Ginecologie 1-7

1. Principiile de organizare a serviciului obstetrical din Rep MD,

deservirea gravidelor , parturientelor , si lauzelor Rep MD

Internarea gravidelor in mod planificat se efectuiaza primar medicul de familie si

obstetricianul -ginecolog de sector, tratament in spitalul raional, la necesitate spitalul
republican. Alti medici timp de 3 ori in timpul nasterii o data in trimestru se viziteaza :
stomatologul , ORListul .etc.

In functie de termenul de gestatie, starea gravidei si nou nascutului se cuprind

urmatoarele nivele de risc:
Nivel1- (Raional) risc mic si nastere fiziologica 38-41 saptamini , masa 2500g sala de
nastere simpla
Nivel2 - ( Centre Raionale mari , Balti , Edinet, Chisinau) risc moderat nastere 32-37
saptamini masa 2000-2500g , sectie de primirea a nasterilor , sectie de patologie a
sarcinii, sectie de terapie intensiva
Nivel3 - (doar Municipiul Chisinau ) asistenta medicala cu risc majorat de nastere 28-
32 saptamini, masa m mica de 1500g , sectie de patologie , sistem de transportare in
utero , servicii perinatologice regionalizate

2. Organele genitale interne si externe .Structura macroscopica

1)Organele genitale interne feminine:vaginul,uterul,trompele uterine,ovarele

2)organele genitale feminine externe:vulva alcatuita din: muntele lui venus, labiile
mari/mici,clitorisul-himenul,bulbii vaginului vestibulari ,glandele anexe ale vulvei, perineul

3. Diagnosticul Sarcinii . Determinarea termenului de sarcina dupa diferite

criterii
Semnele prezumtive ale sarcinii: amenoree, manifestari functionale si modificari
neurovegetative, semne locale - modificari la nivelul sinilor( furnicaturi) si organelor genitale ,
pigmentarea tegumentelor, musculite in fata ochilor , lesin
Durata normalaă a sarcinei – intervalul de timp de la fecundatție paâ naă la nasț tere – 280
zile sau 40 saă pt.
Nasț tere prematuraă – paâ naă la 37 saă pt.
Nasț tere prelungitaă – 40 – 41 saă pt.
Nasț tere supramaturataă – dupaă 41 saă pt.

Aprecierea vaâ rstei sarcinii sț i data probabilaă a nasț terii dupaă :

- Coitul fecundat – se scad 14 zile din 280 de zile pt a constata durata medie a sarcinii
din momentul conceptiei.
- Data ultimei menstruatii – se adauga 7 zile la prima zi a ultimei menstruatii, sț i se
scad 3 luni calendaristice.
- Miscarile active ale fatului – sunt percepute de primigeste la 20 sapt., de multigeste
la 18 saă pt.
- prima adresare la medic si luarea in evidenta a gravidelor
- Maă surarile obstetriciale – masurarea volumului uterului, circumferintei
abdominale, dimensiunile craniului fatului.
- USG – cu caâ t este mai mic termenul de gestatie cu atit este mai veridica vaâ rsta
sarcinii.
4. Perioadele nasterii si fortele de nastere

Nasterea- procesul de expulzie a fatului si anexelor sale in medie peste 10 luni obstetricale ( 9 luni
calendaristice)

Fortele de nastere:
1) contractiile uterine se repeta periodic la un interval de timp
2) contractii ritmice ale muschilor ambodminali care se asociaza cu scremete
Perioadele de nastere: dilatatie, expulzie, delivrenta.
Dilatarea: 8-12 ore la primipare, pina la 6 ore la multipare.
Se monitorizeaza pulsul,TA, respiratia, temperature,intensitatea durerilor contractiilor
parturientei.lichidul meconeal
Copil-bataile 110-160 odata la jumatate de ora dilatarea pina la 10 cm -- viteza 1 cm pe ora
---tact vaginal o data la 4 ore
Expulzia:pina la 2 ore.*Se duce evidenta activa a asupra activitatatii cardiac a fatului (BCF)
dupa fiecare contractie.*Monitorizarea ritmicitatii si intensitatea contractiilor uterine si a
scremetelor.*Evidenta starii generale a parturientei:TA,puls,respiratie,diureza,comportament
general.*Evidenta tesutului pelvi-perineal,la necesitate-perineotomie.---clampam si taiem
cordonul ombelical
Delivrenta:15-30 minute, nu trebuie sa depaseasca 60 minute.*Activa-tractia controlata a
cordonului ombilical.*Pasiva-asteptarea,fara implicare in dezlipirea placentei.

5. Durata nasterii pe perioade la primipare si la multipare.

Perioadele:dilatatie, expulzie, delivrenta.

Dilatarea: 8-12 ore la primipare se dilata la inceput orificiul intern al canalului cervical apoi
extern ; iar la multipare pina la 6 ore are loc dilatarea simultan .
Se monitorizeaza pulsul,TA, respiratia, temperature,intensitatea durerilor contractiilor
parturientei.lichidul meconeal
Copil-bataile 110-160 odata la jumatate de ora dilatarea pina la 10 cm -- viteza 1 cm pe ora
---tact vaginal o data la 4 ore
Expulzia: survine cind are loc dilatarea completa 10 cm ; pina la 2 ore.creste intensitatea
contractiilor si se ingroasa peretii colului uterin *Se duce evidenta activa a asupra activitatatii
cardiac a fatului (BCF) dupa fiecare contractie.*Monitorizarea ritmicitatii si intensitatea
contractiilor uterine si a scremetelor.*Evidenta starii generale a
parturientei:TA,puls,respiratie,diureza,comportament general.*Evidenta tesutului pelvi-
perineal,la necesitate-perineotomie.---clampam si taiem cordonul ombelical
Delivrenta:15-30 minute, nu trebuie sa depaseasca 60 minute.*Activa-tractia controlata a
cordonului ombilical.*Pasiva-asteptarea,fara implicare in dezlipirea placentei.

6. Diagnosticul debutului de travaliu

Semnele de nastere: eliminarea din vagin a unui lichid viscos secretat de glandele colului uterin -
mucus gelatinos; partea prezentata a fatului coboara , femeia mai usor respira; la sfirsitul sarcinii
femeia percepe contractiile uterine preliminar sub forma de tractiune in regiunea sacrala si in partea
inferioara a abdomentului; inainte de nastere se semnaleaza o scadere de greutate provocata de
eliminarea mai intensa a apei din organism.
Inceputul nasterii se socoate aparitia contractiilor regulate ale musculaturii uterine o data la 10
minute .
-coborirea fundului uterului
-urinare mai frecventa
-dureri in spate
-scurgeri vaginale mai abundente
-contractii uterine mai dese 2 contractii in 10 min dilatarea uterului de la 3 mmm
-ruperea apelor

7. Perioada I a nasterii.Conduita acestei perioade.

Perioada de dilatatie incepe odata cu primele contractii uterine regulate si se termina cu
deschiderea completa a colului uterin(10cm).Stergerea si dilatarea orificiului extern se produc
sub actiunea contractiilor uterine, 8-12 ore la primipare se dilata la inceput orificiul intern al
canalului cervical apoi extern ; iar la multipare pina la 6 ore are loc dilatarea simultan .
Se monitorizeaza pulsul,TA, respiratia, temperature,intensitatea durerilor contractiilor
parturientei.lichidul meconeal
Copil-bataile 110-160 odata la jumatate de ora dilatarea viteza 1 cm pe ora ---tact vaginal
o data la 4 ore
Conduita :
1)evidenta activa asupra activitatii de nastere
2)evidenta activa asupra batailor cordului fetal
3)evidenta asupra dilatarii colului uterin(se recurege la tuseul vaginal)
4)monitorizarea lichidului amniotic
5)evidenta activa asupra starii generale a parturientei :T/A ;PS ;emisia de urina/ora,numarul de
respiratii/minut

8)Nasterea.Perioada a 2-a a nasterii.Conduita

Perioada de expulzie · Expulzia fătului începe după dilatarea completă a colului uterin. Presiunea
intrauterină devine maximă, din cauza asocierii contracțiilor uterine și mușchilor presei abdominale,
diafragmei, trunchiului, membrelor (scremete). · Expulzia are loc loc în 2 faze: - prima: coborârea și rotația
fătului - a doua: expulzia propriu-zisă. · Scremetele sunt al doilea component al forțelor de expulzie. Apar
reflector la excitația elementelor nervoase din col. · Nivele de angajare a capului: - cap fixat la strâmtoarea
superioară a bazinului mic - cap angajat cu segmentul mic în strâmtoarea superioară a bazinului mic - cap
angajat cu segmentul mare în strâmtoarea superioară a bazinului mic - cap angajat în planul larg al cavității
bazinului mic - cap angajat în planul îngust al excavației bazinului mic - cap angajat la ieșirea din bazinul mic
(căpușor pe planșeul pelvi-perineal). · Capul fătului matur: partea facială este relativ mică, oasele fiind bine
unite între ele, partea cranială este formată din oase unite prin suturi (membrane fibroase). În locurile de
unire a suturilor sunt fontanele (porțiuni de țesut conjunctiv). · Craniul fetal este format din 2 oase frontale,
2 parietale, 2 temporale, câte 1 occipital, sfenoidal și etmoidal. · Suturi importante: sagitală (între
parietale), frontală (între frontale), coronară (între frontale și parietale), lambdoidală sau occipito-parietală
(unește osul occipital cu oasele parietale). · Fontanele: mare (anterioară, romboidală, se află în loc de unire
a suturilor sagitală, frontală și coronară), mică (posterioară, triunghiulară, excavație mică în care se întâlnesc
suturile sagitală și lamboidală). · Dimensiunile capului: - diametru drept (antero-posterior, fronto-occipital):
12 cm (de la glabelă la protuberanța occipitală) - oblic mare (mento-occipital): 13 cm (de la vârful bărbiei la
protuberanța occipitală) - oblic mic (suboccipito-bregmatic): 9,5 cm (de la fosa suboccipitală la unghiul
anterior al fontanelei mari) - oblic mijlociu (suboccipito-frontal): 10 cm (de la fosa suboccipitală la limita
părții pieloase a frunții) - vertical (submento-bregmatic): 10 cm (de la vârful regiunii parietale la regiunea
sublinguală) - transversal mare (biparietal): 9,5 cm (între 2 regiuni parietale) - transversal mic (bitemporal): 8
cm (între fosetele temporale) · Dimensiunile trunchiului - diametru transversal al centurii scapulare
(biacromial): 12 cm (dintre umeri) - transversal fesier (bitrohanteric): 9 cm Biomecanismul nașterii ·
Reprezintă totalitatea mișcărilor pe care le efectuează fătul la trecerea lui prin canalul de naștere în travaliu.
· Fătul are forma ovoidă, capul îndoit, partea mai largă (pelviană) este așezată la fundul uterului, iar partea
mai îngustă (occipitală) este îndreptată spre intrarea în bazinul mic. Biomecanismul în varietatea anterioară
a prezentației occipitale este compus din 4 timpi: · Timpul 1 este flexiunea capului fătului sau rotația lui în
jurul axei transversale. Flexiunea capului este rezultatul intrării lui în bazin și înaintării prin canalul de
naștere. După flexie, capul își micșorează considerabil diametrele cu care va trece prin bazin cu
circumferința ce va corespunde diametrului oblic mic (9,5 cm), în locul diametrului occipito-frontal (12 cm)
cu care capul a fost aplicat la intrarea în bazin la începutul nașterii. · Timpul 2 constituie coborârea și rotație
internă a capului cu occipitul înainte. Constă în coborârea din bazinul mare în cel mic, prin excavația pelvină.
Deosebim repere: conjugata anatomică (11 cm), conjugata vera (10,5 cm), conjugata diagonală (12,5 cm). ·
Timpul 3 este deflexiunea și degajarea căpușorului. Sub acțiunea efortului expulziv al contracțiilor uterine și
al mușchilor abdominală, fătul se îndreaptă în jos pe canalul de naștere, iar mușchiul planșeului
pelvioperineal opune o rezistență înaintării capului în această direcție, și îl abate înainte, datorită cărui fapt
sub acțiunea acestor două forțe capul efectuează o deflexiune. Se finisează cu nașterea completă a
căpușorului. · Timpul 4 este rotația internă a umerilor și cea externă a capului. După nașterea centurii
scapulare, celelalte părți se nasc fără piedici, căci corpul este mai puțin voluminos în comparație cu capul și
centura

9.Conduita perioadei a 3 a nasterii

Perioada de delivrenta: dezlipirea si degajarea placentei si anexelor ei.

Conduita activa: cu o maâ naă se trage cordonul ombilical, cu cealalta se fixeaza uterul deasupra
simfizei pubiene. Aceasta tractie se efectueaza la 2-3-5min dupaă expulzia fatului, precedata de
injectarea preventiva a Oxitocinei-10UA, i/m.
Conduita pasiva: dezlipirea fiziologica a placentei, faera implicarea medicului. Se
monitorizeaza semnele de dezlipire a placentei: tumefierea deasupra simfizei, alungirea
cordonului ombilical, senzatii de scremete...

10)Complicatiile perioadei a 3-a nasterii

In cazul cind placenta cu membranele amniotice nu s-a dezlipit timp de 40 de min-1 ora –se recurge la
dezlipirea ei manuala.Pierderea fiziologica de singe in nastere constituie pina la 300-400ml.Hemoragia de
frontiera se considera pierderea de la 400ml pina la 500ml,iar pierderea de singe egala cu 500ml si mai mult
in nastere se numeste hemoragie patologica.

In perioada de delivrenta a placentei este necesara evidenta activa asupra starii generale a
parturientei :acuze ;T/A,PS,respiratie,diureza.

Cind placenta cu membranele fetale nu s-au dezlipit,dar decolarea s-a produs incomplet,se recurge la
procedeul manual de rasucire a placentei si anexelor pe axa.

11)Ingrijirea nou-nascutului.Prima tualeta a nou-nascutului]

Nou-nascut este numit copilul indata dupa nasterea sa si pe parcursul la 4 saptamini.

sol.Albucida 30% – se picura in ochi si vagin

- Tetraciclina
 - Penicilina
- Se taie cordonul 2-3 cm de la ombilic
- Se sterge cu prosop steril
- Dupa 2 ore se spala in baita

Bebelusii au nevoie de o igiena riguroasa deoarece sistemul lor imunitar nu este inca
pregatit sa faca fata "agresiunilor" microbilor din mediul inconjurator. Pielea este
"poarta de intrare" pentru un numar mare de microbi insa putem preveni infectiile
mentinand pielea curata si fara iritatii sau alte eroziuni.
Nou nascutul are nevoie zilnic de cel putin o baie (seara) si de o toaleta riguroasa
dimineata (se curata ochii, nasul, gura si urechile, asa cum si noi adultii avem acest
ritual cand ne trezim). Prima baie a nou nascutului, dupa ce a ajuns acasa din
maternitate, trebuie facuta chiar in ziua externarii, chiar daca inca nu s-a detasat bontul
ombilical. Pana cand acesta se detaseaza, e de preferat sa nu tineti copilul in apa mai
mult de cateva minute.
Desi exista unele opinii conform carora trebuie asteptata detasarea bontului ombilical,
recomand ferm mamicilor sa isi spele bebelusii inca din prima zi acasa. Dupa
finalizarea baitei, bontul ombilical se curata.
Pentru baita va trebui sa folositi sapunuri sau sampoane speciale pentru nou nascut
(cu pH neutru, delicate). Temperatura in camera de baie trebuie sa fie de aproximativ
27 - 28°C, adica cu 2 - 3 grade mai crescuta fata de cea obisnuita din camera iar
temperatura apei de baie 37 - 38°C.
Dupa baita, la fel si la toaleta de dimineata, se face toaleta oculara, nazala, a gurii si a
urechilor.
Toaleta oculara se face cu comprese sterile si ser fiziologic : se sterge ochiul dinspre
coltul extern spre coltul intern cu comprese sterile umezite cu ser fiziologic; Daca
observati o secretie conjunctivala persistenta de culoare galbena sau galben-verzuie,
consultati medicul neonatolog sau pediatru.
Toaleta nazala se face cu ser fiziologic ce se picura in fiecare nara si apoi se curata
secretiile cu cate un betisor cu opritor care se introduce delicat doar la nivelul narilor si
se rasuceste pentru a "agata" secretiile. Se aspira secretiile cu pompita de cauciuc
(sub forma de para) numai daca acestea sunt in cantitate mare iar nou nascutul are
dificultati de a se alimenta sau respira pe gura, nu de rutina ! Poate stranuta sau tusi
ca sa "curete" nasul, nu neaparat ca semn de raceala.
Toaleta gurii se face prin stergere cel putin odata pe zi cu glicerina (simpla, nu
boraxata) pusa pe o compresa sterila cu care se sterg gingiile, limba si partea interna a
obrajorilor.
Toaleta bontului ombilical se face cu comprese sterile si alcool de 70° care are rolul
de a dezinfecta si deshidrata acel tesut in curs de mumificare. Infectiile bontului
ombilical apar doar daca nu se face o toaleta riguroasa a acestuia. Trebuie sa stiti ca
va trebui sa continuati sa curatati zona ombilicala inca 3 - 4 zile dupa caderea bontului
ombilical, pana cand zona ramane curata.
12)Aprecerea nou-nascutului dupa scorul Apgar :
Starea nou – nascutului se apreciaza dupa scorul Apgar in primul minut si peste 5 min dupa
nastere, conform celor mai importante forme clinice: ritmul cardiac, activitatea respiratorie ,
excitabilitatea reflexa,tonusul muscular, culoarea pielii. Fiecare sim clinic se noteaza cu 0,12
puncte. Nou-nascutii sanatosi primesc 7-10 puncte, copiii nascuti in asfexie usoara 5-6 puncte,
in asfexie medie 4-5 puncte si in asfexie grava – sub 4 puncte. Nounascutii in moarte clinica au
nota 0.

13)Ce include profilaxia gonoblenoreei la nou-nascuti.

Profilaxia gonoblenoreei nou-nascutilor este inclusa in toaleta nou-nascutilor . Se utilizeaza

sol. 30% albucid (sulfat-natriu) . Postnatal, se inlatura sebumul si lichidele din regiunea
ochilor, iar apoi cu ajutorul unei pipete sterile se picura o picatura de albucid in sacul
conjunctival. Fetitelor li se picura albucid si in zona organelor genitale externe. Peste 2 ore
procedura se repeta.

14)Cauzele hemoragiilor din fanta genitală la termeni precoci de sarcina.

- Avort spontan (aberatii crm, cauze endocrine – insuficienta secretiei de progesteron,
scaă derea sau absenta recept la niv uterin, cauze imunologice – sindr. Antifosfolipidic,
insuficienta istmico cervicala, anomalii de dezvoltare a organelor genitale etc.)
- Sarcinaă ectopicaă
- Sarcinaă stagnataă îân evolutie;
- Patologia benignaă a colului uterin
- Cancere sț i traumatisme

15.Cauzele hemoragiei in termenii tardivi de sarcina

Cand cervixul incepe sa se relaxeze pregatindu-se pentru nastere, mucusul care astupa
deschiderea cervixului este indepartat. Cand are loc acest proces, vei observa o scurgere care
poate semana la culoare cu sangele. Este un proces normal care poate avea loc cu o saptamana
sau doua inainte de nastere.
Aceasta scurgere care are loc aproape de nastere nu este un motiv de ingrijorare, insa altele
pot fi:
Avort_..Sangerarea vaginala este principalul avortul spontan">semn de avort.
Nastere prematura.._Sangerarile din trimestru doi sau trei pot fi un semn de nastere
prematura, in special cand sunt insotite de contractii regulate, durere surda de spate sau
presiune pelviana.
Probleme la nivelul cervixului._O infectie, un cervix inflamat sau anumite excrescente pe
cervix pot provoca sangerari vaginale.

Hemoragiile din a doua jumatate a sarcinii

=Insertia joasa a placentei (placenta praevia) constituie cauza cea mai frecventa a
hemoragiilor tardive in sarcina. –implantarea totala sau partiala a placentei la nivel inferior
acoperind orificiul intern E –cezariana chiuretaj,endometrite,operatii reconstructive pe uter
-hemoragie brusc noaptea indolor singe rosu se coaguleaza rapid
T-interv chirurgicala cezariana la termen mare
=Decolarea prematura de placenta normal inserata cu hematom retroplacentar apare mai
frecvent la bolnave cu disgravidie tardiva (hipertensiune arteriala, traume , gemeni ,patologii
de coagulare , mai mult de 2 kg de lichid amniotic proteinurie, edeme), uneori dupa
traumatisme.
Durere pronuntata continua nu are pauza intre contractii- daca nu s-a scurs lichidul nu avem
singe ---daca s-a scurs avem
Metroragia se instaleaza progresiv.Sangele expulzat are culoare inchisa-negricioasa.Durerile
sunt moderate, necaracteristice.
=Ruptura uterina este favorizata de cicatricile uterine, distociile de col si de bazin.
17.Tactica medicala in acces de eclampsieInclude eliberarea cailor respiratorii,stoparea
convulsiilor,controlul adecvat al TA,aprecierea situatiei obstertricale,inducerea nasterii.In
scopul stoparii convulsiilor si prevenirii aparitiei altor convulsii se administreaza sol. MgS
25%-20,0 si sol.NaCl 0,9%-20,0 i.v in get si sol. Diazepam 20 mg i.v,solicitarea serviciului de
urgenta

18.Tactica stomatologului in caz de convulsii...eclampsie

De sus in jos convulsii generalizate-
Ca prim ajutor se recomanda introducerea intre dintii bolnavei a unei cozi de lingura (de
preferinta din lemn), infasurata in tifon. Apoi gravida va fi asezata intr-o camera intunecoasa
si linistita fiind supravegheata indeaproape. Uneori accesele de eclampsie pot provoca
moartea fatului. De aceea gravida eclamptica trebuie internata in spital. Pentru prevenirea
eclampsiei, tulburarile sarcinii trebuie depistate si tratate de la inceput. Sunt utile si regulile
de igiena recomandate in continuare.

19)Hormonii sexuali femenini

LH - este hormonul luteinizant secretat de hipofiza. El provoaca la femeie ovulatia si mentine
operational corpul galben . La barbat , LH stimuleaza producerea de testosteron de catre
testicule.
FSH - acest hormon foliculo – stimulant este secretat de hipofiza.La femeie el determina
maturarea foliculilor in prima faza a ciclului menstrual.La barbat , el activeaza producerea
spermatozoizilor de catre testicule .
ESTROGENI - hormoni ovarieni secretati de celulele foliculare .Cel mai important este
estradionul .Acesti hormoni favorizeaza aparitia cacarcterelor sexuale secundare la
pubertate .Ei controleaza la ciclu ingrosarea endometrului
PROGESTERON - acest hormon ovarian produs de corpul galben este foarte important ,
deoarece el permite pastrarea mucoasei uterine pana la sfarsitul ciclului si pe perioada sarcini
.
TESTOSTERONUL - acest hormon masculin este produs de testicule. El activeaza producerea
de spermatozoizi si favorizeaza aparitia caracterelor sexuale secundare la pubertate .
20) Fazele ciclului menstrual la nivelul ovarian si la nivelul uterin.
Durata medie a unui ciclu menstrual este de 28 zile, cu variante ale normalului cuprinse intre
21 - 35 zile. Pe parcursul unui ciclu menstrual se produc modificari hormonale, modificari la
nivel ovarian si la nivel uterin. Fazele:
- faza foliculara;
- faza ovulatorie;
- faza luteala;
- faza menstruala.
I. Faza folicularaPresupune cresterea la nivelul ovarului a unui grup de foliculi. Procesul de
dezvoltare se desfasoara sub actiunea combinata a FSH (hormon foliculo- stimulant), LH
(hormon luteinizant) si a hormonilor estrogeni. Are ca rezultat selectarea dintre acestia a unui
folicul dominant.
II. Faza ovulatorieOvulatia reprezinta maturarea si eliberarea ovocitului de catre foliculul
dominant sub actiunea LH (hormon luteinizant) care atinge in aceasta perioada un varf al
intensitatii. Ovocitul va fi captat de catre trompa uterina.
III. Faza lutealaFoliculul dominant rupt (ramas in urma ovulatiei) va forma corpul galben,
importanta sursa de progesteron. Durata de viata a corpului galben este de 14 zile.
In absenta implantarii embrionului la nivel endometrial (deci a unei viitoare sarcini), corpul
galben sufera un proces de degenerare si va forma corpul alb (apare pe suprafata ovarului ca o
cicatrice, certificand prezenta ovulatiei in ciclul respectiv).
Daca embrionul se implanteaza acesta va emite semnale care vor pastra corpul galben in viata,
fiind sursa importanta de progesteron pana la formarea placentei si contribuind la mentinerea
sarcinii.
22. Planificarea familială. Indicele Pearl. Eficacitatea de facto și cea teoretică a metodelor.
Planificarea familiala inseamna alegerea momentului potrivit de a avea copii precum si numarul optim de
copii pe care partenerii si-i doresc.

Planificarea familiala se refera la urmatoarele aspecte:

1. Modalitatea de evitare a unei sarcini nedorite;
2. Modul de a avea o sarcina la un moment dorit;
3. Reglarea intervalului dintre nasteri;
4. Prezervarea fertilitatii;
5. Evitarea sarcinilor cu risc pentru mama si copil;
6. Cresterea starii de bine individual si social;
7. Armonia in cuplu;
8. Depistarea si tratarea bolilor cu transmitere sexuala.

Eficacitate.Indicele Pearl
Câte femei reușesc să preîntîmpine o sarcină nedorită (Ex: 99% femei utilizatoare
de DIU reușesc să preîntîmpine o sarcină nedorită)
Nici o metodă nu este 100% efectivă

IndicelePearl-numit după biologul americanRaymond Pearl(1879-1940), este un

indice ce apreciază eficiența metodei de contracepție dată pe o scară de la 0 la
100, unde scorul cel mai mic este cel mai bun.
 Ex: 0,5 –0,9 sarcini nedorite la 100 femei utilizatoare de DIU într-un an)

23. Clasificarea metodelor de contracepție Criterii: eficacitate, reversibilitate,

mecanism de acțiune.

I. CONTRACEPŢIA HORMONALĂ
Contraceptive orale combinate (COC)
Sunt preparate de estrogen şi progesteron sintetic cu o eficacitate crescută în evitarea sarcinii.
Există două tipuri de COC:
a) monofazice – o concentraţie fixă de hormoni estrogeni şi progesteroni pe tot parcursul ciclului.
b) multifazice – două (bifazice) sau trei (trifazice) cu concentraţii diferite de estrogeni şi
progesteroni pe parcursul unui ciclu.
COC sunt disponibile sub formă de folie cu 21 sau 28 de pilule.
Mecanismul de acţiune: efectul contraceptiv al COC este datorat în principal inhibării ovulaţiei;
Ele determină, de asemenea, modificarea consistenţei mucusului cervical ce se constituie într-un
obstacol în calea pătrunderii speratozoizilor în cavitatea uterină şi trompele uterine.
Pilule numai cu progestageni (PNP)
Conţin doar progestagen, într-o doză mai mică decât COC. Eficacitatea PNP este
similară cu cea a pilulelor combinate dacă sunt administrate corect.
Mecanismul de acţiune: PNP produce modificări ale mucusului cervical,
devenind vâscos si redus cantitativ, inhibând penetarea spermatozoizilor.
Progestagenii acţionează la nivelul hipotalamusului şi al hipofizei şi suprim ă
vârful de descărcare a LH care este responsabil de producerea ovulaţiei. În cel
puţin jumătate de cicluri nu se produce ovulaţie.
Contraceptive injectabile numai cu progestagen (INP)
Sunt compuse din hormoni steroizi sintetici care se aseamănă cu hormonul
feminin progesteron. Preparatul se eliberează progresiv de la locul injecţiei
intramusculare în curentul sangvin. O singură injecţie oferă un efect
contraceptiv sigur şi foarte eficient pe o perioadă de două-trei luni.
Mecanismul de acţiune este acelaşi ca şi în cazul contraceptivelor orale numai
cu progesteron.
Contraceptive injectabile combinate (CIC)
CIC conţin un estrogen cu acţiune scurtă şi un progestagen cu acţiune lungă.
Preparatul este eliberat lent la locul injecţiei timp de 28 de zile. În fiecare lun ă
se administrează o injecţie.
Mecanismul de acţiune – suprimarea ovulaţiei şi modificări ale mucusului
cervical, devenind vâscos şi redus cantitativ.
Implantul subdermic
Inelul vaginal Este un inel mic, flexibil, transparent ce conţine 2 hormoni:
estrogen (etinilestraniol) siprogesteron (etonogestrel). Hormonii sunt absorbi ţi
prin peretele vaginal direct în circulaţia sanguină. Inelul ontraceptiv este
păstrat în vagin timp de 3 săptămâni fiind îndepărtat în cea de-a patra
săptămână, perioada în care femeia va avea sângerarea vaginală lunară.
II. DISPOZITIVE INTRAUTERINE
Este o metodă sigură şi eficientă de contracepţie, constând într-un dispozitiv
flexibil care se introduce în cavitatea uterină unde acţionează ca şi
contraceptiv prin mai multe mecanisme,
în funcţie de tipul de dispozitiv utilizat.
Există trei tipuri:
1. Cu eliberare de cupru, inhiba migrarea spermatozoizilor în tractul genital
superior al femeii, inhibă transportul ovulului, inhibă fertilizarea.
2. Cu eliberare de progestativ (levonorgestrel), în plus faţă de mecanismele
menţionate mai sus, determină şi modificări ale cantităţii şi vâscozit ăţii
mucusului cervical, inhibând penetrarea spermatozoizilor în cavitatea
uterină.
3. Inerte (nemedicamentoase).
III. METODE CHIRURGICALE
Sterilizarea chirurgicală feminină şi masculină (ligatura tubar ă, vasectomia)
sunt metodele de contracepţie cele mai eficiente, disponibile femeilor şi
bărbaţilor care nu mai doresc copii.
Tehnicile de sterilizare blochează fie ductele spermatice (vasele deferente), fie
trompele uterine, făcând imposibil contactul spermatozoizilor cu ovulele.
IV. METODE DE BARIERĂ
1. Prezervativul este o membrană din latex destinată să acopere penisul în
erecţie. El colectează lichidul spermatic şi acţionează ca o barieră ce
împiedică intrarea spermatozoizilor în vagin. Reprezintă o metodă de
protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.
2. Diafragma este o membrană de cauciuc în formă de cupolă, cu o margine
flexibilă ce acoperă colul uterin. Înaintea inserţiei, în interiorul cupolei se
pune crema sau gel spermicid. Efectul contraceptiv al diafragmei
depinde, pe de o parte de acţiunea ca o barieră între lichidul spermatic şi
colul uterin, iar pe de altă parte de funcţia diafragmei ca suport pentru
spermicid. Nu protejează împotriva bolilor cu transmitere sexual ă.
3. Spermicidele sunt substanţe chimice care inactivează şi distrug
spermatozoizii. Suportul spermicidelor poate fi reprezentat de creme,
 geluri, ovule, tablete sau spume. Au eficienta contraceptivă mică; au
eficienta sporită când se utilizează împreună cu o altă metodă de barieră.
Nu asigură protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexual ă.
V. METODE NATURALE
• Coitus interruptus;
• Metoda calendarului;
• Metoda simptotermală;
• Metoda mucusului cervical;
• Metoda temperaturii bazale;
• Abstinenţa periodică reprezintă o metodă contraceptivă care
interpune o barieră temporală între spermatozoid şi ovul, prin evitarea
contactului sexual în timpul fazei fertile a ciclului menstrual.
VI. CONTRACEPŢIA DE URGENŢĂ
Este o metodă de contracepţie care se foloseşte în situaţii de urgenţă pentru a
preveni o sarcină nedorită în urma unui contact sexual neprotejat.
Pentru contracepţia de urgenţă pot fi folosite urm ătoarele metode:
• Pilule contraceptive de urgenţă reprezintă contraceptive combinate
estroprogestative şi contraceptive pe bază de progestageni; trebuie
administrate în primele 3 zile după contactul sexual neprotejat;
• DIU cu cupru poate fi utilizat în primele 5 zile după contact sexual
neprotejat.

24. Metodele hormonale de contracepție.

În funcție de componeța și utilizarea lor se clasifică în:
contraceptive ce contin estrogen și progesteron;
contraceptive orale combinare (COC)
contraceptive injectabile combinate (CIC)
II. Preparate ce contin numai progestageni
pilule numai cu progestageni (mini-pili
contraceptive injectabile pe bază de progesteron
implanturi subdermale
dispozitive intrauterine cu progestageni.
III. antagoniști ai progesteronului.

25. Contracepția hormonală combinată. Criterii de eligibilitate. Avantaje, mecanism de

actiune.
COC - utilizarea combinată a hormonilor estrogeni și progesteron- aisgură eficacitate
contraceptivă inaltă.
1)c.orale combinate a)monofazice(duc la dereglari de ciclu
menstrual):Norgestimat,Gestogen,Desorgestrel (pot fi folosite sic a metoda de contraceptive
de urgenta,timp de 72 de ore dupa actul sexual neprotejat-2 piliuli cu 50 ug
EE(etinilestradiol)doza se repeat peste 12 h b)bifazice:Anteovin,Diane-35
c)trifazice(cantitate mica de steroizi):Gestogen,
Componentii contraceptivelor hormonale actioneazaă atat asupra organelor sistemului
reproductiv (hipotalamus, hipofiza, ovare, endometru, epiteliu vaginal, glande mamare) cit sț i a
multor tțesuturi, organe sț i sisteme, care contțin receptori pentru estrogeni sau
progesteron( SNC, arterele venele, ficatul, tțes. osos. pielea etc)

26. Metodele de bariera de contraceptie.

Blocheazaă mecanic accesul spermei in tractul genital feminin
1. Metode de bariera masculine (prezervativul masc.)
2. Metode de bariera feminin (prezervativul feminin. diafragma, cupola cervicalaă
Avantaje: metodaă eficientaă , reversibilaă sț i siguraă de contraceptție. protejeazaă îâmpotriva bolilor
sexual transmisibile, inclusiv HIV, protejeazaă impotriva carcinomului cervical, protejeazaă
îâmpotriva infertilitatii sț i sarcinii ectopice, este ieftin, accesibil, simplu de utilizat.
Dezavantaje: interfereazaă cu actul sexual, sensibilitate redusaă , material deteriorat prin raze
UV, risc alergie.

27. Metode de contraceptție ce contțin progesteron.

Asocierea estrogen+progesteron
1. Contraceptive orale combinate (COC)
2. Plasture
3. Inel
Metoda numai cu progesteron
1. Pilula cu progesteron (POP)
4. Implant
5. Injectabile
6. DIU hormonal

Pilule numai cu progestativ

•
Pilulecare conţindoze foartemicide progestativsimilar hormonuluinatural progesteron din
corpul femeii.
•
Nu conţin estrogen, deci pot fi utilizate pe toataă durata alaă ptaă rii(de la 6 saă ptaă maâ ni dupaă
nasț tere);
•
Femeile care nu pot saă utilizeze metode cu estrogen pot folosi pilulelenumaicu
progestativ(mult mai putține contraindicatții).
Acţioneazaă îân principal prin:
− IÎngroşarea mucusului cervical (astfel îâmpiedicaă îântaâ lnirea
spermatozoizilorcu ovulul)
− Interferarea cu ciclul menstrual, inclusiv prin prevenirea

Implanturi
•
Implantele sunt capsule sau beţe mici şi flexibile care sunt amplasate sub pielea paă rţii
superioare a braţului femeii.
•
Elibereazaă un progestativ similar hormonului natural progesteron din corpul femeii.
•
Furnizeazaă protecţie pe termen lung îâmpotriva sarcinii. Foarte eficiente timp de 3 paâ naă la 7
ani, îân funcţie de tipul implantului, imediat reversibile.

Contraceptiveleinjectabilenumaicu progestativ

Dispozitiv intrauterin hormonal

•
Dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel (DIU-LNG) este un dispozitiv din plastic avaâ nd
forma literei T, care elibereazaă constant, îân fiecare zi, mici cantitaă ţi de levonorgestrel –5 ani
•
Inserarease efectueazaă similar cu DIU de Cu
•
Este denumit şi sistem intrauterin cu eliberare de levonorgestrel, SIU-LNG sau DIU hormonal.
•
Este distribuit sub denumirea comercialaă Mirena.
•
Acţioneazaă , îân principal, prin prevenirea proliferaă rii mucoasei uterine (endometrului).

28. Metode ireversibile de contracepție.

1. Procedurile de sterilizare chirurgicalaă

•
Sterilizarea femeninaă
•
Vasectomiaîâ
Sterilizarea femininaă este cea mai siguraă , este un procedeu chirugical, voluntar, care prin
blocarea trompelor uterine impiedicaă spermatozoizii saă ajungaă la ovul. Poate fi aplicat prin
laparotomie sau laparoscopie. In functie de timpul efectuaă rii, deosebim o sterilizare
postpartum(in timpul operatiei cezariene sau in 42 zile dupaă nasterea pe cale naturalaă ), post-
abortum sau in alte ile dupaă dorinta femeii.
Este efectivaă , relativ ieftinaă , contraceptie permanentaă

29. Metode de contraceptție masculine.

Actul sexual îântrerupt, utilizarea prezervativelor.

Vasectomia- realizataă chirurgical, sub anestezie localaă este realizataă printr-o ligaturare
asociataă cu rezectția canalelor siminifere pe o portțiune de 1-2 cm. Eficienta este excelentaă .

Contraceptția hormonalaă masculinaă - hormonii stereoizi exercitaă un retrocontrol negativ

asupra axului gonadotrop cu inhibarea secretiei de LH sț i FSH, inhibîând spermatogeneza. Se
utilizeazaă androgene in doze mari sau combinarea progestativelor cu androgeni

30.Avortul in R.M..Intreruperea voluntara a cursului sarcinii.Metode

IÎn Republica Moldova avortul este permis prin lege. Fiecare femeie care efectueazaă
îântreruperea sarcinii trebuie saă fie informataă corespunzaă tor sț i este liberaă saă -sț i aleagaă metoda
de îântrerupere a sarcinii sț i metoda de anestezie, îân baza informatției oferite îân
timpul consilierii.

Avortul reprezintaă îântreruperea artificialaă a cursului sarcinii. Dupaă standartele medicale

moderne intreruperea sarcinii se face paâ naă la 21 saă ptaă maâ ini şi 6 zile. IÎntreruperea cursului
sarcinii trebuie saă se facaă îân condiţiile unei instituţii medicale, cu participarea personalului
medical calificat şi prin metode recomandate şi aprobate.

IÎntreruperea voluntaraă a cursului sarcinii este posibilaă paâ naă la a 12-a saă ptaă maâ naă de sarcinaă .
IÎntreruperea sarcinii poate saă se efectueze şi la indicaţii medicale sau sociale. IÎntreruperea
sarcinii la indicaţii medicale se face îân caz de diferite anomalii de dezvoltare a faă tului,
depistate la examenul USG sau patologii extragenitale grave la mamaă , care i-ar pune îân pericol
saă naă tatea şi viaţa. IÎntreruperea sarcinii la indicaţii sociale se face îân cazul îân care este vorba
despre o familie cu mulţi copii, o familie social dezavantajataă .

Decizia de îântrerupere a sarcinii îân ambele cazuri se ia de caă tre o comisie specialaă , cu
eliberarea unei concluzii consultative îân baza caă reia pacienta se interneazaă îân staţionar.

IÎn situaţiile descrise mai sus, termenul limitaă este de 21 de saă ptaă maâ ni şi 6 zile (de la 22 de
saă ptaă maâ ni nu mai putem vorbi de "avort", ci de o "naştere").

La moment îân Moldova, îân instituţiile medicale de stat se practicaă 2 tipuri de avort: chirurgical
şi medicamentos. Cel chirurgical include vacuum aspiraţia manulaă şi chiuretajul cavitaă ţii
uterine.

Vacuum aspiraţia manulaă este o metodaă mai puţin traumaticaă , caâ nd îân cavitatea uterinaă se
introduce o canulaă specialaă şi se aspiraă conţinutul acesteia prin crearea presiunii negative îân
seringaă specialaă .

Chiuretajul cavitaă ţii uterine presupune utilizarea instrumetelor chirurgicale speciale

(dilatatoare sț i chiurete) cu ajutorul caă rora se evacueazaă conţinutul uterului. Aceastaă metodaă
se utilizeazaă mai rar.

IÎn ambele cazuri se administreazaă anestezie localaă sau generalaă .

Avortul medicamentos este îântreruperea sarcinii prin administrarea de preparate

medicamentoase care produc contracţii uterine, îân rezultatul caă rora se produce expulsia oului
fetal din cavitatea uterinaă .

iniţial fiecare pacientaă este consiliataă cu privire la metodele de îântrerupere a sarcinii existente,
riscurile şi complicaţiile posibile, metodele de anestezie utilizate. Ulterior, pacienta semneazaă
acordul informat la interventț ie chirurgicalaă . IÎn fiecare caz este paă strataă confidenţialitatea.

Complicaţii posibile legate de îântreruperea sarcinii pot fi imediate, anume complicaţii legate
de anestezie, hemoragie, traumaă (perforaţia uterului), şi complicaţii la distanţaă , adicaă care
apar peste ceva timp — complicaţii septice, hemoragice.

Conteazaă ca avortul saă fie efectuat de specialişti calificaţi, îân instituţii medicale, cu
instrumentar steril şi îân condiţii de salaă de operaţie micaă , unde poate fi acordat orice ajutor
medical necesar îân caz de apariţie a diferitor complicaţii. IÎn prezent, datoritaă respectaă rii
tuturor acestor condiţii, s-a redus paâ naă la minimum incidenţa complicaţiilor legate de avortul
chirurgical.

Avorturile efectuate îân condiţii nesigure, nu doar caă sunt considerate criminale, dar duc la
grave consecinţe — paâ naă la moartea gravidei.

Trebuie de specificat caă avortul reprezintaă o traumaă psihologicaă , chirurgicalaă şi hormonalaă , de

aceea e mai bine de a se abţine de la îântreruperea sarcinii mai ales caâ nd este vorba despre
prima sarcinaă .
Conform datelor OMS, la 100.000 de avorturi efectuate legal se îânregistreazaă un singur caz de
mortalitatea, iar la 1.000 de avorturi criminale — 1-4 cazuri.

31.Clasificarea contemporana a MST>

MST pot fi distribuite îân 3 grupuri:

1. Maladiile venerice clasice : - Sifilisul - Gonorea -

2. Maladiile sexual transmisibile cu localizare predilictă în organele genitale:

Infecţia chlamidianaă ; Tricomoniaza ; Candidozele vaginale ; Micoplasmele urogenitale

Herpesul genital ;Infecţia genitalaă cu papilomovirus (HPV)

3.Maladiile sexual transmisibile cu afectarea predilectă a altor organe:

Sindromul imunodeficienţei dobaâ ndite (SIDA) ; Tuberculoza organelor genitale ; Hepatitele

virale

32.Tabloul clinic al herpesului genital.

Virusul Herpes Simplex reprezinta unul dintre cei mai raspinditi agenti patogeni . Herpesul
genital este o infectie cu transmitere sexuala persistenta si cronica.Infectia cu virusul herpes
simplex este cea mai frecventa cauza a leziunilor vulvare ulcerative .Herpesul genital este
dobindit prin contact sexual , prin secretiile contaminate sau suprafetele mucoase. Perioada
de incubatie variaza intre 2-20 zile , cu o medie de 6 zile.

In simptomatologia clasica initial apar placi intens erimatoase pe care apar apoivezicule
grupate in buchete. Aceste vezicule se sparg si se transforma in ulceratii putin adinci, foarte
dureroase si care pot conflua. Leziunile pot fi localizate mai frecvent pe labii, mai rar pe vagin
sau col, dar si la nivel perineal sau anal. Spre sfirsitul primei saptamini de boala apare o
adenopatie inghinala bilaterala dureroasa.

In primoinfectie, ulceratiile dureaza aproximativ 3 saptamini si se vindeca spontan prin

formarea de cruste fara a lasa cicatrici. In cele mai multe cazuri recurente apar dupa sres,
emotii, menstruatie, sarcina, imunodepresie.

33.Principiile de tratament a MST

Principii de tratament:

- antibacterial, dupaă antibioticogramaă

- desensibilizante

- detoxicante

- vitaminoterapie

- tratament local – instilaţii, baă iţe, tampoane, supozitorii.

34.Complicatiile maladiilor sexual transmisibile pentru ginecopate

Bolile cu transmitere sexuala pot avea o serie de complicatii, care pot fi evitate numai prin
diagnosticarea timpurie si prin tratarea adecvata a afectiunii.

Printre complicatiile BTS se afla:

• Durere cronica pelvina

• Sarcina extrauterina

• Complicatii in sarcina, defecte congenitale sau infectii in organismul nou nascutului

• Infertilitate

• Infectii la nivel cutanat

• Cancer cervical, vaginal, anal, orofaringian (Infectia cu HPV)

• Epididimita (n.r. inflamatie a epidimului – organele genitale masculine)

• Deces

35.Metode contemporane de profilaxie a maladiilor sexual transmsibile.

Singura modalitate de a preveni bolile cu transmitere sexuala este de a nu face sex. Riscul
contactarii bts-urilor scade prin alegerea unui singur partener care nu sufera de MTS si
foloseste prezervativul indiferent de tipul de contact sexual.

Organele genitale se vor spala cu apa si sapun si se va urina imediat dupa activitatea sexuala.
Acest lucru poate ajuta la curatarea si indepartarea germenilor scazand sansele unei infectii.

Prezervativele previn aparita bolilor cu transmitere sexuala?

Prezervativele masculine din latex pot reduce riscul transmiterii MTS-urilor daca sunt folosite
corect si la fiecare contact sexual. Totusi prezervativele nu protejeaza in proportie de 100%
mai ales cand pielea unei persoane bolnave se atinge de pielea unei persoane sanatoase.

Utilizarea spermicidelor poate preveni aparitia MTS-urilor?

Nu. In trecut s-a considerat ca spermicidele care contineau nonoxynol-9 ar putea ajuta la
prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala prin distrugerea organismelor care provoaca
infectia. Noi cercetari au demonstrat ca nonoxynol-9 pot determina iritatii ale vaginului si
colului uterin crescand riscul contactarii MTS-urilor.

36.Tabloul clinic al bolii inflamatorii pelviene.

Factori predispozanti:

- Perturbarile sociale din ultimul timp;

- Intensificarea migratiei populatiei;
- Inceputul timpuriu al vietii sexuale;
- Raporturi sexuale cu citiva parteneri;
- Marirea numarului de avorturi
- Cunostinte insuficiente despre contraceptive
- Adresare tardiva dupa ajutor medical etc.
Tablou clinic:
- Debut in timpul sau dupa menstruatie<
 - Dureri pelviene;
- Senzatie de tensiune in abdomenul inferior
- Febra, frisoane
- Uneori greturi, varsaturi
- Scuregere vaginala mucopurulenta, fetida
- Sensibilitate la palparea anexelor
- Palparea unei mase inflamatorii
- Dureri la mobilizarea colului
- Disurie si polachiurie.
37. Abdomen acut in ginecologie. Tabloul clinic. Diagnostic. Tratament.

Prezintă o dramă abdominală, polietiologică cu implicarea totală sau parţială a peritoneului, provocată de
diverse procese patologice acute şi deosebit de grave ale organelor genitale interne, cât şi a celor
extragenitale intraabdominale, cu o evoluţie rapidă, vital periculoasă şi cu realizarea sindromului MODS
(sindrom de disfuncţie organică multiplă), ce poate provoca decesul pacientei.

Tabloul clinic:

Faza reactivă (iritație) – primele 24 ore.

Semnele locale: Simptom dolor pronunțat; Defans a mușchilor abdominali; extabilitate motorie.
Semnele generale: Tahistolia (Ps până la 120 b/min); Creșterea TA; Tahipnoe; Temperatura în limitele 380C;
Semne moderate de toxicitate în formula sângelui; Intoxicația nu este pronunțată.
Faza toxică (24-72 ore)
Semnele locale: Diminuarea simptomului dolor; Defans muscular; Dispariția peristaltismului; Meteorism.
Semne generale: Ps mai mare de 120 b/min; Scăderea TA; Grețuri, vomă; Temperatura corpului hectică;
O deviere pronunțată în formula sângelui de caracter toxico- purulent
III. Faza terminală (după 72 ore)
Semne generale:Intoxicație generală aprofundată; Adinamie; Prostrație; Dereglări exagerate de respirație și
a sistemului cardio- vascular; Vomă pronunțată cu miros fecaloid; Scăderea temperaturii corpului pe fon de
deviere pronunțată toxico-purulentă în formula sângelui.
Semne locale: Absența peristaltismului; Meteorism pronunțat; Durere difuză pe toată suprafața
abdomenului.
Diagnostic:
I. De laborator:
Microbiologice (în sânge, conținutul intrauterin și intraabdominal, eliminări din drenaj) cu aprecierea
cantitativă a florei respective.
Hemograma (leucocitoza cu devierea formulei în stânga);
Biochimia (metabolismul proteic, acidoză metabolică și alcaloză respiratorie, metabolismul lipidic,etc.);
Examinarea sistemului de hemostază: determinarea hipercoagulației, uneori a coagulopatiei de consum;
Analiza urinei: proteinuria, leucocitoza, cilindruria.
II. USG organelor abdominale, starea suturilor, lichid liber în abdomen;
III. Investigații radiologice;
IV. Tomografia computerizată;
V. Laparoscopia diagnostică.
Tratament
a) Pregătirea preoperatorie
● Reechilibrarea dinamică și electrolitică preoperatorie de urgență (timp de 4, 6, 8 ore);
● Antibioticoterapie cu antibiotice cu spectru larg;
Bilanțul preoperator (grupa de sânge și Rh factor, hemoleucograma, glicemie, uree, ionograma,
coagulograma, probele ficatului, bilirubina, hemocultura, urocultura, radiologie pulmonară și
abdominală, ECG, USG, etc., sonda nasogastrală, sonda vezicală).
b)Tratamentul chirurgical
● Suprimarea sursei de declanșare a peritonitei prin laparotomie sau laparoscopie;
● Toaleta minuțioasă a cavității abdominale;
 ● Drenarea cavității abdominale eficace (drenaj activ, pasiv, abdomen deschis);
c)Tratament postoperator
● Aspirația digestivă, PCV, sondă urinară;
● Corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic;
● Terapia insuficienței cardio-vasculare și respiratorii;
● Tratamentul insuficienței renale;
● Tratament simptomatic, antibacterial.
38. Conduita sarcinii ectopice in progresie si intrerupta.
SARCINA EXTRAUTERINĂ ÎN PROGRESIE
Semne şi simptome prezumtive, posibile şi veridice ale sarcinii:
● Reţinerea menstruaţiei;
● Capricii alimentare;
● Greaţă, vomă matinală;
● Pigmentarea pielii pe faţă, linia albă, mameloane şi areole;
● Somnolenţă şi extitabilitate
● Cianoza vaginului şi colului;
● Modificări de formă şi volum a organelor genitale interne (Semnele Hegar, Piscacec, Snegherev,
Genter şi alt.);
● Tumefierea glandelor mamare cu eliminarea colostrului;
● Aprecierea unei mase lateral de uter, indolor
● În calitate de semn viridic- depistarea sacului ovular în afara sediului fiziologic
II. SARCINA EXTRAUTERINĂ ÎNTRERUPTĂ DE TIP RUPTURĂ A TROMPEI
Constatarea simptomelor şi semnelor clinico-anamnestice caracteristice sarcinii:
● Apariţia bruscă a durerii paroxistice în una din regiunile hipogastrice (“lovitură de cuţit”);
● Frenicus simptom;
● “Ţipătul Douglas”;
● Eliminări moderate din vagin de culoare maronie sau negricioase, ce apar după câteva ore de la
accesul de durere, condiţionat de detaşarea membranei deciduale.
● Apariţia şi progresarea rapidă a semnelor de şoc hemoragic:- hipotensiune- durere- paliditatea
tegumentelor- t0 scăzută.
III. SARCINA EXTRAUTERINĂ ÎNTRERUPTĂ DE TIP AVORT TUBAR
● Triada Grosen: - amenoree (63%);
- metroragii moderate, negricioase (83%);
- dureri în hipogastru cu caracter spastic.
● Alte simptome şi semne caracteristice sarcinii;
● Abdomenul rămolit moderat, meteorizat, senzaţii dureroase în regiunea trompei afectate;
● La tactul vaginal – uterul puţin mărit, masă laterală în regiunea trompei afectate, semnul Douglas
pozitiv;
● Puncţia fornexului pozitiv (sânge inoaquabil);
● La raclajul uterin – reacţie deciduală în endometru, fără vilozităţi;
● Semne moderate de hemoragie intraabdominală.
39.Importanta vizitei la medical dentist in sarcina.
Pe perioada sarcinii trebuie asigurata o igiena dentara extraordinara, pentru a evita aparitia gingivitei sau a cariilor
dentare. Vizita la medicul stomatolog este importanta, pentru efectuarea igienizarii profesionale (la 6 luni). De
asemenea, este de evitat orice tratament in trimestrul I (organogeneza) si III de sarcina (risc de declansare a
sarcinii).
Pentru cazurile în care o procedură stomatologică nu poate fi evitată, anestezia locală trebuie administrată cu
prudență în doze mici. În cazul în care cantitatea de anestezic nu este suficientă pentru a asigura confortul
pacientei, aceasta poate fi suplimentată treptat până la doza minimă necesară.
Altă precauție necesară este evitarea radiografiei dentare care utilizează razele X și folosirea ecranelor adecvate.
Razele X reprezintă un risc pentru făt și se impune limitarea acestora. De asemenea, antibioticele utilizate post
procedură stomatologică trebuie alese cu discernământ dintre cele dovedite a nu avea afecte adverse și
catalogate A sau B din punct de vedere al riscului pentru sarcină.
40. Afectiunile stomatologice intilnite la gravid. Medicamente care pot fi utilizate in sarcina.
Pe parcursul celor 9 luni de sarcină, femeile se confruntă cu o serie de probleme legate de afecţiunile
dinţilor şi durerile dentare. Problemele cele mai mari sunt legate de apariţia cariilor, sensibilitatea dentară,
formele variate de boală parodontală care sunt urmate inevitabil de întrebari legate de posibilitatea de a lua
sau nu medicamente, de a face sau nu radiografii dentare. Inclusiv poziţia pacientei în scaunul stomatologic
poate ridica probleme.
Se recomandă ca înainte de conceperea unui copil, viitoarea mamă să-şi rezolve toate problemele
stomatologice, întrucât acest lucru ajută la evitarea neplăcerilor unui tratament stomatologic.

Pentru alergie- difenhidramina, Claritine (loratadina), clorfeniramin, cetirizina (Zyrtec)

Pentru raceala si gripa/dureri de cap – acetaminofen sau paracetamol, picaturi sau spray nazal salin si/sau
gargara cu apa sarata, guaifenesin (Robitusin), dextrometorfan, Tamiflu. Nu sunt sigure preparatele cu alcool
si pseudoefedrina
Antivirale – famvir, valciclovir, aciclovir
Constipatie – psyllium, metilceluloza, alte laxative (Dulcolax), creme pentru hemoroizi, bisacodil, docusat de
sodiu, lactuloza, lapte de magneziu
Diaree – loperameid (Imodium)
Antispastice – drotaverina (No-spa)
Antibiotice – amoxicilina, ampicilina, Augmentin, clindamicina, eritromicina, cefalexina, metronidazol,
azitromicina

41. Consultatia medicului stomatolog a gravidei in 1 trimestru al sarcinii. Care este sarcina examinarii,
punctele cheie discutate cu gravid.
Fiecare femeie insarcinata ar trebui sa fie evaluata de medicul ei, pentru a se vedea care sunt obiceiurile ei in
ceea ce priveste igiena dentara, pentru a i se rezolva problemele orale (de exemplu, cariile, gingivita) si pentru a i
se acorda o buna ingrijire dentara.

Examinarea cavitatii orale ar trebui sa includa dintii, gingiile, limba, bolta palatina si mucoasa orala.

Femeile gravide sunt sfatuite sa respecte rutina zilnica si sa isi spele dintii si sa foloseasca ata dentara, sa evite
gustarile si bauturile care contin cantitati excesive de zahar si sa mearga la cabinetul unui medic dentist.

Ideal ar fi ca procedurile dentare sa fie programate in cel de-al doilea trimestru de sarcina, cand organogeneza
bebelusului este completa (procesul de formare a organelor).

42. Tratamentul afectiunilor stomatologice in sarcina. Periaoada optima.

Trimestrul 1 si 2 pun probleme. In trimestrul 1, cand are loc dezvoltarea organelor fatului (organogeneza),
este de preferat amanarea interventiilor pana in trimestrul al doilea, cand organogeneza se incheie.
Amanarea se face cu scopul minimalizarii oricarui potential risc de avort spontan sau de aparitie a anomaliilor
de dezvoltare. Aceste anomalii pot aparea dupa administrarea unor substante cu efect teratogen, substante
care se regasesc si in practica stomatologica.
Dar urgentele trebuie tratate chiar si in acest prim trimestru. Atentie insa la substantele anestezice. Desi s-a
demonstrat ca adrenalina nu are niciun fel de efect asupra fatului (cu conditia sa nu fie injectata
intravascular), unii medici considera ca este contraindicata utilizarea ei in timpul sarcinii.

Si o radiografie dentara poate fi facuta in trimestrul 1, insa doar in caz de urgenta si cu protectia abdomenului
mamei si, mai nou, a glandei tiroide, chiar daca tehnica si aparatura evoluata de radiologie administreaza o
doza de radiatii mult mai scazuta decat acum cateva decenii. Radiografiile de rutina si cele pentru
tratamente non-urgente se recomanda a fi amanate pana dupa nastere.
In trimestrul al treilea, iarasi, este de preferat sa nu se intervina stomatologic pentru
ca stresul si anxietatea pe care le resimt multe paciente la dentist pot provoca nasteri inainte de termen, dar
daca exista o situatie de urgenta, tratamentul nu se va amana.
43. Antisepticele si antibioticele utilizate in stomatologie, admisibile la gravide.
Preparatele antiinfectioase: β-lactaminele(benzilpenicilinele, oxacilina, ampicilina),
cefalosporinele(cefalexina, cafazolina), macrolidele(eritromicina, claritromicina),
aminoglicozidele(streptomicina, gentamicina), tetraciclinele, sulfanilamidele, chinolonlele,
antituberculoasele,antifungicele,antiparazitarele(metronidazol,tinidazol),vaccinurile(antirubeolari,an
tivariolici).

44. Administrarea substantelor anestetice, analgezice, antibiotice,

antifungice in stomatologie.

- Anestezia locala/ loco-regionala cu xilina 2% si un vasocontrictor este deosebit de

utila. Dozele uzuale sunt mici, nu trebuie sa depaseasca 4 ml dinsolutia de 2%.
Vasoconstrictorul recomandat este adrenalina in sol de 1/80000 - 1/100000 (4 ml din
solutia anestezica contine 0,04 mg adrenalina). Este demonstrat ca aceste doze nu
reprezinta nici un risc.

- Anestezia generala poate fi recomandata in orice moment al evolutiei sarcinii, dar

este preferat trimestrul II. Premedicatia este indicata la toate pacientele anxioase si
mai ales in trimestrul I de sarcina, cind se intregistreaza o stare emotionala exagerata.

- Se va evita administrarea antalgice, antibiotice, antiinflamatoarele, retinind ca orice

medicatie administrata mamei este transmisa si fatului sau nou nascutului. La nou
nascut se trensmite prin lapte.

45. Diagnosticul si tactica stomatologului in algiile dentare.

- Indicatia terapeutica de specialitate va fi analizata impreuna cu medicul obstetrician

sau generalist curant, pentru a hotari locul,data si masurile particulare ce se impun
cazului (teren diabetic, anemic, cardiopatii, nefrite cronice, etc.)
- Vor fi evitate interventiile laborioasefiind preferate sedintele de tratament de scurta
durata, ce evita oboseala si stress-ulgravidei
- Lucrarile protetice se vor limita la proteze provizorii in scopul restituiriifunctiei
masticatorii

46. Insemnatatea practica a pozitionariicorecte a gravidei in fotoliul

stomatologic.

Pozotia gravidei in timpul tratamentului este foarte importanta, cu cit sarcina este mai
aproape de termen, decubitul dorsal prelungit si chiar pozitia semisezinda trebuiesc
evitate, datorita posibilitatii aparitiei sindrumului hipotensiv, prin compresiunea de
durata a venei cave inf de catre uterul gravid.

Uterul gravid compreseaza mai mult sau mai Putin complet venacava inf, pe planul
vertebral, intre L1 si L5, avind un maxim la nivelul vertebrei L3, interceptind, in unele
situatii, fluxul venos de intoarcere la cordul drept.

Clinic sindromul hipotensiv de decubit imbracaaspectul unui colaps cardio-vascular, cu

vasoconstrictie periferica, lipotemie, ce apar la citeva minute dupa asezarea gravidei
in decubit dorsal sau pozitie semisezinda.

Aparitia acestei complicatii necesita corectarea pozitiei, prin plasarea gravidei in

decubit lateral sting,complet sau partial si ridicarea soldului drept cu ajutorulunei
perne. Toate aceste manevre au rolul de a ridica uterul gravid de pe planul vertebral
drept.

47. Metode de investigare in stomatologie la gravide.

48. Investigatii cu raze Roentghen a gravidelor in stomatologie.

- Examenul radiologic va fi limitat si evitat, pe cit posibil. O doza de 10 rad. trebuie

consideratanpericuloasa pentru fat.
- actiunea teratogena a rezelor X este maxima in primele 2-3 luni de sarcina, riscul
persistind pina in luna a 5-a. Dupa luna a 7-a riscul este considerat nul. Se
recomanda folosirea filmelorultra rapide, ca si protejarea abdomenului gravidei cu
un sort,de plumb, de asemeni limitarea examenului roentghen in primul trimestru
numai la dintele afectat, examinarea de ansamblu fiind proscrisa.

49. Contraindicatiile catre metodele invazive de diagnostic a gravidelor in

stomatologie.

50. Etapele de dezvoltare intrauterina a sistemului dento-maxilar in

perioadele embrionare si fetala.