Sunteți pe pagina 1din 1

Varianta I VARIANTA III

1.1Notiunea de credit si functiile


Creditul reprezintă relația bănească între o persoana fizică sau juridică, numită
creditor, care acordă unei alte persoane, numită debitor, un împrumut în bani, în 3.1 Notiunea procedurii bugetare si subiectii
general cu o dobândă stabilită în funcție de riscul pe care și-l asumă creditorul sau
de reputația debitorului”.funcția distributivă, constă în mobilizarea resurselor
bănești disponibile la un moment dat în economie și redistribuirea lor prin Prin procedura bugetară se înțelege totalitatea actelor și operațiunilor cu caracter
acordarea de împrumuturi spre anumite ramuri, sectoare de activitate care au tehnic și normativ, realizate de organele speciale ale statului în scopul elaborării,
nevoie de fonduri de finanțare.b) funcția de transformare a economiilor în adoptării, executării și încheierii execuției bugetului public național.Conf. Art 3
investiții, prin care se concretizează una din legile obiective ale economiei de Legea 181, Procesul bugetar reprezintă consecutivitatea activităţilor de
piață, și anume realizarea echilibrului macroeconomic conform ecuației E = I, în elaborare, examinare, adoptare, executare şi raportare a bugetelor.
care E reprezintă economiile, iar I investițiile.c) funcția de emisiune
monetară. Urmare a consolidării ideii de credit bazat pe încrederea între
participanții la actul economic, a fost creată moneda fiduciara (cu valoare fictiva
SUBIECTII NU STIU!
întemeiata pe încredere), adică la biletele de banca, iar pe lîngă acestea
determinate de nevoile schimbului, au apărut o multitudine de alte instrumente de
tehnici de plata.
3.2 Repartizarea si principiile cheltuielilor statului

1.2 Continutul si cuprinsul bugetului public national


Bugetul de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de Repartizarea cheltuielilor în sistemul bugetar este îndreptat la soluționarea
finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor publice următoarelor probleme de baza:De a-i oferi statului și fiecărui organ al
centrale.Veniturile publice sunt mijloacele de constituire a fondurilor bănești ale administrației publice acel volum de mijloace bugetare, care să asigure
statului, constituite din venituri ordinare si extraordinareLegea 181. Articolul îndeplinirea de către aceste organe a funcțiilor care au fost puse în sarcina
28. Veniturile bugetare se formează din:impozite şi taxe;contribuţii de asigurări lor.Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului, ale organelor administrației
sociale de stat şi prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală;granturi publice care să corespundă sferelor lor de activitate. Principiile:Principiul
pentru susţinerea bugetului şi pentru proiectele finanţate din surse externe;alte reglementării uniforme (centralizate) care se exprima in stabilirea prin acte
venituri prevăzute de legislaţie. normative a bazelor comune care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de
VENITURI ORDINARE – sunt cele care se încasează cu regularitate (impozite diferite niveluri, ordinea de aprobarea a normativelor de defalcări, condiții de
directe si indirecte).VENITURI EXTRAORDINARE-la care statul apelează numai utilizarea mijloacelor bugetare împrumutate;Principiul echilibrării maximal
în cazuri excepționale și anume atunci cînd mijloacele bănești provenite din posibile a bugetului, care se înfăptuiește in condițiile unui deficit bugetar cronic
resursele curente nu acoperă integral cheltuielile bugetare(împrumuturi printr-un sistem de masuri special elaborate îndreptate la înlăturarea sau
interne/externe etc).Cheltuielile bugetare reprezintă modalitățile de repartizare și micșorarea acestui deficit;Principiul subordonării administrative, însemnătății
utilizare a fondurilor bănești bugetare în scopul satisfacerii necesității generale ale obiective și măsurilor finanțate. Din bugete se finanțează acțiunile care se
statului. În practica bugetară, cheltuielile bugetare se sintetizează într-o structură atribuie la competența fiecărui organ al administrației publice de nivel
economică după cum urmează: cheltuieli bugetare curente – de personal, material corespunzător;Principiul teritorialității trecerii în fond a veniturilor. Foarte
și servicii, subvenții, prime, etc.cheltuieli bugetare de capital, împrumuturi important mai ales la constituirea bugetelor locale.Principiul autonomiei
acordate,rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane. Autorităților Publice Locale la repartizarea unor venituri.

1.3 Etapele elaborarii bugetului de stat:1. Aprobarea documentului CBTM


2. Emiterea circularelor anuale privind elaborarea bugetelor 3. Elaborarea şi
prezentarea propunerilor /proiectelor de bugete4. Aprobarea limitelor
macro-bugetare pe termen mediu şi a modificărilor la legislaţie ce rezultă din
politica bugetar-fiscală5. Organizarea consultărilor privind
propunerile/proiectele de bugete 6. Întocmirea proiectelor legilor bugetare
anual. 7. Aprobarea proiectelor legilor bugetare anuale de către Guvern
8. Adoptarea legii bugetare anuale de către Parlament

Varianta II
2.1 Notiunile de buget, natura juridica, teoriile
Buget public naţional – sinteză a bugetelor constituite în cadrul sistemului
bugetar, cu excluderea transferurilor interbugetare.Sub aspect juridic, bugetul
reprezintă un act prin care sunt prevăzute si autorizate veniturile si cheltuielile
anuale ale statului.
Sub aspect economic, bugetul constă în desemnarea proceselor și tehnicilor de
mobilizare a resurselor bugetare, precum si de utilizare a acestora sub forma
cheltuielilor bugetare.

NATURA JURIDICĂ A BUGETULUI:1. Bugetul ca act administrativ-atat


veniturile cat si cheltuielile sunt simple evaluari de natura financiara realizate de
agentii administrativi2. Bugetul ca lege propriu-zisă-legea bugetului emană de la
puterea legislativa (în sens formal și reieșind din procedura de adoptare
reprezintă o lege)3. Bugetul privit atît ca act administrativ cît și ca lege-bugetul
este o lege în partile lui creatoare de dispoziții generale și act administrativ în
părtile creatoare de acte individuale și concrete4. Bugetul ca act de planificare
financiară-act de planificare financiară care odată aprobat , printr-o lege emisă
în acest scop, dobândeste natura juridică de lege.5. Bugetul ca plan financiar-
Principalul plan financiar cu caracter executoriu al statului sau principalul plan
financiar anual cu caracter operativ al statului.

TEORIILE:1 Teorie ca bugetul de stat e un act administrativ, atat veniturile cat si


cheltuielile sunt evaluari realizate de agenti administrativi.2 Teorie ca bugetul e
un act administrativ, e o decizie care emana de la puterea legislativa.3 Teorie ca
bugetul de stat e un act administrativ + legislativ, pentru ca bugetul e o lege in
partea creatoare de dispozitii generale si e un act administrativ in partea creatoare
de dispozitii individuale.4 Teorie ca bugetul are natura juridica de lege.5 Teorie
ca bugetul e un plan financiar.

2.1 Mijloacele obţinute din împrumuturile interne vor fi utilizate pentru:a)


sprijinirea dezvoltării economiei ţării şi activităţii investiţionale; b) promovarea
exporturilor; c) crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale
şi ecologice în ţară; d) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi ale altor
situaţii excepţionale; e)rambursarea anticipată, rambursarea, refinanţarea şi
restructurarea obligaţiilor existente şi a garanţiilor; f) finanţarea deficitului
bugetar şi acoperirea necesităţilor decalajului temporar de casă al bugetului de
stat.

Se conturează două direcţii principale de folosire a resurselor provenite din


creditele externe şi anume: acoperirea unor nevoi de consum sau 2. realizarea
unor obiective de investiţii.

Cea mai bună utilizare a împrumuturilor externe este aceea care contribuie la
susţinerea unor rate de creştere economică ridicate şi stabile şi, în acelaşi timp,
generarea în viitor a unor fluxuri de resurse externe reale şi suficiente pentru
asigurarea serviciului datoriei publice externe a ţării. Folosirea acestor resurse
pentru finanţarea consumului, acoperirea deficitului bugetar duce la scăderea
performanţelor economice ale respectivei ţări atît în prezent cât şi în viitor
deoarece, deşi banii nu au fost folosiţi pentru crearea unei valori, aceştia vor trebui
rambursaţi împreună cu dobânzile aferente de generaţiile viitoare.

3.2Etapele executarii bugetului de stat Executarea bugetară constă în


realizarea veniturilor la termenele și în cuantumul prevăzut și efectuarea
cheltuielilor conform destinației prevăzute (înfăptuirea concretă a previziunilor
aprobate de Parlament.Etapele:REPARIZAREA TRIMESTRIALĂ A
VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR/EXECUȚIA DE CASA A
BUGETULUI/REALIZAREA PĂRȚII DE VENITURI A
BUGETULUI/EFECTUAREA PĂRȚII DE CHELTUIELI A BUGETULUI