Evaluari de Mediu. Aplicatii. Brindusa Sluser

Evaluări de mediu.
Aplicaţii
Cap. I. Cuantificarea impactului indus asupra

mediului
Evaluarea impactului asupra mediului are drept scop

furnizarea informaţiilor necesare pentru luarea celor mai bune decizii
în vederea stabilirii măsurilor de reducere sau de evitare a impactului
negativ generate de un proces sau activitate asupra componentelor de
mediu. Conventional, evaluarea impactului asupra mediului este
procesul care identifică, descrie şi evaluează, într-o manieră adecvata
şi detaliata pentru fiecare caz în parte, efectele directe şi indirecte ale
activitatilor antropice si industriale asupra ecosistemlor, fiinţelor
umane, faună şi floră; sol, apă, aer, climă şi peisaj; bunuri materiale şi
patrimoniu cultural;
Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra
mediului trebuie realizată si chiar se impune cât mai devreme posibil,
astfel încât să existe toate premizele că nu se vor irosi resurse
materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, precum si ca
informaţiile despre proiect pe care titularul acestuia le poate furniza
autorităţilor competente să fie suficiente pentru realizarea evaluării
impactului asupra mediului.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este
condusă de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi se
realizează cu participarea celorlalte autorităţi implicate prin
reglementări proprii sau răspunderi specifice ce le revin în domeniul
protecţiei mediului. Prin reglemntarile impuse la nivel international si
adoptate si in tara noastra responsabilităţile agenţilor economici sunt
clar definite si anume:
‐ Să cunoască legislaţia de mediu care reglementează activitaţile
în faza de proiect şi în faza de funcţionare ;
1
Brînduşa Mihaela Robu
‐ Să se adreseze Ghişeului unic în vederea obţinerii Acordului

unic;
‐ Să depună solicitarea de obţinere a acordului de mediu şi
memoriu tehnic al proiectului la autoritatea competentă pentru
protecţia mediului;
‐ Să dea anunţul public referitor la depunerea solicitării, să
aducă informaţii suplimentare solicitate de autoritatea de mediu;
‐ Să dea anunţul public referitor la decizia etapei de încadrare;
‐ Să realizeze raportul la studiul de evaluare a impactului prin
intermediul unei persoane fizice sau juridice special atestate în acest
scop;
‐ Să coopereze cu autoritatea de mediu pe tot parcursul
procedurii;
‐ Să asigure traducerea în limba englează a raportului la studiul
de evaluare a impactului pentru proiectele supuse procedurii EIM în
context transfrontier;
‐ Să dea anunţul public referitor la data, ora şi locul desfaşurării
dezbaterii publice;
‐ Să dea anunţul public referitor la decizia etapei de analiză a
calităţii raporului la studiul EIM.
‐ Desigur, ca toate aceste obligatii conduc la avantaje de care
pot benefici agenţii economici. Astfel, sunt evitate întârzieri
costisitoare în implementarea proiectului; solutiile noi/alternativele
sunt mai usor de gasit. De asemenea, este mai uşor de găsit o cale de
înţelegere cu societatea şi cu publicul, de explicat caracterul
proiectului/activitatii, fapt ce poate conuduce la a obţine sprijinul
publicului pentru implementarea acestuia, iar impaginea agentului
economic si credibilitatea acestuia sunt îmbunătăţite.
Managementul mediului se constitue în procesul care permite
organizațiilor, atât evaluarea metodica a impacturilor – exercitate de
propriile activități desfăsurate – asupra mediului natural, cât și
2
Evaluări de mediu. Aplicaţii
adoptarea de măsuri care să conducă la minimizarea efectelor, în

special a celor negative, reprezentate de aceste impacturi. Un
instrument important in managementul mediului, alaturi de evaluarea
impactului asupra mediului, evaluarea performantelor de mediu,
evaluarea ciclului de viata este standardul ISO 14001 conform caruia
se construieste un sistem de management de mediu si care defineşte,
cu precizie, sintagma "impactul asupra mediului" ca fiind orice
schimbare/ modificare de activitățile organizațiilor, de bunuri sau
serviciile realizate de către acestea (Luca şi Bacali, 2003).
Fig. 1.1 Factori de ecologizare a organizațiilor

Pentru o unitate productiva (organizație, companie),
principalele obiective ale aplicării unui sistem de management de
mediu sunt:
• Identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impacturilor
şi riscurilor relevante din companie;
• Satisfacerea politicii de mediu, a obiectivelor și țintelor,
inclusive conformarea cu legislația mediului;
• Definirea unui set de principii de bază care să orienteze
activitățile viitoare vizând responsabolitățile de mediu;
• Stabilire unor creșteri ale performanței de mediu a
companiei, pe baza unui bilanț costuri-beneficii;
3
• Definirea responsabilităților, autorității şi a procedurilor care

să asigure implicarea fiecărui angajat al companiei în
reducerea impactului negative asupra mediului;
• Ralizarea unui sistem eficent de comunicare în interiorul
companiei și asigurarea unei instruiri corespunzătoare a
personalului;
• Imbunatățirea competitivității pe piața internă și
internațională;
• Evitarea problemelor de mediu la introducerea proceselor
noi;
• Dezvoltarea de produse noi, acceptate pe scară mai largă;
• Pregatirea companiei pentru investitori sau pentru
oportunități de asociere.
În ISO 14001 se recomandă ca organizațiile în care nu există
sisteme de management de mediu să stabilească, într-o primă etapă,
situația în raport cu mediul, printr-o analiză de mediu inițială. Scopul
analizei inițiale de mediu este considerarea tuturor aspectelor de
mediu ale organizației, pentru a servi drept bază pentru stabilirea
sistemului de management de mediu.
Analiza inițială de mediu este un studiu complex, specific care
trebuie sa acopere 4 domenii principale:
1. Prevederi legale și reglementările;
2. Identificarea aspectelor de mediu semnificative;
3. Examinarea tuturor procedurilor și practicilor de management
de mediu existente;
4. Evaluarea acțiunilor întreprinse în urma investigației
incidentelor anterioare.
Toate studiile conținând informațiile utile pentru realizarea
analizei inițiale de mediu necesită să fie actualizate permanent, pentru
a reflecta cât mai fidel aspectele de mediu ale organizației suspuse
evaluarii (Barjoveanu s.a, 2010; Teodosiu, 2005; Teodosiu s.a., 2012).
4
Fig.1.2. Diagrama flux in Analiza initiala de mediu
Evaluarea impactului Indus asupra mediului este un process ce

ia în considerare orice schimbare adusă calităţii mediului în urma
emisiilor generate de activităţile industriale şi nu numai. Scopul
acestui proces este de a evalua fie dacă un poluant anume are un
impact asupra unui receptor, în acest caz aerul, solul şi apa si, totodată
stabileşte măsurile şi acţiunile necesare astfel încât impactul generat
să fie in limite admisible. Dacă la inceputuri (1969) evaluarea
impactului se aplica doar pentru proiectele noi, în ultimele decenii
(1990) se aplica şi pentru activităţile în funcţiune ca o măsură de
control a poluării mediului. Astfel, experţii de mediu au elaborat
metode integrate de cuantificare a impactului indus asupra mediului,
metode multicriteriale, modele matematice sau chiar programe
computerizate cu scopul de a transforma îmbunătăţi procesul
decizional (Kuitunen et al., 2008; Leopold et al., 1971; Linkov et al.,
2007). Principalele metode aplicate pentru cuantificarea impactului
indus asupra mediului au la bază principiile clasice definite în
metodele conenţionale: matriceau lui Leopold, matricea MERI,
indicele de poluare globala etc.. Metodele aplicate pentru cuantificarea
impactului indus asupra mediului sunt fie caracterizate de un grad
5
ridicat de subiectivitate, fie greu de adaptat şi aplicat de către alţi

experţi. De exemplu, matricea lui Leopold propuspă imediat după
promulgarea legii NEPA în 1971, de către un grup de cercetători din
S.U.A. – Departamentul de Stat din cadrul Ministerului de Inerne –
Unitatea de monitorizare geologică, este mai mult o procedură pentru
evaluarea calitativă a impactului decât o metodă de cuantificare.
O alta metoda foarte aplicatî în cuantificarea impactului Indus
asupra mediului este matricea de evaluare rapida a impactului de
mediu (MERI) care, de asemenea, se concentrează pe noile propuneri
de proiecte şi mai puţin pe activităţile în funcţiune, fapt ce face ca
acestea să fie greu abordabilă în ţările est Europene (Robu and
Macoveanu, 2010; Sandham and Pretorius, 2008).
În ultimii ani s-au propus metode pentru cuantificarea impactlui
indus asupra mediului şi care pun accent pe integrarea mai multor
principii de evaluare, pe modelare matematica, abordarea
multicriterială sau pe dezvoltarea unor baze de date PLUREL, TOSIA
etc. (Plurel, 2011, http://www.consideo-modeler.de/english/schools-
and-universities.html;
http://www.imodeler.net/iMODELER/iMODELER.html). Din păcate
toate aceste metode noi propuse sunt aplicate la nivelul Europei de
vest şi sunt greu accesibile tărilor din estul Continentului. Principalele
metode aplicate aici pentru cuantificarea impactului indus asupra
mediului sunt: metoda indicelui de poluare globală (Budianu et al.,
2010; Horaicu et al., 2009; 2010), metoda integrată de evaluare a
impactului şi riscului de mediu (Barjoveanu et al., 2010, Carlig et al.,
2008, Cojocariu et al., 2011; Schiopu et al., 2009) şi matricea de
evaluare rapida a impactului Indus asupra mediului (MERI) (Robu et
al., 2007; Robu and Macoveanu, 2010).
6
Cap. II. Metoda matricei de evaluare rapidă a

impactului asupra mediului (MERI)
Matricea de evaluare rapidă a impactului (MERI), aplicata ca

un instrument de analiză, organizare şi prezentare a rezultatelor unei
evaluări holistice a impactului asupra mediului, asigură o evidenţă
transparentă şi permanentă a procesului de analiză. Forma simplă,
structurată a MERI permite reconstituirea şi analiza în profunzime, în
mod rapid şi exact a unor componente selectate. Această flexibilitate
face ca metoda să fie un instrument puternic pentru evaluarea
impactului indus asupra mediului (Glade, 2001a; Glade, 2001b;
Macoveanu, 2005; 2006; Robu, 2005; Robu si Macoveanu, 2010).
MERI a fost in mod deosebit aplicata pentru a compara diverse
variante/alternative ale unor proiecte. Treptele de evaluare cuprinse în
MERI permit să fie evaluate atât date cantitative cât şi calitative.
Flexibilitatea asigurată de MERI în combinaţie cu prezentarea grafică
a rezultatelor din matricea MERI fac din aceasta un instrument
puternic de evaluare a impactului indus asupra mediului (Banks,
2001). Metoda MERI se bazează pe o definiţie standard a criteriilor
importante de evaluare, precum şi a mijloacelor prin care pot fi deduse
valori qvasi-cantitative pentru fiecare dintre aceste criterii,
(reprezentate printr-o notă concretă, independentă). Impactul
activităţilor ce urmeaza a se desfăşura în cadrul unui proiect supus
evaluarii impactului sunt evaluate faţă de componentele de mediu şi se
determină pentru fiecare componentă o notă, folosind criteriile
definite, asigurându-se astfel o măsurare a impactului potenţial pentru
componentele mediului (Macoveanu, 2005; 2006; Robu, 2005; Robu
si Macoveanu, 2010).
7
Criteriile importante de evaluare, considerate de metoda MERI

se încadrează în două grupe (1) criterii care pot schimba individual
scorul (punctajul) obţinut; (2) criterii care, în mod individual, nu pot
să schimbe scorul obţinut.
Valoarea atribuită fiecăreia din aceste grupe de criterii se
determină prin folosirea unor formule simple. Formulele permit
determinarea notelor pentru componentele individuale pe o bază
definită (Negrei, 1999). Sistemul de notare necesită simpla înmulţire a
valorilor atribuite fiecărui criteriu din grupa (A). Folosirea înmulţirii
pentru grupa (A) este importantă pentru că ea asigură exprimarea
ponderii fiecărei note, în timp ce simpla însumare a notelor ar putea
exprima rezultate identice pentru condiţii diferite (Kuitunen et.al.,
2007; Macoveanu, 2005; 2006; Robu, 2005; Robu si Macoveanu,
2010).
Notele acordate pentru grupul criteriilor (B) sunt adunate între
ele pentru a da o sumă unică. Aceasta dă siguranţa că notele acordate
individual nu pot influenţa scorul general, dar şi că importanţa
colectivă a tuturor notelor din grupa (B) este considerata în totalitate.
Suma notelor din grupa (B) se înmulţeşte apoi cu valoarea rezultată
din înmulţirea notelor din grupa (A), asigurându-se astfel un scor final
de evaluare (ES). În forma sa actuală, procedura de calcul pentru
MERI poate fi exprimată astfel (ec. 2.1-2.3):
( a1 ) x ( a 2 ) = aT (2.1)
(b1 ) + (b 2 ) + (b 3 ) = bt (2.2)
(aT ) x (bT ) = ES (2.3)
unde:
• (a1), (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale
pentru grupa (A);
• (b1), (b2), (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale
pentru grupa (B);
• aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A);
8
• bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B);

• ES este scorul de mediu pentru factorul analizat.
Raţionamentele pentru fiecare componentă se fac în
conformitate cu criteriile şi treptele de notare prezentate în tabelul
2.1. Initial, metoda MERI impunea definirea componentelor de
evaluare specifice, printr-un proces de precizare a categoriilor, iar
aceste componente de mediu se încadrează într-una din acele
categorii: fizico/chimice (FC); biologice/ecologice (BE);
sociologice/culturale (SC); economice/operaţionale (EO). Pentru a
folosi sistemul de evaluare descris, se realizează pentru fiecare
variantă de proiect o matrice cuprinzând celule care arată criteriile
folosite în raport cu fiecare componentă definită. În fiecare celulă se
introduc notele acordate criteriilor individuale. Cu ajutorul formulelor
prezentate anterior se calculează şi se consemnează socrul de mediu
(ES) (Kuitunen, et.al., 2007; Macoveanu, 2005; 2006; Robu, 2005;
Robu si Macoveanu, 2010).
9
Tabel 2.1. Criterii de evaluare a scorurilor de mediu (ES)

Criteriul Scala Descrierea
4 Important pentru interesele naţionale/internaţionale

A1 3 Important pentru interesele regionale/naţionale
Importanţa condiţiei 2 Important numai pentru zonele aflate în imediata
apropiere a zonei locale
1 Important numai pentru condiţia locală
0 Fără importanţă
+3 Beneficiu major important
A2 +2 Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului
Magnitudinea +1 Îmbunătăţirea status quo-ului
scimbării/efectului 0 Lipsă de schimbare/status quo
-1 Schimbare negativă a status quo-ului
-2 Dezavantajele sau schimbări negative semnificative
-3 Dezavantajele sau schimbări majore
B1 1 Fără schimbări
Permanenţă 2 Temporar
3 Permanent
Reversibilitate 2 Reversibil
3 Ireversibil
Cumulativitate 2 Ne-cumulativ/unic
3 Cumulativ/sinergetic
Pentru a asigura un sistem de evaluare mai sigur, scorurile

individuale ale ES sunt enumerate grupat pe categorii, atfel încât să
poată fi comparate. Tabelul 2.2 prezintă valorile ES şi categoriile
utilizate în prezent în MERI. Evaluarea finală pentru fiecare
componenta se face conform acestor categorii.
10
Tabel 2. 2. Conversia scorurilor de mediu în categorii

Scorul de mediu Categorii Descrierea categoriei
+72 la +108 +E Schimbări/impact pozitiv majore
+36 la +71 +D Schimbări/impact pozitiv semnificativ
+19 la +35 +C Schimbări/impact pozitiv moderat
+10 la +18 +B Schimbări/impact pozitiv
+1 la +9 +A Schimbări/impact uşor pozitiv
0 N Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică
-1 la -9 -A Schimbări/impact uşor negativ
-10 la -18 -B Schimbări/impact negativ
-19 la -35 -C Schimbări/impact negativ moderat
-36 la -71 -D Schimbări/impact negativ semnificativ
-72 la -108 -E Schimbări/impact negativ major
După ce scorurile ES au fost fixate într-o categorie, acestea pot

fi prezentate individual sau grupate după tipul componentului şi pot fi
prezentate sub formă grafică sau numerică, după cum o cere
reprezentarea (Kuiunen et.al., 2007; Macoveanu, 2006; Robu si
Macoveanu, 2010). Metoda “MERI” a fost transpusa în programe de
calculator ceea ce permite efectuarea rapidă a analizei. Datorită
capacităţii sale de a folosi date calitative, metoda poate fi folosită la
diverse nivele în cadrul ciclului de dezvoltare, asigurând astfel
orientarea asupra posibilelor efecte pozitive şi negative într-un mod
mai eficient decât cu alte metode. O altă caracteristică valoroasă a
MERI o constituie faptul că sunt definite treptele folosite pentru
fiecare criteriu; în consecinţă raţionamenetele subiective sunt înţelese
de către cel care studiază raportul, metoda fiind caracterizata de un
grad ridicat de reproductibilitate şi acurateţe.
11
Brindusa Mihaela Robu
Cap. III. Metoda indicelui de poluare

globală
III.1. Metoda Rojanschi

Metoda indicelui de poluare globală permite aprecierea stării
de sănătate sau de poluare a mediului şi de exprimare cantitativă a
acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport între
valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de
calitate, consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi
(Macoveanu, 2005, 2006; Negrei, 1999; Petts, 1998, Robu, 2005;
Robu si Macoveanu, 2010; Rojanschi, 1991; 1997). Metoda presupune
(Macoveanu, 2006; Robu si Macoveanu, 2010) parcurgerea mai
multor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate
posibili să reflecte o stare generală a unuia dintre factorii de mediu
analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică. În acest
sens, se propune încadrarea calităţii, la un moment dat, a fiecărui
factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care
să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.
Notele de bonitate se acorda pe o scara de la 1 la 10, numita
scara de bonitate. In cadrul scării de bonitate nota 10 reprezintă starea
naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o
situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de
mediu analizat. În general se consideră că este posibilă aprecierea
calităţii mediului dintr-o anumită zonă şi la un moment dat prin:
calitatea aerului; calitatea apei; calitatea solului; starea de sănătate a
populaţiei; deficitul de specii de plante şi animale înregistrate. Fiecare
dintre aceşti factori pot fi caracterizaţi prin câţiva indicatori de calitate
reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care
12
Evaluari de mediu. Aplicatii
există stabilite limite admisibile (Macoveanu, 2005, 2006; Robu,

2005; Robu si Macoveanu, 2010). Nota de bonitate se acordă in
funcţie de înscrierea în limitele normate (apropierea sau departarea
fata de limita maxima admisa). Pentru aprecierea calităţii apelor de
suprafaţă se apelează la prevederile Ordin 1146/2002 privind
obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă,
precum şi la H.G. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe
care trebuie să le îndeplinescă apele de suprafaţă utilizate pentru
potabilizare (NTPA 013), detaliate şi nuanţate conform tabelului 3.1.
Notele de la 10 la 1 s-au acordat în funcţie de valorile următorilor
indicatori de calitate: azotaţi, sulfaţi, hidrocarburi petroliere, reziduu
fix, amoniu, CCO-Cr, CBO5.
Tabelul 3.1. Scară de bonitate pentru râuri (exemplu dupa

Macoveanu, 2005, 2006; Robu, 2005; Robu si Macoveanu, 2010)
CBO5 Sulfaţi Hidroc. Reziduu
Categorii CCO-Cr Amoniu Azotaţi
N.B. (mg/l) (mg/l) petroliere fix
de apă (mg/l) (mg /l) (mg/l)
10 Apă <10 <3 <0,05 <4 <80 <0,05 fond
potabilă
9 Categoria 10 3 0,05- <4 <80 0,05-0,06 fond
I 0,25
8 Categoria 10-25 3–5 0,25– 4-13 80- 0,06-0,1 200-500
II 0,35 150
7 Categoria 25-50 5 – 10 0,35– 13-26 150- 0,1-0,2 500-
III 0,7 250 1000
6 Categoria 50-125 10–25 0,7–1,9 26-66 250- 0,2-0,5 1000-
IV 300 1300
5 Categoria 125-175 25 - 1,9–2,2 66-75 300- 0,5-0,75 1300-
V 30 500 1500
4 Degradat 175-300 30–50 2,2–2,5 75-85 500- 0,75-0,85 1500-
nivel 1 700 1700
3 Degradat 300-500 50– 2,5–3 85-95 700- 0,85-1,0 1700-
nivel 2 100 800 1800
2 Apă 500-700 100 – 3,0–5 95-100 800- 1,0-1,25 1800-
uzată 500 900 2000
nivel 1
1 Apă >700 > 500 >5 > 100 >900 >1,25 >2000
uzată
nivel 2
13
La acordarea notei de bonitate (NB) pentru lacuri de

acumulare se apelează la doi indicatori de calitate specifici: biomasa
fitoplanctonică în zona fotică (zonă fotică: de la “fot” – unitate de
măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafeţe de 1 cm2
care primeşte un flux de 1 lumen repartizat uniform) în mg/l şi
saturaţia minimă de oxigen în procente (tabelul 3.2).
În cadrul acordării notelor de bonitate se caută o echivalenţă cu

stadiile de evoluţie trofică a lacurilor unanim recunoscute (oligotrof,
mezotrof, eutrof şi politrof). Desigur că la acordarea notei de bonitate
se poate apela şi la alţi indicatori specifici: azot, fosfor, azot/fosfor etc.
Tabelul 3.2. Scară de bonitate pentru lacuri (exemplu dupa

Biomasă
Saturaţia minimă
fitoplanctonică
NB Categoria de apă în oxigen
în zona fotică
(%)
(mg/l)
10 Apă potabilă 0 100
9 Ultraoligotrof 0-1 70
8 Oligotrof nivel 1 1–2 70
7 Oligotrof nivel 2 2-3 60-70
6 Mezotrof nivel 1 3 - 3,75 50-60
5 Mezotrof nivel 2 3,75 - 5 40-50
4 Eutrof nivel 1 5–7 30-40
3 Eutrof nivel 2 7 – 8,5 10-20
2 Eutrof nivel 3 8,5 - 10 Sub 10
1 Hipertrof 10 – 20 Sub 10
Pentru acordarea notelor de bonitate componentei de mediu

aer se apelează la mai multe elemente. Mai întâi se studiază influenţa
a doi indicatori de calitate: concentraţia SOx (µg/m3) şi depuneri de
pulberi (µg/m3), după care se acordă notele de bonitate ţinând cont de
concentraţiile maxim admise la imise conform Ordin 592/2002,
modificat prin Legea 104/2011. Diferitele concentraţii ale acestor
14
indicatori au efecte nefavorabile asupra omului, vegetaţiei, vizibilităţii

şi materialelor expuse, conform prezentării din tabelul 3.3. În funcţie
de gravitatea acestor efecte, aerul evoluează din punct de vedere
calitativ de la aer neafectat până la aer irespirabil, acordându-se în
acest sens şi note de bonitate de la 10 la 1.
Tabelul 3.3. Scară de bonitate pentru aer (exemplu dupa Macoveanu,

2005, 2006; Robu, 2005; Robu si Macoveanu, 2010)
Pulberi
Efecte asupra
Concentraţi în
Tip de Efecte asupra vegetaţiei,
NB a SOx suspensi
aer populaţiei vizibilităţii şi
(µg/m3) e
materialelor
(µg/m3)
10 Aer 0 – 20 Starea de sănătate 0 Stare naturală de
având naturală a populaţiei echilibru
calitatea
naturală
9 Aer 20 – 50 Fără efecte sub 50 Fără efecte
curat –
Nivel 1
8 Aer 50 – 200 Fără efecte 50 – 100 Fără efecte
curat – decelabile cazuistic decelabile
Nivel 2 cazuistic
7 Aer 200 - 500 Creşterea 100 – Afectarea
afectat – mortalităţii prin 160 plantelor, căderea
Nivel 1 bronşită şi cancer parţială a
pulmonar şi frunzelor
creşterea bolilor
respiratorii la copii
6 Aer 500–700 Frecvenţă crescută a 160 – Afectarea cronică
afectat – simptomelor 350 pentru plante
Nivel 2 respiratorii şi boli moderat până la
pulmolnare cu sever prin acţiune
internări în spital sinergică cu O3
sau NOx
5 Aer 700 - 1000 Mortalitate crescută 350 – Vizibilitate
poluat – cu accentuarea 750 redusă până la 6 –
Nivel 1 simptomelor la cei 8 km
cu boli pulmonare
15
4 Aer 1000–3000 Creşterea ratei 750 – Coroziunea

poluat– zilnice de 1000 oţelului
Nivel 2 mortalitate
3 Aer 3000 – Creşterea gravă a 1000 – Efecte nocive
degradat 5000 ratei zilnice de 5000 asupra vegetaţiiei
– Nivel mortalitate
1
2 Aer 5000 - Efecte letale la 5000 - Efecte nocive
degradat 10000 durate medii de 10000 asupra plantelor,
– Nivel expunere păşunilor şi
2 ierburilor
1 Aer Peste 10000 Efecte letale la peste Instalare peisaj
irespirab durate scurte de 10000 selenar.
il expunere
În ceea ce priveşte încadrarea stării de sănătate a solului într-o

scară de bonitate, se stabilesc relaţiile între nota de bonitate şi
conţinutul de poluanti din sol (tabelele 3.4 şi 3.5) (Macoveanu, 2006;
Robu si Macoveanu, 2010).
Tabelul 3.4. Scară de bonitate funcţie de conţinutul în metale grele

din sol (exemplu dupa Macoveanu, 2005, 2006; Robu, 2005; Robu si
Macoveanu, 2010)
Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr+3 Cd
NB
mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg
10 0 – 60 0 – 60 0 – 60 0 – 15 0 – 50 0 – 900 0 – 30 0–1
9 60–100 60 – 150 60 – 80 15 – 20 50 – 80 900 – 1100 30 – 50 1–2
8 100–150 150 – 200 80–150 20 - 25 80–150 1100 – 50 – 70 2–3
1300
7 150–250 200 – 300 150–250 25 – 30 150– 1300 – 70 – 100 3–5
200 1500
6 250–300 300 – 400 250 – 350 30 – 50 200– 1500 – 100 – 5–7
250 1800 150
5 300–350 400 – 600 350 – 450 50 – 75 250– 1800 – 150 – 7 – 10
300 2100 200
4 350–400 600 – 800 450 – 600 75 – 300 – 2100 – 200 – 10–15
100 350 2400 300
3 400–450 800 – 600 - 1000 100 – 350 – 2400 -2700 300 – 15–20
1000 200 400 400
2 450 – 1000– 1000– 200– 400– 2700– 3000 400– 500 20–30
500 1500 2000 300 500
1 >500 > 1500 > 2000 > 300 > 500 > 3000 > 500 > 30
16
Tabelul 3.5. Scară de bonitate funcţie de carbonul organic, conţinutul

de fluor, reziduuri petroliere şi pesticide organoclorurate din sol
(exemplu dupa Macoveanu, 2005, 2006; Robu, 2005; Robu si
Macoveanu, 2010)
Carbon organic Pesticide
Fluor Reziduu petrolier
NB (mg/kg s.u.) organoclorurate
(mg/kg) (% din s.u.)
(mg/kg)
10 <3 0 – 50 0 – 0,1 0 – 0,01
9 3 - 3.2 50 – 100 0,1 – 0,2 0,01 – 0,05
8 3.2 - 3.4 100 – 150 0,2 – 0,3 0,05 – 0,07
7 3.4 - 3.6 150 – 200 0,3 – 0,5 0,07 – 0,1
6 3.6 - 3.8 200 – 300 0,5 – 0,7 0,1 – 0,3
5 3.8 - 4,0 300 – 400 0,7 – 0,9 0,3 – 0,5
4 4,0 - 4,5 400 – 500 0,9 – 1,0 0,5 – 1,0
3 4.5 - 7 500 – 750 1,0 – 3,0 1,0 – 5,0
2 7 - 10 750 – 1000 3,0 – 5,0 5, 0 – 10,0
1 > 10 peste 1000 peste 5,0 peste 10,0
Specialistii de mediu evidenţiază relaţia directă dintre starea de

sănătate a populaţiei şi starea mediului. Impactul om – mediu se
manifestă în dublu sens, astfel, dacă este evidentă influenţa activităţii
umane asupra mediului, tot atât de evidentă este şi influenţa stării
mediului asupra sănătăţii umane. Starea de sănătate a populaţiei se
poate aprecia cu ajutorul a numeroşi indicatori sintetici: natalitate,
mortalitate, mortalitate infantilă, sporul de populaţie etc. În continuare
se da un exemplu de doi indicatori utilizati in a aprecia starea de
sanatate: riscul de mortalitate la adulţi (15 – 60 ani), exprimată în %;
speranţa de viaţă peste 60 de ani, exprimată în %. Pe baza datelor
preluate din statisticile OMS, se propune o relaţie între nota de
bonitate privind starea de sănătate a populaţiei şi cei doi indicatori
(tabelul 3.6).
17
Tabelul 3.6. Starea de sănătate a populaţiei (exemplu dupa

Risc de mortalitate Speranţa de viaţă peste 60
Ţări Ţări
NB (15 – 60 ani) (%) de ani (%)
10 10 Japonia peste 95 SUA
9 10 - 13 Suedia 90 – 95 Ţări dezvoltate
13 – 15 70 - 90
8
7 15 – 20 Chile 60 – 70 America, Europa şi
6 20 – 25 50 – 60 zona Mediteraneeană
5 25 – 30 Egipt 30 – 50 Ţări în curs de
4 30 – 35 20 – 30 dezvoltare
3 35 – 40 India 15 – 20 Asia de sud - est
2 40 – 50 10 – 15
1 peste 50 sub 10 Africa
Într-o etapă următoare se calculează notele de bonitate pentru

fiecare factor de mediu ca media aritmetică a notelor de bonitate
acordate pentru fiecare indicator de calitate considerat in evaluare.
Notele de bonitate obţinute pentru fiecare componentă de mediu în
zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca o
metodă de simulare a efectului sinergic (Macoveanu, 2006; Robu si
Macoveanu, 2010; Rojanschi, 1997; 1999).
Figura geometrică este un triunghi echilateral când se

analizează trei componente de mediu, un pătrat când avem date pentru
patru componente de mediu, etc. (fig. 3.1 şi 3.2). Starea ideală este
reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele egale
între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate. Prin unirea
punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală se
obţine o figură geometrică neregulată, cu o suprafaţă mai mică,
înscrisă în figura geometrică regulată corespunzătoate stări ideale.
Indicele de poluare globală (IPG) rezultă din raportul între suprafaţa

reprezentând starea ideală (SI) şi suprafaţa reprezentând starea reală
(Sr) (Ec.3.1):
18
Si
I PG = (3.1)
Sr
Când nu există modificări ale calităţii componentelor de mediu, deci
când nu există poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura
geometrică ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe figura
ilustrând starea ideală. Dacă există modificări în calitatea
componentelor de mediu, indicele IPG va căpăta valori supraunitare din
ce în ce mai mari, pe măsura reducerii suprafeţei triunghiului,
pătratului sau pentagonului real.
În literatura de specialitate se folosesc scări a indicelui de
poluare globală, cu valori între 1 şi 6, pentru clasificarea stării de
sănătate a mediului (tabelul 3.7).
10 10
Aer Ap
ă
Si
Sr
Sănătatea
Sol 10
populaţiei 10
(a) (b)
Fig. 3.1. Calculul indicelui de poluare globală când se consideră trei

componente de mediu (a), respectiv 4 componente de mediu (b)
19
10
10
Aer
Deficitul de
specii Si
0
Sr
10
10
Sănătatea Apă
populaţiei
10
Fig. 3.2. Calculul indicelui de poluare globală în situaţia analizării a

cinci elemente exprimând calitatea mediului
Metoda indicelui de poluare globală prezintă o serie de avantaje:

• Oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului, a
calităţii acestuia, la un moment dat;
• Permite compararea între ele a unor zone diferite cu condiţia ca
acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi indicatori;
• Permite compararea stării unei zone în diferite momente în
timp, oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii
diferiţilor factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în
zona respectivă.
20
Tabel 3.7. Valorile indicelui de poluare globală

Valoarea indicelui Starea de sănătate a mediului
de poluare globală
IPG = 1 Mediu natural neafectat de activitatea umană
1 <IPG < 2 Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile
2 <IPG < 3 Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de
disconfort formelor de viaţă
3 <IPG < 4 Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor
de viaţă
4 <IPG < 6 Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de
viaţă
peste 6 Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă
Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată

de încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de
experienţa şi exigenţa evaluatorului, precum şi de posibilitatea
aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la
un moment dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de
calitate a mediului (Robu si Macoveanu, 2010; Rojanschi, 1997;
1999).
21
III.2. Metoda îmbunătăţită de calcul a indicelui de

poluare globală
Metoda propusă de Popa s.a (2005) urmează aceleaşi etape de

acordare a notelor de bonitate pentru fiecare indicator de calitate
analizat şi considerat reprezentativ pentru caracterizarea calităţii
componentelor de mediu evaluate, asa cum au fost descrise anterior.
Astfel, se elaborează scările de bonitate având la bază concentraţiile
maxim admise conform legislaţiei în vigoare, după care se încadrează
indicatorii de calitate analizaţi în aceste scări şi se acordă note de
bonitate. Se obţin în final note de bonitate pentru fiecare componentă
de mediu evaluată. Urmează etapa de calcul a indicelui de poluare
globală. Autorii (Popa, s.a., 2005) propun o noua formulă de calcul a
indicelui de poluare globală, mult simplificată fată de cea propusă de
Rojanschi (1997) şi care poate fi mult mai uşor aplicată indiferent de
câţi indicatori de calitate sunt consideraţi sau câte componente de
mediu sunt evaluate (Robu si Macoveanu, 2010).
Formulă de calcul a indicelui de poluare globală propusă de
Popa si colaboratorii (2005) are in vedere baza de calcul elaborata de
Rojanschi si colaboratorii (1997; 1999) prin care indicele de poluare
globală este dat de raportul dintre valoarea ideala şi valoarea reala,
respectiv aria figurii geometrice ce exprimă starea naturală, ideală a
mediului şi aria figurii geometrice ce exprimă starea reală evaluată. In
această situaţie se propune ca figura geometrică să fie un cerc.
De asemenea, valoarea indicelui de poluare globală este dată de
raportul dintre aria cercului ce exprimă starea ideala şi aria cercului ce
exprimă starea reală (Popa s.a, 2005). Prin urmare formula de calcul a
indicelui de poluare globală devine (Ec. 3.2 – 3.6):
S ideal = π ⋅ Ri2 = π ⋅ bmax

2
= 3.14159 ⋅10 2 314.159 (3.2)
22
unde, Si – suprafaţa/aria ideala;

Ri – raza ideală;
bmax – valoarea maximă a notelor de bonitate (10).
n
∑b i
Rr = b = i =1
(3.3)
n
unde, Rr – raza suprafeţei/ariei reale;
b - media aritmetică a notelor de bonitate obţinute de
componetele de mediu evaluate.
2
⎛ n ⎞
⎜ ∑ bi ⎟
S real = π ⋅ Rr = π ⋅ b = π ⋅ ⎜ i =1 ⎟
2 2
(3.4)
⎜ n ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
S π ⋅ Ri Ri bmax
2 2 2
I PG = ideal = = = 2 (3.5)
S real π ⋅ Rr2 Rr2 b
100
I PG = 2 (3.6)
b
Ecuaţia 3.6 exprimă noua formula de calcul a indicelui de

poluare globală. Se observa ca indicele de poluare globala dupa
formula propusa de Popa s.a. este calculat ca raportul dintre pătratul
razei maxime (100) şi pătratul mediei aritmetice a notelor de bonitate
obţinute de componetele de mediu evaluate (Popa et.al, 2005). În
tabelul 3.8 se propune o clasificare a impactului indus asupra mediului
funcţie de valoarea indicelui de poluare globală şi de valoarea
parametrului b (media aritmetică a notelor de bonitate obţinute pentru
fiecare componentă de mediu evaluată).
23
Tabelul 3.8. Clasificarea impactului de mediu (Popa s.a.,

2005)
IPG b Clasa Starea de sănătate a mediului
IPG = 1 10 A Mediu natural neafectat de activitatea umană
1 <I PG < 2 9,999 – B Mediu supus efectului activităţii umane în
7,072 limite admisibile
2 < IPG < 3 7,071 – C Mediu supus efectului activităţii umane,
5,774 provocând stare de disconfort formelor de
viaţă
3 < IPG < 4 5,773 – D Mediu afectat de activitatea umană, producând
5,001 tulburări formelor de viaţă
4 < IPG < 6 5 – 4,083 E Mediu grav afectat de activitatea umană.
Periculos formelor de viaţă
peste 6 ≤ 4,082 F Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă
Dintre avantajele noii metode de calculare a indicelui de

poluare globaă se poate menţiona că rezultatele finale despre starea
globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media
aritmetică a notelor de bonitate acordate fiecărei componente de
mediu evaluate. De asemenea, starea de sănătate, respectiv de poluare
a mediului poate fi evaluată folosind doar 2 componente de mediu, în
timp ce calcularea indicelui de poluare globală prin metoda lui
Rojanschi se poate realiza dacă sunt analizate minim trei componente
de mediu (Popa s.a., 2005; Robu si Macoveanu, 2010).
24
Cap.IV. Metoda matricei simple de interactiune

(matricea lui Leopold)
Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii

(1971) (cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) afişează
interacţiunile dintre acţiunile proiectului sau activităţile acestuia de-a
lungul unei axe si a factorilor de mediu afectati, cu ordonare de-a
lungul celeilalte axe a matricei. Când o acţiune sau activitate dată se
aşteaptă să cauzeze o schimbare a factorului de mediu, aceasta este
notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie de
magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante (Leopold
et.al., 1971; Macoveanu, 2005, 2006; Robu, 2005; Robu si
Macoveanu, 2010). Matricea generală conţine aproximativ 100 de
acţiuni (activităţi) specifice şi 90 de elemente de mediu. Fig. 4.1
ilustrează conceptul matricei lui Leopold iar tabelul 4.1 conţine lista
activităţilor şi a elementelor de mediu. Din această listă se extrag
activităţile specificie proiectului pentru care se doreşte efectuarea
evaluării, respectiv elementele de mediu implicate. Se recomandă
soluţia de a dezvolta o matrice specifică fiecărui proiect, decât
folosirea unei matrice generale.
În aplicarea matricei lui Leopold trebuie avută în vedere
fiecare acţiune şi posibilitatea acesteia de a crea un impact asupra
elementelor de mediu. Acolo unde un impact este anticipat, matricea
este marcată cu o linie diagonală în căsuţa de interacţiune respectivă
(Macoveanu, 2005, 2006; Robu, 2005; Robu si Macoveanu, 2010).
25
Impactul cauzat de diverse acţiuni (activităţi):
Elemente de mediu
M - magnitudinea (mărimea)
I - importanţa
M
Fig. 4.1. Matricea simplă de interacţiune
Pasul al doilea este de a descrie interacţiunea în funcţie de

magnitudinea şi importanţa acesteia. Magnitudinea unei interacţiuni
reprezintă amplitudinea acesteia şi este descrisă numeric pe o scară de
bonitate exprimate prin note de la 1 la 10, în care 10 reprezintă starea
naturală a factorului de mediu studiat, neafectată de activitatea umană,
iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de
deteriorare a factorului de mediu analizat. Importanţa unei
interacţiuni reprezintă evaluarea consecinţelor probabile ale
impactului anticipat. De asemenea scara de importanţă variază de la 1
la 10. Distribuirea valorii numerice după importanţă se bazează pe
părerea individuală, a unui grup mic sau pe studiul unei echipe de
lucru interdisciplinare.
Una dintre caracteristicile interesante ale matricei lui Leopold
este aceea că poate fi extinsă sau restransa – astfel că, numărul
acţiunilor poate fi mărit sau micşorat dintr-un total de 100, iar numărul
componentelor de mediu poate fi mărit sau micşorat de la 90.
Avantajul de bază al matricei lui Leopold este faptul că
matricea este foarte utila ca instrument de cercetare grosieră, în
scopurile identificării impactului şi poate constitui un mijloc valoros
în comunicarea impactului prin asigurarea unei expuneri vizuale a
elementelor de impact şi a acţiunilor majore de producere a
26
impacturilor (Macoveanu, 2005, 2006; Robu, 2005; Robu si

Macoveanu, 2010).
Însumarea numerelor de pe liniile şi coloanele desemnate ca
având interacţiuni, poate oferi o bună cunoaştere a estimării
impactului. Prelucrările suplimentare pot fi folosite pentru a discuta
rezultatele unei matrice simple de interacţiune.
Matricea lui Leopold poate fi de asemenea utilizată pentru a
identifica impacturile pozitive precum şi cele negative pentru folosirea
unor simboluri potrivite, precum semnele de + şi -. Suplimentar,
matricea lui Leopold poate fi folosită pentru identificarea diferitelor
faze temporale ale un proiect – de exemplu, fazele de construcţie,
operare şi post-operare – şi să descrie impacturile pe care le are
proiectul în diferite zone, pe etape.
Un alt mod de notare a impactului într-o matrice implică

folosirea unui cod prestabilit indicând caracteristicile impactului şi
necesitatea minimizarii, dupa caz. Etapele utilizate în realizarea unei
matrici simple de interacţiune sunt următoarele:
1. efectuarea unei liste ce conţine acţiunile anticipate ale
proiectului şi gruparea lor în funcţie de fazele temporale ale
proiectului (faza de construcţie, operare şi respectiv
postoperare).
2. efectuarea unei liste a tuturor factorilor de mediu adecvaţi din
zona respectivă şi gruparea lor:
3. în funcţie de categoria: fizico-chimică, biologico-ecologica,
socio-culturală şi economico-operationala;
4. pe baza considerentelor spaţiale, precum: zona de
amplasament şi regiunea, sau în aval sau amonte de
amplasament.
27
5. discutarea matricei preliminare cu membrii echipei de studiu

şi/sau cu managerul studiului;
6. decizia asupra unei notări de evaluare a impactului (de
exemplu: numere, litere, culori) care va fi folosită;
7. evaluarea şi notarea în ordinea identificării impacturilor şi
efectuarea de comentarii pe baza documentaţiilor (fise de
evaluare).
28
Cap. V. Cuantificarea integrată a impactului şi

riscului de mediu
V.1. Introducere
Evaluarea impactului şi a riscului asupra mediului este un
instrument important în procesul de decizie, care are drept scop
identificarea şi selectarea proceselor tehnologice de pe un anumit
amplasament care trebuie să respecte toate cerinţele de mediu impuse
de autorităţile competente. Procedura integrată de evaluare a
impactului şi a riscului de mediu (Robu, 2005; Robu si Macoveanu,
2010) este un mecanism ideal folosit pentru estimarea şi stabilirea
valorilor cantitative pentru parametrii de calitate folosiţi în evaluarea
impactului şi riscului, atât înainte de derularea proiectului, cât şi în
etapa de operare şi post-operare a proiectului pentru care se realizează
evaluarea de mediu. Astfel de evaluări de impact şi risc de mediu
implică în mod deosebit colectarea de date despre calitatea mediului.
Pentru aceasta, se efectuează numeroase analize ale componentelor de
mediu ce ar putea fi afectate de către activităţile industriale evaluate
(aer, apa, sol, zgomot, etc.), analize biologice si socio-economice
pentru predicţia impacturilor şi riscurilor semnificative, pentru
identificarea posibilelor impacturi şi riscuri de mediu şi evaluarea
acestora folosind o scară de evaluare, iar în final, pentru propunerea
unui plan de management de mediu (Environmental Management
Plan) (Robu, 2005; Robu si Macoveanu, 2010). Studiile de impact
asupra mediului se referă la: calitatea ecosistemelor sit-ului evaluat,
poluarea componentelor mediului (apa de suprafaţă şi subterană, aer,
sol etc.), componenta “estetic” şi componenta “om”, ca parte integrată
în mediu, considerat un sistem unitar. Toate aceste categorii de mediu,
la rândul lor sunt constituite în alte subcategorii caracterizate de
29
indicatorii de calitate (figura 5.1) (Robu, 2005; Robu si Macoveanu,

2010).
Fig. 5.1. Componentele procesului de evaluare a impactului şi riscului de

mediu (Robu, 2005; Robu si Macoveanu, 2010)
V.2. Principii de lucru

Metoda de cuantificare integrată a impactului şi riscului de
mediu (Robu, 2005; Barjoveanu et.al., 2010; Robu si Macoveanu,
2010) are la bază principiile generale de EIM formulate conform
NEPA (NEPA, 1970), precum si princiiple de evaluare a impactului
asupra mediului ale metodei matricii Leopold, din care s-a preluat
noţiunea de importanţă acordată componentei de mediu evaluată,
precum şi modul de calculare al acesteia (Robu, 2005; Robu si
Macoveanu, 2010). Importanta acordata fiecarei componente de
mediu se refera la cuantificarea impacturilor de mediu evaluate în
termeni de unităţi măsurabile ca fiind “unităti de importanţă de
mediu” (UI).
30
Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact

asupra mediului au la bază două componente: magnitudinea
impacturilor de mediu şi importanţa. Magnitudinea prin metoda
integrata este asociata cu termenul de calitatea componentei de mediu
si este determinată ca fiind raportul dintre concentraţia maximă
admisă, conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată în
mediu la un moment dat pentru un anumit poluant. Când acest
parametru notat Q are valori care tind spre zero, atunci se consideră
calitatea componentei de mediu foarte “săracă”, iar când are valori
apropiate de unu sau mai mari, atunci calitatea componentei de mediu
este bună spre foarte bună (Robu, 2005; Robu si Macoveanu, 2010).
Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de
mediu din zona evaluată trebuie să fie conform standardelor naţionale.
Exista, totuşi, un anumit stress, perceput ca posibil impact, hazard
asupra calităţii componentelor de mediu, atunci când se ating valorile
pragului de alertă, ceea ce face să apară un risc pentru componentele
de mediu evaluate.
V.3. Cuantificarea integrată a impactului şi riscului de

mediu
Faptul că metodele de evaluare a impactului asupra mediului
se caracterizeaza printr-un grad ridicat de subiectivitate, specialiştii de
mediu au decis că este imperativ folosirea unor metode statistice de
minimizare a subiectivităţii. Metoda perfecţionată pentru evaluarea
impactului şi a riscului de mediu (Robu, 2005; Robu si Macoveanu,
2010) s-a realizat initial pentru patru componente de mediu: apa de
suprafaţă, apa subterană, aer şi sol, dar a fost ulterior adaptata pentru
dieferite situatii si aplicata pe diverse studii de caz (Barjoveanu et.al,
2010; Cojocariu et.al., 2011; Schiopu et.al, 2009; Teodosiu et.al,
2012). Pentru caracterizarea calităţii componentelor de mediu
considerate în evaluarea impactului s-au avut în vedere indicatorii de
31
calitate specifici fiecărei componente de mediu evaluate, precum şi

specificul activităţii/instalaţiei evaluate.
Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu
considerate în evaluarea impactului şi a riscului: apa de suprafaţă,
apa subterană, solul şi aerul. După care se atribuie gradul de
importanţă, de la 0 la 1, fiecărei componente de mediu considerate în
procesul de evaluare. Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în
calcularea unităţilor de importanţă, se foloseşte metoda matricii de
calcul, obţinându-se mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de
importanţă pentru fiecare componentă de mediu (tabelul 5.1).
Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca
fiind raportul dintre concentraţia maxim admisă, conform legislaţiei în
vigoare şi concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit
indicator de calitate, specific componentei de mediu evaluate. Acesta
este un parametru descris de ecuaţia (ec.5.1):
CMA
Q= (5.1)
Cdet
unde, CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de
calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată;
Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul
de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată, la un
moment dat.
Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o
scară de la 0 la 1, unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”.
Ulterior aceste valori sunt calculate folosind matricea descrisa în
tabelul 5.1. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu
evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de
specificul activităţii/instalaţiei evaluate (tabelul 5.1).
32
Tabel 5.1. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu

Valoare
Comp.mediu Apa suprf. Apa subt. Sol Aer
acordata
Valoarea
1.00 1.25 1.11 1.00 2.00
maxima
Apa suprafata 0.80 1.00 0.89 0.80 1.60
Apa subterana 0.90 1.13 1.00 0.90 1.80
Sol 1.00 1.25 1.11 1.00 2.00
Aer 0.50 0.63 0.56 0.50 1.00
rezolvând matricea se obţin “unităţile de importanţă”
Scoruri normate Unitati de
Comp.mediu
(SN) importanta (UI)
Apa suprafat 0.25 250.00
Apa subter. 0.28 281.25
Sol 0.31 312.50
Aer 0.16 156.25
Verificare 1.0 1000.00
Magnitudinea impacturilor de mediu depinde de parametrul

calitatea mediulu, depinde în mod direct de concetraţia poluantului în
mediu. Astfel, impactul indus asupra fiecărei componente de mediu
evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de
fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu (Ec.
5.2).
UI UI ⋅ C det er
IM = = (5.2)
Q CMA
unde: IM – impactul asupra componentei de mediu,
UI – unităţile de importanţă obţinute de componenta de mediu,
Q – calitatea componentei de mediu.
Detaliind pentru fiecare componentă de mediu evaluată,

impactul indus asupra apei de suprafaţă este (Ec. 5.3):
n
∑ IM asprf j
IM asprf = i =1
(5.3)
n
33
unde: n – numărul total de indicatori de calitate consideraţi

reprezentativi.
IMasprfi – impactul indus asupra apei de suprafaţă considerând
indicatorul de calitate “i”, definit ca în ecuaţia 5.4:
UI asprf
IM aspfri = (5.4)
Qasprf i
CMAi
Qasprfi = (5.5)
Cdeti
unde: Qasprfi - calitatea apei de suprafaţă funcţie de indicatorul de
calitate “i”,
CMAi – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de
calitate “i”, în conformitate cu legislaţia naţională,
Cdeti - concentraţia determinată (analizată) la un moment dat în
mediu pentru indicatorul de calitate “i”.
UIasprf – unităţi de imprtanţă obţinute de către componenta de
mediu “apa de suprafaţă”.
Se observă că impactul indus asupra componentei de mediu “j”

este media impacturilor de mediu, având în vedere “n” indicatori de
calitate, consideraţi reprezentativi în caracterizarea componentei de
mediu evaluate. Astfel, impactul indus asupra apei subterane, aer şi
sol se calculează pe baza aceluiaşi algoritm (Ec. 5.6 – 5.11):
n
∑ IM asubti
IM asubt = i =1
(5.6)
n
unde: IM asbti - impactul indus asupra apei subterane considerând
indicatorul de calitate “i” din numărul total de indicatori de calitate
“n”,
UI
IM asbti = asbt (5.7)
Qasbti
34
Qasbti - calitatea apei subterane funcţie de indicatorul de calitate “i”,

UIasbt – unităţi de importanţă obţinute de componenta de mediu “apa
subterană”,
n
∑ IM aeri
IM aer = i =1
(5.8)
n
unde: IM aeri - impactul indus asupra componentei de mediu “aer”
considerând indicatorul de calitate “i” din numărul total de indicatori
de calitate “n”,
UI
IM aer = aer (5.9)
Qaeri
Qaeri - calitatea aerului funcţie de indicatorul de calitate “i”,
UIaer – unităţi de importanţă obţinute de componenta de mediu “aer”,
n
∑ IM soli
IM sol = i =1
(5.10)
n
unde: IM soli - impactul indus asupra componentei de mediu “sol”
considerând indicatorul de calitate “i” din numărul total de indicatori
de calitate “n”,
UI
IM sol = sol (5.11)
Qsoli
Qsoli - calitatea solului funcţie de indicatorul de calitate “i”,
UIsol – unităţi de importanţă obţinute de componenta de mediu “sol”,
Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de

calitate “i”, îi este asociat un risc de mediu. Odată ce au fost
cuantificate impacturile induse asupra fiecărei componente de mediu,
se calculează riscurile asociate acestor impacturi şi sunt definite astfel
(Ec. 5.12):
RM j = IM j ⋅ Pj (5.12)
unde: RMj – riscul indus asupra componentei de mediu “j”,
35
IMj – impactul indus asupra componentei de mediu “j”,

Pj – probabilitatea calculată ca impactul să se producă asupra
componentei de mediu “j”.
Probabilitatea de producere a impacturilor de mediu se
calculează aplicând aceeaşi matrice de calculare a “unităţilor de
importanţă” pentru fiecare componentă de mediu (Tabelul 5.1) (Robu,
2005; Robu si Macoveanu, 2010). Evaluatorul de mediu acordă valori
de la 0 la 1 pentru probabilitatea ca impactul să se producă asupra unei
componente de mediu şi este descrisă în tabelul 5.2 (Pearce, 1999).
Tabel 5.2. Descrierea probabilităţii

Probabilitate Descriere Unităţi de
probabilitate
cu siguranta se realizează în 99% din cazuri 0.91-1.0
aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri 0.61-0.9
probabil se poate întampla în 50% din cazuri 0.31-0.6
putin probabil se întamplă uneori, în 10% din cazuri 0.05-0.3
rar se poate întampla în cazuri excepţionale, 1% <0.05
Fiecărui impact de mediu calculat funcţie de un anumit

indicator de calitate, îi corespunde un risc de mediu, care poate fi
calculat fie pentru fiecare impact în mediu şi ulterior ca o medie a
valorilor obţinute, fie direct, considerând valoarea medie a impactului
indus asupra componentei de mediu respective (tabelul 5.3). În
tabelul 5.4 se prezintă modul de calculare automată a parametrului
calitate, a impactului indus asupra componentelor de mediu, luate în
considerare, precum şi a riscului de mediu asociat fiecărui impact.
Tabel 5.3. Calcularea riscului de mediu

Componenta de mediu UI IM RM*
Apa de suprafaţă 216,87 464,89 114,79
Apa subterană 271,08 2659,18 738,66
Sol 271,08 4061,16 1128,10
Aer 240,96 664,21 147,60
*
- riscul de mediu calculat pentru fiecare componentă de mediu, funcţie de impactul
indus şi de unităţile de importanţă obţinute (UI).
36
Tabel 5.4. Calcularea automată a parametrului calitate, a impactului şi

riscului de mediu (exemplu dupa Robu si Macoveanu, 2010)
Componenta Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5
CCO-Cr, mg O2/l 25 28,90 0,87 187,60 46,32

CBO5, mg/l 5 1,87 2,67 579,86 143,18
-
APA suprf. NO3 , mg/l 13,30 28,84 0,46 100,01 24,69
-
NO2 , mg/l 0,2 0,081 2,47 535,48 132,22
PO4-3, mg/l 0,3 0,022 13,64 2957,28 730,19
SO4-2, mg/l 150 232,5 0,65 139,91 34,55

-
Cl , mg/l 100 28,48 3,51 761,47 188,02
Reziduu, mg/l 500 1257,5 0,40 86,23 21,29
Ammoniu, mg/l 0,3 0,1 3,00 650,60 160,64
Cr total, mg/l 0,002 0,02 0,10 21,69 5,35
Fe total, mg/l 0,1 1,20 0,08 18,07 4,46
Cu, mg/l 0,002 0,1 0,02 4,34 1,07
Cd, mg/l 0,0001 0 0,00 0,00 0,00
Pb, mg/l 0,001 0,2 0,01 1,08 0,27
Zn, mg/l 0,005 0 0,00 0,00 0,00
APA subt. CCO-Cr, mgO2/l 5,00 13,51 0,37 100,33 27,87
CBO5, mgO2/l 5,00 3,75 1,33 361,45 100,40
NO3-,mg/l 50,00 131,82 0,38 102,82 28,56
Ammoniu, mg/l 0,50 0,10 5,00 1355,42 376,51
-
NO2 , mg/l 0,50 0,10 5,00 1355,42 376,51
-3
PO4 , mg/l 0,10 0,01 10,00 2710,84 753,01
-2
SO4 , mg/l 250,00 512,93 0,49 132,13 36,70
Cl-, mg/l 250,00 51,44 4,86 1317,48 365,97
Reziduu, mg/l 800 1425,00 0,56 152,19 42,27

Cr total, mg/l 0,05 0,02 2,50 677,71 188,25
Fe total, mg/l 0,2 0,03 6,67 1807,23 502,01
Cu, mg/l 0,1 0,78 0,13 34,75 9,65
Ni, mg/l 0,02 0,00 0,00 0,00 0,00
Cd, mg/l 0,001 0,00 0,00 0,00 0,00
Zn, mg/l 5 0,05 100,00 27108,4 7530,1
Pb, mg/l 0,01 0,22 0,05 12,32 3,42
NOx mg/mc 350 57,8 6,06 1459,12 324,25
AER
COV mg/mc 50 30,5 1,64 395,02 87,78
Pulberi susp. mg/mc 5 8,7 0,57 138,48 30,77
37
subst.extract, mg/kg 2000 3462 0,58 156,61 43,50
SOL Cu, mg/kg 500 29,53 16,93 4589,98 1275,0

Ni, mg/kg 500 40,37 12,39 3357,50 932,64
Cd, mg/kg 10 4,65 2,15 582,98 161,94
Cr total (Cr3+,Cr6+),
600 50,58 11,86 3215,71 893,25
mg/kg
Pb, mg/kg 1000 21,54 46,43 12585,1 3495,8
Zn, mg/kg 1000 68,8 14,53 3940,18 1094,4
1
– concentraţie maxim admisă conform legislaţiei naţionale în vigoare, 2 – concentraţie determinată,
3
– calitatea componentei de mediu, funcţie de indicatorul “i” din “n” indicatori de calitate; 4 – impactul
de mediu calculat funcţie de parametrul “calitatea mediului”, 5 – riscul de mediu asociat fiecărui impact.
In general, procesul de evaluare a impactului asupra mediului

depinde in mod expres de cunoştinţele şi experienţa evaluatorilor
(experţilor de mediu) acestia fiind factorii decisivi în cresterea
gradului de subiectivism. Noua metodă îmbunătăţită (Robu, 2005;
Robu si Macoveanu, 2010) de cuantificare integrata a impactului si
riscului de mediu se recomandată, deoarece gradul de subiectivitate
este scăzut, iar dintre avantajele pe care le prezintă se menţionează
faptul că se folosesc “modele” matematice care reduc subiectivitatea
metodei, precum şi faptul că este o metoda ce urmează o procedură
clară, simplă, bine definită. După cuantificarea impactului şi riscului
de mediu s-a propus o clasificare a acestora, având la bază scara
propusă, din cadrul metodei “Indicele de poluare globală” propusă de
Rojanchi (Rojanchi, 1997), pentru clasificarea impactului de mediu
(Tabelul 5.5).
Tabel 5.5. Clasificarea impactului şi riscului de mediu (Robu si

Macoveanu, 2010)
Impact de Descriere Risc de Descriere
mediu mediu
<100 mediu neafectat de activităţile <100 riscuri neglijabile/
umane/calitate naturala nesemnificative
100-350 mediu supus efectelor activităţilor 100-200 riscuri minore, dar trebuie avute
umane în limite admisibile în vedere/monitorizate
350-500 mediu suspus efectelor activităţilor 200-350 riscuri medii la un nivel
umane provocand stari de acceptabil, trebuie monitorizate
disconfort
38
500-700 mediu supus efectelor activităţilor 350-700 riscuri medii la un nivel

umane provocând tulburări inacceptabil, sunt necesare
formelor de viată masuri de prevenire şi control
700-1000 mediu grav afectat de activităţile 700-1000 riscuri majore, sunt necesare
umane masuri de prevenire, control şi
remediere
>1000 mediu degradat, impropriu >1000 Riscuri catastrofale, toate
formelor de viata activitatile ar trebui încetate
Interpretarea rezultatelor se face din perspectiva faptului ca

dacă impactul, respectiv riscul de mediu au obţinut valori mici,
aceasta denota faptul că impactul asupra mediului este nesemnificativ,
iar riscul asociat este neglijabil (Robu si Macoveanu, 2010). Prin
urmare, cu cât concentratia poluantului determinata în mediu este mai
mare, cu atât valorile obţinute pentru impact, respectiv risc sunt mai
mari. În figura 5.2 se prezintă grafic dependenţa impact – risc de
mediu. Algoritmul de calculare a impactului şi riscului de mediu a fost
elaborat în programul Excel, astfel încât metoda poate fi extinsă sau
restrânsă la mai multe, respectiv mai puţine componente de mediu
condiderând mai mulţi sau mai puţini indicatori de calitate pentru
caracterizarea componentelor de mediu evaluate. Programul este
flexibil, rezultatele finale nu sunt influenţate de experienţa
evaluatorului. Evaluatorul de mediu (Robu, 2005 ; Robu si
Macoveanu, 2010) nu mai este un factor determinant în procesul de
evaluare, datorită faptului că subiectivisimul metodei, generat de
acordarea importanţei, respectiv a probabilităţii pentru evaluarea
impactului şi a riscului de mediu este redus prin aplicarea matricii în
obţinerea scorurilor normate (Robu, 2005 ; Robu si Macoveanu,
2010).
39
1600.00 1491.68
1363.84
1400.00
1200.00
1000.00
800.00
600.00 430.84 407.12 423.01
400.00
177.63
128.61
200.00 34.47
0.00
Surface water Ground water Soil Air
Environmental impact Environmental risk
Fig. 5.2. Dependenţa impact – risc de mediu (exemplu dupa Robu si

Macoveanu, 2010)
Există totusi si situatii reale în care impactul deşi este în limite

admisibile, riscul asociat are valori care îl încadrează la riscuri medii
spre majore. Acest lucru subliniază faptul că este recomandat să fie
evaluat şi riscul, chiar dacă impactul este în limite admisibile. De
asemenea, se mentionează că atunci când concentraţia unui anumit
poluant în mediu este zero (ceea ce implică o calitate a componentei
de mediu foarte bună, considerând numai indicatorul de calitate
respectiv), metoda a fost astfel concepută încât să ignore indicatorul
de calitate respectiv şi să nu influenţeze rezultatele finale (Robu,
2005 ; Robu si Macoveanu, 2010).
Pe baza rezultatelor obţinute se poate face o proritizare a
măsurilor de control, monitorizare şi/sau prevenire cu scopul de a
minimiza impacturile asupra calitatii componentelor de mediu, dar şi
pentru a preveni riscurile de poluare a mediului, având în vedere şi
principiul integrat al prevenirii şi controlului poluării (Robu s.a.,
2005b). Un avantaj major al acestei metode este ca, în primul rând se
poate utiliza cu usurinta, fără să depindă în mod expres de experienţa
evaluatorului de mediu; impacturile şi riscurile de mediu sunt
40
calculate plecând de la concentraţiile poluanţilor, determinate în

mediu la un moment dat sau estimate prin programe speciale, ceea ce
face să reflecte realitatea într-un mod obiectiv; subiectivismul
metodei, generat de experienţa evaluatorului de mediu este diminuat
urmând paşii matematici, iar experienţa evaluatorului de mediu nu
influenţează rezultatele finale, ceea ce facilitează procesul decizional
de monitorizare, prevenire poluare sau închidere instalaţie. Ecuatiile
matematice pe baza cărora se cuantifică impacturile şi riscurile de
mediu au constituit baza pentru elaborarea unui soft folosind
platforma dot.net. şi denumit SAB (Robu, 2005; Robu si Macoveanu,
2010). Realizarea acestui soft a fost posibilă printr-o colaborare
interdisiciplinară şi a avut drept scop uşurarea în operare şi în
cuantificarea impactului şi a riscului de mediu a evaluatorului de
mediu. Evaluatorul de mediu nu trebuie decât să urmeze paşii impuşi
de acest soft şi să introducă valorile concentraţiilor determinate ale
indicatorilor de calitate analizaţi, obţinându-se în final impactul indus
asupra mediului, precum şi riscurile asociate.
41
Cap. VI. Cuantificarea impactului în analiza

inţială de mediu
Analiza iniţială de mediu are drept scop identificarea aspectelor

de mediu care pot genera impacturi semnificative asupra mediului şi se
realizează atunci când o organizaţie îşi propune să implementeze un
sistem de management de mediu conform ISO 14001/2005 si ISO
140004. Aspectul de mediu este un element al activităţilor, produselor
sau serviciilor unei organizaţii care poate interacţiona cu mediul.
Aspectul semnificativ de mediu este un aspect de mediu care are sau
poate avea un impact semnificativ asupra mediului. Standardul ISO
14001 nu impune un mod anume de identificare şi evaluare a
aspectelor de mediu, însă în cadrul metodologic al acestuia vor fi
inventariate şi analizate cel puţin următoarele aspecte:
a) cauza, natura şi ordinul de mărime privind: emisiile în apă şi în
aer, fluxurile de deşeuri, zgomotul, vibraţiile
b) cauza, natura şi intensitatea oricărei poluări a solului şi apelor
subterane
c) consumul de energie, materii prime şi alte materiale
d) prezenţa, modul de folosire, depozitarea, manevrarea,
transportul deşeurilor comune şi acelor periculoase
e) existenţa, localizarea, intensitatea surselor de radiaţie
f) aspecte ce se află la graniţa cu problematica privind siguranţa
şi sănătatea salariaţilor
g) alte aspecte sau pericole potenţiale de mediu.
42
Din punct de vedere al funcţionării vor fi analizate atât procesele

organizaţiei în condiţii normale şi anormale de funcţionare (pornirea şi
oprirea unor utilaje speciale, a centralei termice etc.) cât şi opririle
predictibile pentru situaţii de urgenţă sau calamităţi.
Se impune in acest caz stabilirea unei proceduri care să descrie
clar metodologia de identificare a aspectelor de mediu şi a aspectelor
semnificative de mediu.
Criteriile de alegere a impacturilor semnificative pot fi:
severitatea (cantitatea)
probabilitatea lor de apariţie (frecvenţa)
persistenţa într-un mediu natural (biodegradabil sau nu)
sensibilitatea mediului receptor
reglementari legale
O organizaţie în care nu există un sistem de management de
mediu ar trebui să-şi evalueze poziţia curentă cu privire la mediu prin
intermediul unei analize. Scopul acestei analize ar trebui să fie luarea
în considerare a aspectelor de mediu ale activităţilor produselor şi
serviciilor organizaţiei ca bază pentru stabilirea sistemului său de
management de mediu. Organizaţiile în care există un sistem de
management de mediu ar putea să nu necesite efectuarea unei astfel de
analize, deşi aceasta ar putea să le ajute la îmbunătăţirea sistemului lor
de management de mediu. Analiza ar trebui să acopere următoarele
patru domenii cheie:
1. Identificarea aspectelor de mediu, inclusiv cele asociate
condiţiilor normale de operare, condiţiilor anormale inclusiv
pornirea şi oprirea şi situaţii de urgenţă şî accidente;
2. Identificarea cerinţelor legale şi a altor cerinţe aplicabile la
care organizaţia subscrie;
3. Examinarea practicilor şi procedurilor existente de
management de mediu, inclusiv a celor asociate activităţilor de
aprovizionare şî contractare;
43
4. Evaluarea situaţiilor de urgenţă şi a accidentelor anterioare.
Analiza poate include consideraţii suplimentare ca de

exemplu:
- O evaluare a performanţei comparată cu criterii interne aplicabile,
standarde, reglementări, coduri de bună practică şi ansambluri de
principii şi ghiduri;
- Oportunităţi pentru avantaje competitive, inclusiv oportunităţi de
reducere a costurilor
- Părerile părţilor interesate
- Alte sisteme organizaţionale, care pot permite sau care pot
împiedica obţinerea performanţei de mediu.
Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru a sprijini organizaţia
la stabilirea domeniului sistemului său de management de mediu, la
dezvoltarea şi la extinderea politicii sale de mediu, la stabilirea
obiectivelor şi ţintelor sale de mediu şi la determinarea eficacităţii
abordărilor sale pentru a menţine conformarea cu cerinţele legale şi cu
alte cerinţe aplicabile la care organizaţia subscrie.
Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu se vor
lua în considerare cât mai mulţi factori, cum ar fi: emisiile în aer,
efluenţii în apă, managementul deşeurilor, poluarea solului, impactul
asupra comunităţii, utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale,
alte aspecte de mediu locale, analiza ciclului de viaţă al produsului,
analiza matricei efectelor de mediu, activităţi anterioare şi planificate
pentru viitor, funcţionarea normală şi anormală a
instalaţiilor/echipamentelor, incidente, accidente, poluare accidentală.
De asemenea, în stabilirea metodei de cotare se poate include
şi identificarea iniţială a impacturilor asupra sănătăţii şi securităţii
persoanelor, precum şi evaluarea riscurilor pentru mediu. Relaţia
dintre aspectele de mediu şi impactului asupra mediului este de tip
44
cauză-efect. De exemplu, cauza/aspectul de mediu este deversarea

produselor petroliere pe sol, iar efectul/impactul este poluarea solului,
subsolului şi a acfiverului în situaţii de infiltrare produse petroliere.
Identificarea aspectelor de mediu şi evaluarea impacturilor
asupra mediului, asociate acestor aspecte este un proces ce parcurge
următoarele etape: selectarea activităţii, produsului, identificarea unui
număr cât mai mare de aspecte de mediu asociate, identificarea unui
număr cât mai mare de impacturi de mediu asociate fiecărui aspect şi
cuantificarea impacturilor care ajută la reţinerea numai a acelor
aspecte de mediu care generează impacturi semnificative.
Metoda adoptată pentru cuantificarea impacturilor de mediu

asociate aspectelor de mediu identificate are la bază metoda denumită
AMDEC (Analyse des modes de Defaillance de leur Effects et de leur
Criticites), aplicată prima dată pentru industria aeronautică şi ulterior
extinsă şi la alte sectoare industriale. Această metodă permite
ierarhizarea aspectelor de mediu prin identificarea impacturilor
semnificative, având la bază următoarele criterii:
1. gravitatea impactului;
2. frecvenţa de producere sau probabilitatea de apariţie;
3. persistenţa în mediul natural;
4. sensibilitatea mediului receptor;
5. alte criterii.
Se face precizarea că aceste criterii pot varia, nu sunt singurele
aplicabile şi nici impuse. Unele pot fi înlocuite cu altele mai bine
adaptate specificului organizaţiei pentru care se elaborează analiza
iniţială de mediu.
In cazul de faţă, metoda de cotare a impacturilor asociate
aspectelor de mediu identificate,consideră următoarele criterii:
1. gravitatea/importanţa impactului (G);
2. frecvenţa impactului (F);
45
3. magnitudinea impactului (M);

4. reglementări care să stabilească nivelul maxim admis de
poluant în receptorul natural (R);
5. opinia publică/transparenţă (O).
Pentru aceste criterii se stabileşte o scară, fiecare criteriu luând
valori pozitive şi având un anumit coeficient de pondere, funcţie de
importanţa lui în procesul de cuantificare.
Tabel nr. 6.1. Grilă de cotare a impacturilor de mediu

Criteriu Coeficient 10 puncte 5 puncte 1 punct
pondere
F 3 Zilnică Mediu Orizontală
G 5 Risc pentru om Risc pentru mediu Nu există risc
şi mediu pentru mediu
M 4 Semnificativă Medie Minoră
R 4 Neconformitate Conformitate Conformitate
(depăşiri de (valori cuprinse (valori ale
CMA) între prag de alertă poluanţilor sub
şi prag de pragurile de
intervenţie) alertă)
O 2 Plângeri şi Plângeri şi critici Nu există plângeri
critici sporadice sau critici
sistematice
Se acordă fiecărui criteriu valori în funcţie de fiecare impact de

mediu asociat aspectelor de mediu şi se obţine în final un scor de
mediu calculat după următoarea formulă:
Coeficientul de pondere reflectă importanţa pe care organizaţia

o acordă fiecărui criteriu. Se observă, astfel, că importanţă maximă are
criteriu gravitatea impactului de mediu, urmat de magnitudinea
acestuia şi de reglementările legislative referitoare la impactul de
mediu analizat. Faptul că opinia publică a primit cel mai mic
coeficient nu înseamnă că este un criteriu nesemnificativ, din moment
46
ce a fost considerat în procesul de evaluare, spre deosebire de alte

criterii care nu au fost luat în calcul (de exemplu criteriul economic).
Scorul de mediu obţinut pentru fiecare activitate în parte,
căreia i-au fost asociate un anumit număr de impacturi se calculează
ca o medie a impacturilor individuale (ce au valori cuprinse între 18 şi
180). Se obţine astfel, câte o medie a impacturilor generate de fiecare
activitate din cadrul proceselor tehnologice ce se desfăşoară pe
amplasamentul platformei industriale. Scorul final de mediu pentru
fiecare proces tehnologic a fost calculat de asemenea, ca o medie a
scorurilor de mediu obţinute pentru activităţile din cadrul procesului
evaluat. Impactul generat de o activitate (a) căreia i-au fost asociate un
număr (n) aspecte de mediu, respectiv de impacturi de mediu (IM) se
calculează astfel:
Impactul global al unui proces tehnologic în cadrul căruia se

derulează an activităţi se calculează astfel:
Se observă că prin calcularea scorului final de mediu, valoarea

maximă care poate fi obţinută este de 180 de puncte (impact major),
iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci când toate criteriile sunt
cotate cu 1p (impact minor, nesemnificativ). Cu cât valoarea scorului
de mediu obţinut este mai mare, cu atât impactul indus asupra
componentelor de mediu este mai grav. Se propune, astfel, o scală a
impacturilor obţinute:
P = 18 – impact nesemnificativ;
47
18 < P < 38 – impact mediu semnificativ;

P ≥ 38 – impact semnificativ.
Pentru analiza de mediu se vor reţine numai acele impacturi
semnificative, care au valori mai mari de 38 de puncte. Metoda are in
vedere cuntificarea impactului indus asupra mediului de fiecare aspect
de mediu identificat, având în vedere cele două situaţii: funcţionare
normală şi funcţionare anormală.
48
Cap. VII. Aplicatia 1
Cuantificarea impactului indus asupra mediului de

activităţile unui proces de laminare la cald
VII.1. Descrierea amplasamentului evaluat
VII.1.1. Structura geologică şi topografia zonei

amplasamentului
Teritoriul unde este amplasată instalaţia evaluată face parte din
Platforma Moesică, situându-se în partea de Sud-Est a acesteia, în
culoarul Moldova – Siret, care este alcătuit din luncile celor două râuri
şi mai multe nivele de terasă. Morfologia regiunii se caracterizează
prin ampla dezvoltare a reliefului fluvial sub forma teraselor de fund
vale, teraselor de versant şi a teraselor de confluenţă. Această zonă
este încadrată din punct de vedere al altitudinii în ecartul 185 – 225 m.
Albia minoră a râului Moldova are un curs meandrat datorită aportului
mare de aluviuni. Această zonă este una de luncă cu o vârstă recentă,
fiind alcătuită în cea mai mare parte din nisipuri medii grosiere cu
intercaţii de pietrişuri, subordonat nisispurilor argiloase şi argilo-
prăfoase, grosimea acestora nedepăşind 3 – 5 m.
VII.1.2. Informaţii generale privind apele de suprafaţă şi

subterane din zonă
Apele subterane de pe teritoriul evaluat se împart în ape
subfreatice şi ape freatice. Apele subfreatice au un caracter temporar şi
o distribuţie spaţială insulară, fiind puternic influenţate de variaţiile
49
sezoniere ale climei, acumulându-se în formele de relief negative.

Apele freatice formează un areal continuu fiind situate la diferite
adâncimi cuprinse între 2 şi 5 m, alimentarea acestora realizându-se
atât prin aport pluvial, cât şi prin infiltraţii laterale din albia minoră a
pârâului Morii şi a râului Moldova. Principalul curs de apă din zona
evaluată este râul Moldova (aflat la aprox. 2 km de amplasament) şi
afluentul acestuia, pârâul Morii. În urma analizelor efectuate de către
laboratorul de mediu al obiectivului evaluat se poate face menţiunea
că nu există variaţii ale indicatorilor de calitate de la un sezon la altul.
VII.1.3. Descrierea procesului tehnologic

Procesul de laminare la cald se realizează în două laminoare de
tip Stiefflel şi un laminor de tip Pilger. Astfel, din punct de vedere al
organizării fluxului tehnologic, deosebim 3 secţii:
a) Secţia laminor 16” – care este dotată cu o linie de laminare
la cald tip Stieffel, pentru fabricarea ţevilor cu diametrul
exterior cuprins între 168-406 mm, folosind ca materie
primă ţagle din oţel carbon şi slab aliat;
b) Secţia laminor 6/1, 2” – care are în funcţiune două linii de
laminare la cald tip Stieffel, pentru fabricarea ţevilor cu
diametrul exterior cuprins între 89-168 mm, folosind ca
materie prima ţagle din oţel carbon şi slab aliat şi o linie de
laminare la cald prin Laminor Reductor alungitor, pentru
fabricarea ţevilor cu diametrul exterior cuprins între 34-89
mm, folosind ca materie primă ţevile eboşe preluate din
laminorul Stieffel 16”;
c) Secţia laminor 20” – care are în funcţiune o linie de
laminare la cald Pilger, pentru fabricarea ţevilor cu
diametrul exterior cuprins între 273-508 mm, folosind ca
materie primă lingouri din oţel carbon şi slab aliat;
50
VII.2. Identificarea surselor de poluare şi a agenţilor

poluanţi
Arealul potenţial poluat s-a stabilit pe baza analizelor
poluanţilor atmosferici specifici care au impact asupra solului din
jurul sursei de poluare, precum şi a analizelor solului de pe
amplasamentul obiectivului evaluat, unde se desfăşoara procesul de
laminare la cald. Numărul probelor recoltate a depins de mărimea
suprafeţei amplasamentului şi a surselor de poluare. Pentru
componenta de mediu sol au fost prelevate un numar de16 probe de
sol din incinta amplasamentului (la 5 cm şi la 30 cm) şi o proba martor
la cca. 5 km de amplasamentul evaluat pe care se desfăşoara procesul
de laminare la cald. Pentru componenta de mediu apa de suprafaţă s-
au analizat un numar de 2 probe de apă din receptorul natural din
apropiere, de asemenea s-au analizat 2 probe de apă subterană de pe
amplasamentul evaluat, iar pentru componenta de mediu aer s-au
facut 5 determinari la emisie.
VII.2.1. Surse de poluare şi agenţi poluanţi pentru

componenta de mediu aer
Din procesele tehnologice principale sau auxiliare aplicate în
cadrul obiectivului pot rezulta poluanţi atmosferici de tipul: gaze şi
vapori; poluanţi particulaţi (pulberi în suspensie şi sedimentabile şi
aerosoli). Principalii poluanţi atmosferici sunt: pulberi în suspensie şi
sedimentabile; oxizi de carbon; oxizi de azot; vapori de solvent de tip
COVNM (compusi organici volatili nemetanici: toluen, wihite-spirit,
cetone şi esteri); aerosoli acizi sau alcalini (eventual cu conţinut de
Zn, Cr, Cd, Ni, Cu sau cianură de la atelierul zincare la cald, respectiv
atelierul acoperiri electrochimice); gaze de ardere.
Sursele de emisie în atmosferă aparţinând de obiectivul
analizat sunt următoarele: cuptorul cu vatră rotativă; cuptorul tunel
51
reîncălzire eboşe, cuptorul tunel reductor; cuptor cu atmosfera neutră;

cuptor cu vatră păşitoare; cuptor electric; mori de măcinat feroaliajele;
debitare ţagle; instalaţie de lăcuit ţevi.
Astfel, sursele de poluare atmosferică, specifice obiectivului
evaluat şi sursele de ardere sunt caracterizate prin următoarele:
- Înălţime mică: surse joase, cu înălţimea mai mică de 50 m şi
surse medii cu înălţimea cuprinsă între 50 şi 150 m;
- Sursele intermitente, emisie discontinuă;
- Surse dirijate; Surse difuze la sol;
- Surse staţionare sau fixe; Surse mobile.
Caracteristicile emisiilor pe surse sunt prezentate în tabelul 7.1.
Având în vedere caracteristicile procesului de laminare la cald şi
ţinând cont de prevederile legislaţiei naţionale româneşti (Ordinul nr.
463/1993, Ordin nr. 592/2002, H.G. nr.699/2003 ) s-au recoltat probe
de aer la emisie în momentul funcţionării instalaţiilor de laminare la
cald. Fluxurile gazoase la emisie au fost analizate folosind analizorul
automat OLDHAM MX 21 Plus (analizorul a fost verificat metrologic
în cadrul Insitutului Naţional de Metrologie Bucureşti, în noiembrie
2003). Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelul 7.2.
Tabel 7.1. Caracteristicile emisiilor atmosferice pe surse (exemplu

aplicativ)
Nr. Debit masic Concentraţie C.M.A
crt Sursă Poluant (g/h) determinată Ord.463/1993
(mg/mc) (mg/mc)
Secţia Laminor 20”
1 Cuptor cu vatră CO 17730 98,5 170
rotativă SO2 144 0,8 1700
NO2 28134 156,3 450
Pulberi 1904,4 10,58 50
2 Cuptor tunel cu CO 6,04 170
cazan SO2 0,2 1700
recuperator NO2 44,74 450
Pulberi 1,07 50
3 Cuptor tunel CO 1,5 170
T.T. inox SO2 0,05 1700
NO2 11,2 450
Pulberi 0,2 50
4 Instalaţie de Hidrocarburi 4000 112,6 -
lăcuire alifatice
52
Secţia Laminor 16”

5 Cuptor cu vatră CO* 6096 406,8 170
rotativă SO2 141 9,4 1700
NO2 4633,5 308,9 450
Pulberi 480 32 50
6 Cuptor tunel CO 377,8 37 170
reîncălzire SO2 14 1,36 1700
eboşe NO2 2800 274 450
Pulberi 406 2,6 50
7 Staţie preparat acetilena 1,21 -
acetilena
8 Instalaţie Hidrocarburi 150 26,8 -
bituminare alifatice
9 Debitare ţagle CO 0,093 170
NO2 0,155 450
Pulberi 0,052 50
Secţia Laminor 6”/2
10 Cuptor cu vatră CO* 9000 190 170
rotativă SO2 24,3 0,486 1700
NO2 4860 97,2 450
Pulberi 650 13 50
11 Cuptor tunel CO 162 22,8 170
SO2 6 0,84 1700
NO2 1200 169 450
Pulberi 28,8 4,05 50
12 Cuptor tunel CO 35 12,5 170
reducator SO2 13 0,4 1700
NO2 2600 92 450
Pulberi 62,4 2,2 50
13 Staţia electrică Acid sulfuric 7,1 0,71 -
SM3A
Tabel 7.2. Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie (exemplu

aplicativ)
Nr.crt Sursă de poluare Poluant Concentraţie C.M.A.
determinată cf. Ordin 463/1993
mg/mc mg/mc
1. Punct recoltare E1 - COV 31 -
- NOx 48 350
-Pulberi în suspensie sub limita de 5
detecţie
2. Punct recoltare E2 - COV 27 -
- NOx 51 350
-Pulberi în suspensie 7,5 5
3 Punct recoltare E3 - COV 10 -
- NOx 48 350
-Pulberi în suspensie 5 5
- NOx 56 350
-Pulberi în suspensie 18 5
- NOx 62 350
-Pulberi în suspensie 4,28 5
53

componenta de mediu apa
Principalele surse de ape uzate industriale sunt secţiile
Laminor 20”, 16”, 6”/1, 6”/2 în cadrul cărora are loc procesul de
laminare la cald. Apele uzate industriale rezultate din procesul de
laminare la cald, înainte de a fi deversate în canalizarea pluvial –
industrială sunt epurate în separatoare de suspensii şi produse
petroliere. În unitate există doua sisteme de colectare a apelor uzate şi
anume: apele uzate menajere sunt colectare separat, iar apele pluviale
şi industriale sunt colectate împreună. Apele pluviale şi industriale
după epurarea în staţiile de preepurare locale sunt evacuate printr-un
colector principal ovoidal 2100/1400 mm în râul Moldova.
Apele pluviale (7200 l/s) sunt colectate în reţeaua de
canalizare împreună cu apele industriale. Reţelele de canalizare
pluvial industriale de pe platformă sunt împărţite în reţele de
canalizare interioare şi exterioare. Reţelele interioare de canalizare a
apelor industrial uzate se regăsesc în incintele tuturor clădirilor
aferente sectoarelor de activitate. Acestea sunt din oţel cu diametre
diferite, din tuburi PREMO, din canale betonate pozate sub
pardoselile halelor sau în tunele de conducte şi au rolul de a colecta
apă industrială şi de a o transporta în instalaţiile exterioare de epurare
sau la canalizarea exterioară uzinală. Reţelele exterioare de canalizare
pluvial industriale se regăsesc în afara perimetrelor construite aferente
sectoarelor de activitate, acestea sunt constituite din conducte din oţel
sau tuburi din beton cu diametre cuprinse între Dn = 100 – 1300 mm,
prevăzute din loc în loc cu cămine de vizitare la care se mai adaugă
ovoidul cu Dn = 2100/1400 mm, confecţionat din beton armat şi
prevăzut de asemenea cu cămine de vizitare şi un cămin special
amenajat pentru efectuarea măsurătorilor de nivel în vederea stabilirii
debitelor de apă uzată evecuată în emisarul natural.
54
Obiectivul evaluat dispune de următoarele dotări pentru

protecţia calităţii apei:
a. Staţia de preepurare a apelor industriale ce provin din
secţia Laminor 16”, secţia Laminor 6”/1 – linia de
laminare;
b. Staţia de preepurare a apelor uzate ce provin de la secţia
Laminor 6”/2.
c. Staţia de preepurare ape uzate ce provin de la secţia
Laminor 20”
Staţia de epurare a apelor uzate industriale

Apele uzate industriale preepurate în staţii locale împreună cu
apele pluviale sunt colectate prin curgere liberă de tip ramificat în
colectoare speciale şi apoi sunt evacuate printr-un colector general de
tip ovoid 2100/1400 în Pârâul Morii.
55
Tabel 7.3. Concentraţii şi debite masice ale efluentului staţiei de

epurare (exemplu aplicativ)
Valori Debite Debite
Nr. Valori impuse *
Indicator determinate zilnice (max) anuale
crt. (mg/l)
(mg/l) (kg/zi) kg/an)
1 7,6 6,5 – 8,5 - -

pH
2 37.79 60 232.49 84760

Suspensii
3 CBO5 7.058 25 - -
4 CCOCr 22.96 70 139.04 50750
5 Calciu 73.69 200 446.67 163036
6 Magneziu - 100 - -
7 Fosfor total 0.05 0,28 0.41 153
8 Fier total 0.111 3,5 0.67 246
9 Cr+6 0 0,05 0 0
10 Cr total 0 1 - -
11 Nichel 0 0,1 0 0
12 Zinc 0 0,3 - -
13 Plumb 0 0,2 - -
14 Cupru 0 0,1 - -
15 Sodiu 0 200 - -
16 Amoniu 0.015 3,0 - -
17 Azotaţi 7.125 25 43.07 15722
18 Azotiţi 0.118 2
19 Sulfaţi 44.33 200 319.34 116561
20 Cloruri 28.33 300 162.23 59217
21 Cianuri 0 0,05 - -
22 Subst. extractibile 1,417 5,0 8.55 3124
23 Detergenţi - 0,5 - -
24 Reziduu fix 337,67 2000 - -
25 Bacterii coliforme 700000 1 milion/100 cm3 - -
totale 1410000
26 Bacterii coliforme 8000 10000/ 100 cm3 - -
fecale 40000
27 Streptococi fecali 2600 5000/100 cm3 - -
3300
*
- valori impuse conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor şi conform
legislaţiei în vigoare
În situaţia în care societatea funcţionează la capacitatea

nominală, atunci se înregistrează depăşiri pentru următorii indicatori
de calitate, analizaţi de către unitate: materii în suspensie, susbtanţe
extractibile în eter de petrol, iar pentru următorii indicatori de
calitate se ating valorile pragurilor de alertă: CBO5, CCO-Cr,
azotaţi, azotiţi, fosfor total, calciu.
56
Indicatorii de calitate analizaţi prin laboratorul de mediu de pe

lângă Agenţia de Protecţia Mediului, concentraţiile medii anuale şi
cantităţile de poluanţi evacuaţi în emisarul natural sunt prezentaţi în
tabelul 7.4.
Tabel 7.4. Indicatori de calitate monitorizaţi. Concentraţii medii

anuale (exemplu aplicativ)
Indicatori de calitate Concentraţii medii anuale Cantităţi (t/an)
(mg/l)
Materii în suspensii 58,7 84,860
CBO5 2,03 6,03
CCO-Cr 22,958 1,165
Cloruri 31,08 92,33
Sulfaţi 53,88 116,561
Fosfor total 0,049 0,153
Azotaţi 8,27 15,722
Fier total 2,23 0,246
Calciu 72,6 163,036
Extractibile cu eter de petrol 1,62 3,124
Cr3+ 0 0
Cr6+ 0 0
Zinc 0 0
Nichel 0 0
Analizând datele prezentate în tabelul nr. 7.3 şi având în vedere

prevederile Autorizaţiei de gospodărire a apelor, pot fi făcute
următoarele observaţii referitoare la calitatea apelor uzate evacuate din
unitate:
- conţinutul de materii în suspensie se apropie de valoarea
corespunzătoare pragului de alertă ceea ce înseamnă că trebuie
acordată mare atenţie modului de exploatare a staţiei de epurare pentru
a se asigura decantarea corespunzătoare a suspensiilor.
Probele de apă de suprafaţă au fost prelevate din emisarul din

apropierea amplasamentului, în amonte şi aval de punctul de deversare
al efluentului final al unităţii.
57
Toate analizele efectuate au fost realizate după metode

standardizate conform Hotărârii de Guvern nr. 188/2002 pentru
aporbarea normelor privind condiţiile de descărcare în medul acvatic a
apelor uzate (NTPA 001) precum şi Ordinului nr.1146 din 10.12.2002
pentru aprobarea normativului privind calitatea apelor de suprafaţă.
Determinarea ionilor metalici s-a realizat prin aplicarea metodei
“spectrofotometrie de absorbţie atomică”. Rezultatele analizelor
probelor de apă de suprafaţă şi a probelor de apă subterană de pe
amplasament sunt prezentate în tabelele 7.5 şi 7.6.
Tabel 7.5. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apă de

suprafaţă din vecinatatea amplasamentului (exemplu aplicativ)
Nr. Indicator de calitate Amonte Aval Ordin 1146 / 2002
crt. unitate unitate Calitatea II
1 pH 8,0 7,6 6,5 – 8,5
2 Materii totale în suspensie, 14 20 -
mg/l
3 Turbiditate (FTU) 11 7 -
4 CCO-Cr, mg O2/l 14,79 28,9 25
5 CBO5, mg/l 5,06 1,87 5
6 Azotaţi, mg/l 21,2 28,84 13,3
7 Azotiţi, mg/l 0,027 0,081 0,2
8 Fosfaţi, mg/l 0,009 0,022 0,3
9 Sulfaţi, mg/l 126,74 232,5 150
10 Duritate, °Germane 15,68 13,36 -
11 Substanţe extractibile, mg/l - - -
12 Cloruri, mg/l 21,36 28,48 100
13 Reziduu fix, mg/l 745 1257,5 500
14 Amoniu, mg/l 0,093 abs. 0,3
15 Sulfuri şi H2S, mg/l abs. abs. -
16 Crom total, mg/l 0 0,02 0,002 (total 0,05)
17 Fe total, mg/l 0,1 1,2 0,1
18 Cupru, mg/l 0,05 0,1 0,002 (total 0,02)
19 Nichel, mg/l 0 0 0,001 (total 0,05)
20 Cadmiu, mg/l 0 0 0,0001
(total 0,001)
21 Zinc, mg/l 0 0 0,005 (total 0,1)
22 Mercur, mg/l 0 0 0,0001 (total 0,0001)
23 Plumb, mg/l 0 0,2 0,001 (total 0,005)
58
Tabel 7.6. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apă

subterană de pe amplasamentul evaluat (exemplu aplicativ)
Proba Proba Legea apei Ordin 1146 /
Nr. Indicator de calitate (A1) (A2) potabile 2002
crt 458/2002 Calitatea II
1 pH 6.7 7,2 6,5- 9,5 6,5- 9,5
2 Materii în suspensie, 2 3 - -
mg/l
3 Turbiditate (FTU) 1 2 ≤5 -
4 CCO-Cr, mgO2/l 14,79 13,51 5,0 25
5 CBO5, mgO2/l 1,75 5,62 - 5
6 Azotaţi,mg/l 154,305 131,82 50 13,3
7 Amoniu, mg/l 0 0 0,5
8 Azotiţi, mg/l 0 0 0,5 0,2
9 Fosfaţi, mg/l 0,0052 0,0025 0,1 0,3
10 Sulfaţi, mg/l 494,62 512,93 250 150
11 Cloruri, mg/l 42.62 51,44 max. 250 100
12 Sulfuri şi H2S, mg/l 0,52 0,18 0,1 -
13 Duritate, ° Germane 26,88 28,12 min. 5 -
14 Substanţe extractibile, 41,5 40,12 - -
mg/l
15 Reziduu fix, mg/l 1607,5 1423,2 min.100 500
max.800
16 Crom total, mg/l 0,025 0,02 0,05 0,002 (total
0,05)
17 Fier total, mg/l SLD 0,03 0,2 0,1
18 Cupru, mg/l 0,56 0,78 0,1 0,002 (total
0,02)
19 Nichel, mg/l 0 0 0,02 0,001 (total
0,05)
20 Cadmiu, mg/l 0 0 - 0,0001 (total
0,05)
21 Zinc, mg/l 0,025 0,05 5 0,005 (total
0,1)
22 Mercur, mg/l 0 0 0,001 0,0001 (total
0,0001)
23 Plumb, mg/l 0,15 0,22 0,01 0,001 (total
0,005)
59
Concluzionând, apele uzate menajere, pluviale şi industriale

sunt evacuate în pârâul Morii (după epurare), printr-un canal natural
deschis ce asigură deversarea efluentului final în râul Moldova.
Analiza calitativă a apelor uzate evacuate (efluentul general) a pus în
evidenţă următoarele:
- Persistă caracterul neutru, pH – ul situându-se
permanent în domeniul normal de dezvoltare a florei şi
faunei acvatice;
- Efluentul general conţine substanţe organice
biodegradabile în concentraţii care se încadrează în
limitele maxim admisibile;
- Au existat, însă şi depăşiri ale indicatorilor de calitate
după cum urmează:
Depăşiri accidentale ale materiilor în
suspensie şi fier total;
Zinc şi crom hexavalent;
Depăşiri pentru produse petroliere;
Depăşiri la substanţe extractibile cu eter.
Componenta de mediu apa este permanent monitorizată atât
prin laboratorul unităţii obiectivului evaluat, cât şi prin laboratorul
Direcţiei Apelor.
60

componenta de mediu sol
Pentru caracterizarea zonei incintei şi a zonelor exterioare
aferente, influenţate direct de activitatea industrială din zona
amplasamentului s-au efectuat determinări fizice, chimice şi biologice
ale probelor de sol, pentru două adâncimi la fiecare punct de recoltare
stabilit: cca 5 cm şi cca. 30 cm. În ceea ce priveşte adâncimea de
prelevare a probelor, s-a considerat, ca urmare a analizelor la cele
două adâncimi (5 şi respectiv 30 cm), că nu sunt necesare foraje de
adâncime (8- 10 m).
Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului sunt
următoarele:
- Deversările, scurgerile şi pierderile de combustibili sau
uleiuri uzate, produse petroliere;
- Deversări, scurgeri şi pierderi accidentale de soluţii
chimice concentrate (acid sulfuric, hidroxid de sodiu, lapte
de var );
- Depuneri de pulberi, ţunder.
Investigaţiile de teren privind calitatea solului şi a vegetaţiei
din zona platformei industriale au arătat existenţa a două tipuri de
poluare în zonă. Poluarea prin acidifiere cuprinde cca. 1800 ha,
reprezentând aprox. 70% din teritoriul comunei din apropiere, iar
extinderea suprafeţelor acide continuă. Intensitatea, respectiv gradul
cel mai mare de poluare prin acidifiere se constată pe direcţia vântului
NV faţă de platforma industrială.
Se menţionează faptul că pentru nici unul din metalele grele
analizate nu s-a atins limita maximă admisă. Pierderile de apă uzată
din reţeaua de canalizare uzinală pot constitui surse directe de poluare
ale solului intrauzinal şi depind de starea de uzură a traseelor de
colectare şi transport.
61
Una dintre sursele de poluanţi specifici pentru obiectivul

evaluat o poate constitui scurgerile de petrol şi produse petroliere sau
ape uzate cu conţinut important de petrol sau derivate. Aceste scurgeri
pot ajunge în apa de suprafaţă (râul Moldova) şi/sau pe sol prin
canalizările existente, urmare a unor neglijenţe, a nerespectării
disciplinei de muncă, a nerespectării reglementărilor în vigoare.
Din activitatea industrială (procesele de laminare la cald),
poluanţii care ar putea determina modificări negative calităţii solului
sunt:
• Metale grele (Zn, Cr, Pb, Fe ionic) prezente în procesele
tehnologice;
• Unii poluanţi atmosferici (de ex. pulberile).
Adâncimea de pătrundere în sol a metalelor grele provenite din
emisiile industriale este diferită: superficială (până la 15 cm) în
solurile forestiere şi mai adânci (până la 30-40 cm sau chiar mai mult)
în solurile arabile. În ultimul rând, pătrunderea mai adâncă a
elementelor poluante este favorizată de lucrarea solului, pe când în
celălalt caz, litiera are solul unui acumulator de metale grele.
Încărcarea globală cu metale grele este numai unul din factorii
care evidenţiază fenomenul de poluare a solului cu astfel de elemente,
la stabilirea gradului de deteriorare a calităţii solului prin poluare cu
metale grele trebuie, de asemenea, să se ia în considerare
caracteristicile fizice şi chimice ale solurilor, în special, reacţia (pH),
potenţialul redox, textura, conţinutul de materie organică, capacitatea
de schimb cationic, drenajul solului. Solul din teritoriul studiat are
pH-ul cuprins între 7,00 şi 7,8.
Conţinutul de materie organică: metalele pot forma compuşi şi
complecşi cu materia organică a solului, şi ca atare, în solurile cu un
conţinut mare de materie organică, metalele sunt mai puţin accesibile
pentru absorbţia plantelor. De asemenea, are o mare importanţă
62
calitatea materiei organice prezentă în soluri. În solurile din teritoriul

studiat materia organică superioară transformată (humus) cuprinde în
special acizii huminici saturaţi, cu masa moleculară mare.
Combinaţiile acizilor huminici cu cationii metalelor alcaline se
formează prin înlocuirea ionilor de H+ de la periferia acizilor cu cei ai
metalelor grele. Liganzii organici pot să formeze complecşi solubili
stabili cu ionii metalici. Chelaţii metalici se caracterizează prin
formarea mai multor legături între metal şi grupele funcţionale ale
agentului de complexare. Ordinea stabilităţii chelaţilor pentru cationii
metalici bivalenţi este comparabilă cu ordinea: “Irving Willian”
stabilită pentru cei mai mulţi chelaţi, respectiv:
Mn2+ < Ni2+ < Cu2+ < Zn2+
Capacitatea de schimb cationic este una din cele mai
importante proprietăţi ale solurilor. Pe această cale sunt reţinuţi şi deci
feriţi de spălare diferiţii cationi cu rol însemnat în nutriţia plantelor.
Capacitatea de schimb cationic este dată de proprietatea coloizilor
organo-minerali de a absorbi la suprafaţa particulelor respective ionii
aflaţi în soluţia solului. Complexul coloidal, datorită proprietăţilor de
schimb cationic, absoarbe sau eliberează cationi în concordanţă cu
mecanismul fenomenelor de absorbţie cationic, astfel el joacă rolul
unui regulator al compoziţiei şi concentraţiei soluţiei de sol. Solul din
zona obiectivului analizat are o capacitate relativ redusă de schimb
ionic. Drenajul solului este dat de proprietăţile fizice de bază: textură,
structură, porozitate. Este proprietatea solului de a permite
îndepărtarea cu o anumită viteză şi amploare a apei căzute pe
suprafaţa lui. Când se drenează solurile are loc o creştere rapidă a
potenţialului redox, soluţia solului devine supranatantă cu oxizi de fier
şi mangan şi, în acest sens, coprecipitarea metalelor grele cu fierul şi
manganul devine accentuată.
63
Pentru caracterizarea probelor de sol s-au aplicat

următoarele tehnici de analiză:
a. Determinarea substanţelor extractibile în eter
Probele de sol prelevate au fost analizate din punct de vedere
al conţinutului total de substanţe extractibile în eter, utilizându-se
metoda extracţiei cu eter de petrol conform STAS 7587-96. Probele de
sol au fost uscate la temperatura camerei, mojarate şi sitate prin sita cu
ochiuri de 2 mm. Circa 10 g de sol sitat, cântărit analitic, au fost
contactate sub agitare cu 50 ml eter de petrol. După cca. 20 minute de
extracţie s-a filtrat suspensia peste 1 g de sulfat de sodiu anhidru.
Extractul s-a colectat într-un creuzet tarat, după care s-a introdus în
etuvă pentru evaporarea solventului (maxim 400 C). Când reziduul de
evaporare a ajuns la pont constant s-a determinat cantitatea de extract.
b. Carbonul organic total
Stabilirea conţinutului în materie organică a solului analizat s-a
realizat prin tratarea probelor cu dicromat de potasiu la cald, în
prezenţa acidului sulfuric, excesul de dicromat fiind titrat cu soluţie de
sare Mohr în prezenţă de feroină ca indicator (viraj galben- roşu-
verde).
c. Determinarea conţinutului de ioni de crom, plumb, zinc,

nichel şi cadmiu
2 g de sol uscat la temperatura camerei şi mojarat s-au introdus
într-un pahar Berzelius peste care s-a adăugat cca 5 ml acid azotic
concentrat şi s-a acoperit cu o sticlă de ceas. S-a mineralizat proba pe
o baie de nisip, la nişă, până ce reziduul a fost complet alb. Dacă
reziduul nu a fost mineralizat după evaporarea acidului azotic, s-a
adăugat 2 cm3 de acid percloric şi s-a continuat mineralizarea
(conform SR ISO 11047/1999). A avut loc distrugerea componentei
organice a solului. Reziduul s-a reluat cu o soluţie de acid azotic 4%,
64
încălzindu-se uşor pentru a favoriza dizolvarea. Dup răcire, s-a filtrat

pe hărtie de filtru cu porozitate 0,45 µm.
Conţinutul de ioni de crom, plumb, zinc, nichel şi cadmiu s-a
determinat folosind spectrofotometria de absorbţie atomică, funcţie de
curbele de etalonare pentru fiecare ion studiat (s-a lucrat cu
spectrofotometru de absorbţie atomică Perkin Elmer şi s-a folosit la
etalonare sărurile ionilor studiaţi, de tip azotaţi sau sulfaţi).
Rezultatele analizelor (Robu s.a, 2005a) sunt prezentate în
tabelele 7.7 – 7.14.
Tabel 7.7. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de

la 5 cm (exemplu aplicativ)
Adâncimea de recoltare 5 cm
Proba Carbon Compuşi extractibili
de sol organic (mg/kg)
(%) Valori Prag de CMA* Valori
normale alertă determinate
S1 4.31 < 100 1000 2000 3720
S2 3.58 < 100 1000 2000 940
S3 3.45 < 100 1000 2000 3380
S4 4.28 < 100 1000 2000 27480
S5 4.10 < 100 1000 2000 2880
S6 3.82 < 100 1000 2000 9330
S7 4.54 < 100 1000 2000 670
S8 4.45 < 100 1000 2000 720
S9 3.58 < 100 1000 2000 110
S10 4.26 < 100 1000 2000 840
S11 6.40 < 100 1000 2000 250
S12 3.76 < 100 1000 2000 100
S13 4.52 < 100 1000 2000 140
S14 4.69 < 100 1000 2000 660
S15 7.59 < 100 1000 2000 700
Martor 2.44 < 100 1000 2000 180
*
- concentraţie maxim admisă conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind
evaluarea poluării mediului
65
Tabel 7.8. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de

la 30 cm (exemplu aplicativ)
Adâncimea de recoltare 30 cm
Proba Carbon organic Compuşi extractibili
de sol (%) (mg/kg)
Valori normale Prag de alertă CMA Valori determinate
S1 2.82 < 100 1000 2000 2830
S2 3.52 < 100 1000 2000 600
S3 3.60 < 100 1000 2000 11730
S4 2.87 < 100 1000 2000 15090
S5 3.08 < 100 1000 2000 3140
S6 3.28 < 100 1000 2000 5012
S7 4.00 < 100 1000 2000 1870
S8 3.95 < 100 1000 2000 950
S9 4.32 < 100 1000 2000 280
S10 4.50 < 100 1000 2000 330
S11 5.96 < 100 1000 2000 380
S12 3.71 < 100 1000 2000 2540
S13 4.52 < 100 1000 2000 440
S14 3.52 < 100 1000 2000 780
S15 7.47 < 100 1000 2000 337
Martor 2.38 < 100 1000 2000 195
Tabel 7.9. Conţinutul de crom total (Cr3+ + Cr6+) din probele sol
(exemplu aplicativ)
Proba de Cr total (mg/kg)
sol Valori Prga de CMA Valori determinate Valori determinate
normale alertă la 5 cm la 30 cm
S1 30 300 600 28.12 23.18
S2 30 300 600 181.01 49.12
S3 30 300 600 30.10 27.12
S4 30 300 600 56.78 86.10
S5 30 300 600 79.92 58.42
S6 30 300 600 26.10 23.16
S7 30 300 600 61.66 58.12
S8 30 300 600 21.28 20.12
S9 30 300 600 75.01 76.25
S10 30 300 600 69.12 51.05
S11 30 300 600 20.13 20.08
S12 30 300 600 18.71 17.02
S13 30 300 600 21.08 21.00
S14 30 300 600 42.61 31.11
S15 30 300 600 27.11 23.42
Martor 30 300 600 17.89 17.51
66
Tabel 7.10. Conţinutul de plumb din probele de sol (exemplu

aplicativ)
Proba Pb (mg/kg)
de sol Valori Prag de CMA Valori determinate Valori determinate
S1 20 250 1000 14.11 10.50
S2 20 250 1000 49.15 47.20
S3 20 250 1000 16.21 20.12
S4 20 250 1000 53.81 68.12
S5 20 250 1000 41.75 90.05
S6 20 250 1000 18.11 17.65
S7 20 250 1000 32.12 30.08
S8 20 250 1000 18.61 20.40
S9 20 250 1000 22.62 30.76
S10 20 250 1000 13.08 14.11
S11 20 250 1000 10.62 11.14
S12 20 250 1000 13.10 14.44
S13 20 250 1000 5.86 6.03
S14 20 250 1000 8.33 9.12
S15 20 250 1000 5.56 5.58
Martor 20 250 1000 1.36 1.88
Tabel 7.11. Conţinutul de cupru din probele de sol (exemplu

aplicativ)
Proba Cu (mg/kg)
de sol Valori Prga de CMA Valori determinate Valori determinate
S1 20 250 500 22.51 16.52
S2 20 250 500 82.13 36.12
S3 20 250 500 24.10 18.12
S4 20 250 500 91.12 65.10
S5 20 250 500 69.65 77.10
S6 20 250 500 21.95 20.55
S7 20 250 500 10.61 9.12
S8 20 250 500 15.64 15.36
S9 20 250 500 38.60 21.12
S10 20 250 500 11.56 5.62
S11 20 250 500 8.12 5.61
S12 20 250 500 15.11 13.20
S13 20 250 500 7.12 7.08
S14 20 250 500 18.99 12.11
S15 20 250 500 5.65 5.91
Martor 20 100 200 8.12 8.31
67
Tabel 7.12. Conţinutul de zinc din probele de sol (exemplu aplicativ)

Proba de Zn (mg/kg)
sol Valori Prag de CMA Valori determinate Valori determinate
S1 100 250 1000 47.52 41.26
S2 100 250 1000 71.10 68.12
S3 100 250 1000 49.81 44.15
S4 100 250 1000 131.07 126.12
S5 100 250 1000 110.32 91.16
S6 100 250 1000 44.10 44.07
S7 100 250 1000 88.10 56.08
S8 100 250 1000 113.54 99.55
S9 100 250 1000 98.44 56.71
S10 100 250 1000 43.21 25.61
S11 100 250 1000 49.33 38.77
S12 100 250 1000 35.14 30.19
S13 100 250 1000 29.44 28.77
S14 100 250 1000 98.66 65.87
S12 100 250 1000 22.13 21.88
Martor 100 50 100 7.21 6.54
Tabel 7.13. Conţinutul de nichel din probele de sol (exemplu

aplicativ)
Proba Ni (mg/kg)
S1 20 200 500 23.77 24.86
S2 20 200 500 146.23 53.13
S3 20 200 500 26.41 29.89
S4 20 200 500 58.11 56.09
S5 20 200 500 51.81 45.72
S6 20 200 500 30.54 27.12
S7 20 200 500 25.16 22.36
S8 20 200 500 41.13 63.33
S9 20 200 500 30.12 41.12
S10 20 200 500 31.41 71.45
S11 20 200 500 37.33 31.22
S12 20 200 500 36.11 28.71
S13 20 200 500 25.33 21.33
S14 20 200 500 22.12 22.08
S15 20 200 500 19.87 16.45
Martor 20 75 150 14.33 13.45
68
Tabel 7.14. Conţinutul de cadmiu din probele de sol (exemplu

aplicativ)
Proba Cd (mg/kg)
S1 1 5 10 1.56 1.28
S2 1 5 10 9.71 2.68
S3 1 5 10 11.12 5.69
S4 1 5 10 10.11 14.12
S5 1 5 10 1.96 1.41
S6 1 5 10 1.99 1.54
S7 1 5 10 1.65 1.42
S8 1 5 10 3.77 3.12
S9 1 5 10 4.12 3.71
S10 1 5 10 5.82 5.11
S11 1 5 10 1.91 1.20
S12 1 5 10 2.71 2.50
S13 1 5 10 4.32 4.20
S14 1 5 10 5.12 4.32
S15 1 5 10 3.75 3.01
Martor 1 3 5 0.98 0.96
69
VII.3. Cuantificarea impactului de mediu prin metoda

indicelui de poluare globală
VII.3.1. Componenta de mediu apa de suprafaţă
Pentru aprecierea calităţii apelor de suprafaţă se apelează la
prevederile Ordin 1146/2002 privind obiectivele de referinţă pentru
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, precum şi la HG nr.
352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediu
acvatic a apelor uzate (NTPA 001, NTPA 002). Notele de bonitate se
acordă indicatorilor de calitate ai efluentului general din staţia de
epurare care este deversat în pârâul Morii şi mai departe în râul
Moldova, de aceea, valorile concentraţiilor maxim admise considerate
sunt conform HG nr. 352/2005 – NTPA 001 – valori-limită de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane evacuate în
receptori naturali. Notele de la 10 la 1 s-au acordat în funcţie de
concentraţiile maxim admise ale următorilor indicatori de calitate:
azotaţi, azotiţi, sulfaţi, suspensii, reziduu fix, amoniu, CCOCr, CBO5,
Ca2+, Pt, Fet, Cr6+, Crt, Ni, Zn, Pb, Cu, Cl-, CN-, substanţe extractibile.
70
Tabel 7.15. Realizarea scării de bonitate privind apa de suprafaţă - efluent

N.B. CCOCr CBO5 Amoniu Azotaţi Azotiţi Reziduu Suspensii Ca2+ Pt Fet Cr6+ Crt Ni Zn Pb Cu Cl- CN- Subst. Sulfaţi
(mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) fix (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) extract. (mg/L)
(mg/L)
10 < 10 <3 < 0,2 <1 <0,01 < 100 < 10 < 10 < 0,05 < 0,1 < < 0,05 < 0,05 < 0,05 < < 0,01 < 50 < <1 < 80
0,005 0,005 0,005
9 10-20 3-5 0,2-0,3 1-3 0,01- 100-250 10-15 10-50 0,05- 0,1-0,5 0,005- 0,05- 0,05- 0,05- 0,005- 0,01- 50-100 0,005- 1-3 80-100
0,06 0,1 0,007 0,1 0,075 0,1 0,01 0,02 0,01
8 20-30 5-7 0,3-0,6 3-6 0,06- 250-500 15-20 50-75 0,1-0,2 0,5-1 0,007- 0,1- 0,075- 0,1- 0,01- 0,02- 100- 0,01- 3-5 100-
0,12 0,009 0,15 0,1 0,15 0,05 0,03 150 0,02 150
7 30-40 7-10 0,6-1 6-10 0,12- 500-750 20-25 75-100 0,2-0,4 1-1,5 0,009- 0,15- 0,1- 0,15- 0,05- 0,03- 150- 0,02- 5-7 150-
0,2 0,01 0,25 0,15 0,2 0,075 0,04 200 0,03 250
6 40-50 10-13 1-1,5 10-15 0,2-0,3 750- 25-30 100- 0,4-1 1,5-2 0,01- 0,25- 0,15- 0,2- 0,075- 0,04- 200- 0,03- 7-10 250-
1000 150 0,05 0,5 0,25 0,25 0,1 0,05 250 0,04 300
5 50-75 13-16 1,5-1,75 15-20 0,3-0,5 1000- 30-35 150- 1-1,25 2-2,5 0,05- 0,5- 0,25- 0,25- 0,1- 0,05- 250- 0,04- 10-12 300-
1250 200 0,06 0,65 0,3 0,35 0,13 0,06 300 0,05 400
4 75-100 16-19 1,75-2 20-25 0,5-1 1250- 35-45 200- 1,25- 2,5-3 0,06- 0,65- 0,3- 0,35- 0,13- 0,06- 300- 0,05- 12-14 400-
1500 225 1,35 0,07 0,75 0,35 0,4 0,15 0,07 350 0,06 500
3 100- 19-22 2-2,5 25-30 1-1,5 1500- 45-50 225- 1,35- 3-4 0,07- 0,75- 0,35- 0,4- 0,15- 0,07- 350- 0,06- 14-16 500-
115 1750 250 1,5 0,08 0,85 0,4 0,45 0,17 0,08 400 0,08 550
2 115- 22-25 2,5-3 30-37 1,5-2 1750- 50-60 250- 1,5-2 4-5 0,08- 0,85-1 0,4-0,5 0,45- 0,17- 0,08- 400- 0,08- 16-20 550-
125 2000 300,6 0,1 0,5 0,2 0,1 500 0,1 600
1 > 125 > 25 >3 > 37 >2 > 2000 > 60 > >2 >5 > 0,1 >1 > 0,5 > 0,5 > 0,2 > 0,1 > 500 > 0,1 > 20 > 600
300,6
Notele de bonitate au fost acordate având în vedere următoarele:

Nota 10 pentru factorul de mediu neafectat de activităţile umane/industriale
Nota 9 pentru o concentratie determinată a poluantului mai mare sau egal cu 50 % CMA, până la pragul de alertă (70%
CMA) – valoare care depăşeşte CMA.
Nota 8 pentru o concentraţie determinată în intervalul „prag de alertă până la CMA”.
Notele 6-7 pentru o concentraţie determinată egală şi uşor peste CMA.
Notele 1 – 5 pentru concentraţii determinate peste şi mult peste concentraţia maxim admisă.
71
Considerând concentraţiile determinate pentru indicatorii de

calitate specifici comparate cu cele din tabelul 7.15 se acordă
următoarele note de bonitate (Tabelul 7.16.).
Tabelul 7.16. Acordarea notelor de bonitate pentru concentraţiile

determinate la efluent
Indicator de calitate Concentraţia determinată N.B.
(mg/dm3)
CCOCr 22,96 8
CBO5 7,058 7
Amoniu 0,015 10
Azotaţi 7,125 7
Azotiţi 0,11 8
Reziduu fix 333,67 8
Suspensii 37,79 4
Ca 73,69 8
Pt 0,05 10
Fet 0,111 9
Cr6+ 0 10
Crt 0 10
Ni 0 10
Zn 0 10
Pb 0 10
Cu 0 10
Cloruri 28,33 10
Cianuri 0 10
Substanţe extractibile 1,417 9
Sulfaţi 44,33 10
N .B. =
∑ N .B. = 8,9
20
72
10
Note de bonitate
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
CB r
i
Ci ri
Zn
sp ix
Ca
Pb
Cl u
t
i
iu
6+
t
Am 5
Pt
Ni
ur
C
si
Fe
Cr
u
C
O
Su u f
on
O
en
an
or
Cr
CC
u
zid
Re
Indicatori de calitate
Fig. 7.1. Reprezentarea grafică a indicatorilor de calitate

funcţie de notele de bonitate
Astfel, nota de bonitate calculată pentru componenta de

mediu apa de suprafaţă este 8,9.
VII.3.2. Componenta de mediu apa subterană

În continuare, având în vedere specificul activităţii este
important de evaluat impactul asupra apelor subterane şi modul de
influenţă al calităţii apelor subterane identificate pe amplasamentul pe
care se desfăşoară activităţile de laminare la cald. Menţionăm că s-au
recoltat probe de apă subterană din 2 fântâni de pe amplasamentul
evaluat, la adâncimi cuprinse între 5-10 m. S-a propus următoarea
scară de acordare a notelor de bonitate, conform Legii apei potabile
458/2002, Ordinului MAPPM nr. 1146/2002, H.G. 100/2002 şi H.G.
188/2002 (tabelul 7.16).
Având în vedere concentraţiile determinate, s-a identificat
următoarea situaţie:
• CCO - Cr este 14,15 mg O2/L.
• CBO5 – 3,49 mg O2/L
• Azotaţi - 143,15 mg/L
73
• Azotiţi - 0,00mg/L
• Amoniu – 0,00 mg/L
• Fosfaţi – 0,035 mg/L
• Sulfaţi - 483 mg/L
• Reziduu fix – 1482,3 mg/L
• Crom total (Cr3+ + Cr6+) – 0,023 mg/L
• Fier total – 0,03 mg/L.
Pentru aprecierea calităţii factorului de mediu: apa subterană

notele de bonitate se acordă conform Legii nr. 458/2002 prinvind
calitatea apei potabile.
74
Tabelul 7.17. Realizarea scării de bonitate pentru apa subterană

N.B. Turbiditate CCOCr Azotaţi Azotiţi Fosfaţi Sulfaţi Cloruri Sulfuri Reziduu Crt Fet Cu Ni Hg Pb
(FTU) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) şi H2S fix (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L)
(mg/L) (mg/L)
10 < 0,1 < 0,5 <5 < 0,01 < 0,01 < 10 < 10 < 0,01 < 100 < < 0,01 < < 0,001 < <
0,005 0,005 0,00005 0,0001
9 0,1-0,5 0,5- 5-10 0,01- 0,01- 10-50 10-50 0,01- 100-150 0,005- 0,01- 0,005- 0,001- 0,00005- 0,0001-
0,75 0,06 0,02 0,015 0,01 0,03 0,01 0,003 0,0001 0,0005
8 0,5-0,75 0,75- 10-15 0,06- 0,02- 50-75 50-75 0,015- 150-200 0,01- 0,03- 0,01- 0,003- 0,0001- 0,0005-
1,25 0,1 0,03 0,025 0,015 0,05 0,02 0,005 0,00025 0,001
7 0,75-1,5 1,25- 15-20 0,1- 0,03- 75-100 75-100 0,025- 200-300 0,015- 0,05- 0,02- 0,005- 0,00025- 0,001-
1,75 0,15 0,04 0,05 0,02 0,07 0,03 0,007 0,00035 0,003
6 1,5-2,5 1,75- 20-25 0,15- 0,04- 100- 100- 0,05- 300-400 0,02- 0,07- 0,03- 0,007- 0,00035- 0,003-
2,5 0,2 0,05 125 125 0,06 0,025 0,1 0,05 0,01 0,0005 0,005
5 2,5- 3 2,5-3 25-30 0,2- 0,05- 125- 125- 0,06- 400-500 0,025- 0,1- 0,05- 0,01- 0,0005- 0,005-
0,25 0,06 150 150 0,07 0,03 0,13 0,06 0,0125 0,00065 0,006
4 3-3,5 3-3,5 30-40 0,25- 0,06- 150- 150- 0,07- 500-600 0,03- 0,13- 0,06- 0,0125- 0,00065- 0,006-
0,35 0,07 200 175 0,08 0,035 0,15 0,07 0,015 0,0007 0,007
3 3,5-4 3,5-4,5 40-45 0,35- 0,07- 200- 175- 0,08- 600-700 0,035- 0,15- 0,07- 0,015- 0,0007- 0,007-
0,4 0,09 225 200 0,09 0,04 0,17 0,08 0,0175 0,0008 0,008
2 4-5 4,5-5 45-50 0,4-0,5 0,09- 225- 200- 0,09- 700-800 0,04- 0,17- 0,08- 0,0175- 0,0008- 0,008-
0,1 250 250 0,1 0,05 0,2 0,1 0,02 0,001 0,01
1 5 >5 > 50 > 0.5 > 0,1 > 250 > 250 > 0,1 > 800 > 0,05 > 0,2 > 0,1 >0,02 > 0,001 > 0,01
75
Conform scării de bonitate propusă în tabelul 7.17, s-au

acordat note de bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat,
calculându-se, pentru apa subterană nota 5,6.

determinate la apa subterană
(mg/L)
Turbiditate 1,5 7
CCOCr 14,15 1
Azotaţi 145,06 1
Azotiţi 0 10
Fosfaţi 0,00385 10
Sulfaţi 503,775 1
Cloruri 47,03 9
Sulfuri şi H2S 0,35 7
Reziduu fix 1515,35 1
Crt 0,0225 6
Fet 0,03 9
Cu 0,67 1
Ni 0 10
Hg 0 10
Pb 0,185 1
N .B. =
∑ N .B. = 5, 6
15
10
Note de bonitate
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
C a te
fix
t
ri
i
u
g
Pb
r
rt
N
Fe
C
ru
H
C
O
uu
it
lo
id
C
id
rb
ez
Tu
Fig.7.2. Reprezentarea grafică a indicatorilor de calitate

76
VII.3.3. Componenta de mediu aer

Pentru acordarea notelor de bonitate componentei de mediu
aer - emisii se apelează la mai multe elemente. Astfel. se studiază
influenţa indicatorilor de calitate: concentraţia SO2 (µg/m3),
concentraţia NOx (µg/m3), concetraţia CO (mg/m3), depuneri de
pulberi (µg/m3), după care se acordă notele de bonitate ţinând cont de
concentraţiile maxim admise la emisii conform Ordinului 462/1993.
Tabelul 7.19. Realizarea scării de bonitate pentru emisiile în

atmosferă
N.B. SO2 NOx CO Pulberi în suspensie
10 <1 < 10 < 10 < 0,1
9 1-2 10-50 10-15 0,1-0,5
8 2-5 50-70 15-25 0,5-1
7 5-10 70-120 25-35 1-2
6 10-15 120-150 35-45 2-2,5
5 15-17 150-175 45-55 2,5-3
4 17-20 175-200 55-75 3-3,5
3 20-25 200-250 75-85 3,5-4
2 25-35 250-350 85-100 4-5
1 > 35 > 350 > 100 >5

determinate emisiilor în atmosferă – emisii
Indicator Concentraţie determinată N.B.
SO2 0,1 10
0,2 10
0,25 10
17,2 4
0,25 10
0,25 10
0,1 10
0,1 10
0 10
1 10
0,1 10
0,1 10
77
NOx 48 9
51 8
48 9
560 1
62 8
9,31 10
30 9
22 9
10 10
31 9
10 10
19 9
CO (mg/m3) 12 9
93 2
16 8
450 1
310 1
10,4 9
0 10
44 6
9 10
8 10
26 7
88 2
Pulberi SLD 10
0 10
7,5 1
5 2
18 1
4167,28 1
5 2
5 2
5 2
6 1
4 3
4 3
4 3
N.B. = 82,75/12 = 6,89
Pentru determinarea notei de bonitate a aerului la emisii s-a

acordat o notă de bonitate pentru fiecare indicator determinat în mai
multe puncte de analiză, iar nota finală se obţine prin media notelor de
bonitate pentru fiecare indicator de calitate.
78
VII.3.4. Componenta de mediu sol

În ceea ce priveşte încadrarea indicatorilor de calitate ai solului
într-o scară de bonitate, s-a ţinut cont de următorii indiactori de
calitate: conţinutul de metale grele din sol (Cu, Zn, Pb, Ni, Cd, Cr
total), carbonul organic total din sol şi substanţe extractibile în eter de
petrol (tabelul 7.21).
Nota de bonitate pentru componenta de mediu sol s-a calculat
considerând concentraţiile determinate pentru metale grele (Cu, Zn,
Pb, Cr3++Cr6+) de pe amplasamentul evaluat, probele de sol fiind
recoltate la 5 şi 30 cm. Astfel, s-a identificat următoarea situaţie:
• Pentru indicatorul Cu – 27,34 mg/kg
• Zn – 62,48 mg/kg
• Pb – 19,58 mg/kg
• Cr - 46,92 mg/kg.
• Carbon organic - valoarea medie determinată este
3,53 mg/kg
Prin urmare, nota de bonitate calculată pentru componenta de
mediu sol este 6,8.
Tabelul 7.22. Note de bonitate acordate

(mg/kg)
Crt 181,01 8
Pb 53,81 8
Zn 131,07 9
Cu 91,12 8
Cd 11,12 1
N .B. =
∑ N .B. = 6,8
5
79
Tabel 7.21. Scară de bonitate pentru sol
Nota Cu Zn Pb Ni Cd Cr total S.E.2

CO1
bonitate (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg)
10 0 – 100 0 – 100 0 – 100 0 – 50 0–1 0 – 30 <3 < 100
9 100–250 100 – 250 100 – 250 50 – 200 1–5 30 – 150 3 – 3.2 100,1-500,0
8 100–150 250,1–550 250,1–550 200–350 5,1 – 7 150–300 3.2 – 3.4 500,1-1000
7 250,1–500 550,1–750 550,1–750 350–500 7,1 – 10 300,1–600 3.4 – 3.6 1000,1-
2000
6 500,1–550 750,1 –800 750,1 –800 500–750 10,1–15 600 – 750 3.6 – 3.8 2000,1-
3750
5 550,1–600 800,1 –850 800,1 –850 750–800 15,1-20 750,1 – 800 3.8 – 4,0 3750,1-
5000
4 600,1–650 850,1 – 900 850,1 – 800 – 850 20,1–25 800,1 –850 4,0 – 4,5 5000,1-
900 6250
3 650,1–700 900,1 – 950 900,1 – 850 – 900 25,1–40 850,1 –900 4.5 – 7 6250,1-
950 7500
2 700,1 – 800 950,1 – 1000 950,1 – 900 – 1000 40–50 900,1 – 7 – 10 7500,1-
1000 1000 10000
1 > 800 > 1000 > 1000 > 1000 > 50 > 1000 > 10 > 10000
1
–carbon organic din sol; 2 – substanţe extractibile în eter de petrol.
80
10
9
8
Note de bonitate
7
6
5
4
3
2
1
0
Crt Pb Zn Cu Cd
Fig.7.3. Reprezentarea grafică a indicatorilor de calitate

Se poate observa că factorul de mediu sol, luând în calcul

numai poluarea cu metale grele de pe amplasamentul evaluat, se
încadrează în limitele normale.
81
VII.3.5. Calculul indicelui de poluare globală (IPG)

Următoarea etapa este cuantificarea impactului asupra meduilui
indus de activităţile procesului de laminare la cald, prin calculul
efectiv al indicelui de poluare globala, care se face ţinând cont de
notele de bonitate calculate anterior pentru fiecare componentă de
mediu (apă de suprafaţă (efluent)– 8,9; apa subterană – 5,6, aer –
6,89; sol – 6,8).
A. Metoda clasică de calculare a indicelui de poluare

globală
În urma elaborării scărilor de bonitate s-au determinat
următoarele note pentru cele 4 componente de mediu afectate de
activitatea unităţii:
- apa de suprafaţă – efluent: N.B. = 8,9
- apa subterană: N.B. = 5,6
- sol: N.B. = 6,8
- aer: N.B. = 6,89
Aşa cum s-a prezentat în Cap.III. indicele de poluare golobală

este raportul dintre suprafaţa ideală şi suprafaţa reală descrisă de
figura geometrică dată de componentele de mediu analizate (Fig. 7.4).
S
I PG = i (7.1)
Sr
S1 =
( 6,8 + 8,9 ) 5, 6 = 43,96 (7.2)
2
S2 =
( 6,8 + 8,9 ) 6,89 = 54, 09 (7.3)
2
SR = 43,96 + 54,09 = 98,05 (7.4)
( )
2
SI = 10 2 (7.5)
82
(10 2 )
2
I PG = = 2, 03 (7.6)
98, 05
Fig.7.4. Calculul indicelui de poluare globală: Si- starea ideală a

mediului (200 cm2); Sr- starea reală a mediului (103.4 cm2); 1 – componenta
de mediu sol; 2 – componenta de mediu aer; 3 – componenta de mediu apa
subterană; 4 – componenta de mediu apa de suprafaţă.
Conform clasificării indicelui de poluare globală rezultă că

situaţia evaluată conduce la un mediu supus efectului activităţii
umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă, deoarece
conform literaturii 2 < IPG < 3.
B. Metoda îmbunătăţită de calculare a indicelui de poluare

globală
În urma elaborării scărilor de bonitate s-au determinat
următoarele note pentru cele 4 componente de mediu afectate de
activitatea unităţii:
- apa de suprafaţă – efluent: N.B. = 8,9
- apa subterană: N.B. = 5,6
- sol: N.B. = 6,8
- aer: N.B. = 6,89
83
Reprezentarea grafică a metodei îmbunătăţită este un ansamblu

de cercuri concentrice a căror raze sunt date de notele de bonitate
calculate. Raza cercului mare este dată de nota de bonitate 10, ,
reprezentând de fapt starea ideală a mediului, neafectat de activităţile
industriale.
− 8,9 + 5, 6 + 6,8 + 6,89

b= = 7, 05 (7.7)
4
b1 = π bmax
2
= π 100 (7.8)
π ⋅100
I PG = = 2, 01 (76.9)
π ⋅ 7, 052
Conform clasificării indicelui de poluare globală rezultă că

situaţia evaluată conduce la un mediu supus efectului activităţii
umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă, deoarece
conform literaturii 2 < IPG < 3.
8.4
6.8 6.89
5.6
Sol Apa subterana Apa suprafata Aer
Fig. 7.5. Cuantificarea impactului indus asupra mediului de un

proces de laminare la cald
84
VII.3.6. Analiza rezultatelor

Metoda indicelui de poluare globală prezintă urmatoarele
avantaje: oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului, a
calităţii acestuia, la un moment dat; permite compararea unor zone
diferite, cu condiţia ca acestea să fie analizate pe baza aceloraşi
indicatori de calitate ai componentelor de mediu; permite compararea
stării unei zone în diferite momente în timp, oferind posibilitatea
urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de mediu cât şi a
calităţii globale a mediului în zona respectivă.
Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată
de încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de
experienţa şi exigenţa evaluatorului, precum şi de posibilitatea
aprecierii limitelor pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la
un moment dat şi a ponderii acesteia în determinarea stării generale de
calitate a mediului. Trebuie, însă menţionat faptul că acest grad de
subiectivitate a fost diminuat prin stricteţea cu care s-au elaborat
scările de bonitate, ţinând cont atât de concentraţiile maxim admise
conform ultimelor noutăţi ale legislaţiei naţionale, cât şi de prevederile
legislaţiei europene. De asemenea, un rol important în diminuarea
gradului de subiectivitate l-a avut şi modul de analiză a indicatorilor
de calitate consideraţi reprezentativi pentru componentele de mediu
evaluate, astfel s-au aplicat metodele de analiză standardizate în
conformitate cu standardele internaţionale.
Evaluarea impactului asupra mediului prin metoda indicelui
de poluare globală, atât cea clasică cât şi cea îmbunătăţită, se face prin
realizarea scărilor de bonitate care depind de experienţa evaluatorului
deoarece în literatură nu este impus un anumit mod de realizarea a
acestora, de aceea, prin experienţa acumulată se recomandă să se aibă
în vedere aspectele precizate anterior la subcapitolul referitor la
elaborarea scărilor de bonitate.
85
Se constată o poluare semnificativă pentru factorul de mediu:

apă subterană, iar conform indicelui de poluare globală calculat, atât
prin metoda clasică cât şi prin cea îmbunătăţită rezultă că mediul este
un mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de
disconfort formelor de viaţă. Existã riscul poluării subterane cu
substanţe organice biodegradabile cu mult peste limita maxima
admisã, precum şi cu azot total, fosfor total sulfuri pentru zona
compartiment ţunder uleios.
Se recomandã monitorizarea atentă a calităţii tuturor factorilor
de mediu, precum şi luarea de măsuri care să prevină scurgerile de la
depozitul de deşeuri (halda de reziduri de la Simioneşti). Prin urmare,
se poate aprecia că activităţile implicate în desfăşurarea procesului de
laminare la cald influenţează negativ în special calitatea aerului şi a
apelor de pe amplasament.
Ţinând cont de aceste aspecte, pentru minimizarea impactului
asupra componentelor de mediu “apa de suprafaţă”, “apa subterană” şi
“aer” se recomandă îmbunătăţirea performanţelor
staţiilor/instalaţiilor/echipamentelor locale de epurare a apelor uzate
industrial, precum şi a echipamentelor pentru reţinerea pulberilor în
suspensie, astfel încât aceşti indicatori să se încadreze în limitele
impuse de legislaţia naţională.
86
VII.4. Cuantificarea integrată a impactului şi a riscului

de mediu
VII.4.1. Cuantificarea impactului şi riscului de mediu
Metoda integrată de evaluare a riscului şi impactului de mediu,
descrisă anterior, reprezintă o împletire a principiilor de evaluare a
impactului prin metoda indicelui de poluare globală, metoda Battelle
Columbus, pe baza cărora s-au stabilit ecuaţiile matematice de
cuantificare a impactului de mediu şi ulterior a riscului de mediu
asociat fiecărui impact de mediu. Paşii matematici au fost transpuşi
într-un program Excel, astfel încât subiectivismul metodei să fie redus
la minim, iar rolul evaluatorului de mediu să fie cât mai obiectiv.
Într-o primă etapă s-au calculat unităţile de importanţă pentru
componentele de mediu considerate în evaluarea impactului: apa de
suprafaţă, apa subterană, aer şi sol (tabelul 7.23). Parametrul
importanţa componentei de mediu poate avea valori cuprinse între 0 şi
1; valoarea 1 carcaterizează componenta de mediu cea mai importantă
pentru situaţia evaluată (componenta de mediu care ar putea fi cea mai
afectată de activităţile procesului de laminare la cald). În calcularea
acestui parametru intervine experienţa evaluatorului de mediu şi
pentru a reduce gradul de subiectivitate în acordarea importanţei s-a
aplicat metoda de calcul a unităţilor de importanţă pentru fiecare
componentă de mediu, folosind matricea de calcul pe linie (tabelul
7.23). S-a acordat apei subterane importanţa cea mai mare 1 deoarece
existã riscul poluării subterane cu substanţe organice biodegradabile
cu mult peste limita maximă admisă, precum şi cu azot total, fosfor
total, sulfuri pentru zona compartiment ţunder uleios. Solului i s-a
acordat importanţa de 0,8, nivelul poluării potenţiale poate fi
semnificativ influienţat de emisiile de pulberi în suspensie, halda de
şlam şi reziduuri de la Simioneşti. Aerului importanţa de 0,6 deoarece
emisiile în atmosferă nu sunt monitorizate în unitate, dar principalul
poluant îl constituie pulberile în suspensie. Efluentului staţiei de
87
epurare importanţa cea mai mica de 0,5 deoarece efluentul general are
un caracter neutru, fără să influenţeze negative dezvoltarea faunei şi
florei acvatice, conţine substanţe organice biodegradabile în
concentraţii ce se încadreazã în limita admisã.
Tabel 7.23. Calcularea unităţilor de importanţă pentru fiecare

componentă de mediu
Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer
Apa de suprafaţă 1.00 1.25 1.25 1.11
Apa subterană 0.80 1.00 1.00 0.89
Sol 0.80 1.00 1.00 0.89
Aer 0.90 1.13 1.13 1.00
Unităţile de importanţă sunt obţinute rezolvând matricea pe linie
Componenta de mediu Scoruri normate Unităţi de importanţă
(SN) (UI)
Apa de suprafaţă 0.22 216.87
Apa subterană 0.27 271.08
Sol 0.27 271.08
Aer 0.24 240.96
Impactul indus asupra mediului (IM) de activităţile unui proces

de laminare la cald s-a calculat ţinând cont de calitatea componentei
de mediu şi de unităţile de importanţă obţinute. Parametrul calitatea
mediului este definit ca fiind raportul dintre concentraţia maximă
admisă, conform legislaţiei naţionale în vigoare şi concentraţia
determinată pentru diferiţi indicatori de calitate specifici (Ec. 7.10,
7.11).
IM = Q ⋅ UI (7.10)
Q = CMA / CM (7.11)
unde, CMA – concentraţia maximă admisă
CM – concentraţia măsurată
Q – calitatea mediului
S-au calculat impacturile de mediu, ţinând cont de n indicatori
de calitate pentru caracterizarea calităţii fiecărei componente de
mediu. Dacă acest parametru tinde la 0, atunci calitatea componentei
de mediu este foarte săracă, iar dacă are valori spre 1 sau mai mari,
atunci calitatea mediului este foarte bună. Riscurile de mediu asociate
88
fiecărui impact de mediu cuantificat au fost calculate ca produs între

impactul de mediu şi probabilitatea de manifestare a impactului
respectiv (Ec.7.12).
RMj = IMj ⋅ Pj (7.12)
RMj – riscul de mediu pentru componenta “j”;
IMj – impactul de mediu indus asupra componentei “j”;
Pj – probabilitatea ca impactul de mediu să se manifeste “j”.
Probabilitatea de manifestare a impactului de mediu a fost
calculată pe baza matricii descrisă anterior; valoarea 1 descrie gradul
maxim de manifestare a impactului (poluării).
Astfel, pentru apa de suprafaţă scorurile normate de
probabilitate a manifestării impactului este 0,25, pentru apa subterană
este 0,28, pentru sol este 0,28 şi pentru aer este 0,22 (tabelul 7.24).
Tabel 7.24. Calcularea probabilităţii de manifestare a impactului de

mediu
Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer
Apa de suprafaţă 0,90 1.13 1.13 0.90
Apa subterană 0.80 1.00 1.00 0.80
Sol 0,80 1.00 1.00 0.80
Aer 1.00 1.25 1.25 1.00
Unităţile de probabilitate sunt obţinute rezolvând matricea
Componenta de mediu Scoruri normate de probabilitate
(SN)
Apa de suprafaţă 0.25
Apa subterană 0.28
Sol 0.28
Aer 0.22
Pentru cuantificarea impactului şi riscului de mediu s-au avut

în vedere 16 indicatori de calitate pentru caracterizarea apelor de
suprafaţă şi subterană, 7 indicatori de calitate pentru caracterizarea
calităţii solului şi 3 indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii
aerului. Rezultatele cuantificării impactului şi riscului de mediu sunt
prezentate în tabelul 7.25 (Robu, 2005; Robu şi Macoveanu, 2005b).
89
Tabel 7.25. Calcularea automată a calităţii mediului, impactului şi

riscului de mediu
Componenta
Nr.crt. Indicator de calitate CMA CM Q IM RM
de mediu
CCO-Cr, mg O2/l 25 28,90
1 0,87 187,60 46,32
CBO5, mg/l 5 1,87
2 2,67 579,86 143,18
NO3-, mg/l 13,30 28,84
APA suprf. 3 0,46 100,01 24,69
-
NO2 , mg/l 0,2 0,081
4 2,47 535,48 132,22
PO4-3, mg/l 0,3 0,022
5 13,64 2957,28 730,19
SO4-2, mg/l 150 232,5
6 0,65 139,91 34,55
Cl-, mg/l 100 28,48
7 3,51 761,47 188,02
8 Reziduu, mg/l 500 1257,5 0,40 86,23 21,29
9 Ammoniu, mg/l 0,3 0,1 3,00 650,60 160,64
10 Cr total, mg/l 0,002 0,02 0,10 21,69 5,35
11 Fe total, mg/l 0,1 1,20 0,08 18,07 4,46
12 Cu, mg/l 0,002 0,1 0,02 4,34 1,07
13 Ni, mg/l 0,001 0 0,00 0,00 0,00
14 Cd, mg/l 0,0001 0 0,00 0,00 0,00
15 Pb, mg/l 0,001 0,2 0,01 1,08 0,27
Zn, mg/l
16 0,005 0 0,00 0,00 0,00
CCO-Cr, mgO2/l 5,00 13,51
APA subt. 1 0,37 100,33 27,87
CBO5, mgO2/l 5,00 3,75
2 1,33 361,45 100,40
NO3-,mg/l 50,00 131,82
3 0,38 102,82 28,56
Ammoniu, mg/l 0,50 0,10
4 5,00 1355,42 376,51
5 NO2-, mg/l 0,50 0,10 5,00 1355,42 376,51
PO4-3, mg/l 0,10 0,01
6 10,00 2710,84 753,01
SO4-2, mg/l 250,00 512,93
7 0,49 132,13 36,70
Cl-, mg/l 250,00 51,44
8 4,86 1317,48 365,97
Reziduu, mg/l 800
9 1425,00 0,56 152,19 42,27
10 Cr total, mg/l 0,05 0,02 2,50 677,71 188,25
11 Fe total, mg/l 0,2 0,03 6,67 1807,23 502,01
12 Cu, mg/l 0,1 0,78 0,13 34,75 9,65
13 Ni, mg/l 0,02 0,00 0,00 0,00 0,00
14 Cd, mg/l 0,001 0,00 0,00 0,00 0,00
15 Zn, mg/l 5 0,05 100,00 27108,43 7530,12
16 Pb, mg/l 0,01 0,22 0,05 12,32 3,42
90
Tabel 7.25. (continuare)

1 NOx mg/mc 350 57,8 6,06 1459,12 324,25
AER
2 COV mg/mc 50 30,5 1,64 395,02 87,78
3 Pulberi susp. mg/mc 5 8,7 0,57 138,48 30,77
1 subst.extract, mg/kg 2000 3462 0,58 156,61 43,50
SOL 2 Cu, mg/kg 500 29,53 16,93 4589,98 1275,00
3 Ni, mg/kg 500 40,37 12,39 3357,50 932,64
4 Cd, mg/kg 10 4,65 2,15 582,98 161,94
5 Cr total (Cr3+,Cr6+), mg/kg 600 50,58 11,86 3215,71 893,25
6 Pb, mg/kg 1000 21,54 46,43 12585,16 3495,88
7 Zn, mg/kg 1000 68,8 14,53 3940,18 1094,49

Impacturile şi riscurile de mediu calculate pentru fiecare
componentă de mediu, aplicând programul elaborat, sunt prezentate
sintetic în tabelul 7.26.
IM apasubt = 997.24 - mediu grav afectat de activităţile umane
IM sol = 92,507 - mediu neafectat de activităţile umane/calitate
naturală
IM aer = 5533.53 - mediu degradat impropriu formelor de viată
IM efluent = 184..442 - mediu supus efectelor activităţii umane în limite
admisibile
IM tot = 1701.929 - mediu degrad, impropriu formelor de viaţă
Tabel 7.26. Impactul şi riscul de mediu cuantificat pentru fiecare

componentă de mediu
Componenta de mediu Impactul de mediu Riscul de mediu
Apa de suprafaţă 184,442
Apa subterană 997,24
Sol 92,507
Aer 5533,53
În figura 7.6 se prezintă grafic dependenţa impact – risc de

mediu.
91
7000.00 6172.74
6000.00
5000.00
4000.00
3000.00
1763.64
2000.00
669.18
1000.00 152.95 215.60 61.60
81.97 18.74
0.00
Apa suprafata Apa subterana Sol Aer
Impact Risc
Fig. 7.6. Dependenţa impact – risc de mediu
Încadrând valorile calculate pentru impact/risc de mediu în

scara descrisă se observă că şi în situaţiile în care impactul este în
limite admisibile, este necesară evaluarea riscului, acesta, riscul având
valori care îl încadrează la riscuri medii spre majore, cum este cazul
aerului şi a apei de suprafaţă. Aceasta subliniază faptul că este
recomandat să fie evaluat şi riscul, chiar dacă impactul este în limite
admisibile. Rezultatele finale ale metodei integrate de evaluare arată
că cea mai afectată componentă de mediu este apa de suprafaţă
(receptorul natural în care are loc deversarea apelor uzate rezultate din
procesul de laminare la cald), urmată de aer la emisii, în timp ce solul
şi apa subterană nu sunt afectate de activităţile procesului de laminare
la cald, însă riscurile de contaminare sunt suficient de mari ca să se
impună măsuri de monitorizare şi prevenire a poluării solului. De
asemenea, sunt necesare acţiuni de remediere şi control a poluării
aerului şi apei subterane şi de suprafaţă cu scopul de a minimiza
impacturile şi pentru a preveni riscurile de poluare sol (Robu si
Macoveanu, 2005b).
92
În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda

“Indicelui de poluare globală” s-a obţinut că cea mai afectată
componentă de mediu este aer urmată de apa subterană, apa de
suprafaţă şi sol, în timp ce aplicând metoda integrată de evaluare
impact şi risc de mediu, apa de suprafaţă şi aerul sunt cele mai
afectate componente de mediu, urmate de apa subterană şi sol (Fig.
7.7).
4 4
3 3
2 2
impact Ipg
impact EIRM
1 1
Apa de Aer Apa Sol

suprafata subterana
Fig. 7.7. Comparaţie privind rezultatele metodei indicelui de poluare

globală şi metodei integrată
Diferenţa de rezultate obţinute prin cele două metode de

evaluare a impactului se datorează faptului că metoda indicelui de
poluare globală este recunoscută ca fiind o metodă cu un grad mare de
subiectivitate, generat de faptul că elaborarea scărilor de bonitate,
precum şi acordarea notelor depind exclusiv de experienţa
evaluatorului, în timp ce noua metodă propusă pentru evaluarea
integrată impact – risc de mediu reduce din subiectivitate prin
algoritmul propus. Apele uzate rezultate din procesul de laminare la
cald sunt deversate în emisarul din apropiere, fără să se încadreze în
limitele maxim admise de legislaţia în vigoare.
Indicatorii de calitate ai aerului la emisii au valori apropiate şi
uşor peste concentraţiile maxim admise confrom Ordinului 463/1993,
93
ceea ce implică un impact negativ. Apa subterană şi solul nu sunt

afectate de activităţile procesului de laminare la cald, însă există totuşi
riscul de poluare a celor două componente de mediu, ceea ce conduce
la decizia că sunt necesare măsuri pentru controlul poluării şi pentru
prevenirea riscului.
Metoda integrată de evaluare a impactului şi riscului prezintă
avanatajul că este uşor de aplicat, fără să depindă în mod expres de
experienţa evaluatorului de mediu; impacturile şi riscurile de mediu
sunt calculate având la bază concentraţiile poluanţilor determinate în
mediu la un moment dat, ceea ce face să reflecte realitatea; metoda
integrată de evaluare impact – risc de mediu nu este o metodă
subiectivă, subiectivismul metodei, generat de experienţa
evaluatorului de mediu este diminuat urmând paşii matematici, iar
experienţa evaluatorului de mediu nu influenţează rezultatele finale,
ceea ce facilitează procesul decizional de monitorizare, prevenire
poluare sau închidere instalaţie.
94

matricii de evaluare rapida a impactului asupra
mediului (MERI)
VII.5.1. Identificarea poluanţilor
Principalii poluanţi care au fost consideraţi în procesul de
evaluare sunt descrişi în tabelele 7.27-7.30:
Tabelul 7.27. Indicatori de calitate pentru aer (exemplu aplicativ)

Sursa Tip noxǎ Conc det. CMA cf. Ord. Prag
de mg/m3 462/1993, alertǎ
poluare mg/m3
CO2 1,9% - -
CO 52,5 100 70
COV 29 - -
1. NOx 49,5 350 245
SO2 0,15 35 24,5
CH4 0,3 - -
O2 18,7% referinţǎ 3% 2,1%
H2S 0 - -
pulberi în 7,5 5 3,5
suspensie
2. CO2 1,73% - -
CO 258,6 100 70
COV 27,3 - -
NOx 223,3 350 245
SO2 57,5 35 24,5
CH4 0,33 - -
O2 74% referinţǎ 3% 2,1%
H2S 0,13 - -
pulberi în 1396,76 5 3,5
suspensie
CO2 2% - -
CO 10,4 100 70
COV 23 - -
NOx 9,31 350 245
3.
SO2 0,25 35 24,5
CH4 0,4 - -
O2 5% referinţǎ 3% 2,1%
H2S 0 - -
pulberi în 5 5 3,5
suspensie
95
Tabelul 7.28. Indicatori de calitate pentru apa de suprafata (efluent)

(exemplu aplicativ)
Nr.crt. Indicator Valori. det., Valori impuse, mg/l Prag de
mg/l (NTPA 001/2005) alertǎ
1 pH 7,6 6,5 - 8,5
2 Suspensii 37,79 60 42
3 CBO5 7,058 25 17,5
4 CCO-Cr 22,96 125 87,5
5 Ca 73,69 300,6 210,4
6 Fosfor total 0,05 1 0,7
7 Fier total 0,111 5 3,5
8 Amoniu 0,015 3 2,1
9 Azotaţi 7,125 25 17,5
10 Azotiţi 0,118 2 1,4
11 Sulfaţi 44,33 600 420
12 Cloruri 28,33 500 350
13 Subst.extractibile 1,417 20 14
14 Reziduu fix 337,67 2000 1400
15 Bacterii coliforme totale 1.055.000 100.000/100cm3 70000
16 Bacterii coliforme 24000 10.000/100cm3 7000
fecale
17 Streptococi fecali 2950 5000/100cm3 3500
18 Turbiditate 7 - -
Tabelul 7.29. Indicatori de calitate pentru apa subterana (exemplu

aplicativ)
Nr.crt. Indicatori de calitate Conc. det. CMA Prag alertǎ
(L.458/2002)
1 pH 6,95 6,5 - 9,5
2 Materii în suspensie, 2,5 - -
(mg/l)
3 Turbiditate (FTU) 1,5 ≤5 ≤3,5
4 CCO-Cr (mgO2/l) 14,5 2,5 1,75
5 CBO5 (mgO2/l) 3,685 - -
6 Azotaţi 143,0625 50 35
7 Azotiţi 0 0,5 0,35
8 Fosfaţi(mg/l) 0,00385 0,1 0,07
9 Sulfaţi(mg/l) 503,775 250 175
10 Cloruri (mg/l) 47,05 max 250 max 175
11 Sulfuri şi H2S(mg/l) 0,35 0,1 0,07
12 Duritate (0G) 27,5 min 5 min 3,5
13 Substanţe extractibile 40,81 - -
(mg/l)
14 Reziduu fix (mg/l) 1515,35 100-800 70-560
15 Crom total (mg/l) 0,0225 0,05 0,035
16 Fier total (mg/l) 0,03 0,2 0,14
17 Cupru (mg/l) 0,67 0,1 0,07
18 Nichel (mg/l) 0 0,02 0,014
19 Zinc (mg/l) 0,0375 5 3,5
20 Plumb (mg/l) 0,185 0,01 0,007
96
Tabelul 7.30. Indicatori de calitate pentru sol (exemplu aplicativ)

Nr.crt. Indicator Conc. CMA Prag
det. (Ord.756/1997) alertǎ
1 pH 7,8 - -
2 Carbon organic (%) 7,59 - -
3 Subst.extractibile în eter (mg/kg) 27480 - -
4 Pierderi la încǎlzire (%) 9,62 - -
5 Gaze şi vapori (%) 12,02 - -
6 Conţ. de fier (mg/kg sol uscat) 40028,5 - -
7 Crom total (mg/kg sol uscat) 181,01 600 420
8 Conţ. de plumb(mg/kg sol uscat) 53,81 1000 700
9 Conţ. de zinc în sol (mg/kg sol uscat) 131,07 1500 1050
10 Conţ. de cupru în sol (mg/kg sol 82,13 500 350
uscat)
11 Conţ. de nichel în sol (mg/kg sol 146,23 500 350
uscat)
12 Conţ. de cadmiu în sol(mg/kg sol 11,12 10 7
uscat)
VII.5.2. Matricea de evaluare a impactului asupra mediului

Se acorda note pentru criteriile metodei MERI în funcţie de
concentraţia fiecărui indicator, se calculează scorurile de mediu pentru
fiecare indicator, respectiv scorul corespunzător fiecărei componente
de mediu.
Tabelul 7.31. Scorurile de mediu pentru aer - sursa de poluare 1

Indicator Cd (mg/l) A1 A2 B1 B2 B3 ES
CO2 1,9% 0 0
CO 52,5 1 -1 1 1 1 -3
COV 29 0 0
NOx 49,5 1 -1 1 1 1 -3
SO2 0,15 1 -1 1 1 1 -3
CH4 0,3 0 0
O2 17,7% 4 -3 3 3 3 -108
H2S 0 0 0
Pulberi în 7,5 3 -3 3 3 3 -81
suspensie
ES = 198 / 5 = −39,6
97

CO2 1,73% 0 0
CO 258,6 4 -3 3 3 3 -108
COV 27,3 0 0
NOx 223,3 1 -1 1 1 1 -3
SO2 57,5 3 -3 3 3 3 -81
CH4 0,33 0 0
O2 74% 4 -3 3 3 3 -108
H2S 0,13 0 0
Pulberi în 1396,76 4 -3 3 3 3 -108
suspensie
ES = −408 / 5 = −81,6

Indicator Cd A1 A2 B1 B2 B3 ES
(mg/l)
CO2 2% 0 0
CO 10,4 1 -1 1 1 1 -3
COV 23 0 0
NOx 9,31 1 -1 1 1 1 -3
SO2 0,25 1 -1 1 1 1 -3
CH4 0,1 0 0
O2 5% 3 -3 3 3 3 -81
H2S 0 0 0
Pulberi în 5 4 -3 3 3 3 -108
suspensie
ES = −198 / 5 = −39,6
Tabelul 7.34. Scorurile de mediu apă de suprafaţă

pH 7,6 0 0 1 1 1 0
Materie în 37,79 1 -1 1 1 1 -3
suspensie
CBO5 7,058 1 -1 1 1 1 -3
CCOCr 22,96 1 -1 1 1 1 -3
Ca 73,69 1 -1 1 1 1 -3
Ptotal 0,05 1 -1 1 1 1 -3
Fetotal 0,111 1 -1 1 1 1 -3
NH4+ 0,015 1 -1 1 1 1 -3
Azotaţi 7,125 1 -1 1 1 1 -3
Azotiţi 0,118 1 -1 1 1 1 -3
Sulfaţi 44,33 1 -1 1 1 1 -3
Cloruri 28,33 1 -1 1 1 1 -3
Subst. 1,417 1 -1 1 1 1 -3
extractibile
Reziduu fix 337,67 1 -1 1 1 1 -3
Bacterii 1055000 3 -3 3 3 3 -81
98
coliforme totale
Bacterii 24000 4 -3 3 3 3 -108
coliforme fecale
Streptococi fecali 2950 1 -1 1 1 1 -3
Turbiditate 7 0 0
Daca se consideră valoarea 0: ES = −231 / 17 = −13,58
Daca nu se consideră valoarea 0: ES = −231 / 16 = −14,43
Tabelul 7.35. Scorurile de mediu pentru apă subterană

Indicator Cd A1 A2 B1 B2 B3 ES
(mg/l)
pH 6,95 0 0 1 1 1 0
Materie în 2,5 0 0 1 1 1 0
suspensie
Turbiditate 1,5 1 -1 1 1 1 -3
CCOCr 14,5 4 -3 3 3 3 -108
CBO5 3,685 0 0
Azotaţi 143,06 4 -3 3 3 3 -108
Azotiţi 0 0 -1 1 1 1 0
Fosfaţi 0,0385 1 -1 1 1 1 -3
Sulfaţi 503,775 3 -3 3 3 3 -81
Cloruri 47,05 1 -1 1 1 1 -3
Sulfuri şi H2S 0,35 3 -3 3 3 3 -81
Duritate 27,5 4 -3 3 3 3 -108
Subst. 40,81 0 0
extractibile
Reziduu fix 1515,35 4 -3 3 3 3 -108
Crtotal 0,0225 1 -1 1 1 1 -3
Fetotal 0,03 1 -1 1 1 1 -3
Cu 0,67 4 -3 3 3 3 -108
Ni 0 0 -1 1 1 1 0
Zn 0,0375 1 -1 1 1 1 -3
Pb 0,185 4 -3 3 3 3 -108
Daca se consideră valoarea 0: ES = −828 / 17 = −48,7
Daca nu se consideră valoarea 0: ES = −828 / 14 = −59,14
Tabelul 7.36. Scorurile de mediu pentru sol

pH 7,8 0 0
Carbon 7,59% 0 0
organic
Substanţe 27480 0 0
extractibile
Pierderi la 9,62% 0 0
încălzire
Gaze şi 12,02% 0 0
vapori
Conţinut de 40028,5 0 0
99
fier
Cr total 181,01 1 -1 1 1 1 -3
Conţinut în 53,81 1 -1 1 1 1 -3
Pb
Conţinut de 131,07 1 -1 1 1 1 -3
Zn
Conţinut de 82,13 1 -1 1 1 1 -3
Cu
Conţinut de 146,23 1 -1 1 1 1 -3
Ni
Conţinut de 11,12 3 -3 3 3 3 -81
Cd
ES = −96 / 6 = −16
Notă: modul de acordare a criteriilor
A1: Se acordă nota:
- 0 pentru concentraţiile care nu influenţează;
- 1;2 pentru concentraţiile cuprinse între PA şi CMA;
- 3;4 pentru concentraţiile >CMA.
A2: Se acordă nota:
- 0 → +3 pentru concentraţiile care nu influenţează sau
influenţează pozitiv;
- -1;-2 pentru concentraţiile cuprinse între PA şi CMA;
- -3 pentru concentraţiile ≥CMA.
B1: Se acordă nota:
- 2 pentru concentraţiile cuprinse între PA şi CMA;
- 3 pentru concentraţiile ≥CMA.
100
Tabelul 7.37. Convertirea scorurilor de mediu în categorii de impact

cand nu se considera concentratia poluantului determinata zero
Componenta Activitatea 1. Activitatea 2. Activitatea 3.
de mediu (Laminor 20’) (Laminor 16”) (Laminor 6” ½)
Apǎ de -14,43 -14,43 -14,43 ∑/3=-
suprafaţǎ (-B) (-B) (-B) 14,43
(-B)
Apǎ -59,14 -59,14 -59,14 ∑/3=- ≈-35
subteranǎ (-D) (-D) (-D) 59,14 (-C)
(-D)
Aer -39,6 -81,6 -39,6 ∑/3=-53,6
(-D) (-E) (-D) (-D)
Sol -16 -16 -16 ∑/3=-16
(-B) (-B) (-B) (-B)
∑/4=-32,29 ∑/4=-42,79 ∑/4=-32,29
(-C) (-D) (-C)
≈-35
(-C)
Tabelul 7.38. Convertirea scorurilor de mediu în categorii de impact

cand se considera concentratia poluantului determinata zero
Componenta de Activitatea 1. Activitatea 2. Activitatea 3.
mediu (Laminor 20’) (Laminor 16”) (Laminor 6” ½)
Apǎ de -13,58 -13,58 -13,58 ∑/3=-
suprafaţǎ (-B) (-B) (-B) 13,58
(-B)
Apǎ subteranǎ -48,70 -48,70 -48,70 ∑/3=- ≈-
(-D) (-D) (-D) 48,70 33
(-D) (-C)
Aer -39,6 -81,6 -39,6 ∑/3=-
(-D) (-E) (-D) 53,6
(-D)
Sol -16 -16 -16 ∑/3=-16
(-B) (-B) (-B) (-B)
∑/4=-29,47 ∑/4=-39,97 ∑/4=-29,47
(-C) (-D) (-C)
≈-33
(-C)
101
Observatie:
(-B) - categorie de impact descrisǎ prin schimbǎri/impact negativ ;
(-C) - categorie de impact descrisǎ prin schimbǎri/impact negativ
moderat;
(-D) - categorie de impact descrisǎ prin schimbǎri/impact negativ
semnificativ;
(-E) - categorie de impact descrisǎ prin schimbǎri/impact negativ
major.
Se observǎ din cǎ secţia sursa d epoluare 2 are cel mai mare
impact asupra componentelor de mediu dar mai ales asupra
componentei de mediu aer. Rezultatul este justificat prin faptul cǎ
aceasta sursa de poluare au fost determinate cele mai mari concentraţii
de poluanţi ( în special CO, NOx, SO2 şi pulberile în suspensie).
Media aritmeticǎ de pe linie indicǎ impactul tuturor
activitǎţilor asupra unei componente de mediu, în timp ce media
aritmeticǎ de pe coloanǎ indicǎ impactul unei activitǎţi asupra
tuturor componentelor de mediu.
Per global, impactul este negativ moderat (-C).
Se observă că, în cazul în care s-au considerat valorile
concentratiilor determinate ca fiind zero, cât şi în cazul în care acestea
nu s-au luat în calcul, rezultatele conduc la aceeaşi categorie de impact
(per global) - negativ moderat (-C). Reprezentarea grafică
(histograme) a scorului de mediu pe categorii de mediu este redata in
figura 7.8.
102
0
1
-10
-20 Apa de Sol

suprafata
-30
ES
-40
-50
Aer
-60
Apa subterana
-70
Categorii de mediu
Fig.7.8. Histograma scoruri de mediu – categorii de mediu cand nu s-

au considerat valorile determinate ale poluantilor zero.
0
1
-10
Apa de
-20 Sol
suprafata
ES
-30
-40
-50
Apa subterana
Aer
-60
Categorii de mediu
Fig.7.9. Histograma scoruri de mediu – categorii de mediu cand s-au

considerat valorile determinate ale poluantilor zero

În urma evaluarii impactului prin metoda MERI, se observă că
cea mai afectată componenta de mediu este aerul. Sursele de poluare
pentru această componentă sunt:
• Sursa cuptor cu vatră rotativă numărul 1 cu cazan recuperator:
-este o sursă dirijată, în care se realizează operaţia de încălzire a
bilelor de ţaglă. Combustibilul folosit este gazul metan. Această sursă
de emisie în atmosferă a diverşilor poluanţi este una discontinuuă, iar
poluanţii de interes sunt pulberile în suspensie, CO, NOX şi SO2.
103
• Sursa cuptor tunnel reîncălzire eboşe-coş fum (în conservare),

foloseşte drept combustibil gazul metan. Este o sursă discontinuă.
Poluanţi de interes: pulberi în suspensie, CO, NOX şi SO2. Se
impune astfel, conform legislaţiei în vigoare, analiza regimului de
lucru a surselor de emisie în atmosferă, surse ce aparţin de secţia
Laminor 16”, în scopul reducerii consumului de gaz metan şi implicit
al emisiilor.
• Sursa de emisie în atmosferă – Instalaţie de polizat ţevi la
exterior. Poluantul de interes îl reprezintă pulberile.
• Surse de misie în atmosferă – Debitare ţagle. Poluanţi de
interes:pulberi în suspensie, CO, NOX . Impactul indus asupra
mediului de catre procesul de laminare la cald se datorează în
principal emisiilor de gaze (CO, NOx, SO2) şi pulberilor în suspensie,
precum şi deversarii apelor uzate rezultate din procesul tehnologic, in
emisar. Se constată depăşiri ale pragului de intervenţie pentru CO,
NOX la gazele de ardere de la sursa de poluare 2, comparând valorile
la emisie determinate exprimental, cu cele stabilite prin Ordinul
462/1993. Pentru restul surselor de poluare, valorile determinate
experimental pentru emisiile din punctele de prelevare sunt sub
limitele maxime admisibile; pulberile în suspensie şi sedimentabile
constituie un principal poluant, dar concentraţia medie anuală nu
depăşeşte norma admisă. Emisiile în atmosferă nu sunt monitorizate în
unitate. Considerăm că ar fi oportună implementarea unui sistem de
monitorizare continuă a emisiilor în atmosferă din surse punctiforme.
Se impune controlul riguros si continuu al emisiilor din sursele
generatoare de poluare sau/şi reutilarea cu echipamente de depoluare
performante, precum şi mai buna gestiune a tuturor evacuărilor din
unitate .
104

matricei lui Leopold
VII.6.1. Principii de lucru
Pentru evaluarea impactului de mediu prin matricea lui
Leopold, in situatia data, s-a realizat pentru fiecare componentă de
mediu o matrice corespunzatoare fiecărei activităţi desfaşurate în
cadrul obiectivului supus evaluarii. Ulterior, s-au acordat note de la 1
la 10 pentru caracterizarea mărimii impactului indus asupra
componentei de mediu considerate in procesul de evaluare
(magnitudinea) si note pentru importanata componentei evaluate în
functie de procesul tehnologic.
Notele acordate pentru magnitudine se însumează pentru a
evidenţia impactul activităţii evaluate asupra componentelor de
mediu. Sumele rezultate ne indică impactul activităţilor asupra
factorilor de mediu. Se identifică o poluare majoră în cazul în care
aceste sume au valori mici şi o poluare nesemnificativă în cazul în
care valorile sunt mari.
Aceste sume intermediare sunt centalizate într-un tabel final
unde pe linie ne va rezulta o sumă totală ce indică imapactul tuturor
activităţilor asupra fiecărei componente de mediu. Suma totală
pentru fiecare coloană ne va indica impactul fiecărei activităţi
asupra tuturor componentelor de mediu.
S-au acordat note pentru sursele de poluare, în funcţie de
concentraţiile determinate pentru fiecare poluant. Notele de 10 s-au
acordat pentru acei poluanţi ale căror concentraţii sunt foarte mici,
sunt nesemnificative. Notele de 9 s-au acordat pentru acei poluanţi
care există în cantităţi mici şi mult sub pragul de alertă. Nota de 8 s-a
acordat pentru poluantul care nu depăşeşte pragul de alertă dar are
valori apropiate de acesta.
Nota de 7 s-a acordat acelui poluant a cărui valoare este egală
cu cea a concentraţiei maxim admisă. Nota de 6 s-a acordat în funcţie
105
de unităţile depăşite ale concentraţiei maxime admise. Nota de 3 s-a

acordat poluantului a cărei concentraţie determinată depăşeşte mult
concentraţia maximă admisă.
S-au acordat notele de 2 pentru poluanţii care au deăoşit
concentraţia maxim admisă foarte mult şi prezintă un pericol pentru
mediu, însa puţin mai reduse faţă de cele care au nota 1. Nota 1 s-a
acordat pentru poluantul care provoacă o situaţie ireversibilă şi
deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.
Cu cât valorile determinate ale concentraţiilor indicatorilor
de calitate sunt mai mari, cu atât valorile magnitudinii vor fi mai
mici, astfel, valori mici ale magnitudinii ne indică un impact major,
iar valori mari ne indică un impat minor.
VII.6.2. Cuantificarea impactului în situaţia în care nu sunt

luate în considerare concentraţiile nule ale poluanţilor
a) Componenta de mediu aer
Tabelul 7.39. Acordarea magnitudinii, respectiv a importanţei in
cazul aerului
Sursa de poluare 1
Poluanţi Conc.det PA CMA M/I
(mg/m3) (mg/m3) (mg/m3)
CO2 1,9 % - - 10 / 9
CO 52,5 70 100 9/8
COV 29 - 150 9 / 10
NOx 49,5 245 350 9 /9
SO2 0,15 24,5 35 9/9
CH4 0,3 - - 10 / 9
O2 18,7 % ref.2,1 % ref. 3 % 10 /10
H2S 0 - - 10 / 8
Pulberi 7,5 3,5 5 6/9
∑ = 82
Sursa de poluare 2
(mg/m3) (mg/m3) (mg/m3)
CO2 1,73 % - - 10 / 9
CO 258,6 70 100 3/8
COV 27,3 - 150 9 / 10
106
NOx 223,33 245 350 8 /9

SO2 57,5 24,5 35 6/9
CH4 0,33 - - 10 / 9
O2 74 % ref.2,1 % ref. 3 % 10 /10
H2S 0,13 - - 10 / 8
Pulberi 1396,76 3,5 5 1/9
∑ = 67
Sursa de poluare 3
Poluanti Conc.det PA CMA M/I
(mg/m3) (mg/m3) (mg/m3)
CO2 2% - - 10 / 9
CO 10,4 70 100 9/8
COV 23 - 150 9 / 10
NOx 9,31 245 350 9 /9
SO2 0,25 24,5 35 10 / 9
CH4 0,4 - - 10 / 9
O2 5% ref.2,1 % ref. 3 % 10 /10
H2S 0 - - 10 / 8
pulberi 5 3,5 5 7/9
∑ = 84
Tabelul 7.40. Acordarea magnitudinii, respectiv a importantei in

cazul aerului - centralizator
M Sursa de poluare 1 Sursa de poluare 2 Sursa de poluare 3 ∑
I
CO2 10 / 9 10 / 9 10 / 9 30
CO 9/8 3/8 9/8 21
COV 9 / 10 9 / 10 9 / 10 27
NOx 9 /9 8 /9 9 /9 26
SO2 9/9 6/9 10 / 9 25
CH4 10 / 9 10 / 9 10 / 9 30
O2 10 /10 10 /10 10 /10 30
H2S 10 / 8 10 / 8 10 / 8 30
pulberi 6/9 1/9 7/9 14
∑ 82 67 84
Poluantul predominant cu impactul cel mai mare asupra
componentei de mediu aer, aşa cum se poate observa şi din tabelul
7.40 este reprezentat de pulberi, iar activitatea cea mai poluantă este
procesul tehnologic desfasurat in cadrul sursei 2. Poluantul care
afectează cel mai puţin componenta de mediu aer este hidrogenul
sulfurat şi metanul, iar activitatea cea mai puţin poluantă este
desfasurata in cadrul sursei 3.
107
b) Componenta de mediu sol

cazul solului
Poluanţi Conc.det. PA CMA M/I
pH 7,8 - - 10 /9
Carbon organic 7,59 - - 10 / 9
(%)
Substante 27480 - - 9/9
extractibile in eter
(mg/kg)
Pierderi la 9,62 - - 10 / 6
incalzire (%)
Gaze si vapori 12,02 - - 10 / 8
Continut de Fe 40028,5 - - 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
Cr total (mg/kg 181,01 420 600 9 / 10
sol uscat)
Continut de Pb 53,81 700 1000 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
Continut Zn 131,07 1050 1500 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
Continut Cu 82,13 350 500 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
Continut Ni 146,23 350 500 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
Continut Cd 11,12 7 10 6 / 10
(mg/kg sol uscat)
∑= 109
c) Componenta de mediu apa subterană

cazul apei subterane
Poluanti Conc.det. PA CMA M/I
pH 6,95 - 6,5 – 9,5 10 / 9
Materii in 2,5 - - 10 / 9
suspensie (mg/l)
Turbiditate 1,5 ≤ 3,5 ≤5 9/8
CCOCr 14,5 1,75 2,5 1/9
(mg O2/l)
CBO5(mg O2/l) 3,685 - - 10 / 9
Azotati (mg/l) 143,06 35 50 1 / 10
Azotiti (mg/l) 0 0,35 0,5 10 / 10
Fosfati (mg/l) 0,00385 0,07 0,1 9 / 10
Sulfati (mg/l) 503,77 175 250 1 / 10
Cloruri (mg/l) 47,03 max.175 max.250 9/9
Sulfuri si H2S 0,35 0,07 0,1 2 / 10
(mg/l)
Duritate (0G) 27,5 min. 3,5 min.5 1/8
108
Substante 40,81 - - 9/8

extractibile (mg/l)
Reziduu fix 1515,35 70-560 100-800 2/9
(mg/l)
Cr total (mg/l) 0,0225 0,035 0,05 9 / 10
Fe total (mg/l) 0,03 0,14 0,2 9 / 10
Cu (mg/l) 0,67 0,07 0,1 1 / 10
Ni (mg/l) 0 0,014 0,02 10 / 10
Zn (mg/l) 0,0375 3,5 5 10 / 10
Pb (mg/l) 0,185 0,007 0,01 1 / 10
Cd (mg/l) 0 - - 10 / 10
Hg (mg/l) 0 - - 10 / 10
∑ = 142
d) Componenta de mediu apa de suprafaţă

cazul apei de suprafaţă
pH 7,6 - 6,5 – 8,5 10 / 9
Suspensii(mg/l) 39,79 42 60 9/9
CBO5(mg O2/l) 7, 058 17,5 25 9 / 10
CCOCr 22, 96 87, 5 125 9 / 10
(mg O2/l)
Ca (mg/l) 73,69 210,42 300,6 9/9
P total (mg/l) 0,05 0,7 1 9 / 10
Fe total (mg/l) 0,111 3,5 5 9 / 10
Cr+6 (mg/l) 0 17,5 25 10 / 10
Cr total (mg/l) 0 1,4 2 10 / 10
Ni (mg/l) 0 420 600 10 / 10
Zn (mg/l) 0 350 500 10 / 10
Pb (mg/l) 0 14 20 10 / 10
Cu (mg/l) 0 140 200 10 / 10
Amoniu (mg/l) 0,015 2,1 3 9/9
Azotati (mg/l) 7,125 17,5 25 9/9
Azotiti (mg/l) 0,118 1,4 2 9/9
Sulfati 44,3 420 600 9/9
Cianuri (mg/l) 0 0,035 0,05 10 / 10
Substante 1,417 14 20 9/9
extractibile (mg/l)
Cloruri (mg/l) 28,33 350 500 9/9
Reziduu fix 337,67 1400 2000 9/8
Bacterii coliforme 1.055.000 700.000 / 100 1.000.000 / 100 6/9
totale cm3 cm3
Bacterii coliforme 24.000 700.000 / 100 1.000.000 / 100 9/9
fecale cm3 cm3
Streptococci fecali 2950 3500 / 100 cm3 5000 / 100 cm3 8/9
Turbiditate 7 - ≤5 6/8
∑ = 226
109
Se realizează o matrice finala în care sunt introduse sumele

magnitudinilor obţinute de către fiecare componentă de mediu
evaluată, pentru fiecare activitate/proces tehnologic considerat sursă
de poluare.
Tabelul 7.44. Impactul indus asupra mediului de catre cele 3 surse de

poluare (procese tehnologice) când nu sunt considerate valorile
concentraţiilor determinate zero
Componenta de mediu Sursa de poluare Sursa de poluare Sursa de ∑
1 2 poluare 3
AER 82 67 84 233
APA SUBTERANA 142 142 142 426
APA SUPRAFATA 226 226 226 678
SOL 109 109 109 327
∑ 559 544 561
VII.6.3. Cuantificarea impactului în situaţia în care sunt

luate în considerare concentraţiile nule ale poluanţilor
În cazul în care se iau în considerare poluanţii a căror
concentraţie determinată în mediu a fost zero, rezultă următoarea
situaţie:
a) Componenta de mediu aer
Tabelul 7.45. Acordarea magnitudinii, respectiv a importanţei in cazul
aerului atunci când se au în vedere concentraţiile poluanţilor
determinate zero (nule)
Sursa de poluare 1
(mg/m3) (mg/m3) (mg/m3)
CO2 1,9 % - - 10 / 9
CO 52,5 70 100 9/8
COV 29 - 150 9 / 10
NOx 49,5 245 350 9 /9
SO2 0,15 24,5 35 9/9
CH4 0,3 - - 10 / 9
O2 18,7 % ref.2,1 % ref. 3 % 10 /10
Pulberi 7,5 3,5 5 6/9
∑ = 72
110
Tabelul 7.45. (continuare)

Sursa de poluare 2
(mg/m3) (mg/m3) (mg/m3)
CO2 2% - - 10 / 9
CO 10,4 70 100 9/8
COV 23 - 150 9 / 10
NOx 9,31 245 350 9 /9
SO2 0,25 24,5 35 10 / 9
CH4 0,4 - - 10 / 9
O2 5% ref.2,1 % ref. 3 % 10 /10
Pulberi 5 3,5 5 7/9
∑ = 74
Sursa de poluare 3
(mg/m3) (mg/m3) (mg/m3)
CO2 1,73 % - - 10 / 9
CO 258,6 70 100 3/8
COV 27,3 - 150 9 / 10
NOx 223,33 245 350 8 /9
SO2 57,5 24,5 35 6/9
CH4 0,33 - - 10 / 9
O2 74 % ref.2,1 % ref. 3 % 10 /10
H2S 0,13 - - 10 / 8
Pulberi 1396,76 3,5 5 1/9
∑ = 67
b) Componenta de mediu sol

cazul solului, atunci cand se au in vedere concetraţiile poluanţilor
determinate zero
pH 7,8 - - 10 /9
Carbon organic 7,59 - - 10 / 9
(%)
Substanţe 27480 - - 9/9
extractibile în eter
(mg/kg)
Pierderi la 9,62 - - 10 / 6
încălzire (%)
Gaze şi vapori 12,02 - - 10 / 8
Conţinutul de Fe 40028,5 - - 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
Cr total (mg/kg 181,01 420 600 9 / 10
sol uscat)
Continutul de Pb 53,81 700 1000 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
Conţinutul Zn 131,07 1050 1500 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
111
Conţinutul Cu 82,13 350 500 9 / 10

(mg/kg sol uscat)
Conţinutul Ni 146,23 350 500 9 / 10
(mg/kg sol uscat)
Conţinutul Cd 11,12 7 10 6 / 10
(mg/kg sol uscat)
∑= 109
c) Componenta de mediu apa subterană

cazul apei subterane, atunci cand se au in vedere concetraţiile
poluanţilor determinate zero
pH 6,95 - 6,5 – 9,5 10 / 9
Materii în 2,5 - - 10 / 9
suspensie (mg/l)
Turbiditate 1,5 ≤ 3,5 ≤5 9/8
CCOCr 14,5 1,75 2,5 1/9
(mg O2/l)
CBO5(mg O2/l) 3,685 - - 10 / 9
Azotaţi (mg/l) 143,06 35 50 1 / 10
Fosfaţi (mg/l) 0,00385 0,07 0,1 9 / 10
Sulfaţi (mg/l) 503,77 175 250 1 / 10
Cloruri (mg/l) 47,03 max.175 max.250 9/9
Sulfuri şi H2S 0,35 0,07 0,1 2 / 10
(mg/l)
Duritate (0G) 27,5 min. 3,5 min.5 1/8
Substanţe 40,81 - - 9/8
extractibile (mg/l)
Reziduu fix 1515,35 70-560 100-800 2/9
(mg/l)
Cr total (mg/l) 0,0225 0,035 0,05 9 / 10
Fe total (mg/l) 0,03 0,14 0,2 9 / 10
Cu (mg/l) 0,67 0,07 0,1 1 / 10
Zn (mg/l) 0,0375 3,5 5 10 / 10
Pb (mg/l) 0,185 0,007 0,01 1 / 10
∑ = 102
112
d) Componenta de mediu apa de suprafaţă

cazul apei de suprafaţă, atunci cand se au in vedere concetraţiile
poluanţilor determinate zero
pH 7,6 - 6,5 – 8,5 10 / 9
Suspensii(mg/l) 39,79 42 60 9/9
CBO5(mg O2/l) 7, 058 17,5 25 9 / 10
CCOCr 22, 96 87, 5 125 9 / 10
(mg O2/l)
Ca (mg/l) 73,69 210,42 300,6 9/9
P total (mg/l) 0,05 0,7 1 9 / 10
Fe total (mg/l) 0,111 3,5 5 9 / 10
Amoniu (mg/l) 0,015 2,1 3 9/9
Azotaţi (mg/l) 7,125 17,5 25 9/9
Azotiţi (mg/l) 0,118 1,4 2 9/9
Sulfaţi 44,3 420 600 9/9
Substanţe 1,417 14 20 9/9
extractibile (mg/l)
Cloruri (mg/l) 28,33 350 500 9/9
Reziduu fix 337,67 1400 2000 9/8
Bacterii coliforme 1.055.000 700.000 / 100 1.000.000 / 100 6/9
totale cm3 cm3
Bacterii coliforme 24.000 700.000 / 100 1.000.000 / 100 9/9
fecale cm3 cm3
Streptococci fecali 2950 3500 / 100 cm3 5000 / 100 cm3 8/9
Turbiditate 7 - ≤5 6/8
∑ = 156
Tabelul 7.49 redă matricea finală de evaluare a impactului

indus asupra mediului de cele trei surse de poluare (procese
tehnologicie) având în vedere sumele obţinute pentru fiecare
componenta de mediu a activitaţilor desfăşurate, care consideră
concentraţiile poluanţilor determinate zero.
113
Tabelul 7.49. Impactul indus asupra mediului de catre cele 3 surse de

poluare (procese tehnologice) atunci când se consideră concentraţiile
determinate zero.
Componenta de mediu Sursa de poluare Sursa de poluare Sursa de poluare ∑
1 2 3
AER 82 67 84 233
APĂ SUBTERANĂ 102 102 102 406
APĂ DE SUPRAFAŢĂ 156 156 156 468
SOL 109 109 109 327
∑ 449 434 451

Pentru o interpretare mai precisă a rezultatelor s-a realizat o
clasificare a impacturilor obţinute, în funcţie de sumele obţinute de la
fiecare activitate pentru fiecare componentă de mediu (aer, apă
subterană, apă de suprafaţă şi sol). Astfel se propune următoarea
calsificare (tabelul 7.50):
Tabelul 7.50. Clasificarea impactului de mediu (magnitudinii)

Valoarea impactului Tipul de poluare/tipul de impact
0-75 poluare majoră/impact major, catastrofic
75-150 poluare negativă semnificativă/impact negative semnificativ
150-300 Poluare negativă/impact negativ
300-450 Poluare minoră/ impact minor
450-700 Poluare minoră nesemnificativ/impact minor nesemnificativ
700-1000 Mediu uşor afectat
> 1000 Mediu neafectat
În urma evaluării impactului de mediu prin metoda matricii lui

Leopold se observă ca cel mai poluat factor de mediu este aerul, iar
factorul cel mai puţin poluat este apa de suprafaţă.
În figurile 7.10-7.11 se reprezintă impactul indus asupra
mediului când nu se consideră concentraţiile poluanţilor determinate
zero şi, respectiv, când se consideră valorile determinate zero pentru
anumiţi poluanţi.
114
Impactul tuturor
surselor, fara zero
Impactul tuturor
surselor, cu zero
Aer Apast. Apasf. Sol
Fig.7.10. Impactul indus asupra mediului de cele trei surse de poluare,

când se au în vedere concentraţiile determinate zero (cu zero),
respectiv când nu se au în vedere valorile zero (fără zero)
600 Impactul sursei 1 asupra tuturor

componentelor de mediu cu zero
componentelor de mediu fara zero
componentelor de mediu cu zero

componentelor de mediu fara zero
Impactul sursei 3 asupra tuturor
200 componentelor de mediu cu zero
Impactul sursei 3 asupra tuturor
100 componentelor de mediu fara zero
Fig.7.11. Impactul indus asupra mediului pe surse de poluare, când se

au în vedere concentraţiile determinate zero (cu zero-coloanele de
culoare închisă), respectiv când nu se au în vedere valorile zero (fără
zero-coloanele de culoare deschisă)
115
In situatia in care se au in vedere concentratiile poluantilor

determinate zero se observa ca acestea influenteaza rezultatele finale,
in sensul ca gradul real de poluare indus asupra componentelor de
mediu de catre activitatea de laminare la cald este mult diminuat, ceea
ce face ca decizia finala sa fie usor subiectiva. In cazul in care nu se
considera in procesuld e evaluare a impactului de mediu,
concentratiile poluantilor determinate zero, rezultatele finale reflecta
realitatea intr-un mod cat mai obiectiv. Se face mentiunea ca exista
situatii in care concentratiile determinate zero poate sa derive din
faptul ca fie poluantul ales pentru evaluarea impactului nu este
relevant pentru situatie data, fie sunt erori de laborator, de analiza, de
prelevare probe, erori umane. De aceea se recomanda ca in orice
proces de evaluare a impactului sa nu se ia in considerare valorile
concentratiilor poluantilor determinate zero.
116
Cap. VIII. Aplicatia 2
Cuantificarea impactului indus asupra mediului de

un proces de zincare
VIII.1. Descrierea amplasamentului evaluat

VIII.1.1. Structura geologica şi topografia amplasamentului
Platforma industrială este amplasată în Iaşi, în albia majoră a

râului Bahlui – zona îndiguită, la altitudinea medie de 35 mdMN, în
zona industrială a oraşului Iaşi. Amplasamentul obiectivului evaluat
are o suprafaţă de 361991,17 mp din care:
- Suprafaţă construită = 176396 mp;
- Suprafaţă reţele = 9791,51 mp;
- Suprafeţe drumuri şi linii de transport = 112673,97 mp.
Suprafaţa utilă a clădirilor este de 154130 mp, iar coeficientul
de utilizare a terenului este: CUT = 48,763%. Suprafaţa construită
include clădirile pentru secţiile de producţie, clădirea administrativă,
clădirile şi atelierele anexe (atelier mecanic, atelier tâmplărie, depozit
carburanţi, atelier electrocracare, garaj auto).
Secţia Zincare este o construcţie separată cu o suprafaţă de
9201,59 mp. Secţia cuprinde 3 linii de decapare zincare cu dotările
necesare. Pe teritoriul oraşului Iaşi se disting 3 importante unităţi
pedogeografice şi anume: Câmpia Moldovei, Podişul Central
Moldovenesc şi Şesul Bahluiului la care se mai adaugă coasta Iaşului
ca unitatea de tranziţie între primele două.
A. Câmpia Moldovei (Depresiunea Jijia – Bahlui) se caracterizează
prin predominarea cernoziomurilor levigate. Solurile se
formează în principal pe depozite loessoide de terasă de vârstă
pliocen-cuaternară (pe platourile interfluviale) şi pe marne
117
sarmatice (pe versanţii văilor) în condiţiile fito-climatice de

silvostepă.
Terasele Bahluiului şi dealurile înalte de la nord de Iaşi se găsesc
toată gama de soluri de la cernoziom la sol de pădure – cu
predominarea cernoziomului levigat, sol caracteristic reliefului
de înalţime medie din toată Câmpia Moldovei.
B. Podişul Central Moldovenesc este reprezentat prin rama sa cea
mai nord-estică (dealurile Păun Repedea) la altitudinea de 350 –
400 m. Condiţiile de solidificare şi deci şi solurile sunt diferite
de cele din Câmpia Moldovei. Predomină solul brun cenuşiu de
pădure sau mediu podzolit, format pe sedimente nisipo-lutoase
sau lut-argiloase ce repauzează pe gresii şi calcare oalitice.
C. Şesul Bahluiului – solurile s-au format pe depozite aluviale
holocene, predominant lut-argiloase şi sub influenţa apelor
freatice bogate în săruri care se găsesc la mică adâncime,
denumite lăcovişte salinizate sulfato-sodice.
Arealul cercetat este situat în culoarul Bahluiului – terasa
superioară (Cod: XII,B,2.4), parte a Câmpiei Jijiei Inferioare (Cod:
XII,B,2) aparţinând subregiunii Câmpiei Moldovei (Cod: XII,B), parte
a regiunii Podişului Moldovei (Cod: XII). Şesul Bahluiului se
caracterizează prin condiţii de pedogeneză cu total diferite faţă de
celelalte unităţi. Solurile de aici se formează pe depozite aluvionare,
holocene, predominant lut-argiloase şi sub influenţa apei freatice
bogată în săruri (carbonaţi, sulfaţi, cloruri) care se găseşte la mică
adâncime. Direcţia de solidificare este cea hidrohalomorfă cu formare
de soluri specifice, intrazonale, de tipul lăcoviştilor salinizate, sulfato-
sodice. Tipul de sol predominant este lăcoviştea slab şi mediu
salinizată, care reprezintă 80-90% din solurile Şesului Bahluiului. La
acestea se adaugă pe suprafeţe restrânse lăcovişti puternic salinizate,
lăcovişti drenate, soluri aluviale, cernoziomuri – lăcovişti, ultimele
118
localizate mai ales pe benzile de glacisuri de la contactul cu versanţii

pe unele conuri de dejecţie mai importante şi pe cursul inferior al
pârâului Nicolina. Grosimea predominantă a aluviunilor din Şesul
Bahluiului este de 7 – 9 m, pe alocuri mai mare. Aluviunile sunt
carbonatate şi slab salinizate ceea ce explică procesul de salinizare.
Geologic zona este caracterizată de prezenţa formaţiunilor de
vârstă sarmaţiană şi cuaternară. Sarmaţianul este reprezentat de argilă
marnoasă, bazală, vânătă cenuşie prezentă în zonă la adâncimi de
peste 11 – 12 m. Cuaternarul acoperă sarmaţianul şi este reprezentat
de:
• Umplutură eterogenă alcătuită din pâmănt cu bucăţi de piatră şi
cărămidă, având grosimi de 0,80 până la 1 m;
• Argilă grasă, neagră cu frecvente resturi de vegetale, plastic, cu
o grosime de 1 – 1,2 m;
• Argilă grasă, practic saturată, cu plasticitate foarte mare, aflată
în stare plastic-vârtoasă cu compresibilitate mare foarte activă,
grosimea stratului variază între 4,3 – 5 m argilă a cărei culoare
se modifică pe grosimea stratului de la suprafaţă spre bază:
cenuşie vânătă cu urme feruginoase, cenuşie-gălbuie;
• Nisip cu liant slab argilos, saturat de îndesare medie, cafeniu, cu
grosimea variind între 1,3 şi 3,2 m;
• Nisip mare cu pietriş mărunt şi resturi cchilifere, spre bază cu
pietriş mare şi bolovăniş, de îndesare medie, saturat cu o
grosime ce variază între 2,5 – 4 m;
• Argilă marnoasă cenuşie cu plasticiate mare, plastic vârtoasă,
umedă cu compresabilitate redusă, lenticulară, cu lamine
nisipoase;
• Stratul devine de la plastic consistent la plastic moale.
Apa subterană este la adâncimea de 5,5 – 6 m şi are caracter
ascensional. Având în vedere stratificaţia terenului, fundarea se
realizează în stratul de argilă grasă, situat sub adâncimea de 2 m.
119
Prezenţa umpluturilor şi a orizontului mâlos şi activitatea de argilă a

râului Bahlui impun o adâncime de fundare de 2,2 m. Zona
amplasamentului, implicit amplasamentul are stabilitate generală şi
locală asigurată. Nu este supus inundaţiilor sau viiturilor de apă din
precipitaţii. Conform STAS 111000/1-77, corelat cu Normativul P 1-
92 rezultă pentru municipiul Iaşi, implicit pentru zona
amplasamentului, zona de seismicitate „C”, caracterizată prin:
• Ks – coeficient de seismicitate = 0,2
• Tc – perioadă de colţ = 1
• Msc – grad seismic asimilat = VIII.
Conform STAS 3054/77 adâncimea maximă de îngheţ a
amplasamentului este de 0,9 m de la suprafaţa terenului.
VIII.1.2. Informatii generale privind apele de suprafata si

subterane
Apele freatice din zona subcarpatică şi dealurile piemontane,
datorită condiţiilor climatice favorabile şi depozitelor friabile extinse,
au un debit foarte bogat. Adâncimea mare însă a orizonturilor
acvifere, pe care văile nu ajung să le intersecteze, fac ca aportul
acestora la alimentarea râurilor să fie mic. Apele freatice din zona de
câmpie, unde predomină la suprafaţă depozitele laessoide şi mâlurile
au debite bogate, ceea ce constituie adevărate rezerve pentru
alimentarea râurilor în perioada scurgerii minime,
Apa subterană, ca pânză freatică a fost întâlnită pe
amplasamentul evaluat la circa 5 – 10 m, nivelul apelor subterane
variind şi funcţie de regimul pluvial. Caracteristic zonei
amplasamentului este faptul că apa subterană a fost întâlnită ca orizont
secundar, cu caracter lenticular, situat deasupra stratului de argilă şi ca
orizont de adâncime, în acest ultim caz nivelul fiind interceptat la
adâncimea de 5,5 – 8,5 m. Apa subterană prezintă caracter
120
ascensional, nivelul acesteia stabilizându-se la adâncimi de 3,7 m faţă

de suprafaţa terenului. Înălţimea de ridicare a apei se situează între 1,9
şi 2 m, ceea ce corespunde unui interval al presiunilor de 0,19 – 0,20
barri. Cursurile de apă din zonă sunt reprezentate de cursul inferior al
Bahluiului şi al afluenţilor acestuia (Nicolina, Manta Roşie,
Vîmeşoaia, în sud Rediu, Podgoria Copou, Cârlig şi Ciric la nord).
Bahluiul îşi are originea la 500 m altitudine absolută, în Dealul Mare –
Tudora, situat în estul Podişului Sucevei prin care curge 25,5 km. De
la Hârlău intră în Câmpia Moldovei, străbătând circa 60 km, până în
zona municipiului Iaşi, cu direcţie V-E.
Repartiţia neuniformă a scurgerii râurilor în timpul anului a
impus o serie de măsuri de regularizare şi amenajare hidrotehnică. În
acest scop, s-au realizat mai multe lacuri de acumulare pe afluenţii
Bahluiului (de exemplu Podu Iloaiei, Ciubeşti, Ezăreni, Aroneanu I şi
II, Ciric I, II şi III, Chiriţa), care permit reţinerea apei viiturilor pentru
utilizarea ei în piscicultură, irigaţie, industrie, înlesnind în acelaşi timp
regularizarea scurgerii lichide. Temperatura medie anuală a apei
râurilor din teritoriul Iaşi variază între 8,8ºC pe Nicolina şi Bahlui,
valorile micşorându-se cu creşterea altitudinii. Local, factorul
antropic, prin deversările menajere şi industriale determină ridicarea
temperaturii medii anuale a apei râurilor cu circa 1ºC faţă de situaţia
impusă de factorii naturali.
Mineralizarea medie anuală a apei râului Bahlui, exprimată ca
sumă a ionilor principali a fost de 1,532 mg/l, iar a Nicolinei de 931
mg/l. În ceea ce priveşte compoziţia apei analizate, funcţie de prezenţa
procentuală a ionilor, Bahluiului se include în clasa mixtă cu
predominarea sodiului.Media anuală a conţinutului de oxigen dizolvat
este de 7,1 mg/l. Consumul biochimic de oxigen are o valoare medie
anuală de 6,2 mg/l. Lacurile existente pe teritoriul Iaşului sunt de
origine antropică, fiind create fie prin bararea, fie prin excavare.
121
VIII.2. Identificarea agenţilor poluanţi şi a surselor de

poluare
VIII.2.1. Descrierea procesului tehnologic
Activitatea principală o constituie producerea şi
comercializarea ţevilor din oţel, iar activitatea secundară declarată
este activitatea de import – export, producerea şi comercializarea de
ţevi sudate longitudinal, profile formate la rece, benzi laminate la cald
şi la rece, piese de schimb, reparaţii metalurgice. Ca produse finite
unitatea realizează ţevi sudate – 507.060 t/an; ţevi trase la rece –
23.000 t/an; profile formate la rece – 88.500 t/an, ţevi zincate –
110.000 t/an şi profile zincate – 15.000 t/an (conform Autorizaţiei de
mediu). Unitatea are cca. 990 angajaţi, din care 66 lucrează în Secţia a
V-a (Zincare), în 3 schimburi pe zi – 24 ore/zi, 5 zile/săptămână, 330
zile/an. În cadrul secţiei de Zincare ţevi profile se realizează
zincarea la cald a ţevilor şi profilelor, secţia fiind dotată cu 3 instalaţii
pentru decapare – zincare. În prezent, secţia lucrează cu o singură
instalaţie.
Procesul tehnologic de decapare cuprinde următoarele operaţii:
- degresare în soluţie de NaOH, la cald (900C),
- spălare în apă caldă (800C),
- spălare în apă rece,
- decapare în soluţie de acid clorhidric,
- spălare cu apă rece,
- spălare cu apă cladă,
- fluxare în soluţie de ZnCl2 şi NH4Cl (500C),
- zincare în zinc topit,
- răcire.
Apele de spălare se evacuează continuu spre staţia de
neutralizare iar soluţiile acide uzate sunt colectate şi evacuate separat.
122
Procesul tehnologic de zincare la cald (în baie de zinc topit)

se realizeaza in urmatoarele etape:
1. Pregătirea chimică a ţevilor
Se realizează prin degresarea în soluţie de
NaOH 15%, T = 60-90 0C, urmată de spălarea în apă caldă, 70-
80 0C. Decaparea acidă se realizează cu soluţie acid clorhidric 15-
35%, T max = 40 0C, urmată de spălare cu apă rece, spălare cu apă
cald la 70 0C, fluxare în soluţie de ZnCl2PNH4 la cca. 50 0C.
2. Zincarea la cald
Se realizează prin incalzire în prealabil în cuptor încălzit cu
metan la 200 0C. Zincarea propriu-zisă are loc în baie de zinc topit şi
plumb la 450 0C, după care sunt extrase ţevile din baia de zincare,
îndepărtând excesul de zinc din interiorul ţevii prin suflare cu abur la
o temperatură de 200 0C şi o presiune de 6 atm.
În cadrul secţiei Zincare are loc zincarea ţevilor şi a profilelor.
Profilele sub formă de pachete sunt preluate de lojele de depozitare cu
electroplanul şi imersate în soluţii de pregătire chimică a suprafeţei
profilelor. Prin operaţia de degresare se îndepărtează de pe suprafaţa
profilelor atât substanţele grase, prin procesul de saponificare, cât şi
alte corpuri străine, a căror prezenţă ar împiedica acţiunea
decapanţilor şi aderenţa stratului de acoperire. Pentru degresare se
folosesc următoarele materiale: hidroxid de sodiu, carbonat de sodiu,
fosfat trisodic, silicat de sodiu. Soluţia de degresare este formată din
hidroxid de sodiu 15-20%, carbonat de sodiu 10%, fosfat trisodic 5%,
hidroxid de sodiu 5% sau 10%, carbonat de sodiu 2%, silicat de sodiu
1% şi apă industrială până la 9 mc. Timpul de degresare este de 5-25
minute, în funcţie de concentraţia soluţiei şi de gradul de gresare al
profilelor. Timpul de scurgere al soluţiei de pe profile la scoaterea
acestora din soluţie este de 45 secunde, unghiul de înclinare al
profilelor la introducerea şi scoaterea din soluţie la -50C.
123
Profilele se consideră degresate atunci când soluţia formează

un film continuu pe suprafaţă. Controlul tehnologic al soluţiei de
degresare constă în determinarea concentraţiei şi temperaturii soluţiei.
Urmează spălarea cu apă fierbinte, pachetul de profile fiind imersat în
apă fierbinte pentru îndepărtarea produselor de degresare antrenate pe
suprafaţa profilelor. Timpul de spălare este de 2-3 minute, iar timpul
de scurgere al apei de pe profile la scoaterea acestora din apă este de
30-60 secunde; pH-ul apei de spălare este de 7,5.
Decaparea profilelor se execută în scopul îndepărtării oxizilor
de fier şi a calamităţilor de pe suprafaţa profilelor. Pentru decapare se
foloseşte acid clorhidric. Există două cuve de decapare: una folosită
numai pentru decaparea profilelor negre, iar a doua este folosită
pentru decaparea profilelor zincate (redecapare în vederea rezincării).
Concentraţia soluţiei în timpul lucrului este 20%, concentraţia soluţiei
în clorură feroasă până la 270 g/l, temperatura soluţiei de decapare
este temperatura mediului ambiant, timpul de decapare este 7-15
minute, funcţie de aderenţa ţunderului şi concentraţia acidului
clorhidric, timpul de scurgere al soluţiei de pe profile la scoaterea
acestora din soluţie este de 45 secunde. Aspectul profilelor la
scoaterea acestora din soluţia de decapare trebuie să fie gri deschis.
Controlul tehnologic al soluţiei de decapare constă în determinarea
concentraţiei de acid clorhidric şi în clorură feroasă.
Spălarea cu apă rece după decapare are scopul de a îndepărta
acidul clorhidric şi a clorurilor de fier de pe suprafaţa profilelor.
Timpul de spălare este de 3-4 minute, în timpul spălării profilele sunt
agitate continuu. Apa de spălare este continuu împrospătată cu apă de
la sursa de alimentare. Urmează fondarea, profilele în vrac se
imersează într-o soluţie formată din clorură de zinc, clorură de amoniu
şi glicerină, dizolvate în apă, formându-se pe suprafaţa profilelor o
peliculă de fondant care protejează anticoroziv metalul şi permite
124
udarea profilelor cu zinc topit, prin micşorarea tensiunii superficiale a

zincului. Pentru prepararea soluţiei se foloseşte clorură de zinc 60-
65%, preparată în secţie din praf de zinc şi acid clorhidric; clorură de
amoniu peste 10%; glicerină 0,2-2%. Timpul de fondare al profilelor
este de 3-4 minute, timpul de scurgere al soluţiei de pe profile este 80-
120 secunde. La scoaterea profilelor din soluţie aspectul acestora
trebuie să fie gri deschis. După acoperirea suprafeţelor profilelor cu o
peliculă de fondant, acestea sunt preîncălzite într-un cuptor de uscare
la 800C. În călzirea profilelor continuă deasupra băii de zincare, unde
dispozitivul este menţinut câteva minute pentru o mai bună încălzire.
Pachetele de profile sunt preluate de pe cărucior cu instalaţia de ridicat
şi imersate în baia de zincare. Imersarea se face lent pentru a evita
stropirea cu zinc şi şocul termic. Prin procedeul de zincare uscată se
realizează o protecţie definitivă profilelor. Pentru zincare se foloseşte
zinc 99,99 (ZnR1), plumb TC1 99,92% şi aliaj ZnAl10-CS 7/1967 sau
aluminiu marca Al 99,99. În partea de jos a cuvei de zincare se află un
strat de plumb topit cu înălţimea de 100-300 mm, zinc topit pe o
înălţime de 1500-1700 mm aliat cu maxim 0,015% Al.
În timpul procesului de zincare se formează un strat de cca.
150-200 mm zinc dur care se depozitează între stratul de plumb şi
zinc, iar pe suprafaţa zincului se formează un strat de zgură. Stratul de
zinc trebuie să fie lucios, continuu, fără aglomerări, exfolieri şi
rosături pe lungimea profilelor. Timpul de menţinere a profilelor în
zinc topit este 3-8 minute. Durata de menţinere în baia de zincare
depinde de cantitatea de profile introduse, forma lor, grosimea şi
calitatea materialului care se zinchează. Această durată care reprezintă
timpul tehnologic total de imersie este compusă din timpul necesare
atingerii echilibrului termic care este influenţat de parametrii
menţionati anterior, timpul de zincare propriu-zis. Are loc extragerea
profilelor din baia de zincare, după zincarea unui pachet de profile
acesta este dus la baia de răcire. Răcirea are loc până la o temperatură
125
de 600C, în aer şi apă. Operaţia de pasivizare are drept scop protecţia

suprafeţei zincate pe timpul transportului şi al depozitării. Pasivizarea
se execută cu o soluţie de bicromat de potasiu cu concentraţia de
0,5%, formându-se pe suprafaţa zincului o peliculă de cromaţi
complecşi, care măresc rezistenţa la coroziune a peliculeri de zinc.
Profilele pasivizate trebuie să aibă un aspect alb, cu o tentă slab
gălbuie. După uscarea completă a profilelor, acestea sunt
despachetate, marcate, ambalate şi apoi predate la dispozitivul de
produse finite în încăperi închise.
Zincarea ţevilor în pachet foloseşte ca materie primă ţevile
negre preluate din lojele de depozitare şi legate pe dispozitiv. Cu
ajutorul electroplanului sunt imersate în soluţiile de pregătire chimică
a suprafeţei ţevilor. Prin operaţia de degresare se îndepărtează de pe
suprafaţa ţevilor susbtanţele grase prin procesul de saponificare, dar şi
alte corpuri străine. Pentru decapare se foloseşte hidroxid de sodiu 15-
20%, carbonat de sodiu 10%, fosfat trisodic 5%, hidroxid de sodiu
5%, hidroxid de sodiu 10%, carbonat de sodiu 2%, silicat de sodiu 1%
şi apă industrială 9mc. Temperatura de lucru este de 70-800C, timpul
de degresare 2-25 minute, în funcţie de concentraţia soluţiei şi de
gradul de gresare al ţevilor. Timpul de scurgere al soluţiei de pe ţevi la
scoaterea acestora din soluţie – 45 secunde. Tevile se consideră
degresate atunci când soluţia formează un film continuua pe suprafaţa
lor. Spălarea cu apă fierbinte după degresare se realizează timp de 2-3
minute, pH-ul apei de spălare este de 7,5. Operaţia de decapare se
executa în scopul îndepărtării oxizilor de fier şi a calaminelor de pe
suprafaţa ţevilor. Pentru decapare se foloseşte acid clorhidric 32-38%
şi clorură feroasă. Timpul de decapare este de 7-15 minute. Spălarea
cu apă rece după decapare are scopul de a îndepărta acidul clorhidric
şi a clorurilor de fier de pe suprafaţa ţevilor. Timpul de spălare este 3-
4 minute, întimpul spălării şevile se agită continuu, iar apa de spălare
126
este continuu împrospătată cu apă de la sursa de alimentare. Pentru

fondare, ţevile sunt imersate într-o soluţie formată din clorură de zinc,
de amoniu şi glicerină, dizolvate în apă, formându-se pe suprafaţa
ţevilor o peliculă de fondant care protejează anticoroziv metalul şi
permite udarea ţevilor cu zinc topit prin micşorarea tensiunii
superficiale a zincului. Timpul de fondare al ţevilor este de 3-4
minute, pH-ul soluţiei de fondare 5,5-6. După acoperirea suprafeţei
ţevilor cu o peliculă de fondant, acestea sunt preâncălzite într-un
cuptor de uscare. Dispozitivele sunt aşezate pe un cărucior transportor
spre cuptorul de uscare unde sunt încălzite la 800C. Încălzirea ţevilor
continuă şi deasupra băii de zincare pentru o mai bună uscare. Ţevile
sunt preluate şi imersate lent în baia de zincare. Prin procedeul de
zincare uscată se realizează o protecţie definitivă profilelor. Pentru
zincare se foloseşte zinc 99,99 (ZnR1), plumb TC1 99,92% şi aliaj
ZnAl10-CS 7/1967 sau aluminiu marca Al 99,99. În partea de jos a
cuvei de zincare se află un strat de plumb topit cu înălţimea de 100-
300 mm, zinc topit pe o înălţime de 1500-1700 mm aliat cu maxim
0,015% Al. În timpul procesului de zincare se formează un strat de
cca. 150-200 mm zinc dur care se depoziteatză între stratul de plumb
şi zinc, iar pe suprafaţa zincului se formează un strat de zgură. Timpul
de menţinere în zinc topit este 5-6 minute. Durata de menţinere în baia
de zincare depinde de cantitatea de ţevi introduse, forma lor, grosimea
şi calitatea materialului care se zinchează. Răcirea are loc la o
temperatură 600C. Operaţia de pasivizare are drept scop protecţia
suprafeţei zincate pe timpul transportului şi al depozitării. Pasivizarea
se execută cu o soluţiede bicromat de potasiu cu concentraţia de 0,5%,
formându-se pe suprafaţa zincului o peliculă de cromaţi complecşi
care măresc rezistenţa la coroziune. Timpul de lucru este de 30-60
secunde. Ţevile pasivizate trebuie să aibă un aspect alb, lucios cu o
tentă slab gălbuie.
127
VIII.2.2. Determinarea indicatorilor de calitate pentru

componentele de mediu
8.2.2.1. Agenti poluanti si surse de poluare pentru componenta
de mediu aer
Tabel 8.1. Concentraţia poluanţilor la emisie pe amplasamentul

unităţii
Nr. Sursă Tip noxă Concentraţie CMA cf. Ordin 592/2002
crt. determinată, Ordin STAS
mg/mc 462/1993, 12574/1987,
mg/mc mg/mc
1. Punct recoltare E1 - aciditate 4252 30 0,3 (probă de
HCl scurtă durată, 30
min)
min)
min)
4. Punct recoltare E2 - ZnO 45039 5 -
Punct de recoltare E1 – reactor hală decapare;

Punct de recoltare E2 – iluminator hală de producţie/zincare;
Punct de recoltare E3 – ventilator orizontal hală de producţie/zincare;
Punct de recoltare E4 – ventilator coş (h = 6 m), zincare.
Tabel 8.2. Concentraţia poluanţilor la imisie pe amplasamentul

unităţii
Nr. Sursă Tip noxă Concentraţie CMA cf. CMA cf.
crt. determinată, Ordin Normelor
mg/mc 592/2002, PM/96,
STAS mg/mc
12574/1997,
mg/mc
1. Punct recoltare I1 - CO 2,8 0,01 20
(poartă zincare) - NO 0,007 0,20 5
- SO - 0,35 5
- COV 25 - -
- Pulberi 0,11 0,05 10
susp. 0,45 0,3 -
- aciditate 0,005 - -
128
HCl
- ZnO
(spate hală zincare) - NO 0,06 0,20 5
- SO - 0,35 5
- COV 32 - -
- Pulberi 0,12 0,05 10
susp. 0,16 0,3 -
HCl
- ZnO
(limita sudică a - NO 0,06 0,20 5
amplasamentului) - SO - 0,35 5
- COV 28 - -
- Pulberi 0,12 0,05 10
susp. 0,11 0,3 -
HCl
- ZnO

de mediu apa

uzată din sistemul ovoidal de canalizare
Nr. NTPA
crt. Indicator de calitate A2 A3 A4 A1 A5 002/2002
1. pH 4,29 4,34 3,22 4,45 6,83 6,5-8,5
2. Materii în suspensie, mg/l 389,0 669,0 52,75 1667,0 59,0 350
3. Cco-Cr, mgO2/l - - - - 7,82 500
4. Amoniu, mg/l 16,68 94,54 41,71 33,36 11,12 30
5. Cloruri, mg/l 11241 14555 7455 3905 249,2 -
6. Sulfuri şi H2S, mg/l 0 0 0 0 0 1,0
7. Crom total, mg/l 0,87 0,87 3,91 0 0,22 1,5
8. Fier total, mg/l 7763 8127 2867 1979 0,253 -
9. Zinc, mg/l 2,211 2,225 1,540 2,023 0,866 1,0
A1 – probe din ultimul bazin de aerare;

A2 – probe din decantor;
A3 – probe cămine de ieşire decantor;
A4 – probe înainte de neutralizare (primul bazin);
A5 – probe înainte de evacuarea în reţeaua de canalizare.
129

subterană din zona amplasamentului
Legea Ordin
Nr. Foraj Foraj Foraj apei 1146/2002 Ordin
crt. Indicator de (A1) (A2) (A3) potabile Calitatea 1146/2002
calitate 458/2002 I Calitatea
II
1. pH 6,9 6,7 7,2 6,5-9,5 6,5-8,5 6,5-8,5
2. Materii în 4 2 3 - - -
suspensie, mg/l
3. Turbiditate (FTU) 3 1 2 ≤5 - -
4. CCO-Cr, mgO2/l 17,5 14,79 13,51 5,0 10 25
5. CBO5, mgO2/l 4,8 1,75 3,62 - 3 5
6. Amoniu, mg/l 0 0 0 0,5 0,2 0,3
7. Crom total, mg/l 0 0 0 0,05 Fond 0,002
(total 0,05)
8. Fier total, mg/l 4,0 0 0,3 0,2 Fond 0,1
9. Zinc, mg/l 0,576 0,031 0,029 5 Fond 0,005
(total 0,1)
10. Plumb, mg/l 0,60 0 0 0,01 Fond 0,001
(total
0,005)
Tabel 8.5. Rezultatele analizelor la proba de apă pluvială

Valori Legea Ordin Ordin NTPA NTPA
Nr. Indicator determinate apei 1146/2002 1146/2002 001/2002 002/2002
crt. de calitate mg/l potabile Calitatea Calitatea
458/2002 I II
1. pH 4,45 6,5-9,5 6,5-8,5 6,5-8,5 6,5-8,5 6,5-8,5
2. N 9,764 0,5 0,2 0,3 10(15) 30
amoniacal,
mg/l
3. Cloruri, 2650,6 - Fond 100 500 -
mg/l
4. Cr total, 0,15 0,05 Fond 0,002 1,0 1,5
mg/l
5. Fe total, 65,93 0,2 Fond 0,1 5,0 -
mg/l
6. Zinc, mg/l 61,39 5 Fond 0,005 0,5 1,0
130

de mediu sol
Tabel 8.6. Rezultatele analizelor fizice şi fizico-chimice la probele de

sol recoltate din zona de amplasament a platformei industriale
pH Conţinutul de fier total în sol, mg/kg sol uscat
Nr. Număr 5 cm 30 cm 5 cm 30 cm
crt. probă Valori determinate Valori determinate
1. S1 7,80 7,82 623,13 779,92
2. S2 7,61 7,48 577,39 809,84
3. S3 7,64 7,81 760,46 786,05
4. S4 7,70 7,70 731,59 864,03
5. S5 7,73 7,69 661,38 746,36
6. S6 ext. 7,5 7,65 279,0 185,0
7. S7 7,20 7,30 141,0 128,0
(martor)
Conţinutul de zinc în sol, mg/kg sol uscat
5 cm 30 cm
Nr. Număr Valori Prag Prag Valori Valori Prag Prag Valori
crt. probă normale de de determ. normale de de determ.
alertă interv. alertă interv.
1. S1 100 700 1500 1955.32 100 700 1500 797,52
2. S2 100 700 1500 3397,50 100 700 1500 658,59
3. S3 100 700 1500 773,00 100 700 1500 404,05
4. S4 100 700 1500 586,70 100 700 1500 234,29
5. S5 100 700 1500 2427,34 100 700 1500 1381,21
6. S6 ext. 100 700 1500 0,967 100 700 1500 0,7222
7. S7 100 700 1500 0,727 100 700 1500 0,7222
(martor)
S1 – probă zone cămine de ieşire

S2 – probă zonă colţ NE
S3 – probă zonă colţ ieşire locomotivă
S4 – probă vecinătate cu atelierul mecanic
S5 – probă vecinătate cu sera
S6 – probă limita exterioară a amplasamentului
S7 – probă martor.
131
VIII.3. Cuantificarea impactului prin metoda indicelui

de poluare globala
VIII.3.1. Apa de suprafaţă

Pentru aprecierea calităţii apelor de suprafaţă se apelează la
Ordinul 1146/2002 privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea
apelor de suprafaţă şi HG nr. 352/2005 privind modificarea şi
completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate (NTPA 001,
NTPA 002).
132
Tabel 8.7. Scară de bonitate pentru apă de suprafaţă

N.B. Categorii de apă Materii în CCOCr Amoniu Cloruri Crt Fet Zn Sulfuri/H2S
suspensii (mg O2/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L)
10 Apă potabilă < 15 < 10 < 0,2 fond fond fond fond fond
9 Categoria I 15-35 10-20 0,2-1 < 50 0,05-0,1 0,1-0,3 0,005-0,01 0,1-0,025
8 Categoria II 35-60 20-50 1-1,5 50-100 0,1-0,3 0,3-0,5 0,01-0,015 0,025-0,05
7 Categoria III 60-90 50-100 1,5-2 100-150 0,3-0,5 0,5-1 0,015-0,02 0,05-0,075
6 Categoria IV 90-130 100-150 2-3 150-200 0,5-1 1-1,5 0,02-0,025 0,075-0,1
5 Categoria V 130-190 150-250 3-10 200-250 1-1,25 1,5-2,5 0,025-0,05 0,1-0,25
4 Degradat nivel 1 190-250 250-350 10-15 250-300 1,25-1,5 2,5-3,5 0,05-0,1 0,25-0,5
3 Degradat nivel 2 250-310 350-450 15-25 300-400 1,5-2 3,5-4,5 0,1-0,5 0,5-0,75
2 Apă uzată nivel 1 310-350 450-500 25-30 400-500 2-2,5 4,5-5 0,5-1 0,75-1
1 Apă uzată nivel 1 > 350 > 500 > 30 > 500 > 2,5 >5 >1 >1
133
Tabel 8.8. Notele de bonitate a indicatorilor funcţie de concentraţia

determinată

(mg/L)
Materii în suspensie 59 8
CCOCr 7,82 10
Amoniu 11,12 4
Cloruri 249,2 5
Crt 0,22 8
Fet 0,253 9
Zn 0,866 2
Sulfuri/H2S 0 10
N .B.apă =
∑ N .B. = 56 = 7
sup rafaţă
8 8
Această notă reprezintă nota de bonitate pentru apa de

suprafaţă. În graficul figura 8.1. se reprezintă corelaţia între indicatorii
de calitate şi notele de bonitate.
10
9
Nota de bonitate
8
7
6
5
4
3
2
1
0
S
ie
al
l
i
nc
iu
Cr
ta
r
H2
ru
ns
t
on
to
to
Zi
CO
lo
e
ri/
Am
er
C
sp
lfu
C
ro
Fi
su
Su
C
n
ii i
er
at
M
Indicatori
Fig.8.1. Corelaţia între indicatorii de calitate şi notele de bonitate

pentru apa de suprafaţă
134
VIII.3.2. Apa subterană

Pentru aprecierea calităţii apei subterane se apelează la Legea
nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.
Tabel 8.9. Scară de bonitate pentru apa subterană

N.B. Turbiditate CCOCr Amoniu Crt Fet Zn Pb
(FTU) (mg (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L)
O2/L)
10 fond fond fond fond fond fond fond
9 0-0,5 0-0,3 0,005- 0,005- 0,005- 0,05- 0,0001-
0,01 0,0075 0,01 0,1 0,0005
8 0,5-1 0,3-0,5 0,01- 0,0075- 0,01- 0,1-0,5 0,0005-
0,025 0,01 0,015 0,0007
7 1-1,5 0,5-0,8 0,025- 0,01- 0,015- 0,5-1 0,0007-
0,05 0,015 0,035 0,001
6 1,5-2 0,8-1,5 0,05- 0,015- 0,035- 1-1,5 0,001-0,003
0,075 0,02 0,05
5 2-2,5 1,5-2,5 0,075- 0,02- 0,05- 1,5-2,5 0,003-0,005
0,1 0,025 0,075
4 2,5-3 2,5-3,5 0,1-0,15 0,025- 0,075-0,1 2,5-3,5 0,005-0,007
0,035
3 3-3,5 3,5-4 0,15- 0,035- 0,1-0,15 3,5-4,5 0,007-0,009
0,25 0,045
2 3,5-5 4-5 0,25-0,5 0,045- 0,15-0,2 4,5-5 0,009-0,01
0,05
1 >5 >5 > 0,5 > 0,05 > 0,2 >5 > 0,01

determinată
Indicator Concentraţie deteminată N.B.

(mg/L)
Turbiditate 3 4
CCOCr 17,5 1
Amoniu 0 10
Crt 0 10
Fet 0 10
Zn 0,576 7
Pb 0,6 1
N .B.apă =
∑ N .B. = 43 = 6,14
subterană
7 7
135
10
9
8
Nota de bonitate
7
6
5
4
3
2
1
0
c
te
al
iu
Cr
b
ta
um
on
ot
ta
Zi
CO
to
rt
i
id
Am
Pl
m
e
C
rb
ro
Fi
Tu
C
Indicatori

pentru apa subterană
VIII.3.3. Aerul înconjurător - imisii

Pentru aprecierea calităţii aerului la imisii se apelează la
Ordinul 592/2002 privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de
prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de zot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi
PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător. În acest caz se studiază influenţa concentraţiei de
CO, a NO, a depunerilor de pulberi şi a acidităţii HCl.
Tabel 8.11. Scară de bonitate pentru aer (imisii) (exemplu aplicativ)

N.B. Tip de aer CO NO Pulberi Aciditate
(mg/m3) (mg/m3) (mg/m3) HCl
10 Aer având calitatea fond fond fond fond
naturală
9 Aer curat – nivel 1 0-0,5 0,05-0,07 0,005-0,007 0,005-
0,009
8 Aer curat – nivel 2 0,5-1 0,07-0,09 0,007-0,009 0,009-
0,015
7 Aer afectat – nivel 1 1-1,5 0,09-0,11 0,009-0,01 0,015-
0,025
6 Aer afectat – nivel 2 1,5-2,5 0,11-0,13 0,01-0,015 0,025-0,05
5 Aer poluat – nivel 1 2,5-4,5 0,13-0,15 0,0154-0,025 0,05-0,075
4 Aer poluat – nivel 2 4,5-6,5 0,15-0,17 0,025-0,035 0,075-0,1
3 Aer degradat – nivel 1 6,5-8,5 0,17-0,19 0,035-0,045 0,1-0,2
2 Aer degradat – nivel 2 8,5-10 0,19-0,2 0,045-0,05 0,2-0,3
1 Aer irespirabil > 10 > 0,2 > 0,05 > 0,3
136

determinată
Indicator Concetraţie determinată N.B.

CO 4,2 5
NO 0,06 9
Pulberi 0,12 1
Aciditate HCl 0,16 3
N .B.apă =
∑ N .B. = 18 = 4,5
subterană
4 4
10
9
8
Nota de bonitate
7
6
5
4
3
2
1
0
CO NO Pulberi Aciditate HCl
Indicator

pentru aer (imisii)
VIII.3.4. Solul
Poluarea solului si a subsolului provine de la depozitarea
deşeurilor situate în str. Aurel Vlaicu. În urma investigaţiilor s-a
constatat existenţa a 2 tipuri de poluare în zonă: poluarea prin
acidifiere cuprinde cca. 1800 ha, reprezentând aprox. 70% şi poluarea
cu metale grele: Zn, Cr. Pentru aprecierea calităţii solului se apelează
la Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea
poluării mediului. Acestă componentă de mediu este poluată numai cu
un singur compus şi acela este zincul.
137
Tabel 8.13. Scară de bonitate funcţie de conţinutul de zinc din sol

(mg/kg)
N.B. Zn (mh/kg)
10 fond
9 50-100
8 100-300
7 300-500
6 500-700
5 700-900
4 900-1100
3 1100-1300
2 1300-1500
1 > 1500
Tabel 8.14. Nota de bonitate a indicatorilor funcţie de concentraţia

determinată

Zn 3397,5 mg/kg 1
VIII.3.5. Calculul Indicelui de poluare globala (IPG)

În continuare se trece la calculul propriu-zis al indicelui de
poluare globală prin cele două metode:
a) Metoda clasică
Notele de bonitate pentru cele 4 componente de mediu sunt:
o pentru apa de suprafaţă este: 7
o pentru apa subterană este: 6,14
o pentru aer - imisii este: 4,5
o pentru sol este: 1
Deci figura geometrică care se formează este un pătrat.
S1 =
( 7 + 4,5 )1 = 5, 75
2
138
S2 =
( 7 + 4,5) 6,14 = 35,305
2
SR = 5,75 + 35,305 = 41,055
( )
2
SI = 10 2
(10 2 )
2
I PG = = 4,87
41, 055
Această valoarea a inidcelui de poluare globală ne indică un
mediu grav afectat de activitatea umană şi este periculos formelor de
viaţă şi se încadrează în clasa E.
b) Metoda îmbunătăţită
Aici forma geometrică care se utilizează este un cerc.
Sideal = π Ri2 = π bmax

2
= π ⋅10 2 = 100π
⎛ n ⎞
− ⎜ ∑ bi ⎟ ⎛ 7 + 6,14 + 4,5 + 1 ⎞
2
S real = π Rr = π b = π ⎜ i =1
2 2
⎟ =π ⎜ ⎟ = 4, 66 π = 21, 72π
2
⎜ n ⎟ ⎝ 4 ⎠
⎜ ⎟
⎝ ⎠
100
I PG = = 4, 6
21, 72
Şi în acest caz indicele de poluare globală este mare şi
reprezintă un mediu grav afectat de activitatea umană şi este periculos
formelor de viaţă şi se încadrează în clasa E.
VIII.3.6. Aanliza rezultatelor

Conform calculelor se constată o poluare semnificativă a
factorului de mediu: sol. Analizând datele obţinute pentru procesul de
zincare, se concluzionează următoarele:
139
• există un impact negative major identificat pe amplasament

pentru contaminarea solului, subsolului şi ulterior acvifer prin
infiltrare ape pluviale uzate şi migrare poluanţi;
• riscul de poluare cu CO, NOx şi pulberi;
• există un risc minor pentru poluarea cu COV, SOx, poluare
care ar putea proveni din incendii şi în cazul riscului de
îmbolnăviri profesionale;
• apele uzate provenite din procesul tehnologic sunt pre-epurate
şi apoi evacuate în sistemul centralizat de canalizare a oraşului
Iaşi.
Poluarea solului şi a subsolului provine de la depozitarea
deşeurilor situate în str. Aurel Vlaicu. În urma investigaţiilor s-a
constatat existenţa a două tipuri de poluare în zona: poluarea prin
acidifiere cuprinde cca. 1800 ha, reprezentând aprox. 70% şi poluarea
cu metale grele Zn, Cr. Pentru înlăturarea acestor probleme se impune
utilizarea unor echipamente care să asigure reţinerea pulberilor
generate în proces, în mod special a prafului de Zn şi a cenuşii de Zn.
Măsuri adoptate de unitate în scopul protejării solului se
menţionează:
• instruirea personalului privind normele pentru asigurarea calităţii
componentelor de mediu;
• existenţa unui personal specializat pe problematica mediului;
• unitatea dispune de un Plan de interventie rapidă pentru prevenirea
unui eventual accident şi a urmărilor acestuia şi este prevăzută
verificarea periodică a integrităţii rezervoarelor şi traseelor prin
care circulă H2SO4.
140
VIII.4. Cuantificarea integrata a impactului si riscului

de mediu
VIII.4.1. Cuantificarea impactului şi a riscului de mediu
În cazul evaluării impactului asupra mediului pentru procesul
de zincare s-au avut în vedere urmatoarele componente de mediu: apa
subterana, apa de suprafaţa, aerul şi solul, determinându-se
concentraţii ce depăşesc pe cele maxime admise.
Componentele de mediu posibil afectate sunt:
1. apa subterană;
2. apa de suprafaţă ;
3. aer – prin imisiile evacuate;
4. solul.
În tabelele ce urmează (8.15-8.18) sunt prezentaţi indicatorii
de calitate ai componentelor de mediu cu concentraţiile lor
determinate precum şi cele admisibile.
Tabel 8.15. Aer (HG 699/2003)

Compenentă de Nr. Crt. Indicator de calitate CMA 3
Cd (mg/m )
mediu 3
(mg/m )
1. CO 0,01 4,2
2. NOX 0,2 0,06
3. SOX 0,35 0
4. COV 0 32
Aer (imisie) 5. Pulbere 0,05 0,12
6. Aciditate HCl 0,3 0,16
7. Zn O 0 0,007
Tabel 8.16. Apă subterană (Legea 458/2002 )

Compenentă de Indicator de
Nr. Crt. CMA (mg/L) Cd (mg/L)
mediu calitate
1. Ph 9,5 7,2
2. Material in 0 4
suspensie
Apa subterana 3. Turbiditate <5 3
4. CCOCr 5 17,5
5. CBO5 0 4,8
6. NH4 0,5 0
141
7. Cr total 0,05 0
8. Fe total 0,2 4
9. Zn 5 0,576
10. Pb 0,01 0,6
Tabel 8.17. Sol (la 30 cm Fe si 5 cm Zn )

Compenentă de Indicator de
Nr. Crt. CMA (mg/kg) Cd (mg/kg)
mediu calitate
1. Fe 0 864,03
Sol
2. Zn 1500 3397,5
Tabel 8.18. Apă de suprafaţă (NTPA 002)

Indicator de
Compenentă de mediu Nr. Crt. CMA (mg/L) Cd (mg/L)
calitate
1. pH 8,5 6,83
2. Materiale in 350 59
suspensie
3. CCOCr 500 7,82
4. NH4+ 30 11,12
Apa de suprafata 5. Cl- 0 249,2
6. S-2, H2S 1 0
7. Cr total 1,5 0,22
8. Fe total 0 0,253
9. Zn 1 0,866
Pentru calculul unitătii de importanţa se foloseşte matricea

descrisa în tabelul 8.19, care permite calcularea importanţei pentru
fiecare componentă de mediu.
Astfel am acordat :
- factorului de mediu aer importanţa cea mai mare („1”)
deoarece am considerat că, acesta fiind destul de poluat, poate afecta
calitatea altor factori de mediu cum ar fi solul şi apele de suprafaţă,
poluându-le cu diverşi compuşi (ex. Zn, pulberi in suspensie etc).
Procedeele de zincare pot polua aerul prin intermediul pulberii de Zn,
vapori HCl , NOX , CO care depăşesc CMA. Aerul poate fi poluat si
datorita traficului prezent in zona.
Important este şi solul, deoarece poluanţii atmosferici se depun
pe acest component al mediului, acesta poluând la rândul său apele
subterane şi de suprafaţă. Este posibil ca poluarea să nu provină numai
142
de la obiectivul analizat. Apa subterana nu constituie sursa de apa

potabila si nu se afla aproape de o asfel de sursa, deci am acordat o
importanta mai mica .
Tabel 8.19. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu

Apa de Apa
Componente Sol Aer SN U.I
suprafata subterane
Apa de
0,55 0,79 0,65 0,55 0,32 322,5
suprafata
Apa
0,7 1 0,82 0,7 0,23 225,8
subterane
Sol 0,85 1,21 1 0,85 0,27 274,1
Aer 1 1,43 1,18 1 0,32 322,5
Odată cu rezolvarea matricii se calculează şi scorurile normate

şi unităţile de importanţa.
Tabel 8.20. Calcularea unităţilor de importanţă

Unităţi de importanţă
Componente Scoruri normate (SN)
(U.I=SNx1000)
Apa de suprafata 0,32 322,5
Apa subterane 0,23 225,8
Sol 0,27 274,1
Aer 0,32 322,5
Aplicând formulele de calcul pentru Q si IM se obţin datele

cuprinse în tabelul 8.21. La final pentru a stabili impactul indus asupra
fiecărei componente IM IFM - impactul indus asupra factorului de
143
mediu se aplică ecuatiile matematice descrise anterior şi se va putea

stabili clasificarea impactului asupra mediului pentru fiecare
componentă .
Tabel 8.21. Calcularea parametrului calitate (Q) şi impact (IM )

Compenenta Indicator de CMA Cd Q IM IM
de mediu calitate mediu
Aer CO 0,01 4,2 0,00238 135537,81
NOX 0,2 0,06 3,33 96,87
SOX 0,35 0 0 0
COV 0 32 0 0 34131,65
Pulbere 0,05 0,12 0,41 786,78
Aciditate HCl 0,3 0,16 1,87 172,5
Zn O
0 0,007 0 0
Apa pH 9,5 7,2 1,31 172,37

subterana Materiale in 0 4 0 0
suspensie
Turbiditate <5 3 1,66 136,03
CCOCr 5 17,5 0,28 806,46 3197,96
CBO5 0 4,8 0 0
NH4+ 0,5 0 0 0
Cr total 0,05 0 0 0
Fe total 0,2 4 0,05 4516,2
Zn 5 0,576 8,68 26,01
Pb 0,01 0,6 0,016 14113,125
Apa de Ph -8,5 6,83 1,24 260,14

suprafata Material in 350 59 5,93 54,39
suspensie
CCOCr 500 7,82 63,93 5,04
NH4+ 30 11,12 2,69 119,91 127,47
Cl- 0 249,2 0 0
S-2, H2S 1 0 0 0
Cr total 1,5 0,22 6,81 47,36
Fe total 0 0,253 0 0
Zn 1 0,866 1,15 280,5
Sol Fe 0 864,03 0 0
Zn 1500 3397,5 0,44 623,15 623,15
144
VIII.4.2. Analiza rezultatelor

Conform rezultatelor obţinute se poate afirma că:
IM aer = 34131,65 (>1000 ) - mediu degradat, impropriu
formelor de viaţă
IM apasubterană = 3197,96 ( >1000) – mediu degradat,
impropriu formelor de viaţă
IM apade sup rf = 127,47 ( 100-350 ) - mediu supus efectelor
activităţilor umane în limite admisibile
IM sol = 623 ,15 (500-700 ) – mediu supus efectelor umane
provocând tulburări formelor de viaţa
Se observă că valorile pentru impact sunt foarte mari şi
impactul de mediu este major spre catastrofic. În concluzie trebuiesc
impuse măsuri de monitorizare şi prevenire cu scopul de a minimiza
impactul asupra componentelor de mediu, dar şi pentru a preveni
riscul de poluare a mediului, având în vedere şi principiul prevenirii,
reducerii şi controlului integrat al poluării. Metoda integrată de
evaluarea a impactului de mediu diminuează subiectivismul în
obţinerea impactului, deoarece este o metodă ce urmează paşi
matematici, iar experienţa evaluatorului nu influentează rezultatele
finale. Astfel se usurează procesul decizional de monitorizare,
prevenire a poluării sau de închidere a instalaţiei.
În urma evaluării impactului aspra mediului se constată că
„mediul este degradat şi impropriu formelor de viaţă ”.
1) Apa subterană
Existã riscul poluării subterane cu substanţe organice şi Pb,
concentraţiile fiind foarte mari.
2) Aerul este foarte poluat cu CO şi COV, dar în acelaşi timp
şi cu pulberi în suspensie. Ţinând cont că intreprinderea se află într-o
zonă în care traficul auto este pronunţat este posibil ca o parte din
cantităţile de poluanţi, să provină din transporturi. Faptul că aerul este
145
foarte degradat poate să conduca la creşterea riscului de imbolnăviri

profesionale.
3) Solul este poluat cu Zn, concentraţia determinată fiind
aproape dublă faţă de cea admisă. Însă ţinând cont că profilul unităţii
constă în folosirea acestui componet trebuie să acordăm o importanţa
mai redusă acestui component, dar totusi poluare trebuie înlăturată.
4 ) Apa de suprafaţă este supusă efectului de poluare în limite
admisibile. Se constată că în acest mediu concentraţiile substanţelor
determinate sunt cele mai reduse. Se constată totusi o oarecare
creştere a concentraţiei clorurilor, dar nu s-a putut găsi un CMA
pentru aceşti compuşi pentru a stabili daca valoarea este cu mult
depaşită.
Se recomandă monitorizarea atentă a calităţii tuturor factorilor
de mediu, precum şi luarea de măsuri care sa conduca la reducerea
concentratiei poluanţilor la sursă. Unitatea va trebui să menţină
permanent sub supraveghere şi control sursele potenţiale de poluare a
factorilor de mediu amintiti.
146
VIII.5. Cuantificarea impactului prin metoda matricei

de evaluare rapida (MERI)
Pentru fiecare componentă de mediu aer, sol, apa de suprafaţă
şi apa subterană s-au înregistrat buletine de analiză, care sunt redate în
tabelele 8.22-8.25. Analiza calitativă a apelor uzate evacuate (efluent
general) a pus în evidenţă următoarele: persistă caracterul spre bazic al
pH-ului, efluentul general conţine substanţe organice biodegradabile
care se încadrează în limitele admisibile, au existat însă şi depăşiri ale
indicatorilor de calitate: depăşiri accidentale ale materialelor în
suspensie şi Cr, depăşiri pentru CBO, Zn şi Fe total şi atingerea
pragului maxim pentru pH.
Tabel 8.22. Valori determinate pentru indicatorii de calitate specifici

apei de suprafaţă
Indicator Valori C.M.A. conform P.A.
determinate NTPA002/2002
pH 6.83 6.5-8.5 4.5-5.9
Materii în 59.0 350 245
suspensie (mg/l)
CCO-Cr (mgO2/l) 7.82 500 350
Amoniu (mg/l) 11.12 30 21
Sulfuri si H2S 0 1.0 0.7
(mg/l)
Crom total (mg/l) 0.22 1.5 1.05
Zinc (mg/l) 0.866 1.0 0.7
Surse potenţiale pentru factorul sol şi subsol: deversările,

scurgeri şi pierderi de combustibili sau uleiuri uzate; deversări
accidentale de soluţii chimice concentrate (H2SO4, NaOH, lapte de
var); depuneri de pulberi, tunder, praf de Zn etc.
147

pentru sol
Indicator Valori determinate C.M.A. P.A.
(mg/kg)
Conţinut de Zn 3397.50 1500 700

pentru apă subterană
Indicator Valori determinate C.M.A. conform P.A.
Legii apei potabile
458/2002
pH 7.2 6.5-9.5 4.5-5.9
Turbiditate (FTU) 3 ≤5 3.5
CCO-Cr (mgO2/l) 17.5 5.0 3.5
Amoniu (mg/l) 0 0.5 0.35
Crom total (mg/l) 0 0.05 0.035
Fier total (mg/l) 4 0.2 0.14
Zinc (mg/l) 0.576 5 3.5
Plumb (mg/l) 0.6 0.01 0.007
Sursele de emisie în atmosferă aparţinând obiectivului analizat

(secţia Zincare) sunt: cuptor uscare, instalaţie de zincare, scrubere.
Principalii poluanţi îi constituie pulberile: praful de zinc, ZnO si
vaporii de HCl.

pentru aer la imisie
Tip noxă Valori determinate C.M.A. conform P.A.
mg/m3 Ord. 592/2002,
STAS 12574/97
CO 4.2 0.01 0.007
NO 0.06 0.2 0.14
Pulberi în 0.12 0.05 0.035
suspensie
Aciditate HCl 0.16 0.3 0.21
COV 32 150 105
148
VIII.5.2. Calculul scorului de mediu (ES)

Pentru calculul scorului de mediu am considerat :
A1 – 0 pentru concentraţii determinate care nu influenţează;
1 - 2 pentru concentratii determinate care au valori
cuprinse între CMA
şi PA;
3-4 pentru concentraţii care depăşesc CMA.
A2 – 0, +3 pentru concentraţii determinate care nu
influenţează;
-1, -2 pentru concentraţii determinate care au valori
cuprinse între CMA
şi PA;
-3 pentru concentraţii care depaşesc CMA.
B1 – 1 pentru concentraţii determinate care nu influenţează;
2 pentru concentraţii determinate care au valori cuprinse
între CMA si
PA;
3 pentru concentraţii care depăşesc CMA.
între CMA şi
PA;
între CMA şi
PA;
Pentru sol s-a acordat următoarele note:
149
Tabel 8.26. Calculul scorului de mediu pentru sol

INDICATOR A1 A2 B1 B2 B3 ES
Continut de Zn 4 -3 3 3 3 -108
(mg/kg)
ΣES = -108
Tabel 8.27. Calculul scorului de mediu pentru apa de suprafaţă
Indicator A1 A2 B1 B2 B3 ES
pH 3 -1 2 2 2 -18
Materii in suspensie 0 0 2 2 1 0
(mg/l)
CCO-Cr 2 0 1 1 1 0
(mgO2/l)
Amoniu 0 0 1 1 1 0
(mg/l)
Sulfuri si H2S (mg/l) 0 0 1 1 1 0
Crom total 0 0 1 1 1 0
(mg/l)
Zinc 2 -2 2 2 3 -28
(mg/l)
ΣES = - 6,57
ΣES = - 7,66
Tabel 8.28. Calculul scorului de mediu pentru aer
CO 4 -3 3 3 3 -108
NO 0 0 2 2 3 0
Pulberi în suspensie 4 -3 3 3 3 -108
Aciditate HCl 0 0 1 1 1 0
COV 0 0 1 1 1 0
ΣES = -43,2
Tabel 8.29 Calculul scorului de mediu pentru apa subterană
pH 3 -2 2 2 2 -36
Turbiditate 0 0 2 2 3 0
(FTU)
CCO-Cr 4 -3 3 3 3 -108
(mgO2/l)
Fier total 4 -3 3 3 3 -108
(mg/l)
Zinc 0 0 1 1 1 0
(mg/l)
Plumb 4 -3 3 3 3 -108
(mg/l)
150
ΣES = - 45
ΣES = -60
Tabel 8.30. Conversia scorurilor de mediu în categorii
Componenta de Scorul de mediu Categoria Descrierea categoriei
mediu
Apa de suprafaţă -6,57 -A Sch./impact usor neg.
-7,66
Apa subterană -60 -D Sch./impact neg
-45 semnificativ
Sol -108 -E Sch./impact neg. major
Aer -43,2 -D Sch./impact neg

semnificativ
În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda

MERI, a rezultat că principala componentă de mediu afectată este
solul, unde s-a înregistrat o depăşire foarte mare a concentraţiei
maxime admise a zincului. Principala sursă de poluare pentru sol
provine de la Sectia a V-a de zincare, constituite din pulberi de Zn,
tunder, praf de Zn.

Analizând rezultatele obtinute in urma cuantificarii impactului
prin metoda MERI se constată următoarele:
- există un impact negativ major identificat pe amplasament
pentru contaminarea solului, subsolului si ulterior acvifer prin
infiltrare ape pluviale uzate şi migrare poluanţi;
- riscul de poluare cu CO, NOx si pulberi pot fi încadrate la
riscuri medii spre major;
- există un risc minor pentru poluarea cu COV, SOx, poluare
care ar putea proveni din incendii, şi în cazul riscului de imbolnaviri
profesionale;
- apele uzate provenite din procesul tehnologic sunt pre-epurate
şi apoi evacuate în sistemul centralizat de canalizare a oraşului Iaşi.
151
S-au înregistrat depaşiri pentru CO în numeroase puncte de

lucru, precum şi depaşiri ale CMA pentru HCl şi ZnO; ceea ce
conduce la creşterea riscului de îmbolnăviri profesionale, în situaţia în
care nu se respectă normele de protecţia muncii sau nu se aplică
regulamentul PSI. Pentru înlăturarea acestor probleme se impune
utilizarea unor echipamente care să asigure reţinerea pulberilor
generate în proces, în mod special a prafului de Zn şi a cenuşii de Zn.
Măsuri adoptate de unitate în scopul protejării solului se menţionează:
• instruirea personalului privind normele pentru asigurarea
calităţii componentelor de mediu;
• existenţa unui personal specializat pe problematica mediului;
• unitatea dispune de un Plan de intervenţie rapidă pentru
prevenirea unui eventual accident şi a urmărilor acestuia şi este
prevazută verificarea periodică a integrităţii rezervoarelor şi
traseelor prin care circulă H2SO4.
152
VIII.6. Cuantificarea impactului prin matricea lui

Leopold
In cazul acestei metode se marchează intersecţia respective
interacţiunea printr-o diagramă şi se apreciază două caracteristici:
- magnitudinea – amplitudinea interacţiunii
- importanţa – evaluarea consecinţelor probabile ale
impactului prognozat.
Pentru a aprecia cele două valori se pot folosi note de la 1 -10.
10- element de mediu neafectat, pe masură ce creşte impactul
nota scade către valoarea 1 – stare ireversibilă, deosebit de gravă.
Această metodă presupune parcuregerea următoarelor etape:
Etapa 1: Efectuarea unei liste ce conţine acţiunile anticipate ale
proiectului şi gruparea lor în funcţie de fazele temporale ale
proiectului (faza de construcţie, operare şi respective postoperare)
Etapa 2: Efectuarea unei liste a tuturor factorilor de mediu adecvaţi
din zona respectivă şi gruparea lor în funcţie de categorii (fizico-
chimică, biologico-ecologică, socio-culturală, economico-
operaţională) şi pe baza unor considerente spaţiale (zone aflate în
imediata vecinătate a amplasamentului).
Etapa 3: Discutarea matricei preliminare cu membrii echipei şi cu
coordonatorul.
Etapa 4: Decizia asupra unei modalităţi de notare în procesul de
evaluare a impactului. Se pot utilize : numere, litere, culori.
Etapa 5: Evaluarea şi notarea în ordinea identificării impactelor şi
efectuarea de comentarii pe baza fişelor de evaluare.
Acţiunea anticipată evaluată prin metoda Leopold în ceea ce
priveşte activitatea platformei industriale este activitatea de zincare.
Factorii de mediu din zona respectivă analizaţi prin metoda Leopold
sunt:
153
-apa de suprafaţă
-solul
-apa subterană
-aerul
Menţionăm că s-au luat în calcul valorile maxime întâlnite la
apa de suprafaţă, sol, ape subterane, aer. Acordarea notelor în urma
discuţiei cu membrii echipei s-a facut astfel:
Nota 10-pentru acele valori ale Cd care nu prezintă nici un risc
pentru factorul de mediu analizat, mai exact pentru acele valori ale Cd
= 0;
Nota 9-pentru acele valori ale Cd care nu depăşesc PA, ci sunt
cu mult mai mici;
Nota 8-pentru valori ale Cd care sunt cuprinse între PA şi
CMA;
Nota 7-pentru valori ale Cd care depăşesc puţin valorea CMA;
Nota 3-când valorile Cd depăşesc cu mai mult de 5 ori
valoarea CMA;
valoarea CMA;
valoarea CMA.
8.6.1.1. Surse de poluare pentru factorul de mediu apă

Principalele surse de poluare din cadrul secţiei Zincare sunt:
decapare, zincare, fondare. Analiza calitativă a apelor uzate evacuate
(efluent general) a pus în evidenţă următoarele:
-persistă caracterul spre bazic al pH-uluiţ,
-efluentul general conţine substanţe organice biodegradabile
care se încadrează în limitele admisibile,
154
-au existat însă şi depăşiri ale indicatorilor de calitate: depăşiri

accidentale ale materialelor în suspensie şi Cr, depăşiri pentru CBO,
Zn şi Fe total şi atingerea pragului maxim pentru pH.
Tabelul 8.31. Influenţa activităţii de zincare asupra apei de suprafaţă

Apa de suprafaţă Zincare
(Conform Ordinului NTPA
002/2002)
Cd PA CMA M I
pH 6,83 6,5-8,5 6,5-8,5 7 9
Mat. în suspensie 59,0 245 350 9 9
(mg/l)
CCO-Cr 7,82 350 500 9 9
(mg/l)
Amoniu 11,12 21 30 9 10
(mg/l)
Sulfuri, H2S 0 0,7 1,0 10 10
(mg/l)
Crom total 0,22 1,05 1,5 9 10
(mg/l)
Zn 0,866 0,7 1,0 8 10
(mg/l)
Suma:
61
8.6.1.2. Surse de poluare pentru sol

Activităţile desfăşurate au o influenţă asupra solului, cel puţin
la nivelul stratului de suprafaţă. Acestea sunt: deversările, scurgerile şi
pierderile de combustibili; deversări, scurgeri şi pierderi accidentale
de soluţii chimice concentrate (H2SO4, NaOH, lapte de var; depuneri
de pulberi, ţunder, praf de zinc)
Tabelul 8.32. Influenţa activităţii de zincare asupra solului

Sol Zincare
(Conform
Ord.756/1997) Cd PA CMA Magitudine Importanţă
Zn 3397,50 1050 1500 1 10

Suma:
1
155
Tabelul 8.33. Influenţa activităţii de zincare asupra apelor subterane

Ape subterane Zincare
(Conform Legii Apei
Potabile 458/2002)
Cd PA CMA M I
pH 7,2 4,5- 6,5-9,5 7 9

5,9
Turbiditate (FTU) 3 3,5 5 7 9
CCO-Cr (mgO2/l) 7,5 3,5 5,0 3 9
Amoniu (mg/l) 0 0,35 0,5 10 10
Crom total (mg/l) 0 0,035 0,05 10 10

Fe total (mg/l) 4,0 0,14 0,2 1 10
Zn (mg/l) 0,576 3,5 5 9 10
Pulberi (mg/l) 0,60 0,007 0,01 2 9

Suma:
49
8.6.1.3. Surse de poluare pentru factorul de mediu aer

Sursele de emisie în atmosferă aparţinând obiectivului analizat
(secţia Zincare) sunt: cuptor uscare, instalaţie de zincare, scrubere.
Poluanţii evacuaţi în atmosferă sunt emisii cu conţinut de CO, NO,
SO, pulberi metalice, vapori de acid clorhidric. Emisiile de noxe din
procesele tehnologice desfăşurate în cadrul secţiei Zincare sunt
evacuate din spaţiile de lucru în atmosferă prin instalaţii de ventilaţie.
Cele care conţin pulberi sunt trecute prin instalaţii de depoluare.
Tabelul 8.34. Influenţa activităţii de zincare asupra aerului

Aer Zincare
(imisii)
(Conform
Ord.592/2002)
Cd PA CMA M I
CO 4,2 0,007 0,01 1 10

NO 0,06 0,14 0,20 9 9
COV 32 105 50 9 10
156
Pulberi susp. 0,12 0,035 0,05 3 10

(mg/l)
Aciditate 0,16 0,21 0,3 9 9
HCl
Suma:
31
Realizându-se o centralizare a amplitudinii interacţiunii asupra

factorilor de mediu putem concluziona următoarele:
Factorul de mediu analizat Activitatea -ZINCARE

Suma magnitudinii
Apa de suprafaţă 61
Apa subterană 49
Aer 31
Sol 1
TOTAL 152
În urma evaluării impactului de mediu utilizând meoda lui

Leopold se poate concluziona faptul că, dintre factorii de mediu
analizaţi, cel mai afectat este solul, datorită prezenţei ionilor de Zn
într-o proporţie mare, valoarea concentraţie determinate ai acestora
depăşind cu mai bine de doua ori valoarea maxim admisă. În funcţie
de gradul de poluare, următorul element de mediu este aerul . Pentru
acest factor de mediu s-au înregistrat valori cu mult peste concentraţia
maxim admisă pentru CO şi pulberi. Apa subterană prezintă depaşiri
ale concentraţiilor maxime admise pentru Fe total, pulberi, CCO-Cr,
pH –ul încadrându-se în limita maxim admisă. În ceea ce priveşte apa
de suprafaţă, aceasta pare a fi cea mai puţin poluată în urma
desfăşurării activităţii de zincare, neînregistrându-se depăşiri ale
concentraţiei maxime admise.
157
VIII.7. Cuantificarea impactului prin metoda „Analyse

des modes de Defaillance de leur Effects et de leur
Criticites” (AMDEC)
VIII.7.1. Cuantificarea impactului în condiţii de funcţionare
normală
Identificarea aspectelor de mediu şi a impactelor de mediu
asociate procesului tehnologic desfăşurat în cadrul secţiei de zincare s-
a realizat având în vedere schema fluxului tehnologic, pe fiecare
activitate desfăşurată. În tabelul 4.1 se prezintă aspectele de mediu
pentru procesul tehnologic desfăşurat în cadrul secţiei de zincare.
Tabelul 8.35. Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu –

secţia zincare în condiţii de funcţionare normală
Nr.crt. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

1. Alimentarea cu ţeavă Transport Zgomot
Emisii aer Poluare aer
(pulberi)
2. Degresarea Generare deşeuri Poluare sol
Ape uzate Poluare apă
3. Spălare cu apă fierbinte după Generare ape uzate Poluare apă
degresare Generare deşeuri Poluare aer
Poluare sol
4. Decapare Generare deşeuri Poluare sol
Generare ape uzate Poluare apă
5. Spălare cu apă rece după Generare ape uzate Poluare apă
decapare Generare deşeuri Poluare aer
Poluare sol
6. Fondare Generare ape uzate Poluare apă
Generare deşeuri Poluare aer
Poluare sol
7. Uscarea şi preîncălzirea Emisii aer Poluare aer
ţevilor
8. Imersarea dispozitivului în Transport Zgomot
baia de zinc Emisii aer Poluare aer
(pulberi)
9. Zincare Generare ape uzate Poluare apă
Generare deşeuri Poluare sol
10. Extragerea ţevilor din baia de Transport Zgomot
158
zincare
11. Transportul dispozitivului la Transport Zgomot
baia de răcire
12. Răcirea ţevilor Consum apă, Poluare apă
generare ape uzate Poluare termică
cu detergenţi aer
Emisii vapori
13. Pasivarea ţevilor zincate Generare ape uzate Poluare apă
14. Marcare, ambalare, etichetare Emisii aer Poluare aer
şi predare produse finite Generare deşeuri Poluare sol
Zgomot
VIII.7.2. Cuantificarea impactului în condiţii de funcţionare

anormală
Tabel 8.36. Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu – secţia

zincare în condiţii de funcţionare anormală
Nr.crt. Activitate Aspect de mediu Impact de

mediu
1. Alimentarea cu ţeavă Blocare transport Zgomot
2. Degresarea Generare deşeuri Poluare sol
Ape uzate Poluare apă
3. Spălare cu apă fierbinte Generare ape uzate Poluare apă
după degresare Generare deşeuri Poluare aer
Poluare sol
4. Decapare Generare deşeuri Poluare sol
Generare ape uzate Poluare apă
5. Spălare cu apă rece după Generare ape uzate Poluare apă
decapare Generare deşeuri Poluare aer
Poluare sol
6. Fondare Generare ape uzate Poluare apă
Generare deşeuri Poluare aer
Poluare sol
7. Uscarea şi preîncălzirea Emisii aer Poluare aer
ţevilor
8. Imersarea dispozitivului în Blocare/defectare Consum în exces
baia de zinc instalaţie de utilizaţi la
Emisii aer (pulberi) repornire
Zgomot
Poluare aer
9. Zincare Generare ape uzate Poluare apă
10. Extragerea ţevilor din baia Defectare utilaj/alte Consum în exces
159
de zincare defecţiuni de utilazaţi la

repornire
Zgomot
11. Transportul dispozitivului Defectare utilaj/alte Consum în exces

la baia de răcire defecţiuni de utilazaţi la
repornire
Zgomot
12. Răcirea ţevilor Generare apă uzată Poluare apă
Emisii în aer Poluare aer
13. Pasivarea ţevilor zincate Generare ape uzate Poluare apă
14. Marcare, ambalare, Emisii aer Poluare aer
etichetare şi predare Generare în exces Poluare sol
produse finite deşeuri de ambalaj Zgomot
Se face precizarea că la funcţionare anormală ne referim la
opriri şi porniri succesive, situaţiile de defecţiuni sau de punere în
funcţiune a unui echipament/instalaţie nouă.
VIII.7.3. Aspectele de mediu

Aspectele semnficative de mediu retinute în urma evaluării
gravităţii impactului sunt prezentate in tabelul 8.37.
Tabelul 8.37. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia

zincare la funcţionare normală
Aspect de Impact Scor Medie
Activitate mediu de F G M R O de scor
mediu mediu activ.
Alimentarea Transport Zgomot 15 5 4 4 2 30
cu ţeavă Emisii aer Poluare 3 5 20 4 2 34 32
(pulberi) aer
Degresarea Generare Poluare 15 5 20 20 2 62
deşeuri sol 3 25 20 4 2 54 58
Ape uzate Poluare
apă
Spălare cu apă Generare Poluare 3 5 4 20 2 34
fierbinte după ape uzate apă 3 5 4 4 2 34 29
degresare Generare Poluare 3 5 4 4 2 18
deşeuri aer
Poluare
sol
Decapare Generare Poluare 3 5 4 4 2 18
deşeuri sol 15 25 20 4 2 66 42
Generare Poluare
ape uzate apă
160
Spălare cu apă Generare Poluare 15 5 20 4 2 46

rece după ape uzate apă 3 5 4 4 2 18 28
decapare Generare Poluare 3 5 4 4 2 18
deşeuri aer
Poluare
sol
Fondare Generare Poluare 3 5 4 20 2 34
ape uzate apă 3 5 4 4 2 18 23
Generare Poluare 3 5 4 4 2 18
deşeuri aer
Poluare
sol
Uscarea şi Emisii aer Poluare 3 25 4 4 2 38 38
preîncălzirea aer
ţevilor
Imersarea Transport Zgomot 3 5 4 4 2 18
dispozitivului Emisii aer Poluare 3 5 4 4 2 18 18
în baia de zinc (pulberi) aer
Zincare Generare Poluare 15 5 20 20 2 62
ape uzate apă 3 5 20 4 2 34 43
Emisii aer Poluare 3 5 20 4 2 34
Generare aer
deşeuri Poluare
sol
Extragerea Transport Zgomot 15 5 4 4 2 30 30
ţevilor din baia
de zincare
Transportul Transport Zgomot 15 5 4 4 2 30 30
dispozitivului
la baia de
răcire
Răcirea ţevilor Consum Poluare 3 5 4 4 2 18
apă, apă 3 25 4 4 2 38 28
generare Poluare
ape uzate termică
cu aer
detergenţi
Emisii
vapori
Pasivarea Generare Poluare 3 5 4 4 2 18
ţevilor zincate ape uzate apă 3 5 4 4 2 18 18
Generare Poluare
deşeuri sol
Marcare, Emisii aer Poluare 3 5 4 4 2 18
ambalare, Generare aer 15 5 4 4 2 30 22
etichetare şi deşeuri Poluare 3 5 4 4 2 18
predare sol
produse finite Zgomot
161
31
Tabelul 8.38. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia

zincare la funcţionare anormală
Activitate Aspect de Impact Scor Medie
mediu de F G M R O de scor
mediu mediu activ.
Alimentarea Blocare transport Zgomot 3 25 20 20 2 70 70
cu ţeavă
Degresarea Generare deşeuri Poluare 3 5 20 20 2 50 50
Ape uzate sol 3 5 20 20 2 50
Poluare
apă
Spălare cu Generare ape Poluare 3 5 20 20 2 30 30
apă fierbinte uzate apă 3 5 20 20 2 30
după Generare deşeuri Poluare 3 5 20 20 2 30
degresare aer
Poluare
sol
Decapare Generare deşeuri Poluare 3 5 4 20 2 34 34
Generare ape sol 3 5 4 20 2 34
uzate Poluare
apă
Spălare cu Generare ape Poluare 3 5 4 20 2 34 45
apă rece după uzate apă 3 5 20 20 2 50
decapare Generare deşeuri Poluare 3 5 20 20 2 50
aer
Poluare
sol
Fondare Generare ape Poluare 3 5 4 20 2 34 39
uzate apă 3 5 4 20 2 34
Generare deşeuri Poluare 3 5 20 20 2 50
aer
Poluare
sol
Uscarea şi Emisii aer Poluare 3 5 4 20 2 34 34
preîncălzirea aer
ţevilor
Imersarea Blocare/defectare Consum 3 25 40 20 2 90
dispozitivului instalaţie în exces
în baia de Emisii aer de
zinc (pulberi) utilizaţi 77
la 3 25 20 20 2 70
repornire 3 25 20 20 2 70
Zgomot
Poluare
aer
162
Zincare Generare ape Poluare 3 25 20 20 2 70

uzate apă 3 5 4 20 2 34 46
Emisii aer Poluare 3 5 4 20 2 34
Generare deşeuri aer
Poluare
sol
Extragerea Defectare Consum
ţevilor din utilaj/alte în exces 3 25 20 20 2 70
baia de defecţiuni de 70
zincare utilazaţi
la 3 25 20 20 2 70
repornire
Zgomot
Transportul Defectare Consum

dispozitivului utilaj/alte în exces 3 5 40 20 2 70
la baia de defecţiuni de 52
răcire utilazaţi
la 3 5 4 20 2 34
repornire
Zgomot
Răcirea Generare apă Poluare 3 25 40 20 2 90 70
ţevilor uzată apă 3 5 20 20 2 50
Emisii în aer Poluare
aer
Pasivarea Generare ape Poluare 3 5 4 20 2 34 42
ţevilor uzate apă 3 5 20 20 2 50
zincate Generare deşeuri Poluare
sol
Marcare, Emisii aer Poluare 3 5 20 20 2 50
ambalare, Generare în aer 3 25 40 20 2 90 63
etichetare şi exces deşeuri de Poluare 3 5 20 20 2 50
predare ambalaj sol
produse Zgomot
finite
52

Evaluarea gravităţii impacturilor produse de aspectele de
mediu identificate anterior se realizează prin parcurgerea următorilor
paşi:
- eliminarea aspectelor de mediu pe care organizaţia nu le poate
controla şi asupra cărora nu are nici o influenţă;
163
- stabilirea factorilor de impact care vor fi evaluaţi şi va fi

construit un alt tip de tabele care să permită cotarea detaliată a
impacturilor de mediu asociate fiecărui aspect de mediu
selecţionat;
- gruparea tuturor aspectelor de mediu, ataşându-li-se, pentru
fiecare factor de impact avut în vedere, importanţa determinată
în urma cotării;
- elaborarea tabelelor finale care să conţină aspectele de mediu
semnificative cu factorii de impact care au fost reţinuţi în
dreptul fiecăruia.
În urma tipurilor de impact identificate cu ocazia derulării
până în această fază a analizei iniţiale de mediu, s-au stabilit următorii
factori de impact care au fost evaluaţi:
- emisii aer;
- emisii apă;
- emisii în sol sau deşeuri;
- consum de apă;
- consum de energie.
S-a realizat, astfel, cotarea impacturilor de mediu pentru
fiecare aspect de mediu şi factor de impact, cotare stabilită atât pentru
condiţii de funcţionare normală, cât şi pentru condiţii de funcţionare
anormală.
Tabelul 8.39. Reţinerea aspectelor şi impacturilor de mediu generate

de activităţile din cadrul secţiei de zincare
Activitate Funcţionare normală Funcţionare
anormală
Alimentarea cu ţeavă 32 70
Degresarea 58 50
Spălare cu apă fierbinte după 29 30
degresare
Decapare 42 34
Spălare cu apă rece după 28 45
decapare
164
Fondare 23 39
Uscarea şi preîncălzirea 38 34
ţevilor
Imersarea dispozitivului în 18 77
baia de zinc
Zincare 43 46
Extragerea ţevilor din baia de 30 70
zincare
Transportul dispozitivului la 30 52
baia de răcire
Răcirea ţevilor 28 70
Pasivarea ţevilor zincate 18 42
Marcare, ambalare, etichetare 22 63
şi predare produse finite
31 52
In urma evaluării impactului indus asupra mediului de procesul

de zincare s-a constatat că pentru condiţii de funcţionare normale
avem un impact semnificativ asupra mediului produs de activităţile de
degresare, decapare, uscarea si preincălzirea ţevilor si zincarea
propriu-zisă, in timp ce la funcţionare anormală impactul semnificativ
este reprezentat de următoarele activităţi: degresare, spălare cu apă
rece după decapare, fondare, uscarea si preincălzirea ţevilor, imersarea
dispozitivului in baia de zinc, zincare, transportul dispozitivului la
baia de răcire, răcirea ţevilor, pasivarea ţevilor zincate si marcarea,
ambalarea, etichetarea si predarea produselor finite. Se observă că în
condiţiile de funcţionare anormală impacturile asupra mediului sunt
mai mari din cauza faptului că prin funcţionare anormală ne referim la
opriri si porniri succesive, situaţiile de defecţiune sau de punere in
funcţiune a unui echipament/instalaţie nouă.
165
Bibliografie
Albu M., (1984), Termodinamica crustei terestre. Ed. Tehnică, Bucureşti.

Alder, A, (2000), Examples of effective workforce involvment in health and
safety in the chemical industry, UK.
Allen Ph., (1997), Earth surface processes. Blackwell Science Ltd.
Anderson N, (1998), Instrumentation of process measurement and control,
UK.
Andrews R.N., (1988), „Environmental risk assessment and risk assessment:
learning from each other”, Environmental Impact Assessment: Theory
and Practice. Routledge, NY, USA.
American Institute of Chemical Engineers, (1992), Guidelines for Hazard
Evaluation Procedures, 2nd edition, USA.
Banks S.B., Banks D., (2001), “Abandoned mines drainage: impact
assessment and mitigation of discharges from coalmines in the UK”,
Elsevier, Engineering Geology, 60.
Barjoveanu G., Cojocariu C., Robu B., Teodosiu C., (2010), Integrated
assessment of wastewater treatment plants for sustainable river basin
management, Environmental Engineering and Management Journal,
9, 1251-1259.
Barrow C., (1997), Environmental and social impact assessment. An
Introduction, Oxford University Press.
Barton, J, (1993), Chemical reaction hazards, UK.
Bălteanu, D., Alexe, R., (2000), Hazarde naturale şi antropogene, Editura
Corint, Bucureşti.
166
Bălteanu D., Şerban M., (2005), Modificările globale ale mediului. O

evaluare interdisciplinară a incertitudinilor. Ed. C.N.I. “Coresi” S.A.,
Bucureşti.
Binder C.R., (1996), “The Early Recognition of Environmental Impacts of
Human Activities in Developing Countries”, Teză de doctorat,
Technische Hochschule Zűrich.
Bolt B., (1975), Geological Hazards. Springer – Verlag, New York
Bolton W, (1991), Industrial Control and instrumanatation, UK.
Bonnani G., Damiani F., DiFilippo G., Silvestri F., (1997), Natural risks and
industrial activities: Interactions and mitigation measures in a study
case. Engineering Geology and the Environment., Balkema,
Rotterdam, 1187-1191.
Broutchev I., (1997), Geological hazards map of Bulgaria. Engineering
Geology and the Environment. Balkema, Rotterdam, 1199-1204.
Bowles, D.S., (1997), A Role for Risk Assessment in Dam Safety
Mangement, Proc. 3th International Conference Hydropower 97,
Trondheim, Norvegia.
Brown Lester, (1992), “Probleme globale ale omenirii”, Ed. Tehnică,
Bucureşti.
Budianu M., Robu B., Macoveanu M., (2010), Influence of air pollution on
forest ecosystems: ecological impact of heavy metals, Environmental
Engineering and Management Journal, 9, 1401-1407.
Bushel P., Hamadeh H., Bennett L., Sieber S., Martin K., Nuwaysir E.F.,
Johnson K., Paules R. S., Afshari C., (2001), MAPS: a microarray
project system for gene expression experiment information and data
validation, Bioinformatics, 17, 564-565.
Calow P., editor, (1998), Handbook of Environmental risk assessment and
management, Library of Congress, UK.
Cămăşoiu, C. – coordonator, (1994), “Economia şi sfidarea naturii:
alternativa dezvoltării durabile în România”, Ed. Economică,
Bucureşti.
167
Căplescu V., Soare Rz. Al., Bârsan O., (1996), “Ghidul privind organizarea
activităţilor de protecţie civilă la instituţii publice, agenţi economici şi
comune”, Ed. Piatra Craiului, Bucureşti.
Carlig E., Robu B., Macoveanu M., (2008), Quantification of environmental
impact and risk induced by industrial activities on ground water
quality: Case study Cordun - Roman area, Romania, Environmental
Christou, M., Amendola, A., Smader, M., (1999), The control of major
accident hazards: The land-use planning issue, J. Haz. Mat, 65 (1999)
151-178, UK.
Christou, M., Matarelli, M., (2000), Land-use planning in the vicinity of
chemical sites., J. Haz. Mat, 78 191-222, UK.
Cojocariu C., Robu B., Barjoveanu G., Teodosiu C., (2011), Environmental
assessment of pollution with detergents in the Prut River Basin,
Romania, AES Bioflux: Advances in Environmental Sciences–
International Journal of the Bioflux Society, 3, 129-139.
Cox, A, (1990), Classification of hazardous location, London.
Crawley, F, (2000), HAZOP: Guide to best practice for the process and
chemical industries, UK.
Crowl, D A, (2002), Chemical process safety: fundamentals with
applications, 2nd edition, UK.
Dames&Moore Group, (1998), Final draft report “Quantitative risk
assessment area a ICI HILLHOUSE for GE power system, UK.
David El Bender, Editor, (1997), “Opposing viewpoints. Sources.
Environment”, vol. I, Greenhaven Press, Inc., San Diego, SUA.
Diaconu, G., Rojanschi, V., Bran, F., (1997), Urgentele si riscurile de mediu
pentru agentii economici, Editura Economica, Bucuresti.
Duijm Nijs Jan, Frank Markert, (2002), “Assessment of technologies for
disposing explosive waste”, Journal of Hazardous material A 90,
Elsevier.
Duţu, L., (1996), “Dreptul mediului”, Ed. ECONOMICA,.
168
Demidova, O. (2002), Use of risk assessment in environmental impact

assessment for projects with significant health implications: case
studies of UK waste incineration developments, Master thesis,
supervisor Cherp A., Environmental Sciences and Policy Dept.,
Budapest.
Ellis, D, (1989), Environments at risk- case histories of impact assessment,
Canada.
European Federation of Chemical Engineering, Risk analysis in the process
industries, report no. 45.
European IPPC bureau, (2003), Draft reference document on Best available
techniques in the food industry, European Union.
European Environment Agency, (1998), „Europe’s Environment: The
second Assessment European Environment Agency”, Copenhaga,
Elsevier Sience Ltd. 199833, Denmark.
Fairman R., Mead C.D., Williams W.P., (1998), Environmental risk
assessment – Approaches, experiences and information sources,
London, UK.
Flynn, A M, (2002), Health, safety and accident management in the chemical
process industries, USA.
Florian G. Kaisse, Sybille Wolfing and Urs Fuhrer, (1999), “Environmental
Attitude and Ecological Behaviour”, Journal Environmental
Psychology, 19, p. 1-19.
Fortlage, C.A., (1990), “Evaluarea ecologică. Ghid practic”, Ed. GOWER
PUBLISHING COMPANY LTD. GOWER HOUSE, Croft Road,
Alderhot, England.
Glade, T, (2001), Advances in natural and technological hazards - research
17, UK.
Glade, T. editor, (2001), The use of historical data in natural hazard
assessments, UK.
Gavrilescu M., (2003), Risk assessment and management, ISBN 973-86082-
3-6, Ecozone Press, Iasi.
169
Gavrilescu M., Ungureanu F., Robu B., (2002) “Modelling and simulation of
bioreactors in fluidised bed, used for wastewater treatment” –
Environmental Engineering and Management Journal, ISSN 1582-
9596, vol.1, no. 4, pg. 517-533, Iaşi
Gavrilescu M., Ungureanu F., Cojocaru C., Macoveanu M. (coord.), (2005),
Modelarea şi simularea proceselor în ingineria mediului (volumul I).
Ed. Ecozone, Iaşi.
Grecu F., (1997), Fenomene de risc natural – geologie şi geomorfologie, Ed.
Univ. Bucureşti.
Gerwen, van, S.J.C., Gieffel, M.C., Riet, van,K., Beuemer, R.R., Zwietering,
M.H., (1998), Stepwise Quantitaive Risk Assessment as a Tool for
Characterization of Microbiological Food Safety, J. Appl.
Microbiology.
Gilpin, Alan, (1995), Environmental impact assessment (EIA): cuting edge
for the twenty-first century, Cambridge University Press, Hong Kong.
Goyal S.K., Deshpande V.A., (2001), Comparison of weight assignment
procedures in evaluation of environmental impacts, Environmental
Impact Assessment Review, 21 (2001), p 553-563, Elsevier.
Gore Al, (1992), „Pământul în cumpănă. Ecologia şi spiritul uman”, Ed.
Tehnică, Bucureşti.
Great Britain, (1992), Health and safety executive, Chemical manufacturing
National Interest Group, Dangerous maintenance - a study of
maintenance accidents and how to prevent them, 2nd edition, UK.
Guillermo Zuniga- Gutierrez, Joaquin Arroyo-Cabrales, Carlos Lechuga,
Alfredo Ortega-Rubio, (2002), “Environmental quantitative
assessment of two alternative routes for a gas pipeline in Campeche,
Mexico”, Landscape and Urban Planning 59, Elsevier.
Handmer, J., şi Penning –Rowsell, E., editori, (1990), “Pericolele şi
comunicarea acestora”, Ed. GOWER PUBLISHING COMPANY
LTD. GOWER HOUSE, Croft Road, Alderhot, England.
170
Hamilton, C, Report on land use planning controls for major hazards

installations in the European Union, Luxemburg 1994.
Hilficker S.F., Strategies for Environmental Risk Management,
http://www.ermi.net/risk_mgmt.php.
Hofmann, M., Umweltrisiken und –schaden in der Haftpflichtersiecherung,
VVW Karlsruhe, 1995.
Hrudez, S., Rationale Considering Health Risk Assessment for Carcinogenic
Air, http://www.ualberta.ca
Hura, C., (1997), Poluarea chimica a alimentelor si sanatatea, Editura Socom
Hermes, Iasi.
Huff, A., Analysis of Safety Instrumented Systems to Meet Plant Objectives,
http://www.jbfa.com
H.G. nr. 51 din febr. 1992 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea
activităţii de stingere a incendiilor (Publicat în M.O. nr. 126 din 24
febr. 1992).
H.G. nr. 101 din 3 apr. 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară (Publ. În M.O. nr.
62 din 10 apr. 1997).
H.G. nr. 100/7.02.2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie
sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a
Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare
si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa
potabila.
H.G. nr. 188/2001 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (NTPA-001/2002, NTPA
002/2002).
H.G. nr. 1856/2005 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti
poluanti, publicata in M.Of. nr. 23/11 ianuarie 2006.
HG nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri şi programe - M.Of nr. 707/05.08.2004.
171
HG nr.568/2001 din 14 iunie 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru

limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din
depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale
şi la staţiile de benzină - M.Of nr. 348/29.06.2001 ,modificata prin
H.G.Nr.893/2005.
HG nr.343/18.03.2004 privind furnizarea informaţiilor referitoare la
consumul de carburant şi emisiile de CO2 ale autoturismelor noi,
destinate cumpărătorilor la comercializare - M.Of nr. 293/05.04.2004.
HG nr . 689/05.05.2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă
a benzinei şi motorinei - M.Of nr. 442/18.05.2004
HG nr. 142/06.02.2003 privind limitarea conţinutului de sulf din
combustibilii lichizi - M.Of nr. 112/21.02.2003
HG nr.1209/29.07.2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de
tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a
motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de
persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de
gaze şi particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei
atmosferei - M.Of nr. 809/02.09.2004.
HG nr.699/12.06.2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea
emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor
organici în anumite activităţi şi instalaţii - M.Of nr. 489/08.07.2003
modificata si completata de HG nr.1902/04.11.2004 M.Of. nr.
1102/25.11.2004.
Horaicu C., Gabrian Florea C., Grozavu I., Calu C.C., Horaicu M., Robu B.,
(2009), Heavy metal contamination of surface waters from Iaşi City,
Romania, Environmental Engineering and Management Journal, 8,
1541-1551.
Horaicu C., Robu B., Florea F., Horaicu M.A., (2010), Influence on
environment of heavy metals generated by mining industry: influence
on soil quality of Copper, Zinc, Lead, Mangan And Silver, Generated
172
In Mestecaniş Area, Carpathian Journal of Earth and Environmental

Sciences, 5, 185-192.
Ionescu, C-tin., Ciuparu, P., (1999), “Poluare şi protecţia mediului în petrol
şi petrochimie”, Ed. Briliant, Bucureşti.
Ionescu, Al., (1989), “Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică”,
Ed. Ceres, Bucureşti.
International Study Group on Risk Analysis, (1995), Risk analysis in the
process industries: report, UK.
Jaeger, C., (1998) Risk Management and Integrated Assessment, Env.

Modell. Assess. 3, 211-225.
Kharbanda, O, (1988), Safety in the chemical industry: leassons from major
disasters, UK.
Kletz, T, (1992), HAZOP and HAZAN: identifying and assessing process
industry hazards, 3rd edition, UK.
Komnitsas K, Kontopoulos A, Lazăr I, Cambridge M. (1998), „Risk
assessment and proposed remedial actions in coastal tailing disposal
sites in Romania”, Mineral Engineering Journal, vol. 11, no. 12, 1179-
1190, Elsevier.
Kuitunen M., Jalava K., Hirvonen K., (2008), Testing the usability of the
Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM) method for comparison of
EIA and SEA results, Environmental Impact Assessment Review, 28,
312–320
Lee, N, (1995), “Environmental Assessment in the European Union: A Tenth
Anniversary Project Appraisal, 10 (2), 77-90.
Lee, N. Hughes, J., (1995), „Strategic Environmental Assessment
Legislation and Procedures in the Community”, EIA Centre University
of Manchester, Mannchester.
Lees, F, (1996), Loss prevention in the process industries, UK.
Legea Protecţiei Civile, nr. 106, 25.XI.1996.
Legea Protecţiei Muncii, nr. 90, 1996.
173
Legea Protecţiei Mediului, nr. 137 din 20.12.1995, republicată în 2000.

Legea Apelor, nr. 107 din 25.09.1996, publicată în M.O. al României nr. 244
din 8.10.1996, completata de Legea 410/2004
Legea nr.72/2005 pentru aprobarea OUG nr 99/2004 privind instituirea
Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto M.Of. nr.
313 din 14 aprilie 2000.
Lemly, A.D., (1997), Risk Assessment as an Environmental Management
Tool: Considerations for Freshwater Wetlands, Env. Management, 21,
343-358, Uk.
Leopold L., Clarke F., Hanshaw B., Balsley J., (1971), A procedure for
evaluating the environmental impact, Geological Survey Circular,
645, Washington, USA, On line at:
http://eps.berkeley.edu/people/lunaleopold/%28118%29%20A%20Pro
cedure%20for%20Evaluating%20Environmental%20Impact.pdf
Linnerooth, J, (2000), Transboundary risk management, UK.
Lipton, S, (1994), Handbook of health hazard control in the chemical
process industry, UK.
Lin S.H., Juang R.S., (2002), J. Hazard. Mater., 92 (3), 315-326.
Liu D.H., (1997), Environmental Engineers Handbook, Second Edition,
CRC net Base Product, Lewis Publishers.
Luca Gabriel-Petru, Bacali Laura, (2003) Managementul marketingului
ecologic, Ed. Gheorghe Asachi Iaşi.
Lundin, J., Jonsson, R., (2002), Master of Science in Risk management and
safety Engineering, at Lund University, Sweden, J. Loss Prev., 15 111-
117.
Lupan E., (1997), “Dicţionar de protecţia mediului”, Ed. LUMINA LEX,
Bucureşti.
Lupan, E., (1996), “Dreptul mediului: tratat elementar”, Ed. LUMINA LEX,
Bucureşti.
Lupaşcu Gheorghe, Parichi Mihai, Florea Niculae, (1998), “Dicţionar:
Ştiinţa şi ecologia solului”, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi.
174
Macoveanu M., (2005), Methods and techniques for environmental impact

assessment, ISBN 973-86847-4-9, 2nd Ed., Ecozone Press, Iasi.
Marhall D., Barry, S., Secter, J., Wiebo, J., (1986), “Environmental
Management and Impact Assessment”, in “Impact Assessment
Bulletin”, vol.. 4, nr. 1-2, p. 239-260, International Association for
Impact Asessment (IAIA), USA,.
Magnes T.H., (1984) „NEPA, the regulations of the US Council on
Environmental Quality and the heart of EIA”, Proceedings of the
Paper Presented to the Dutch-US Seminar on Environmental
Management, Washington DC.
Marinescu D., (1996), “Dreptul mediului înconjurător”, ed. a 3-a, Ed.
ŞANSA, Bucureşti.
Marshall, V, (1987), Major chemical hazards, UK
McNamee, D., The New Risk Management, http://www.mc2consulting.com
McNamee, D., Risk management: Defining a New Paradigm for Internal
Auditors, http://www.mc2consulting.com
McNamee, D., Risk Management Today and Tomorrow,
http://www.mc2consulting.com
McNamee, D., Qu'est-ce qu'un risque?, http://www.mc2consulting.com
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Sanatatii si Familiei,
(2002), “Norme generale de protectia muncii”, tipografia Tridona-
Oltenita.
Morris P., Therivel R., (1995) Methods of environmental impact assessment,
UCL Press, London.
Nagy M. Toth– editor, (1994), “Manual de participare publică în luarea
deciziilor de protecţia mediului”, REC Budapesta, Ed. Lyra SRL, Tg.
Mureş.
Negrei C., (1999) Tools and methods for environmental engineering,
Economic Press, Bucharest.
Negulescu, M., (1995), “Protecţia mediului înconjurător” (Manual general),
Ed. Tehnică, Bucureşti.
175
Nolan, D, (1994), Application of HAZOP and what if safety reviews to the

petroleum, pretochemical and chemical industries, USA.
Norman J. Vig, Kraft E. Michael, (1990), “Environmental policy in the
1990s: toward a new agenda”, Washington, D.C..
Ordinul M.A.P.P.M. nr. 184/1997 pentru aprobarea “Procedurii de realizare
a bilanţurilor de mediu”, publicat în M.O. al României, nr. 303 bis,
6.XI.1997.
Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 pentru aprobarea “Reglementării privind
evaluarea poluării mediului”, publicat în M.O. al României nr. 303 bis,
6.XI.1997.
O.G. nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor (aprobată prin
Legea nr. 124/1995).
Ordinul 1146/10.12.2002 pentru aprobarea Normativului de referinta pentru
clasificarea calitatii apelor de suprafata.
Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea
Normelor de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al
populaţiei.
Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993, „Conditii tehnice privind protectia
atmosferei”.
Ordinul 592/2002 privind condiţii de calitate a aerului atmosferic.
Ordinul MAPM nr.860/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare
a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu -
M.Of nr. 52/30.01.2003modificat prin Ordinul MAPAM
nr.210/25.03.2004 -M.Of nr. 309/07.04.2004
Ordinul MAPM nr.863/26.09.2002 privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului - M.Of nr. 52/30.01.2003
Ordinul MAPM nr. 781 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili
rezultaţi din depozitarea şi încărcarea/descărcarea benzinei la
terminale - M.Of nr. 1243/23.12.2004
176
Ordinul MIR 337/23.10.2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia

tehnică a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în
scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din
depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale
şi la staţiile de benzină - M.Of nr. 10/10.01.2002
OUG 91/2002 completare la Legea protectiei meduilui 137/1995,2000.
OUG 34/21.03.2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al
poluarii., completată şi modificată de OUG 152/2005.
O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M. Of. Nr.
1196/30 decembrie 2005;
O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii,
punlicata in M.Of. nr. 1078/30 noiembrie 2005;
Ozunu Al., Elemente de hazard şi risc în industrii poluante, Editura Accent,
2000.
Palmer, P. John: Evaluarea impactului asupra mediului – Manual prezentat
de IMC Consulting Ltd. cu ocazia Seminarului de evaluare a
Impactului asupra Mediului, Bucureşti 22-27 inuarie 2001.
Partin Zoe, Rădulescu Melania Cristina, (1995), “Dicţionar ecologic”, Ed.
GARAMOND, Bucureşti.
Pease, J.R., Smardon, R.C., (1984), “The Scoping Concept and Citizen
Involvement: An Opportunity for Rejuvenating NEPA”; in Hort S.L.,
Enk G.A., “Improving Impact Asessment”, p. 253-267, Ed. Westview
Press, Boulder, Colorado.
Pearce Fred, (1999), Rivers of doubt, New Scientist, UK.
Petruc V, Robu B., Macoveanu M., (2006), Improved Global Pollution Index
Method Applied For Environmental Impact Assessment Of A
Refinery, Environmental Engineering and Management Journal, vol.5,
nr.1.
Petruc V, Robu B., Macoveanu M., (2006), Prediction And Quantification
Of Environmental Impact And Risk For Sand Blasting And
Varnishing Processes, acceptată pentru 6th International Congress Of
177
Chemistry, "Chemistry And Sustainable Development", Puerto de la

Cruz, Tenerife, Spain, 5-7th December 2006.
Petts J, (1998), Handbook of environmental impact assessment, UK.
Pinc R.N. şi Serth R.W., (1990), “Model air emissions better” in
“Hydrocarbon Proc.”, p. 75-80.
Popa C., Cojocaru C., Macoveanu M., (2005), Environmental Engineering
and Management Journal, 4, 437-447.
Popescu, D., Pavel, Al., (1998), Risc tehnic/tehnologic. Inginerie şi
management. Metoda MADS-MOSAR, Editura Brilliant, Bucureşti.
Raghavan, K, (1990), Metodologies for risk and safety assessment in
chemical process industries, UK.
Robert Ed., E., Goodin, (1994), “The Pollitics of the Environment”, An
Elgar Reference Collection, London.
Robu B, (2005), Evaluarea impactului si a riscului induse asupra mediului de
activitati industriale, Ed. EcoZone, Iasi.
Robu B., Macoveanu M., (2005a), “Integration of risk assessment into
environmental impact assessment procedure – case study for steel
processing”, aceptată pentru comunicare la “9th International
Conference on Environmental Science and technology” Rhodos şi
pentru publicare în septembrie 2005, Global Nest Journal.
Robu B., Macoveanu M., (2005b), “Environmental impact and risk
assessment of an industrial site used for solid wastes disposal, resulted
from steel processing”, Ecological Chemistry, 3rd International
Conference, ISBN 9975-62-134-1, pg. 551-560, Chisinau.
Robu B., Macoveanu M., (2009), Strategic environmental assessment for
plans, programs, policies in Romania: Multi-Criteria Method,
Environmental Engineering and Management Journal, 8, 1451-1456.
Robu B., Macoveanu M., (2010), Evaluari de mediu pentru dezvoltare
durabila, Ed. EcoZone, Iasi.
Robu B., Petruc V., Macoveanu M., (2005), Integrated Environmental
Impact And Risk Assessment Of Emissions Resulted From Oil
178
Distribution, Environmental Engineering and Management Journal,

vol.4, nr.4.
Robu B., Petruc V., M. Macoveanu, (2006a), “Is A New Oil Distribution
Station A Major Risk For Environmental Components?”, Buletinul
Institutului Politehnic Din Iaşi, Tomul 51, Fasc. 1-2, 2006, Chimie Si
Inginerie Chimică.
Robu B, Petruc V., M. Macoveanu, (2006b), Assessment Of The Impact
Induced On Environment By Oil Distribution, Analele Ştiinţifice Ale
Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, Seria Chimie, Tomul XIV, Nr. 1,
ianuarie-iunie, 2006.
Robu B, Petruc V., M. Macoveanu, (2006c), Comparative Evaluation Of
Impact Induced In Environment By A Refenery, acceptata pentru 3rd
International Conference on Environmental Engineering and
Management, 21-24 Septembrie 2006, Iasi.
Robu B.M., Caliman F.A., Betianu C., Gavrilescu M. (2007), Methods and
procedures for environmental risk assessment, Environmental
Robu B., Ioan C.C., Robu E., Macoveanu M., (2009), European frame for
sustainable agriculture in Romania: Policies and strategies,
Environmental Engineering and Management Journal, 8, 1171-1179.
Rojanschi V., (1991), “Posibilităţi de evaluare globală a impactului poluării
asupra calităţii ecosistemelor”, Mediul Înconjurător, vol. II, nr. 1-2, p.
45-52.
Rojanschi V., Bran F., Diaconu Gh., (1997), Environmental Protection and
Engineering, Economic Press, Bucharest.
Rojanschi V., Bran F., Diaconu Gh., (1997), Economy and environmental
protection: obligations of economical agents, Tribuna Economica
Press, Bucharest.
Regional European Centre Budapest, (1995), “Status of Public Participation
Practices in Environmental Decision making in Central and Eastern
Europe”, (studii de caz), REC Budapesta, Ed. Aqua, Budapesta.
179
Sadgrove, Kit., (1998), “Ghidul ecologic al managerilor”, Ed. Tehnică,

Bucureşti.
Samdani, G, (1996), Safety and risk management tools and techniques in the
CPI, UK.
Sandham L., Pretorius H., (2008), A review of EIA report quality in the
North West province of South Africa, Environmental Impact
Assessment Review, 28, 229–240.
Sanjoy, B, (2003), Industrial hazards and plant safety, UK.
Schetke S., Haase D., Kotter T., (2012), Towards sustainable settlement
growth: A new multi-criteria assessment for implementing
environmental targets into strategic urban planning, Environmental
Impact Assessment Review, 32, 195-210.
Şchiopu A.-M., Robu B.M., Apostol I., Gavrilescu M., (2009), Impact of
landfill leachate on soil quality in Iasi County, Environmental
Seveso Directive 82/501/EEC (" Seveso I"), Council Directive of 24 June
1982 on the major Accident Hazards of Certain Industrial Activities.
Simos, J., (1990), “Evaluer l’impact sur l’environnement”, Presses
Polytechniques et Universitaires Romandes, Bienne.
Sheate, Wiliam, (1994), Making an Impact a Guide to EIA Law & Policy,
Cameron May Ltd., London UK.
Smith, K., (1995), “Environmental Hazards. Assessing Risk and Reducing
Disaster”, Rutledge, London.
Sudbury, H, (2000), Designing and operating safe chemical reaction process,
UK.
Suditu G.D., Robu B.M., (2012), Digitization of the environmental impact
quantification process, , Environmental Engineering and Management
Journal, 9 (4), 841-848.
Swartjes, F.A., (2001), Human Exposure Model Comparison Sudy: State of
Play, Land Contamination Reclamation, 9 (2001), 101-106.
STAS 10195-75, “Pulberi sedimentabile”.
180
STAS 10113-76, “Pulberi în suspensie”.

STAS 12574-87, “Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate”.
STAS 3002-85, “Substanţe organice extractibile”.
STAS 7587-66, “Substanţe extractibile”.
STAS 10009-91, “Nivelul zgomotelor pentru activităţi industriale”.
Teodosiu C., (2004), Managementul integrat al mediului, Ed. Ecozone, Iasi.
Teodosiu Carmen, Barjoveanu George, Robu Brindusa, Ene Simona-
Andreea, (2012), Sustainability In The Water Use Cycle: Challenges
In The Romanian Context, Environmental Engineering And
Management Journal, Vol.11, No. 11, 1987-2000.
Zakri A.H., (18-20 iulie 2001), International Standards for Risk Assessment
and Risk Management of Biotechnology, ICTSD Workshop on
Biotechnology, Biosafety and Trade, Bellevue, Elveţia.
Varduca A, Moldoveanu A.M., Moldoveanu G.A., (2002), “Poluarea,
prevenire si control”, Ed. MatrixRom, Bucuresti.
Veyret, Y. Pech, P., (1993), “L`homme et l`environnment”, Presses Univ. de
France, Paris.
Vişan, S., (1998), “Mediul înconjurător. Poluare şi protecţie”, Ed.
ECONOMICA, Bucureşti.
Water Environment Federation, (1993) “Environmental Impact of Industrial
Activities”, USA.
Weber Jr. W.J., (2001), Environmental Systems and Processes. Wiley &
Sons, Inc., Publication, New York.
Well, S, (1996), Hazard identification and risk assessment, UK.
Wiston, J, (1991), Safety in chemical production, UK.
Wood, C, (1995), “Environmental Impact Asessment. A Comparative
Review”, Longman Scientific & Technical, Esex, England.
Wolker, W.E., (1990), “The Use of Screening in the PAWN Study, in
“Impact Assessment Bulletin”, vol.4, nr. 3-4, p. 203-225, International
Association for Impact Assessment (IAIA), SUA.
181
Ecological Risk Assessment, ToSC Environmental Briefs for Citizens,

http://www.epa.gov
Environmental Risk Analysis and Assessment, http://www.cee.uc.edu
Farquharson J., „Quantitative Risk
Assessment”,http://www.jbfa.com/qrachemical.htm
Hazard and Operability Studies (HAZOP), www.rsc.org
http://www.epd.gov.hk/eia/english/legis/memorandum/annex1.html
http://www.art.man.ac.uk/EIA/ma.htm
http://www.doc.govt.nz/About-DOC/Concessions/Guide-to-Preparing-Your-
Environmental-Impact-Assessment-for-Concessions-Applications.pdf
http://www.acerafrica.co.za/tata/FinalScopingReport.pdf
http://www.edinburgh.gov.uk/CEC/City_Development/Planning/Draft_West
_Edinburgh_Local_Plan/00_Execsum_Contents.pdf
The Rotterdam Convention – Prior Informed Consent, http://www.ea.gov.au
www. csb.gov/news
http://yosemite.epa.gov/oswer/ceppoweb.nsf/content/ap-chsa.htm
www.epa.gov/epaoswer/hazwaste/id/hwirwste/risk/htm
Risk Analysis Methodologies, http://home1.pacific.net.sg/~thk-risk.html
Risk management white paper, http://www.tacarlson.com
www.adelaidecitycouncil.com/council/publications/
Regulations/Env_Risk_Mngt_Plan_Guidelines.pdf
http://www.consideo-modeler.de/english/schools-and-universities.html;
http://www.imodeler.net/iMODELER/iMODELER.html
182

Evaluari de Mediu. Aplicatii. Brindusa Sluser

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluari de Mediu. Aplicatii. Brindusa Sluser

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluări de mediu.

Cap. I. Cuantificarea impactului indus asupra

Evaluarea impactului asupra mediului are drept scop

‐ Să se adreseze Ghişeului unic în vederea obţinerii Acordului

adoptarea de măsuri care să conducă la minimizarea efectelor, în

Fig. 1.1 Factori de ecologizare a organizațiilor

• Definirea responsabilităților, autorității şi a procedurilor care

Fig.1.2. Diagrama flux in Analiza initiala de mediu

Evaluarea impactului Indus asupra mediului este un process ce

ridicat de subiectivitate, fie greu de adaptat şi aplicat de către alţi

Cap. II. Metoda matricei de evaluare rapidă a

Matricea de evaluare rapidă a impactului (MERI), aplicata ca

Criteriile importante de evaluare, considerate de metoda MERI

• bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B);

Tabel 2.1. Criterii de evaluare a scorurilor de mediu (ES)

4 Important pentru interesele naţionale/internaţionale

Importanţa condiţiei 2 Important numai pentru zonele aflate în imediata

apropiere a zonei locale

1 Important numai pentru condiţia locală

+3 Beneficiu major important

A2 +2 Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului

Magnitudinea +1 Îmbunătăţirea status quo-ului

scimbării/efectului 0 Lipsă de schimbare/status quo

-1 Schimbare negativă a status quo-ului

-2 Dezavantajele sau schimbări negative semnificative

-3 Dezavantajele sau schimbări majore

Pentru a asigura un sistem de evaluare mai sigur, scorurile

Tabel 2. 2. Conversia scorurilor de mediu în categorii

+72 la +108 +E Schimbări/impact pozitiv majore

+36 la +71 +D Schimbări/impact pozitiv semnificativ

+19 la +35 +C Schimbări/impact pozitiv moderat

+10 la +18 +B Schimbări/impact pozitiv

+1 la +9 +A Schimbări/impact uşor pozitiv

0 N Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică

-1 la -9 -A Schimbări/impact uşor negativ

-10 la -18 -B Schimbări/impact negativ

-19 la -35 -C Schimbări/impact negativ moderat

-36 la -71 -D Schimbări/impact negativ semnificativ

-72 la -108 -E Schimbări/impact negativ major

După ce scorurile ES au fost fixate într-o categorie, acestea pot

Cap. III. Metoda indicelui de poluare

III.1. Metoda Rojanschi

există stabilite limite admisibile (Macoveanu, 2005, 2006; Robu,

Tabelul 3.1. Scară de bonitate pentru râuri (exemplu dupa

La acordarea notei de bonitate (NB) pentru lacuri de

În cadrul acordării notelor de bonitate se caută o echivalenţă cu

Tabelul 3.2. Scară de bonitate pentru lacuri (exemplu dupa

Pentru acordarea notelor de bonitate componentei de mediu

indicatori au efecte nefavorabile asupra omului, vegetaţiei, vizibilităţii

Tabelul 3.3. Scară de bonitate pentru aer (exemplu dupa Macoveanu,

4 Aer 1000–3000 Creşterea ratei 750 – Coroziunea

În ceea ce priveşte încadrarea stării de sănătate a solului într-o

Tabelul 3.4. Scară de bonitate funcţie de conţinutul în metale grele

Tabelul 3.5. Scară de bonitate funcţie de carbonul organic, conţinutul

Specialistii de mediu evidenţiază relaţia directă dintre starea de

Tabelul 3.6. Starea de sănătate a populaţiei (exemplu dupa

Într-o etapă următoare se calculează notele de bonitate pentru

Figura geometrică este un triunghi echilateral când se

Indicele de poluare globală (IPG) rezultă din raportul între suprafaţa

Fig. 3.1. Calculul indicelui de poluare globală când se consideră trei

Fig. 3.2. Calculul indicelui de poluare globală în situaţia analizării a

Metoda indicelui de poluare globală prezintă o serie de avantaje:

Tabel 3.7. Valorile indicelui de poluare globală