Snooker

Regulile jocului
Jocul se desfășoară între doi jucători, sau, uneori, între două echipe de câte doi jucători.
Snookerul se joacă pe o masă dreptunghiulară, 3569 mm x 1778 mm, acoperită cu un postav special de biliard. Masa
este prevăzută cu 6 buzunare, în cele patru colțuri și la mijlocul celor două laturi lungi.
Pe masă sunt plasate, la începutul fiecărui joc, 22 bile, ca în figura alăturată. Există:

 15 bile roșii, valorând câte un punct fiecare,

 6 bile, numite bile colorate, astfel: o bilă galbenă, valorând 2 puncte, una verde
(3 puncte), una maro (4 puncte), una albastră (5 puncte), una roz (6 puncte) și
o bilă neagră (7 puncte).
 o bilă albă.
Jucătorii lovesc, pe rând, bila albă, cu ajutorul unui băț numit tac. Scopul jocului este introducerea bilelor roșii și a
celor colorate în buzunare, conform cu regulile jocului, și obținerea unui punctaj mai mare decât cel obținut de
adversar. Dacă un jucător execută o lovitură corectă și introduce una sau mai multe bile în buzunare, el rămâne la
masă și execută următoarea lovitură (și următoarele, dacă și acestea sunt reușite). Dacă jucătorul execută o lovitură
legală, dar nu introduce nici-o bilă în buzunar, adversarul său execută lovitura următoare. Dacă jucătorul comite
un fault (engl. foul), de exemplu bila albă nu atinge nicio altă bilă, atinge întâi o bilă ce nu era permis să fie jucată în
acea lovitură sau introduce în buzunar bila albă sau o bilă nepermisă, jucătorul pierde rândul la masă și este
penalizat prin acordarea adversarului unui număr de puncte cuprins între 4 și 7.
La prima lovitură a jocului, precum și la prima lovitură la venirea la masă după o lovitură a adversarului, jucătorul
trebuie să joace o bilă roșie (bila țintă este bila roșie). Aceasta înseamnă că prima bilă lovită de bila albă trebuie să
fie o bilă roșie și că în buzunar este permis să ajungă doar bile roșii (este permis să intre mai multe bile roșii în
aceeași lovitură). Dacă lovitura este corectă și introduce cel puțin o bilă roșie, la următoarea lovitură jucătorul trebuie
să aleagă și să joace una dintre cele 6 bile colorate (bila țintă este aleasă de jucător dintre bilele colorate). Dacă și
această lovitură este corectă și bila țintă este introdusă în buzunar, bila colorată este repusă pe masă, de către
arbitru, pe poziția inițială, iar jucătorul continuă cu o lovitură la o bilă roșie, apoi o nouă bilă colorată, ș.a.m.d.
După introducerea legală a ultimei bile roșii, jucătorul ce a efectual lovitura alege și joacă o bilă colorată ; în caz de
succes, acea bilă este repusă normal pe masă. În continuare (indiferent dacă lovitura la bila colorată a fost cu succes
sau nu), trebuie jucată bila colorată de valoarea cea mai mică (bila galbenă). La introducerea acesteia în buzunar, ea
nu mai este repusă pe masă, lovitura următoare jucându-se la bila de valoarea cea mai mică rămasă pe masă.
Astfel, la încheierea jocului, bilele colorate se joacă în ordinea: galben, verde, maro, albastru, roz, negru. La
introducerea bilei negre, jocul se încheie cu victoria jucătorului care a obținut mai multe puncte (dar vezi și
secțiunea finalul jocului, mai jos).
Un meci constă în unul sau mai multe jocuri (engl. frame) independente. Fiecare joc începe cu bilele așezate pe
masă în configurația inițială (vezi figura alăturată) și durează până la încheierea lui, de regulă prin terminarea bilelor
sau prin cedarea lui de către unul dintre jucători.

Jocul din D
La începutul jocului, la finalul la bila neagră, introducerea bilei albe în buzunar sau după „aruncarea” acesteia în afara
mesei (ultimele două cazuri constituie fault), bila albă este (re)pusă pe masă în interiorul D-ului marcat pe masă. În
această situație, jucătorul ce urmează să execute lovitura poziționează, cu mâna, bila albă oriunde dorește în
interiorul D-ului, după care lovește bila astfel poziționată cu tacul.

Repoziționarea bilelor colorate

Dacă o bilă colorată este introdusă în buzunar sau „sare” de pe masă (cu excepția cazului că este introdusă legal la
finalul jocului, fiind bila colorată cea mai puțin valoroasă de pe masă), arbitrul o repoziționează înainte de următoarea
lovitură. Bila este repoziționată:

 de preferință, pe punctul ei (punctul ocupat în configurația inițială), fără a atinge

vreo altă bilă de pe masă
 dacă punctul este ocupat, se va repoziționa pe punctul de valoare maximă
disponibil
  dacă toate punctele sunt ocupate, se va repoziționa pe linia ce pleacă de la
punctul bilei spre partea superioară a mesei (opusă D-ului), cât mai aproape de
punctul ei, fără a atinge vreo altă bilă
 dacă nu mai are loc până la manta superioară, bila se va poziționa cât mai
aproape de punct pe linia spre manta inferioară a mesei.
Dacă mai multe bile colorate trebuie repoziționate după o lovitură, ele vor fi repoziționate începând cu bila de valoare
maximă.

Touching ball
Dacă, după o lovitură, bila albă se oprește atingând o bilă ce poate fi bilă țintă la următoarea lovitură, arbitrul
anunță touching ball. În acest caz, următoarea lovitură nu poate fi jucată spre acea bilă (ar fi lovitură condusă). În
schimb, dacă bila aflată în contact cu bila albă este nominalizată ca bilă țintă (sau este obligatoriu bilă țintă), jucătorul
poate să joace în așa fel încât să nu atingă nicio bilă cu bila albă - se consideră că deja a atins bila țintă.

Faulturi
Sunt sancționate ca fault următoarele situații:

 bila albă nu lovește nicio bilă;

 prima bilă atinsă de bila albă nu este o bilă țintă; în caz de prim contact
simultan cu mai multe bile, este fault dacă una dintre bile nu este bilă țintă;
 este introdusă (și) o altă bilă decât bila țintă;
 contactul dintre vârful tacului și bila albă durează mai mult, timp în care bila
albă își începe mișcarea sau lovește o altă bilă (lovitură împinsă)
 bila albă sare peste o altă bilă, înainte de-a atinge bila țintă
 o bilă „sare” de pe masă
 jucătorul creează un snooker în spatele bilei nominalizate ca free ball
 bila albă este lovită de mai multe ori (înainte de oprirea tuturor bilelor și
eventuala repoziționare, după lovitura precedentă);
 bila albă este lovită cu altceva decât vârful tacului
 jucătorul lovește cu tacul sau atinge o bilă roșie sau colorată
 jucătorul execută o lovitură fără a avea cel puțin un picior pe podea
 jucătorul utilizează bile din afara mesei în orice scop sau utilizează obiecte
pentru a măsura spațiul dintre bilele de pe masă
În cazul unui fault, adversarul jucătorului ce a comis faultul primește un număr de puncte egal cu maximul dintre 4,
valoarea bilei țintă și valorile bilelor implicate în fault. În cazul în care jucătorul trebuia să aleagă o bilă colorată și nu
a nominalizat-o înainte de comiterea faultului, precum și în cazul în care utilizează o bilă din afara mesei sau un
obiect pentru a măsura distanțe, penalizarea este de 7 puncte.
Bilele colorate introduse în buzunare sau aruncate de pe masă în urma unui fault sunt repuse pe masă, pe punctele
lor. Bilele roșii, în schimb, rămân în afara mesei. Apoi, adversarul jucătorului care a comis faultul poate, la alegere, să
joace el sau să ceară adversarului să joace din poziția rezultată.

Fault și ratare
Dacă bila albă nu atinge nicio bilă sau atinge întâi o altă bilă decât bila țintă, arbitrul consideră că jucătorul nu a făcut
tot posibilul pentru a juca legal și diferența de punctaj dintre jucători este mai mică decât numărul de puncte ce se
poate obține cu bilele de pe masă, atunci arbitrul anunță fault și ratare (engl. foul and a miss). În acest caz,
adversarul jucătorului ce a comis faultul poate să-l oblige pe acesta să joace din nou din aceeași poziție. În acest caz,
arbitrul repune bilele în poziția din care s-a jucat lovitura. In cazul in care jucătorul ce a comis faultul are de introdus o
bila colorata, poate să joace altă lovitură (sa declare alta bila decat cea declarata la lovitura anterioara), respectiv
poate nominaliza altă bilă colorată ca bilă țintă. Daca este la bilele rosii, deasemenea, poate juca la o bila rosie
diferita de cea la care a jucat la lovitura anterioara.
IMPORTANT: Pragul de declarare a unui fault ca fiind "fault si ratare" in functie de numarul de puncte
disponibil pe masa:
1. In cazul in care numarul de puncte disponibile pe masa este mai mare decat diferenta de puncte dintre cei
doi jucatori, arbitrul poate aprecia un fault ca fiind "fault si ratare" in orice situatie in care considera ca bila putea fi
teoretic atinsa de jucatorul aflat la masa. In acest caz adversarul poate cere refacerea pozitiei dinaintea executarii
loviturii, poate cere ca jucatorul sa joace din nou din pozitia rezultata, sau sa aleaga sa joace el din pozitia rezultata.
NOTA: aprecierea arbitrului va tine cont si de capacitatea individuala a jucatorului, demonstrata pe parcursul jocului
sau din notorietatea acestuia, daca este cazul. In acest sens un arbitru poate aprecia pentru un jucator bun sau
foarte bun un fault ca fiind "cu ratare", insa pentru un jucator cu mai putina experienta, talent si iscusinta, doar fault.
2. In cazul in care dupa efectuarea loviturii diferenta de puncte dintre cei doi jucatori devine mai mare decat
numarul de puncte disponibile pe masa (inclusiv daca devine egala!), arbitrul NU VA DECLARA "fault si ratare"
ci doar "fault". In acest caz adversarul decide daca continua el sau jucatorul aflat la masa.
3. In cazul in care inainte de efectuarea loviturii diferenta de puncte dintre cei doi jucatori este mai mare
decat numarul de puncte disponibile pe masa si (cu jucatorul aflat in avantaj aflat la rand) de pe urma unui fault
diferenta de puncte devine mai mica decat numarul de puncte disponibile pe masa (jucatorul aflat in avantaj comite
fault), arbitrul NU VA DECLARA "fault si ratare" ci doar ratare.
NOTA: Din acest moment ne aflam in situatia "1", respectiv de la urmatoarea lovitura se porneste cu numar de
puncte disponibile pe masa mai mare decat diferenta dintre jucatori.

Free ball
Dacă, în urma unui fault, bila albă nu are traiectorie directă spre ambele margini ale niciuneia dintre bilele eligibile ca
bilă țintă, arbitrul anunță free ball. Totuși, nu se anunță free ball dacă traiectoria bilei albe spre cel puțin una dintre
bilele roșii este blocată numai de alte bile roșii.
Dacă arbitrul a anunțat free ball și adversarul jucătorului ce a comis faultul decide să joace din poziția rămasă, atunci
acesta poate nominaliza oricare dintre bilele colorate ca free ball. Bila astfel nominalizată:

 trebuie să fie prima bilă atinsă de bila albă, eventual simultan cu bila țintă
normală;
 poate fi introdusă legal în buzunar;
 dacă este introdusă în buzunar, valorează cât bila țintă normală în acea lovitură
(1 punct dacă mai există bile roșii pe masă, respectiv valoarea bilei colorate de
valoare minimă din acel moment de pe masă)
 dacă este introdusă în buzunar, este repoziționată pe punctul ei după lovitură
 situatia de free ball este singura care permite introducerea bilei fata de care
jucatorul se afla in snooker cu ajutorul bilei nominalizate sau dupa ce bila alba
o atinge pe cea nominalizata. In acest caz, daca bila fata de care jucatorul se
afla in snooker este introdusa, ea nu se repozitioneaza (in cazul in care este
una colorata), si daca se introduc atat bila nominalizata cat si cea fata de care
jucatorul era in snooker, se repozitioneaza doar cea nominalizata, acordandu-i-
se jucatorului punctele celei fata de care se afla in snooker (asadar nu este
fault, desi se introduc doua bile colorate, sau una colorata si una rosie).
 dupa oricare din situatiile descrise mai sus, jocul isi reia ordinea fireasca de la
care s-a deviat prin free ball, adica:
1. daca bila nominalizata a fost jucata si introdusa in locul unei bile rosii, jucatorul primeste 1 punct si la rand este o
bila colorata
2. daca bila nominalizata a fost jucata si introdusa in locul uneia colorate (nu mai sunt rosii pe masa), jucatorul
primeste punctele bilei colorate in locul careia s-a jucat bila nominalizata. Aceasta este repozitionata si la rand este
bila colorata cu valoarea cea mai mica. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care se introduce bila fata de care
jucatorul se afla in snooker (cu ajutorul sau dupa atingerea intai a bilei nominalizate). In cazul in care se
introducambele bile se repozitioneaza doar cea nominalizata.
Nu este permisă jucarea unui snooker în spatele bilei nominalizate ca free ball, adică plasarea bilei albe în așa fel
încât traiectoria directă spre oricare dintre potențialele bile țintă să fie blocată mai întâi de bila aleasă ca free ball,
decât dacă pe masă nu mai există decât bila roz, bila neagră și bila albă.

Scorul și încheierea jocului

La o lovitură legală, jucătorul primește un număr de puncte egal cu valoarea bilei (sau suma valorilor bilelor)
introduse în buzunar.
În cazul unui fault, jucătorul ce a comis faultul nu primește niciun punct pentru bilele introduse în acea lovitură, chiar
dacă unele dintre ele au fost introduse înaintea producerii faultului. În schimb, adversarul primește un număr de
puncte egal cu valoarea faultului.
Jocul se încheie, în mod normal, în următoarele situații:

 dacă unul dintre jucători cedează jocul. Jocul poate fi cedat numai de jucătorul
aflat la masă și numai dacă diferența de scor între jucători, în acel moment,
este mai mare decât numărul maxim de puncte ce poate fi obținut, teoretic, din
bilele aflate în acel moment pe masă (considerând că, după fiecare bilă roșie s-
ar juca bila neagră și că nu s-ar produce faulturi).
 dacă rămâne doar bila neagră pe masă (după introducerea legală a bilei roz),
diferența de punctaj între jucători este 8 puncte sau mai mare, iar jucătorul care conduce dorește încheierea jocului;

 dacă, rămânând doar bila neagră pe masă, aceasta este introdusă legal în
buzunar sau se comite un fault.
Dacă, la finalul jocului, este introdusă bila neagră sau se comite un fault încercându-se introducerea acesteia și
scorul devine egal în urma acestei lovituri, se procedează la un final la bila neagră: bila neagră se repune pe punctul
ei, bila albă se plasează în interiorul D-ului și se trage la sorți care dintre jucători să execute prima lovitură. Apoi
jucătorii lovesc pe rând, până ce bila neagră este introdusă în buzunar sau se comite un fault. În cazul unui meci la
care contează punctajele cumulate, finalul la bila neagră se joacă doar la ultimul joc al meciului, în caz de egalitate a
scorului cumulat.
Jocul se mai poate încheia:

 dacă unul dintre jucători este sancționat de trei ori consecutiv cu fault și
ratare din aceeași poziție și având cel puțin o bilă jucabilă direct (fără a fi
necesară o lovitură cu manta);
 dacă unul dintre jucători trage de timp la efectuarea unei lovituri sau are
conduită nesportivă, și continuă acest comportament după avertismentul din
partea arbitrului.
Dacă jocul ajunge într-o poziție „blocată”, din care nu mai progresează, arbitrul poate decide refacerea poziției inițiale
și rejucarea jocului de la scorul 0-0 și cu același jucător la deschidere.

SITUAȚII TRICKY:
I Arbitrul poate anunța „free ball” dacă, în urma unui fault, bila albă nu are traiectorie directă spre ambele margini ale
niciuneia dintre bilele eligibile ca bilă țintă.
În acest caz, dacă adversarul jucătorului ce a comis faultul decide să joace din poziția rămasă, atunci acesta poate
nominaliza oricare dintre bilele colorate ca free ball.

II Am citit cu atentie toata aceasta sectiune si am gasit intr-un singur post o relatare privitor la ce poti gresi daca ai
free ball si o legi de gard. Nu am gasit scris negru pe alb ( desi poate este evident pentru unii ) ce se intampla daca
eu beneficiez de un free bal, nominalizez de ex bila maro si dau cu alba pe langa ea ( o ratez )
Cazul 1: Alba intra in buzunar.
Cazul 2: Alba ramane pe masa fara sa atinga vreo alta bila ( jucatorul advers nu ramane in snooker )
Cazul 3: Alba atinge o rosie
Cazul 4: Alba atinge o alta bila colorata decat cea nominalizata ( maro )

R: Indiferent de culoarea nominalizată:

Caz 1: Fault 4 puncte, dacă a intrat în buzunar fără a atinge bila albastră, roz sau neagră, în prealabil;
Caz 2: Fault 4 puncte - nu ai atins o bilă obiect;
Caz 3: Nimic, jocul continuă mai departe cu adversarul la masă - bila free-ball înlocuiește o bilă roșie, deci o bilă roșie
reprezintă bila obiect în scenariul de față;
Caz 4: Depinde ce bilă colorată atingi - fault 4 puncte pentru galbenă sau verde (sau maro), 5 pentru albastră, 6
pentru roz și 7 pentru neagră. Aici e singurul caz unde variantele disponibile de fault variază în funcție de bila free-
ball nominalizată

III Freeball = "snookered after a foul" iar pozitia de snooker inseamna ca nu poti vedea ambele extremitati ale bilei
on. Deci daca NU vezi 1 mm din bila on, dupa un fault, atunci beneficiezi de freeball. Nu s-a schimbat absolut nimic la
regula pe care o stiai, se aplica la fel ca inainte.

IV In cazul in care se judeca acordarea jocului adversarului pentru ca tu comiti "ratare" de 3 ori atunci cand vezi "full
ball" dintr-o bila on, asta-i cu totul altceva. Prin "full ball" se va intelege "full center ball", adica pot atinge centrul bilei
on, nu trebuie sa vad neaparat "full diameter ball". Daca iti imaginezi o teava cu diametrul de 52,5 mm si la un capat
o bila on si la celalat bila Alba, asta inseamna o lovitura "full diameter ball".

V O sa acopar toate situatiile de fault:

1. Daca adversarul comite un fault, optiunile tale sunt : joci tu din pozitia ramasa sau il pui pe el sa joace din pozitia
ramasa.
2. Daca adversarul comite un fault si arbitrul anunta si freeball atunci: ai optiunile de mai sus si suplimentar poti alege
sa joci bila de freeball (dar nu ai voie sa iti lasi adversarul in snooker dupa bila pe care o nominalizezi ca freeball), dar
cand il rogi pe adversar sa joace din pozitia ramasa, el nu va beneficia de freeball.
3. Fault si Ratare ("foul and miss")
- conform regulamentului, miss= the striker has not made a good enough attempt to hit a ball on (deci este un pic
subiectiva treaba Razz )
- raspunsul la intrebarea ta este de fapt raspunsul la intrebarea : cand se anunta fault si ratare (caci numai atunci il
poti ruga pe adversar sa repete lovitura). Nu poti anunta ratare daca unul dintre jucatori are nevoie de snooker pentru
a castiga frame-ul sau daca, ca urmare a loviturii jucatorul de la masa intra in snookere.
exemple:
1. Pe masa 27 puncte. Diferenta de scor = 23. Jucatorul condus se afla la masa si rateaza bila galbena, dar nu atinge
bilele Albastru, Roz sau Negru >> fault de 4 puncte >> scorul va deveni atunci 27 diferenta cu 27 pe masa, deci se va
anunta ratare si adversarul il va putea pune sa repete lovitura.
2. Pe masa 27 puncte. Diferenta de scor = 23. Jucatorul condus rateaza bila galbena, dar atinge bila Albastra. Atunci
diferenta devine 28 cu 27 pe masa, deci va avea nevoie de snooker pentru a castiga. In aceasta situatie... se anunta
doar fault.

Raspunsul simplu : nu iti poti obliga adversarul sa repete lovitura daca acesta are nevoie de snooker pentru a castiga
frame-ul. Daca are nevoie de mai multe snookere, va trebui sa le realizeze consecutiv.

VI Deci.
Pe masa mai sunt doar ultimele 2 bile, cea roz si cea neagra.
Lovesc catre bila roz, o ating, ea nu intra in buzunar, insa intra alba.
Intrebare:
Faultul este de 4 pc intrucat a intrat alba in buzunar sau este de 6 pc pentu ca se considera ratata lovitura la roz,
chiar daca am atins roza?

R: Faultul este in aceste conditii de 6 puncte deoarece bila atinsa este rozul.Orice fault pana la bila maro, valoreaza 4
puncte iar de la bila albastra in sus faultul are valoarea corespunzatoare valorii bilei.
VII Regulamentul spune că atunci când doar bila neagră se mai află pe masă, jocul se va încheia dacă se va produce
un fault (de către oricine) sau evident dacă este introdusă regulamentar
- excepție face doar situația când prin fault sau introducere normală, scorul va deveni egal, caz în care se ajunge la
repoziționarea bilei negre; apoi se aplică regula menționată
Ca exemplu, un jucător este condus cu 9 puncte și a mai rămas doar bila neagră; "voie" nu știu dacă are să încerce
un snooker cu marginile buzunarului, dar sens sigur nu - presupunând că ar obține cele 7 puncte aferente unui fault,
jocul s-ar încheia conform regulii de mai jos, tot cu o înfrângere.

VIII Pentru ca intr-un asemena caz arbitrul sa anunte doar "Foul" faptul ca jucatorul a ales varianta cea mai usoara
(in opinia arbitrului) este o conditie necesara dar nu si suficienta.
Daca jucatorul a ratat cu mult bila on arbitrul va anunta "Foul and a miss" chiar daca jucatorul a ales varianta cea mai
usoara.
Pentru ca arbitrul sa anunte doar "Foul" jucatorul trebuie sa aleaga varianta cea mai usoara si sa faca un efort
suficient (in opinia arbitrului) pentru a atinge bila on (bila alba sa treaca suficient de aproape de bila on).
Daca in schimb jucatorul nu a ales varianta cea mai usoara arbitrul va anunta "Foul and a miss" chiar daca jucatorul
a ratat cu 1 mm bila on.
Bila alba trebuie in orice caz sa treaca de bila on (nu este suficient daca de exemplu aceasta se opreste la 1 mm de
bila on chiar daca jucatorul a ales varianta cea mai usoara).

IX Cand doar bila neagra mai este pe masa, la orice fault meciul se termina iar jucatorul care are mai multe puncte
castiga.
Exceptie de la aceasta regula este cazul in care dupa acest fault scorul este egal.
In acest caz bila neagra se repozitioneaza pe punctul ei, si se trage la sorti cine joaca cu bila alba din D.

X Singura situatie in care poti face snooker in spatele free ball-ului este atunci cand doar bila roz si bila neagra se
afla pe masa.