOrabila despre I. Jordan, Diftongarea lui e §i o accentuati in po-
-zitiile 11,Se, la$i 1921. Este intaia$ data cind Meyer-Lithke vorbe$te
despre un elev al profesorului A. Philippide.

Muzeul Sucevii din Falticeni

Instalat provizor in citeva sali din localul liceului din Falti-
ceni, nod muzeu regional din tara, Magni Sucevii, §i-a luat fiinta
7
98 G. PASCU

in primAvara anului 1915 din initiative protesorului V. Ciurea, care

§i conduce Muzeul, si care ne comunica da tele care urmeaza :
Muzeul, menit sa. dee o imagine istorica, preistorica, etno-
graficA, culturala si economicA a tinutului Sucevii, cuprinde urma-
toarele sectiuni :
1. Doc et »e ente. Cuprinde documente privitoare la istoriea jtt-
detului Suceava ; hotarnicie de mosii din timpul lui Sandu Sturdza,
Mihaiu Sturdza, Moruzi, etc ; acte si pitace de boerie, zapise, chi-
tante, etc.
Printre documentele mai importante avem uricul dela 1424,
prin care Alexandru cel Bun hotAraste cui apartine mosiea Bucitt-
meni, astazi sat in crasta tirgului (dAruit de D-na Catinca Diaconu
din Buciumeni) si uricul dela 1546 (daruit de DI. A. Stamate din
Falticeni).
2. _Eotograf Cuprinde .vederi din jud. Suceava (bisericir
sea, peizaje, etc.), fotografii de notabili si a Domnitorului Cuza.
3, Girl vechi. Remarcam un exemplar din Bibliea dela 1688.
4. aka° prcistorice, gAsite in cetiqui (statiuni preistorice)
cu ocaziea sApArfi transeelor din razboiu. Se remarca obiecte de
silex gasite in transeele de find gara Dolhasca, dAruite de C.
Fedeles, profesor din Iasi, si obiectele gasite de V. Ciurea si de
fratii DrAguseanu la Ciumulesti, Brosteni si DrAguseni.
5. Nreneisneatica.Cuprinde o colectie impoitanta de monede
grecesti, romane, poloneze, rusesti si rominesti, una daci , pi ecutn
i medalii comemorative si decoratii militare.
6. Etnografiea. Cuprinde o bogatA colectie de vesminte,
icoane, odoare, arme, unelte, masuri si greutati. Se remarca pro-
dusele inventatorului Petru Gavrilescv, gospodar din cotuna Bo-
testi, comuna Horodniceni : o capcanA pentru animale marl si mici,
un revolver cu repetitie, un baston cu revolver ascuns, o masinsi
de topografie cu taximetrul pentru inregistrat distanta in metri, de-
cametri si hectometri cu planseta respectivA pentru ridicat planuri
pe teren, o masind care deal:dna firul 9i-I pregAteste pentru su-
Yeica cu o foarte mare rApeziciune.
7. Zoologica.Cuprinde psari, insecte, fluturi, cuiburi ; cra-
niul de Bisson primes (zimbru) bine conservat, gasit Una sea
Dolhestii mici.
8. Botanica qi Agricultura.
9. Geologica, mineralogiea T i paleontologiea.
10. Arta. Se remarca un cupeu lucrat din lemn si nutnai
 eUMUNICARI 99

4-cu cutitasul in curs de 35 de ani de Leon Comnino ; MAnAstirea

Trobota, lucratn din lut de elevii Luchian.
11. Economica.Produse ale fabricilor mari : steclarie Le-
spezi, cherestea Gdinesti, °lade FAlticeni.
12. Biblioteea cu opere de su:evenii N. Gane, Artur Goro-
-vein, N. Beldiceanu, M. Sadoveanu, N. N. Beldiceanu, V. Save!,,
-E. Lovinescu si- I. Dragoslay.
Mara de persoanele deja citate, au mai fAcut donatiuni : D-na
Mariea Cadere din Iasi, D-na Safta Apostoleanu, Major Savul.
.Profesorul Ciurea publica si un Buletin al Muzeului cu informatii
respre Itnr,urile mai importante din Muzeu.
G. Pascu

Atlasul lingvistic al Frantei I)

S-ar pArea de prisos o comunicare despre o operd apAruta
rde mai bine de 10 ani, care, deci, ar putea fi consideratd ca in-
-vechitA. In cazul de Mtn banuia/a aceasta nu numai nu este jus-
tificatA, dar chiar contrazice realitatea. Tocmai in tiimpul din urma
au inceput filologii sa recunoascd asa cum se cuvine marea im-
Tor tanta a Atlasului lui Gillieron si sn lucreze mai stnruitor pe
baza rezultatelor cuprinse in el. Mai cusama in ce priveste istoria
tdiferitelor cuvinte frantuzesti materialul oferit de Atlas este asa
Odle considerabil, incit va fi nevoe Inca de vreme indelungata si
.studii numeroase ca sn se poata vorbi de epuizarea lui. Pelinga
,aceasta, metoda de lucru aPlicat de autori in alcAtuirea operei for
si prin urmare in stiinta limbii, este cu totul noun si deschide
,orizonturi cu desavirsire necunoscute pAnA actni, care-i dau dreptul
viata neobisnuit de lungA. Cit despre not Rominii Atlasul
poate fi socotit ca o lucrare noun in intelesul propriu al cuvin-
Itilui, si acum, dui:4 10 ani dela aparitia lui. Din cauza costului
mare chiar pentru timpurile dinainte de rAzboiu el n-a putut fi
cumparat la Iasi, depildA, nici de Biblioteca Universitatii, nici de
Seminarul de filologie romlna, astfel cA s-a aflat despre aceasta
lucrare numai din discutiile stirnite in jurul ei. Mara de asta,
Atlasul lingvistic al Frantei trebue luat ca model pentru studiul
dialectelor rominesti de cAtrA acei care in viitor nu vor mai vrea
1). Atlas linguistique !de Ja _France par J. Gillieron et ,E.
Edmont. Paris 1902-1910.
 100 I. IORDAN

sa se multameasca Cu cercetarile atit de nesigure si necompleete

ale lui Weigand.
Pentru aceste motive mi-am propus sa fac aid o dare de-
samA mai arnanuntita despre Atlasul lui Gillieron.
Indemnul pentru alcatuirea acestei opere a venit dela Gaston
Paris, care a inteles necesitatea urgenta a studierii dialectelor fran-
ceze, amenintate sa dispara incet incet din pricina influentii din
ce in ce nrai puternice a limbii comune. Ape lul marelui rotnanist
francez a fost auzit relativ tirziu si Gillieron a fost acela care i-a