Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

MEMORIU TEHNIC

SCOPUL ȘI DEFINIȚIA PROIECTULUI


Proiectarea este o activitate tehnico – științifică ce se desfășoară pentru întocmirea documentației
tehnice scrise și desenate sau strict necesare executării unui ansamblu.
Bazele proiectării în construcţia de maşini studiază principiile generale, metodele de perfecţionare şi
optimizare ale activităţii de proiectare, metodele de documentare precum şi principiile utilizate la
adoptarea formei pieselor, ansamblelor şi subansamblelor, astfel încât să se obţină greutate minimă,
creşterea rigidităţii ţinând seama în acelaşi timp de influenţa concentratorilor de tensiuni, de felul
solicitărilor, de tehnologia de elaborare a semifabricatului şi nu în ultimul rând de tehnologia de execuţie.
Fazele acțiunii de proiectare sunt : - concepția este faza in care se realizează documentația şi în care se
găsesc o serie de soluţii constructive care răspund integral sau parțial temei de proiect propuse
- execuția este faza în care se urmăreşte dezvoltarea schiţei de
principiu pâna la definitavarea formei constructive a ansamblului
Proiectarea fiind o activitate tehnică porneşte de la tema de proiectare, ajungând la desenele de execuţie,
pentru care se parcurg următoarele faze:
• tema de proiectare, în care este necesar să se precizeze caracteristicile şi performanţele produsului
finit;
• studiul tehnico-economic, care trebuie să dovedească sub toate aspectele eficacitatea şi
economicitatea produsului finit;
• transpunerea proiectului în schiţe funcţionale cu dimensiuni principale calculate;
• calculul dimensiunilor produsului pe bază cinematică, de rezistenţă, etc. şi întocmirea desenului
de ansamblu;
• extragerea în final a desenelor de detalii.

CONSIDERAŢII GENERALE
Mecanismele cu şurub şi piuliţă se utilizează pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare de
translaţie sau invers în condiţii de transmitere a unor sarcini (ca transmisii de forţă ) sau având rol
cinematic.
Utilizarea mecanismelor cu şuruburi de mişcare în construcţia de maşini se datorează avantajelor pe
care le prezintă:

• construcţie simplă şi tehnologie de execuţie uşor realizabilă


• raport mare de transmitere
• funcţionare lină şi fără zgomot
• posibilitatea de a asigura în mod simplu autofrânarea
• permit utilizarea materialelor ieftine => preț de cost redus

VARIANTE CONSTRUCTIVE
Cricurile cu piuliță rotitoare pot fi construite cu două tipuri de mecanisme
a) Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet orizontal
b) Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet vertical
Oricare dintre variantele de mai sus trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a asigura a
funcționare corectă

• gabarit cât mai redus ;


• siguranţă în funcţionare ;
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

• curse utile cât mai mici ;


• mânuire, antrenare, manipulare uşoară ;
• posibilităţi de producere a accidentelor cât mai reduse ;

Scopul tuturor cricurilor este de a ridica de la pământ obiecte grele si are poate cea mai largă
răspândire în industria de autoturisme
Toate cele trei variante constructive prezentate au avantaje şi dezavantaje.
 Cricul cu piuliță rotitoare prezentat în figura 1.1 are următoarele particularități: corpul cricului
este sudat și alcătuit din trei piese care pot fi obținute prin semifabricate laminate, manivela cricului este
cu clichet orizontal, corpul manivelei putându-se realiza prin forjare sau turnare. Piulița rotitoare este
centrată în corpulncricului prin intermediul rulmentului, care are ca dezavantaj creșterea gabaritului radial
al piuliței.
 Cricul cu piuliță rotitoare prezentat în figura 1.2 reprezintă tot un cric cu piuliță rotitoare, la care
corpul este de construcție turnată și la care roata de clichet este corp comun cu piulița. Cricul se
acționează prin intermediul unei manivele cu clichet orizontal, care, pentru a putea fi montată, este
executată cu două părți îmbinate prin intermediul unor șuruburi și centrate cu ajutorul unor știfturi. Între
extremitățile libere ale pieselor care formează manivela este introdusă o placuță de distanțare.
 În figura 1.3 este prezentat un cric cu piuliță rotitoare, cu manivelă cu clichet vertical, la care
corpul cricului și manivela se obțin prin turnare. Clichetul vertival este fixat pe manivelă prin intermediul
unui șurub special. Se poate constata că piesele turnate au fost prevăzute cu raze de racordare, grosimea
pereților este uniformă evitându-se astfel aglomerările de material și corpul cricului a fost prevăzut cu
două nervuri de rigidizare necesare ținând seama de raportul mare dintre dintre diametrul tălpii și cel al
corpului. Varianta se poate folosi în cazul unor serii mari de fabricație.

JUSTIFICAREA SOLUȚIEI ALESE


Daca facem o comparaţie a celor trei variante se observă că varianta 1.3 este mult mai simplă din
punct de vedere constructiv dintre ele. Corpul circului este turnat lucru care reprezintă un mare avantaj în
cazul unei producţii pe scară largă a acestui mecanism.
Pentru mecanismul de acţionare am ales roata cu clichet vertical fiind cea mai simplă ca şi construcţie
şi neavând nici un dezavantaj la funcţionare. Corpul cricului va fi realizat cu un diametru interior mai
mare decât cel al şurubului. Şurubul va avea filet trapezoidal. Filetul trapezoidal are o rezistenţă şi o
rigiditate mai mare ca filetul pătrat și asigură o bună centrare între şurub şi piulită şi se poate executa prin
procedeul de frezare. Folosirea piuliţelor reglabile radial (secţionate) permite eliminarea jocului axial,
creat în urma uzurii flancurilor. Filetul trapezoidal are profilul de forma unui trapez isoscel cu unghiul la
vârf de 30º şi baza egală cu pasul. Flancul filetului are o înclinare de 15º. Jocurile la diametrul interior şi
exterior sunt egale, iar fundul filetului este rotunjit cu r=0,25 mm. Acest tip de filet este standardizat în
STAS 2114/1-75 şi se execută cu pas fin, normal şi mare.
Filetele cu pas fin au randament mai scăzut. Randamentul şuruburilor de mişcare creşte la cele care se
execută cu pas mare sau cu mai multe începuturi, creşterea fiind determinată şi de alegerea corectă a
cuplului de materiale, de precizia de execuţie şi de calitatea suprafeţelor în contact.

METODELE DE PRELUCRARE
Filetele trapezoidale se pot obţine prin foarte multe metode, cele mai simple şi mai puţin costisitoare
sunt: strunjirea şi frezarea care au o productivitate foarte mare.
Strunjirea este o metodă de bază în executarea filetelor interioare şi exterioare de precizie normală şi
ridicată.
Frezarea filetelor se remarcă printr-o productivitate ridicată, putându-se prelucra atât filete exterioare
cât şi interioare. Se execută pe maşini de frezat cu freze disc profilate şi se recomandă o producţie de serie
pentru acest procedeu de obţinere a filetelor.
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

În urma proceselor de frezare rezultă o rugozitate Ra=1,6..3,2 suficientă pentru angrenajul şurub-
piuliţă.
SCHEMĂ FUNCȚIONALĂ. DIAGRAME DE FORȚE ȘI MOMENTE
Această schemă prezintă o variantă a cricului cu piuliță rotitoare.La această vanantă, piulița 3 se
sprijină pe corpul cricului 4 prin intermediul unui guler, fiind solicitată la tracțiune.

PROTECŢIA MUNCII
Pentru a evita accidentele, proiectantul a luat următoarele măsuri :
 verificarea şurubului la solicitări compuse ;
 asigurarea asamblărilor ;
 utilizare de materiale corespunzătoare ;
 verificarea înaintea livrării .
Măsuri impuse beneficiarului :
 personalul de lucru trebuie să fie instruit corespunzător ;
 dispozitivul de strângere nu se va supune la şocuri şi lovituri
directe ;
 asamblarea şurub – piulită se va unge periodic cu unsoare
consistentă tip ( U 80 ) .
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

MEMORIUL JUSTIFICATIV DE CALCUL

Alegerea materialului pentru șurub și piuliță

Cupla de frecare şurub – piuliță din mecanismele cu şurub lucrează în condţii specifice și anume:
încărcare cu forţe constante sau variabile ca mărime, existenţa unei viteze relative sub sarcină,
funcţionarea în condiţii de frecare la limită sau frecare mixtă, funcţionarea cu jocuri (la schimbarea de
sens a acţionării în cazul existenţei unor jocuri mari ).
Uzura şurubului de mişcare este influenţată de variaţia solicitării axiale în timpul funcţionării, de
existenţa unor puternici concentratori de tensiune şi de repartizarea neuniformă a sarcinii pe spire.
Specifică şuruburilor de mişcare din mecanismele cu şurub şi piuliţă ca urmare a condiţiilor de lucru este
şi uzura prin aderenţă cu consecinţele ei.
Dezavantajul mecanismelor cu şurub şi piuliţă constă în existenţa unei frecări mari intre spirele
şurubului şi ale piuliţei, ceea ce are ca şi rezultat uzura flancurilor şi un randament scăzut.
Pentru realizarea de mecanisme cu şurub şi piuliţă cu randamente cât mai bune, materialele cuplei de
frecare şurub – piuliţă trebuie să îndeplinescă următoarele condiţii :
• comportare bună la frecare fără predispoziţie la gripaj ;
• bună rezistenţă la uzare ;
• coeficient de frecare cât mai mic ;
• preţ de cost cât mai mic.

Deoarece șurubul este supus la solicitări mici si mijlocii acționare manuală se optează pentru un oțel
laminat: OL 50, care are caracteristici mecanice de rezistență acoperitoare, proprietăți de prelucrare bună
și nu necesită tratament termic.

Pentru șurub: OL 50 STAS 500/2-80 cu următoarele caracteristici mecanice:


- clasa de calitate (tratamentul termic):1
- rezistenta la tracțiune Rm= 490...610 [N/mm2]
- limita de curgere Rp0,2= 280 [N/mm2]
- alungirea la rupere A=21 % min

Piuliţa ca element component al cuplei de frecare şurub – piuliţă din mecanismul cu şurub, este
indicat să fie astfel construită încât uzura să fie concentrată asupra ei. Acesta se datorează faptului că,
prin dimensiunile şi configuraţia ei, piuliţa este mai puţin costisitoare, care poate fi înlocuită uşor. În acest
sens se recomandă ca materialulales pentru piuliţă să aibă modulul de elasticitate mai mic decât cel al
materialului ales pentru şurub, ceea ce are ca efect uniformizarea repartizării sarcinii pe spire,
îmbunătăţirea comportării la oboseală.

Pentru piulita s-a ales materialul din familia bronzurilor : CuAl10Fe3

Pentru piuliță: CuAl10Fe3 STAS 198/2-75 cu următoarele caracteristici mecanice:


- rezistenta la tracțiune Rm=490...540 [N/mm2]
- duritatea Brinell: 100...110 HB max.
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

- alungirea la rupere A=14 % min

Valoarea presiunii admisibile si a rezistenței admisibile la strivire pentru cupla de


frecare șurub-piuliță din construcția mecanismului cu șurub

Materialul cuplei de frecare: oțel necălit – bronz


Se recomandă qa : 8 .. 10 [N/mm2]
Se alege qa : 9 [N/mm2]
Alegerea tipului filetului

Se optează pentru filet trapezoidal STAS 2114/1-75.

Filetul trapezoidal este un filet specific șuruburilor de mișcare, acesta poate să preia forțe în ambele
sensuri de acționare. Cel mai mare avantaj al acestui tip de filet este că se poate prelucra relativ ușor față
de celelalte tipuri de filete pentru șuruburile de mișcare și prin mai multe tipuri de prelucrări mecanice :
strunjire, frezare.

Predimensionarea șurubului de forță

Calculul diametrului mediu al filetului:


N
F = 13900 [ ] - forța axială

h = 200 [mm] - cursa maximă


H
ψ h = 0,5 ψ h = 1 factor dimensional care pentru filetul ferăstrău va fi ψ h = 0,5
P
m
Ψm = 2 ψm = reprezintă factorul de lungime al piuliţei şi va avea valoarea ψ m = 2
d2

qa= 9 [N/mm2] reprezintă rezistența admisibilă la strivire

F 13900
d2 = = = 22.1723 [mm];
π ⋅ψ h ⋅ψ m ⋅ q a 3.14 * 0,5 * 2 * 9
În urma calculelor se va obţine d2 = 22,1723 [mm], iar din STAS se alege valoarea standardizată
d 2 STAS = 22 .5 [mm], care ne va conduce la alegerea şurubului de forţă cu următoarele caracteristici:

• diametrul nominal, d = 25 [mm]


• pasul filetului, P = 5 [mm]
• diametrul mediu, d2 = D2 = 22,5 [mm]
• diametrul exterior, D = D4 = 25,5 [mm]
• diametrul interior, d1 = d3 = 19,5 [mm]
• diamerul interior, D1 = 20 [mm]
• notaţie: Tr 25x5 conform STAS 139-79
Relațiile de calcul:
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

H1 = 0,5*P = 2,5 [mm] R2max = ac = 0,25 [mm]


H4 = 0.5*P + ac = 2,75 [mm] = h3 d2 = D2 = d – 2*z = d – 0,5*P = 20 [mm]
ac= 0.25 [mm] pentru 2 ≤ P ≤ 5 [mm] d3 = d – 2*h3 = d – P – 2*ac = 19,5 [mm]
H1 D4 = d + 2*ac = 25,5 [mm]
z = 0,25*P = = 1,25 [mm]
2 D1 = d – 2*H1 = d – P = 20 [mm]
R1max = 0,5*ac = 0,125 [mm]
H = 1,866*P = 9,33 [mm]

Predimensionarea piuliței rotitoare


Din STAS 3921-86 am ales un rulment axial cu bile pe un rând cu simplu efect, astfel încât
capacitatea statică C0 a lui să fie C0 > F, iar diametrul alezajului rulmentului df să fie mai mare decât
diametrul exterior al șurubului.

C0= 32,5 [kN] - capacitatea de încărcare statică


d = 30 [mm] - diametrul interior
D = 47 [mm] - diametrul exterior
H = 11 [mm] - înălțimea rulmentului
d1 = 47 [mm]
D1= 32 [mm]
du min= 40 [mm]
Du max= 37 [mm]
notaţie: Rulment 51106 STAS 3921
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

De= D + (4..6) = 53 [mm], din motive constructive De se alege 58 [mm]


Determinarea numărului de începuturi pentru filetul şurubului de forţă
În cazul cricurilor, la acţionare avem nevoie de autofrânare, deci, filetul se execută cu un început.

Verificarea autofrânării
La cricuri se verifică condiția de autofrânare cu relația:
βm < ϕ '
β m este unghiul de înclinare al elicei pe cilindrul de diametrul d2
ϕ' este unghiul de frecare

 P 
β m = arctg 
 π ⋅ d2 
 μ 
ϕ′ = arctg  
 cos α1 
µ este coeficientul de frecare pentru cuplul de materiale şi calitatea ungerii
α 1 este unghiul de înclinare al flancului activ al filetului
Se recomandă µ = 0,1….0,18, se alege µ =0,11
α1 =15 ° pentru filet trapezoidal

Efectuând calculele se obțin valorile:

 5 
β m = arctg   = 4,046 o

 π * 22,5 

 0.11 
ϕ ′ = arctg   
= 6,49°
 cos15 

βm < ϕ ' condiţia de autofrânare este îndeplinită

Calculul numărului de spire în contact


Pentru determinarea numărului de spire în contact se pot folosi următoarele formule:
Ψm *d2
z= = 9 spire
P
Ψ m se alege Ψ m = 2
Numărul de spire în contact se recomandă a fi între 6 ≤ z ≤ 11 . Se alege astfel o valoare de z =9 spire în
contact.
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

Calculul lungimii filetului piuliței rotitoare


Lungimea filetului depinde de numărul de spire în contact z şi de pasul filetului p.

m = z * p = 9 * 5 = 45 [mm]

Calculul lungimii filetului șurubului de forță


Cunoscând şi înălţimea rulmentului putem acum determina lungimea şurubului de forţă:

L f = h max + m + T + 3 ⋅ P

hmax cursa şurubului de forţă


m înălţimea piuliţei
T înălţimea rulmentului
P pasul filetului şurubului de forţă
Lf = 200 + 45 + 15 + 3*5 = 275 [mm]

Verificarea şurubului de forţă


Pentru a verifica corectitudinea alegerii dimensiunilor şi materialului pentru şurubul de forţă sunt
necesare câteva calcule de verificare, pentru a determina rezistenţa şurubului la diferite solicitări.
• Calculul momentului de torsiune:
1
M t1 = ⋅ d 2 ⋅ F ⋅ tg ( β m + ϕ ′)
2
1
M t1 = ⋅ 22,5 ⋅13900 ⋅ tg(4,046  + 6,49 ° ) = 29,084 [Nm]
2000
• Verificarea șurubului la solicitări compuse:
σ ech = (σc ) 2 + 4 ⋅ ( τt ) 2 ≤ σ ac

4F
σc = 2 = 46,54 [N/mm ] ≤ σ ac
2
π ⋅ ( d1 )
σac = 51 [N/mm2]
16M t
τt = = 9,98 [N/mm2] ≤ τ at
π ⋅ ( d1 )
3

τat = 31 [N/mm2]
σ ech = (σc ) 2 + 4 ⋅ ( τt ) 2 = 46,54 2 + 4 * 9,98 2 = 50,63 [N/mm2]
σ at = σ ac = 50,63 [N/mm2]

Condiția σ ech < σ ac este îndeplinită deci şurubul va rezista.


σ c efortul unitar de compresiune
τt efortul unitar de răsucire
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

Verificarea spirelor şurubului


Spirele şurubului în timpul utilizării, trebuiesc verificate la următoarele tipuri de solicitări:
F 13900
• strivire: q = z ⋅ π ⋅ d ⋅ H = 9 ⋅ π ⋅ 22,5 ⋅ 2,5 = 8,73 [N/mm2] ≤ qa
2 1

qa = 9 [N/mm2]
H 1 = 0,5 ⋅ P = 2,5 [mm] înălţimea utilă
h = 0.634 ⋅ P = 3,17 [mm] grosimea spirei la bază
ac= 0.25 [mm] pentru 2 ≤ P ≤ 5 [mm] jocul la fundul filetului
H   2,5 
6 ⋅ F ⋅  1 + a c  6 ⋅ 13900⋅  + 0.25
• încovoiere:
σi =  2 =  2  = 22,57 [N/mm2] ≤ σai
π ⋅ z ⋅ d1 ⋅ h 2 π ⋅ 9 ⋅ 19,5 ⋅ 3,172
σai = 56 [N/mm2]
F 13900
• forfecare: τ f = π ⋅ z ⋅ d ⋅ h = π ⋅ 9 ⋅ 19,5 ⋅ 3,17 = 7,95 [N/mm2] ≤ τaf
1

τaf = 41 [N/mm2]

Condițiile sunt îndeplinite, deci spirele şurubul vor rezista.

Verificarea corpului piuliţei


Pentru a verifica corectitudinea alegerii dimensiunilor şi materialului pentru piuliță sunt necesare
câteva calcule de verificarea a acesteia la eforturile normale şi tangenţiale care apar la încărcarea cricului.
4⋅F 4 ⋅ 13900
σc = = = 11,38 [N/mm2] ≤ σ ac
π ⋅ ( D e − D ) π ⋅ (522 − 47 2 )
• eforturile unitar: 2 2

σ ac = 69 [N/mm2]

16 ⋅ M t1 ⋅ D e 16 ⋅ 29084⋅ 52
eforturile tangenţiale: τ t = = = 3,16 [N/mm2] ≤ τ at
π ⋅ ( D e4 − D 4 ) π ⋅ (524 − 474 )

τat = 69 [N/mm2]
• efortul unitar echivalent : σ ech = σ c2 + 4 * τ 2t = 11,38 2 + 4 * 3,16 2 = 13.01[N/mm 2 ] ≤ σ ac
σac =69 [N/mm2]

Condiția σ ech < σ ac este îndeplinită deci piulița va rezista.


UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

σ c efortul unitar de compresiune


τt efortul unitar de răsucire

Verificarea spirelor puliței


Spirele piuliței în timpul utilizării, trebuiesc verificate la următoarele tipuri de solicitări:
F 13900
• strivire: q = z ⋅ π ⋅ d ⋅ H = 9 ⋅ π ⋅ 22,5 ⋅ 2,5 = 8,73 [N/mm2] ≤ qa
2 1

qa = 9 [N/mm2]
H 1 = 0,5 ⋅ P = 2,5 [mm] înălţimea utilă
h = 0.634 ⋅ P = 3,17 [mm] grosimea spirei la bază
ac= 0.25 [mm] pentru 2 ≤ P ≤ 5 [mm] jocul la fundul filetului
H   2,5 
6 ⋅ F ⋅  1 + a c  6 ⋅ 13900 ⋅  + 0.25
• încovoiere:
σi =  2 =  2  = 9,36 [N/mm2] ≤ σai
π ⋅ z ⋅ D ⋅ h2 π ⋅ 9 ⋅ 47 ⋅ 3,172
σai = 69 [N/mm2]
F 13900
• forfecare: τ f = π ⋅ z ⋅ D ⋅ h = π ⋅ 9 ⋅ 47 ⋅ 3,17 = 1,04 [N/mm2] ≤ τaf
τaf = 69 [N/mm2]
Condițiile sunt îndeplinite, deci spirele piuliței vor rezista

Verificarea capului şurubului la solicitări compuse


Efortul unitar echivalent în secțiunea lungitudinala a ştiftului se determină cu relația:
σ ech = ( σ c ) 2 + 4 ⋅ (τ t ) 2 ≤ σ ac
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

• compresiune:

F 139
σc = =
π ⋅D cs 2
π ⋅19 ,5 2
− d " ⋅D cs −
4 4
= 62, 44 [N/mm2] ≤ σ ac
σac = 140 [N/mm2]
• răsucire:

M t1
τt = =
d ⋅D cs
"
0.2 ⋅ Dcs −
3 0.2 ⋅19
3
= 19,95 [N/mm2] ≤ τaf
τat = 91 [N/mm2]
• efortul unitar echivalent:
σ ech = σ c2 + 4 * τ 2t = 62,44 2 + 4 * 19,95 2 = 74,09[N/mm 2 ]

Condiția σ ech < σ ac este îndeplinită deci șurubul va rezista.

Calculul cupei
Forma și dimensiunile se stabilesc constructiv, în funcție de dimensiunile capului șurubului de forță.
Calcului cupei cuprinde verificarea la solicitări principale, care depind de tipul cricului și soluția
constructiva adoptată.
Pentru calculul cupei se va porni de la diametrul interior al şurubului. Din varianta constructivă a
cricului cu piuliță rotitoare rezultă că diametrul interior al șurubului este egal diametrul exterior al capului
şurubului în porţiunea în care se va fixa cupa.
Pentru cupa am ales materialul : Fc 200, STAS 568-82 cu următoarele caracteristici mecanice:
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

- rezistenta la tracțiune Rm= 160...270 [N/mm2]


- duritatea Brinell: 170 ... 210 HB max.

Dcs = d 3 = 19 ,5

[mm]

Determinăm :
• diametrul superior al cupei: d c1 = ( 2.4... 2.5)d = 2.45 ⋅19 ,5 = 47 ,7 [mm]
• diametrul inferior al cupei : d c 2 = Dc1 + (8... 10 ) = 19 ,5 + 9 = 28 ,5 [mm]
• înălţimea cupei : hc = (1.4... 1.6)d =1.5 ⋅19 ,5 = 29 ,25 [mm]
• adâncimea găurii, din interiorul cupei, unde introducem capul şurubului :
hcs = hc −10 = 28 ,5 −10 = 18 ,5 [mm]

Verificarea cupei
Verificarea pentru cupă se face la strivire :
4⋅ F 4 ⋅ 13900
σ str = = = 46,54 [N/mm2] ≤ σastr
π ⋅ Dcs π ⋅ 19,5 2
2

σ a str = 48 ... 80 [N/mm2]

Condiția σ str < σ astr este îndeplinită deci cupa va rezista.

Alegerea şi verificarea dimensiunilor ştiftului care solidarizează cupa de şurubul


principal
Ca să asigurăm o montare, respectiv demontare ușoară a cupei pe șurubul de forță, aceasta se
montează cu ajutorul unui știft conic, sau știft cilindric, care are rolul de a fixa cupa pe șurub.
Diametrul știftului d’’:
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

d = (0.1 5...0.2 5) Dc s = 0.2 0⋅ 1 9,5 = 3,9


"

[mm]
Se alege din STAS 1599-80 un ştift cilindric cu forma B cu diametrul de 4 [mm] şi o lungime de l = 35
[mm] din OL 42 care se notează astfel: ştift cilindric B 4x35 STAS 1599-80.
Știftul ales trebuie verificat cu următoarele relații:

• efort unitar de forfecare

4 ⋅ 10 ⋅ M t 4 ⋅ 10 ⋅ 14,543 3
τf = = =5
π ⋅ Dcs ⋅ d "2
π ⋅ 19,5 ⋅ 4 2

[N/mm2] ≤ τaf
τaf = 80 [N/mm2]
• efort unitar de strvire între știft și cupă

4 ⋅10 ⋅M t 3
σS 1 = "
d ⋅( d C 2 −DCS )
2 2

[N/mm2] < σ as ;
σas = 100 [N/mm2]
• efort unitar de strivire între știft și șurub
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

6 ⋅10 ⋅ M t 6 ⋅10 ⋅ 3 3
σS 2 = =
d " ⋅ DC2S 4 ⋅19
[N/mm2] < σ as ;
σas = 100 [N/mm2]
M t = 0.5 ⋅ M t1 = 0.5 ⋅ 29 ,084 = 14 ,54 [Nm]

Calculul mecanismului de acţionare


Mecanismele de acţionare care se pot folosi la cricurile cu piuliţă rotitoare sunt mecanismele cu
clichet orizontal sau vertical. Am ales varianta cu clichet veritical

Calculul manivelei
Lungimea manivelei se determină în funcție de momentul de torsiune total, care trebuie să fie realizat
de către muncitor la acționarea cricului
M it 30,96 ⋅ 10 3
Lc = = = 88,45 [mm]
K ⋅ ni ⋅ Fm 1 ⋅ 1 ⋅ 350
din motive constructive Lc se alege 90 [mm]
Mit= Mf + Mt1
d rul 30
Mf= η rul ⋅ F ⋅ = 0,0009 ⋅ 13900 ⋅ = 1,8765 [N/mm2]
2 2
Mit= 1,86 + 29,08 = 30, 96 [N/mm2]
Fm forţa medie cu care acţionează muncitorul Fm = 350 [N]
Lc lungimea de calcul a manivelei,
K coeficient de simultaneitate, care pentru un muncitor este K = 1
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

ni reprezintă numărul de muncitori care în cazul cricului este ni = 1

L = L c + l 0 = 155 + 50 = 205 [mm]


l0 lungimea necesară prinderii manivelei lo = 50 [mm] pentru 1 muncitor

Determinarea diametrului manivelei şi a prelungitorului


În cazul mecanismului cu clichet vertical se va folosi formula:

32 ⋅ K ⋅ ni ⋅ Fm ⋅ ( Lc − Lm + l ) 3 32 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 350 ⋅ (90 − 89 + 120)


d5 = 3 = = 16,28 [mm]
π ⋅ σ ai π ⋅ 100
din motive constructive d5 se alege 20 [mm]

σai =100 ... 120 [N/mm2]


l = 50…120 [mm] in cazul in care se foloseste prelungitor
Lm = (0.25 ... 1) ⋅ Lc + l 0 = 0,25 ⋅155 + 50 = 88 ,75 ≅ 89 [mm]
Diametrul D se determină constructiv
D = 1,4 ⋅ d 5 = 1,4 ⋅ 20 = 28 [mm]

Pentru prelungitor se alege ţeavă standardizată cu diametrul exterior egal cu diametrul interior al
mânerului, d5. Notarea țevii alese din STAS: Țeavă comercială 20x2/OLT 45 STAS 530/1, având
diametrul exterior de 20 [mm] iar cel interor de 18[mm].
În cazul mecanismului de acţionare cu clichet vertical prelungitorul se verifică la încovoiere cu
relația:

32 ⋅ K ⋅ ni ⋅ Fm ( L − Lm ) 32 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 350 ⋅ (204,8 − 89)


σi = = = 25,42
π 4 π [N/mm2] < σ ai
D
(D − d5 )4

28
⋅ (28 − 20 )
4 4

σ ai = 80...100 [N/mm2]

Calculul roţii de clichet


Determinarea dimensiunilor roților de clichet se face în etape, urmărindu-se alegerea numărului de
dinți, a înălțimii și a grosimii acestora și a formei și dimensiunilor alezajului profilat.
Roata de clichet se va fixa pe piuliţă printr-un contur hexagonal al găurii interioare.

Diametrul exterior al filetului șurubului pe care se montează roata de clichet este d = 48 [mm].
Diametrul mediu, pe care se vor dispune dinţii roţii Dm = 84 [mm]

Dm = (1,6... 1,8) ⋅ d =1,75 ⋅ 84 = 84 [mm]

Diametrul interior al roții de clichet Di = Dm – h = 84 – 6,4 = 77,6 [mm]

Diametrul exterior al roții de clichet De = Dm + h = 84 + 6,4 = 90,4 [mm]


UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

Se recomandă numărul de dinți z = 8, 10, 12


Se alege z = 12 dinți
π ⋅ Dm π ⋅ 84
Se recomandă lățimea dintelui b ≤ = = 10 ,99 [mm]
2⋅ z 2 ⋅12
Se alege b=8 [mm]

Se recomandă înălţimea dintelui h = (0,6... 0,8) ⋅ b = 0,8 ⋅ 8 = 6,4 [mm]

Lungimea laturii hexagonului este a ≤ 0,5 * d = 24 [mm]


Din motive constructive “a” se alege 25 [mm]

Verificarea roţii de clichet


Roata de clichet va fi confecţionată din OL50 şi trebuie verificată la trei tipuri de solicitări:

• verificarea dintelui roții de clichet la încovoiere


3 ⋅ F ⋅ h 3 ⋅ 737,14 ⋅ 8
σi = 2 1 = = 27,64 [N/mm2] ≤ σai
b ⋅δ 8 ⋅8
2

σai = 56 [N/mm2]

2 ⋅ M it 2 ⋅ 30,96 ⋅ 10 3
F1 = = = 737 ,14 [N]
Dm 84
Se recomană , δ , grosimea roții dintelui de clichet intre 8...10 [mm]
Se alege δ =8 [mm]
• verificarea dintelui roţii de clichet la forfecare
F 737 ,14
τf = 1 = = 11,51 [N/mm2] ≤ τaf
b ⋅δ 8⋅8

τaf = 41 [N/mm2]

• verificarea dintelui roții de clichet la strivire


F1 737 ,14
σ s1 = = = 14 ,39 [N/mm2] < σ as 1
δ ⋅ h 8 ⋅ 6,4

σas 1 = 80 ... 100 [N/mm2]

• verificarea asamblării pe contur hexagonal la stivire


UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

12 ⋅ M it 2 ⋅ 30,96 ⋅ 10 3
σ s2 = = = 11,65 [N/mm2] ≤ σ as 2
n ⋅ a2 ⋅δt 6 ⋅ 25 2 ⋅ 8,5

σas 2 =80 [N/mm2]


Mt
δ t = δ + (1..2) = 8 + 0,5 = 8,5 [mm]
n=6 pentru asamblare pe contur hexagonal

a
Efort unitar va avea o valoare mai mare
în cazul în care roata de clichet se va
fixa pe o piuliţă având o secţiune pătrată. Ca să reduc
valoarea efortului unitar am optat pentru conturul hexagonal.

Calculul clichetului
Clchetul vertical rezultă constructiv în funcție de dimensiunile manivele i. Materialul pe care l-am ales
pentru clichet este OL 60, STAS 500/2.

h = 8 [mm]
h2= 60 [mm]
l2=29 [mm]
Caracteristicile mecanice pentru OL 60 sunt
- clasa de calitate (tratament termic) 1
- [
rezistenţa la tracţiune Rm = 490 ... 610 N / mm
2
]
limita de curgere R po = 280 [ N / mm ]
2
-
- alungirea la rupere A = 21% min

Verificarea clichetului vertical


Verificarea clichetului la încovoiere se face cu relația

6 ⋅ F1 ⋅ a1 6 ⋅ 1376 ⋅ 10
σ i= = ≤ σ a1
h ⋅ h2

σa1 = 100 ... 120 [N/mm2]

a1 = δ t + δ 1 – 0,5 δ
δ 1 = (0,5 ... 0,6) δ

Corpul cricului
Corpurile cricurilor se execută in construcție turnată, materialele recomandate fiind oțelurile turnate
sau fontele cenușii, respectiv în construcție sudată, cele sudate fiind executate din oțeluri de uz general
pentru construcții.
Pentru corpul cricului ales, am optat pentru varianta turnată, astfel cricul se toarnă dintr-o fontă
cenuşie, Fc250 care are următoarele caracteristici:

• Solicitări cu concentratori de tensiune:


UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

- tracţiune σ at = 25 ... 38 [N/mm2]


-compresiune σ ac = 63 ... 95 [N/mm2]
- încovoiere σ ai = 42 ... 65 [N/mm2]
- răsucire τ at = 36 ... 46 [N/mm2]
- forfecare τaf = 20 ... 30 [N/mm2]

• Solicitari fără concentratori de tensiune:


- tracţiune σ at = 69 ... 106 [N/mm2]
- compresiune σ ac = 173 ... 265 [N/mm2]
- încovoiere σ ai = 117 ... 180 [N/mm2]
- răsucire σ at = 83 ... 127 [N/mm2]
Dimensiunile corpului:
Se recomandă grosimea peretelui a= 6 ... 10 [mm]
Se alege grosimea peretelui a= 7 [mm]

b= (1,2...1,5)⋅ a= 1,3⋅ 7 = 9,1[mm]


D5 = De + (4... 10 ) = 54 + 6 = 60 [mm]
D6 = D5 + 2 ⋅ a = 60 + 14 = 74 [mm]
b reprezină grosimea tălpii corpului
D5 diametrul interior al corpului în zona şurubului de forţă
D6 diametrul exterior al corpului în zona şurubului de forţă

Calculul bolţului
Bolțul cu ajutorul căruia se fixează clichetul de manivelă se dimensionează pe baza solicitării de
încovoiere şi se verifică la forfecare şi la strivire
16 ⋅ Fb ⋅ h 3 16 ⋅ 737,14 ⋅ 6,4
db = 3 = = 5,85 [mm]
π ⋅ σ ai π ⋅ 120
Se alege db= 4 [mm]

• verificare la forfecare
4 ⋅ Fb 4 ⋅ 737,14
τf = = = 58,6 [N/mm2] ≤ τaf
π ⋅ d b2 π ⋅ 42
τaf = 80 ... 100 [N/mm2]
• verificare la strivire
Fb 737 ,14
σs = = = 28,7 [N/mm2] < σ as
d b ⋅ h 4 ⋅ 6,4
σas = 60 [N/mm2]

Verificarea corpului cricului


UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

Verificarea corpului cricului se face la compresiune, în secţiunea de la partea superioară a cilindrului


în care se mişcă şurubul principal:

4⋅ F 4 ⋅ 13900
σc = = = 9,43 [N/mm2] ≤ σac
(
π D6 − D5
2 2
) π ⋅ (742 − 60 2 )

σ ac = (80 ... 100 ) [N/mm2]


Din relația de verificare rezultă că σc ≤ σac deci corpul va rezista.

De menţionat este faptul că în urma proiectului am avut nevoie de următoarele elemente de fixare:
 ȘTIFT FILETAT CU CRESTĂTURĂ CU CEP, M 8 x 12 STAS 4867 – 69
 ȘTIFT FILETAT CILINDRIC, M3 x 6 STAS 4771 – 69
 ȘURUB CU CAP STRIAT ȘI GULER. M4 x 6, STAS 5302 - 80

Bibliografie

1. Dorina Matieşan, Adalbert Antal, Dumitru Pop, Iacob Olteanu, Felicia Sucală, Aurica Căzilă, Ioan
Turcu, Ovidiu Belcin, Ştefan Bojan, Ovidiu Tătaru - Elemente de proiectare pentru mecanismele cu
şurub şi piuliţă, Lito IPCN, 1985
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAȘINI

2. Jula Aurel şi colectivul – Mecanism cu şurub şi piuliţă rotitoare. Îndrumător de proiectare. Braşov,
Editura Lux Libris, 2000.
3. Traian Itu, Mihai Tripa – Toleranţe şi ajustaje. U.T.PRES, Cluj-Napoca, 2005
4. Colecţia STAS de Organe de maşini şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor
componente ale masinilor. Vol I şi II.
5. Sanda Bodea – DESEN TEHNIC, ELEMENTE DE BAZĂ, Cluj-Napoca; Rispoprint 2005