22. Planificarea familială. Indicele Pearl. Eficacitatea de facto și cea teoretică a metodelor.

Planificarea familiala inseamna alegerea momentului potrivit de a avea copii precum si numarul optim
de copii pe care partenerii si-i doresc.

Planificarea familiala se refera la urmatoarele aspecte:

1. Modalitatea de evitare a unei sarcini nedorite;
2. Modul de a avea o sarcina la un moment dorit;
3. Reglarea intervalului dintre nasteri;
4. Prezervarea fertilitatii;
5. Evitarea sarcinilor cu risc pentru mama si copil;
6. Cresterea starii de bine individual si social;
7. Armonia in cuplu;
8. Depistarea si tratarea bolilor cu transmitere sexuala.

Eficacitate.Indicele Pearl
Câte femei reușesc să preîntîmpine o sarcină nedorită (Ex: 99% femei
utilizatoare de DIU reușesc să preîntîmpine o sarcină nedorită)
Nici o metodă nu este 100% efectivă

IndicelePearl-numit după biologul americanRaymond Pearl(1879-1940), este

un indice ce apreciază eficiența metodei de contracepție dată pe o scară de la
0 la 100, unde scorul cel mai mic este cel mai bun.
 Ex: 0,5 –0,9 sarcini nedorite la 100 femei utilizatoare de DIU într-un an)

23. Clasificarea metodelor de contracepție Criterii: eficacitate, reversibilitate,

mecanism de acțiune.

Asocierea estrogen+progesteron
Contraceptive orale combinate (COC)
Plasture
Inel
Metoda numai cu progesteron
Pilula cu progesteron (POP)
Implant
Injectabile
DIU hormonal

24. Metodele hormonale de contracepție.

În funcție de componeța și utilizarea lor se clasifică în:
contraceptive ce contin estrogen și progesteron;
contraceptive orale combinare (COC)
contraceptive injectabile combinate (CIC)
II. Preparate ce contin numai progestageni
pilule numai cu progestageni (mini-pili
contraceptive injectabile pe bază de progesteron
implanturi subdermale
dispozitive intrauterine cu progestageni.
III. antagoniști ai progesteronului.

25. Contracepția hormonală combinată. Criterii de eligibilitate. Avantaje, mecanism

de actiune.
COC - utilizarea combinată a hormonilor estrogeni și progesteron- aisgură eficacitate
contraceptivă inaltă.
1)c.orale combinate a)monofazice(duc la dereglari de ciclu
menstrual):Norgestimat,Gestogen,Desorgestrel (pot fi folosite sic a metoda de
contraceptive de urgenta,timp de 72 de ore dupa actul sexual neprotejat-2 piliuli cu 50 ug
EE(etinilestradiol)doza se repeat peste 12 h b)bifazice:Anteovin,Diane-35
c)trifazice(cantitate mica de steroizi):Gestogen,
Componentii contraceptivelor hormonale actioneazaă atat asupra organelor sistemului
reproductiv (hipotalamus, hipofiza, ovare, endometru, epiteliu vaginal, glande mamare) cit
sș i a multor tșesuturi, organe sș i sisteme, care contșin receptori pentru estrogeni sau
progesteron( SNC, arterele venele, ficatul, tșes. osos. pielea etc)

26. Metodele de bariera de contraceptie.

Blocheazaă mecanic accesul spermei in tractul genital feminin
1. Metode de bariera masculine (prezervativul masc.)
2. Metode de bariera feminin (prezervativul feminin. diafragma, cupola cervicalaă
Avantaje: metodaă eficientaă , reversibilaă sș i siguraă de contraceptșie. protejeazaă îîmpotriva
bolilor sexual transmisibile, inclusiv HIV, protejeazaă impotriva carcinomului cervical,
protejeazaă îîmpotriva infertilitatii sș i sarcinii ectopice, este ieftin, accesibil, simplu de utilizat.
Dezavantaje: interfereazaă cu actul sexual, sensibilitate redusaă , material deteriorat prin raze
UV, risc alergie.
27. Metode de contraceptșie ce contșin progesteron.

Asocierea estrogen+progesteron
1. Contraceptive orale combinate (COC)
2. Plasture
3. Inel
Metoda numai cu progesteron
1. Pilula cu progesteron (POP)
4. Implant
5. Injectabile
6. DIU hormonal

Pilule numai cu progestativ

•
Pilulecare conţindoze foartemicide progestativsimilar hormonuluinatural progesteron din
corpul femeii.
•
Nu conţin estrogen, deci pot fi utilizate pe toataă durata alaă ptaă rii(de la 6 saă ptaă maî ni dupaă
nasș tere);
•
Femeile care nu pot saă utilizeze metode cu estrogen pot folosi pilulelenumaicu
progestativ(mult mai putșine contraindicatșii).
Acţioneazaă îîn principal prin:
− IÎngroşarea mucusului cervical (astfel îîmpiedicaă îîntaî lnirea
spermatozoizilorcu ovulul)
− Interferarea cu ciclul menstrual, inclusiv prin prevenirea

Implanturi
•
Implantele sunt capsule sau beţe mici şi flexibile care sunt amplasate sub pielea paă rţii
superioare a braţului femeii.
•
Elibereazaă un progestativ similar hormonului natural progesteron din corpul femeii.
•
Furnizeazaă protecţie pe termen lung îîmpotriva sarcinii. Foarte eficiente timp de 3 paî naă la 7
ani, îîn funcţie de tipul implantului, imediat reversibile.

Contraceptiveleinjectabilenumaicu progestativ

Dispozitiv intrauterin hormonal

•
Dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel (DIU-LNG) este un dispozitiv din plastic avaî nd
forma literei T, care elibereazaă constant, îîn fiecare zi, mici cantitaă ţi de levonorgestrel –5 ani
•
Inserarease efectueazaă similar cu DIU de Cu
•
Este denumit şi sistem intrauterin cu eliberare de levonorgestrel, SIU-LNG sau DIU
hormonal.
•
Este distribuit sub denumirea comercialaă Mirena.
•
Acţioneazaă , îîn principal, prin prevenirea proliferaă rii mucoasei uterine (endometrului).

28. Metode ireversibile de contracepție.

1. Procedurile de sterilizare chirurgicalaă

•
Sterilizarea femeninaă
•
Vasectomiaîî
Sterilizarea femininaă este cea mai siguraă , este un procedeu chirugical, voluntar, care prin
blocarea trompelor uterine impiedicaă spermatozoizii saă ajungaă la ovul. Poate fi aplicat prin
laparotomie sau laparoscopie. In functie de timpul efectuaă rii, deosebim o sterilizare
postpartum(in timpul operatiei cezariene sau in 42 zile dupaă nasterea pe cale naturalaă ),
post-abortum sau in alte ile dupaă dorinta femeii.
Este efectivaă , relativ ieftinaă , contraceptie permanentaă

29. Metode de contraceptșie masculine.

Actul sexual îîntrerupt, utilizarea prezervativelor.

Vasectomia- realizataă chirurgical, sub anestezie localaă este realizataă printr-o ligaturare
asociataă cu rezectșia canalelor siminifere pe o portșiune de 1-2 cm. Eficienta este excelentaă .

Contraceptșia hormonalaă masculinaă - hormonii stereoizi exercitaă un retrocontrol negativ

asupra axului gonadotrop cu inhibarea secretiei de LH sș i FSH, inhibîînd spermatogeneza. Se
utilizeazaă androgene in doze mari sau combinarea progestativelor cu androgeni

30.Avortul in R.M..Intreruperea voluntara a cursului sarcinii.Metode

IÎn Republica Moldova avortul este permis prin lege. Fiecare femeie care efectueazaă
îîntreruperea sarcinii trebuie saă fie informataă corespunzaă tor sș i este liberaă saă -sș i
aleagaă metoda de îîntrerupere a sarcinii sș i metoda de anestezie, îîn baza informatșiei oferite
îîn timpul consilierii.

Avortul reprezintaă îîntreruperea artificialaă a cursului sarcinii. Dupaă standartele medicale

moderne intreruperea sarcinii se face paî naă la 21 saă ptaă maî ini şi 6 zile. IÎntreruperea cursului
sarcinii trebuie saă se facaă îîn condiţiile unei instituţii medicale, cu participarea personalului
medical calificat şi prin metode recomandate şi aprobate.

IÎntreruperea voluntaraă a cursului sarcinii este posibilaă paî naă la a 12-a saă ptaă maî naă de sarcinaă .

IÎntreruperea sarcinii poate saă se efectueze şi la indicaţii medicale sau sociale. IÎntreruperea
sarcinii la indicaţii medicale se face îîn caz de diferite anomalii de dezvoltare a faă tului,
depistate la examenul USG sau patologii extragenitale grave la mamaă , care i-ar pune îîn
pericol saă naă tatea şi viaţa. IÎntreruperea sarcinii la indicaţii sociale se face îîn cazul îîn care
este vorba despre o familie cu mulţi copii, o familie social dezavantajataă .

Decizia de îîntrerupere a sarcinii îîn ambele cazuri se ia de caă tre o comisie specialaă , cu
eliberarea unei concluzii consultative îîn baza caă reia pacienta se interneazaă îîn staţionar.
IÎn situaţiile descrise mai sus, termenul limitaă este de 21 de saă ptaă maî ni şi 6 zile (de la 22 de
saă ptaă maî ni nu mai putem vorbi de "avort", ci de o "naştere").

La moment îîn Moldova, îîn instituţiile medicale de stat se practicaă 2 tipuri de avort:
chirurgical şi medicamentos. Cel chirurgical include vacuum aspiraţia manulaă şi chiuretajul
cavitaă ţii uterine.

Vacuum aspiraţia manulaă este o metodaă mai puţin traumaticaă , caî nd îîn cavitatea uterinaă se
introduce o canulaă specialaă şi se aspiraă conţinutul acesteia prin crearea presiunii negative
îîn seringaă specialaă .

Chiuretajul cavitaă ţii uterine presupune utilizarea instrumetelor chirurgicale speciale

(dilatatoare sș i chiurete) cu ajutorul caă rora se evacueazaă conţinutul uterului. Aceastaă
metodaă se utilizeazaă mai rar.

IÎn ambele cazuri se administreazaă anestezie localaă sau generalaă .

Avortul medicamentos este îîntreruperea sarcinii prin administrarea de preparate

medicamentoase care produc contracţii uterine, îîn rezultatul caă rora se produce expulsia
oului fetal din cavitatea uterinaă .

iniţial fiecare pacientaă este consiliataă cu privire la metodele de îîntrerupere a sarcinii

existente, riscurile şi complicaţiile posibile, metodele de anestezie utilizate. Ulterior,
pacienta semneazaă acordul informat la interventș ie chirurgicalaă . IÎn fiecare caz este paă strataă
confidenţialitatea.

Complicaţii posibile legate de îîntreruperea sarcinii pot fi imediate, anume complicaţii

legate de anestezie, hemoragie, traumaă (perforaţia uterului), şi complicaţii la distanţaă , adicaă
care apar peste ceva timp — complicaţii septice, hemoragice.

Conteazaă ca avortul saă fie efectuat de specialişti calificaţi, îîn instituţii medicale, cu
instrumentar steril şi îîn condiţii de salaă de operaţie micaă , unde poate fi acordat orice ajutor
medical necesar îîn caz de apariţie a diferitor complicaţii. IÎn prezent, datoritaă respectaă rii
tuturor acestor condiţii, s-a redus paî naă la minimum incidenţa complicaţiilor legate de
avortul chirurgical.

Avorturile efectuate îîn condiţii nesigure, nu doar caă sunt considerate criminale, dar duc la
grave consecinţe — paî naă la moartea gravidei.

Trebuie de specificat caă avortul reprezintaă o traumaă psihologicaă , chirurgicalaă şi hormonalaă ,

de aceea e mai bine de a se abţine de la îîntreruperea sarcinii mai ales caî nd este vorba
despre prima sarcinaă .

Conform datelor OMS, la 100.000 de avorturi efectuate legal se îînregistreazaă un singur caz
de mortalitatea, iar la 1.000 de avorturi criminale — 1-4 cazuri.

31.Clasificarea contemporana a MST>

MST pot fi distribuite îîn 3 grupuri:

1. Maladiile venerice clasice : - Sifilisul - Gonorea -

2. Maladiile sexual transmisibile cu localizare predilictă în organele genitale:

Infecţia chlamidianaă ; Tricomoniaza ; Candidozele vaginale ; Micoplasmele urogenitale

Herpesul genital ;Infecţia genitalaă cu papilomovirus (HPV)

3.Maladiile sexual transmisibile cu afectarea predilectă a altor organe:

Sindromul imunodeficienţei dobaî ndite (SIDA) ; Tuberculoza organelor genitale ; Hepatitele

virale

32.Tabloul clinic al herpesului genital.

Virusul Herpes Simplex reprezinta unul dintre cei mai raspinditi agenti patogeni . Herpesul
genital este o infectie cu transmitere sexuala persistenta si cronica.Infectia cu virusul
herpes simplex este cea mai frecventa cauza a leziunilor vulvare ulcerative .Herpesul
genital este dobindit prin contact sexual , prin secretiile contaminate sau suprafetele
mucoase. Perioada de incubatie variaza intre 2-20 zile , cu o medie de 6 zile.

In simptomatologia clasica initial apar placi intens erimatoase pe care apar apoivezicule
grupate in buchete. Aceste vezicule se sparg si se transforma in ulceratii putin adinci, foarte
dureroase si care pot conflua. Leziunile pot fi localizate mai frecvent pe labii, mai rar pe
vagin sau col, dar si la nivel perineal sau anal. Spre sfirsitul primei saptamini de boala apare
o adenopatie inghinala bilaterala dureroasa.

In primoinfectie, ulceratiile dureaza aproximativ 3 saptamini si se vindeca spontan prin

formarea de cruste fara a lasa cicatrici. In cele mai multe cazuri recurente apar dupa sres,
emotii, menstruatie, sarcina, imunodepresie.

33.Principiile de tratament a MST

Principii de tratament:

- antibacterial, dupaă antibioticogramaă

- desensibilizante

- detoxicante

- vitaminoterapie

- tratament local – instilaţii, baă iţe, tampoane, supozitorii.

34.Complicatiile maladiilor sexual transmisibile pentru ginecopate

Bolile cu transmitere sexuala pot avea o serie de complicatii, care pot fi evitate numai prin
diagnosticarea timpurie si prin tratarea adecvata a afectiunii.

Printre complicatiile BTS se afla:

• Durere cronica pelvina

• Sarcina extrauterina
• Complicatii in sarcina, defecte congenitale sau infectii in organismul nou nascutului

• Infertilitate

• Infectii la nivel cutanat

• Cancer cervical, vaginal, anal, orofaringian (Infectia cu HPV)

• Epididimita (n.r. inflamatie a epidimului – organele genitale masculine)

• Deces

35.Metode contemporane de profilaxie a maladiilor sexual transmsibile.

Singura modalitate de a preveni bolile cu transmitere sexuala este de a nu face sex. Riscul
contactarii bts-urilor scade prin alegerea unui singur partener care nu sufera de MTS si
foloseste prezervativul indiferent de tipul de contact sexual.

Organele genitale se vor spala cu apa si sapun si se va urina imediat dupa activitatea
sexuala. Acest lucru poate ajuta la curatarea si indepartarea germenilor scazand sansele
unei infectii.

Prezervativele previn aparita bolilor cu transmitere sexuala?

Prezervativele masculine din latex pot reduce riscul transmiterii MTS-urilor daca sunt
folosite corect si la fiecare contact sexual. Totusi prezervativele nu protejeaza in proportie
de 100% mai ales cand pielea unei persoane bolnave se atinge de pielea unei persoane
sanatoase.

Utilizarea spermicidelor poate preveni aparitia MTS-urilor?

Nu. In trecut s-a considerat ca spermicidele care contineau nonoxynol-9 ar putea ajuta la
prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala prin distrugerea organismelor care provoaca
infectia. Noi cercetari au demonstrat ca nonoxynol-9 pot determina iritatii ale vaginului si
colului uterin crescand riscul contactarii MTS-urilor.

36.Tabloul clinic al bolii inflamatorii pelviene.

Factori predispozanti:

- Perturbarile sociale din ultimul timp;

- Intensificarea migratiei populatiei;
- Inceputul timpuriu al vietii sexuale;
- Raporturi sexuale cu citiva parteneri;
- Marirea numarului de avorturi
- Cunostinte insuficiente despre contraceptive
- Adresare tardiva dupa ajutor medical etc.
Tablou clinic:
- Debut in timpul sau dupa menstruatie<
- Dureri pelviene;
- Senzatie de tensiune in abdomenul inferior
- Febra, frisoane
- Uneori greturi, varsaturi
- Scuregere vaginala mucopurulenta, fetida
- Sensibilitate la palparea anexelor
- Palparea unei mase inflamatorii
- Dureri la mobilizarea colului
- Disurie si polachiurie.