Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Daţi câte două exemple de variabile pentru fiecare tip de scală de măsurare
Nominal: culoarea parului, animalul preferat
Ordinal: topul elevilor dupa performanta la sport, gradul de multumire cu un produs masurat pe scala Likert (de la 1 la 5)
Numeric: numarul de carti citite, salariul
2. Daţi câte două exemple din fiecare tip de variabilă continuă/discretă, independentă/dependentă
Vez pe la teorie ca nu mai stiu
3. Într-un studiu asupra efectului laptelui cald consumat seara, înainte de culcare, asupra timpului până la adormire, care
este variabila dependentă şi cea independentă?
Efectul laptelui cald consumat seara variabila independenta
Timpul pana la adormire variabila dependenta
4. Daţi un exemplu de variabilă măsurată pe toate cele trei tipuri de scală, precizând unitatea de măsură
Variabila: performanta scolara pe clase
Nominal Insuficient, Suficient, Satisfacator, Bine, Foarte bine
Ordinal Locul 1, locul 2, locul 3
Numeric nota elevilor (intre 1 si 10)
T2
Valorile de mai jos reprezintă distribuţia rezultatelor la un test de calcul aritmetic (numărul de calcule corecte).
Scor Scor Scor Scor Scor
55 30 52 49 54
46 53 54 50 59
52 57 48 45 49
51 62 46 33 42
48 39 47 50 56
50 68 44 51 53
2. Indicaţi:
scorul cel mai frecvent: 50
ce procent de valori se află sub scorul 33: 3.3% de valori sub 33 (mai exact, 1 singura din 30 valori)
valoarea (scorul) cea mai apropiată de percentila 20: 45
3.Tabelul frecvenţelor grupate (indicaţi modul de alegere a numărului de intervale, mărimea intervalului de clasă, intervalele de
clasă, frecvenţa simplă, relativă şi cumulată a grupelor de frecvenţă) numarul de intervale a fost ales impartind
precventele relative in 4, la fiecare 25%, obtinand 4 intervale similare, cu o marime medie de 4 cazuri (6, 5, 4, 6)
4. Reprezentarea grafică de tip stem-and-leaf
Stem Leafs
3 0 3 9
4 2 4 5 6 6 7 8 8 9 9
5 0 0 1 1 2 2 3 3 4 4 5 6 7 9
6 2 8
T3.Exerciţii
1. Un psihoterapeut doreşte să verifice eficienţa unei noi metode pentru reducerea tendinţelor de tip
fobic. În acest scop selectează aleatoriu, dintr-un grup de pacienţicu tendinţe fobice, două grupuri, A şi B. Cu grupul A,
utilizează o metodă terapeutică „clasică”, iar cu grupul B, metoda nouă. La finalul terapiei aplică un chestionar de
evaluare a tendinţelor fobice, obţinând următoarele scoruri:
Grupul A: 79, 75, 98, 81, 82, 70, 60, 82, 77, 81, 81, 87, 88, 94, 79, 92, 77, 70, 74, 71
Grupul B: 73, 84, 76, 70, 69, 76, 46, 81, 92, 66, 87, 81, 78, 45, 67, 73, 88, 79, 95, 86
a. Calculaţi media şi abaterea standard şi indicele de variabilitate pentru fiecare grup. Discutaţi comparativ aceste
valori.
Grup A: media – 79.9, abaterea standard – 9.03
Grup B: media – 75.6, abaterea standard – 13.08
b. Construiţi graficul box-plot pentru cele două grupuri şi discutaţi diferenţele de aspect pe care le constataţi.
Grup A:
Grup B:
2. Ce indicator al tendinţei centrale poate fi utilizat pentru a descrie fiecare dintre următoarele
distribuţii ipotetice (motivaţi fiecare alegere):
a. Frecvenţa cardiacă pentru un grup de subiecţi aflaţi înaintea unei şedinţe de aerobic (măsurată în bătăi pe
minut) media
b. Preferinţa religioasă a unui eşantion de participanţi la o conferinţă internaţională modul
c. Evaluarea motivaţiei pentru zbor a unui grup de candidaţi piloţi, apreciată ca una dintre următoarele valori; (1)
foarte slabă; (2) slabă; (3) medie; (4) bună; (5) foarte bună percentile
d. Venitul anual al angajaţilor unei societăţi (în lei) mediana
e. Tipurile de fobii diagnosticate pentru un grup de pacienţi mod
f. Timpul consumat cu rezolvarea unor probleme de tip cognitiv (măsurat în secunde) mediana
g. Înălţimea în centimetri a unui grup de baschetbalişti medie
3) Care dintre indicatorii împrăştierii (amplitudine, abatere interquartilă, abatere standard) ar trebui aleşi
pentru fiecare dintre următoarele situaţii: nu mai stiu teorie, trebuie sa existe pe acolo
a. Distribuţia este puternic asimetrică, având câteva valori extreme într-o singură direcţie a curbei
b. Intenţionaţi să utilizaţi proceduri statistice avansate (de exemplu, să emiteţi aprecieri asupra „populaţiei” pe baza
datelor de eşantion )
c. Vreţi să ştiţi întinderea maximă a unei distribuţii
d. Vreţi ca fiecare valoare a distribuţiei să fie luată în considerare.
T4.Exerciţii
La o şcoală de aviaţie a fost evaluată preferinţa pentru risc a studenţilor care au avut incidente de zbor. Unul
dintre studenţi a obţinut scorul 60 la preferinţa pentru risc. Presupunând că preferinţa pentru risc a populaţiei de studenţi
piloţi ar avea o distribuţie normală, cu media 50 şi abaterea standard 8, calculaţi răspunsul la următoarele întrebări:
1. Care este scorul z corespunzător studentului respectiv?
2. Care este procentajul valorilor posibile între valoarea 60 şi medie?
3. Care este procentajul valorilor mai mari decât 60?
4. Care este procentajul scorurilor mai mici de 60?
5. Care este probabilitatea de avea un scor mai mare de 53?
6. Care este probabilitatea de a avea un scor mai mic de 30?
7. Care este probabilitatea de a avea un scor cuprins între 35 şi 42?
8. Care este scorul minim pe care îl poate avea o persoană pentru a intra în primii 10% dintre subiecţi?
9. Care este scorul maxim pe care trebuie să îl obţină cineva pentru a se afla printre ultimii 15%?
Tabela ariilor de sub curba normală. Valorile din tabel reprezintă ariile de sub curba normală între 0 (medie) şi o anumită notă z. De exemplu,
dacă vrem să aflăm aria cuprinsă între notele z 0 şi 2,36, ne uităm la intersecţia celulei de pe linie cu eticheta 2,30 şi în
coloana etichetată 0,06. Aria de sub curbă (probabilitatea) între cele două valori este în acest caz: 0.409. Asta se poate
exprima în procente astfel: 40,9% dintre valorile unei distribuţii normale se află între z=0 şi z=2,36 (Tabela este parţială,
Tabel preluat din Electronic Textbook, STATSOFT, Copyright StatSoft, Inc., 1984-1999
T5
1.Să presupunem că media populaţiei pentru o scală de anxietate este µ=40. După un cutremur puternic se obţin
următoarele scoruri pe un eşantion de subiecţi care se adresează unui cabinet de psihologie clinică: 62, 49, 44, 46, 48, 52,
57, 51, 44, 47.
Testaţi ipoteza conform căreia nivelul anxietăţii este influenţat de cutremur. (α=0,05, bilateral).
Calculaţi intervalul de încredere pentru media populaţiei (95%).
EXERCIŢII
1. Calculaţi mărimea efectului pentru exerciţiile din tema pentru acasă a cursului 5 şi apreciaţi rezultatul prin prisma
grilei lui Cohen (utilizând abaterea standard a eşantionului drept estimare a abaterii standard a populaţiei, acolo
unde nu este dată).
2. Care este eroarea de tip II (β) atunci când puterea este: 0.64; 0.93?
3. Care este puterea testului dacă eroarea de tip II (β) este: 0.15; 0.46?
EXERCIŢII
Într-un studiu asupra efectelor unui nou tratament al fobiei, datele pentru grupul experimental obţinute printr-o scală de
evaluare a tendinţelor fobice sunt: m1=27.2, s1=4 şi N1=15 Datele pentru grupul de control sunt: m2=34.4, s2=14 şi N2=15
Formulaţi:
Problema (întrebarea) cercetării
Ipoteza cercetării (H1)
Ipoteza de nul (H0)
Aflaţi t critic pentru α=0.05; bilateral
Notă: Deşi datele din exemplu arată că m1 este mai mic decât m2, vom alege un test bilateral pentru că, să nu uităm, în
practică, criteriile deciziei statistice sunt fixate înaintea măsurării experimentale, când, deci, nu aveam de unde şti care vor
fi valorile pe care le vom obţine.
Efectul Stroop este un fenomen studiat în psihologia experimentală, care constă într-o situaţie informaţională
conflictuală. De exemplu, cuvântul „albastru” este tipărit cu litere de culoare roşie, iar subiectul trebuie să răspundă
indicând culoarea literelor.
Un cercetător efectuează următorul experiment cu privire la efectul Stroop:
Selectionează aleatoriu patru grupuri de subiecţi, fiecare grup fiind format din şase subiecţi;
Subiecţilor din primul grup li se prezintă pătrate colorate şi li se cere să identifice culoarea;
Celor din grupul 2 li se prezintă adjective scrise cu culori corespunzătoare („roşu” este scris cu roşu);
Grupurilor 3 şi 4 li se prezintă combinaţii conflictuale între cuvinte şi culori, dar subiecţii din grupul 3 trebuie să
identifice cuvântul, în timp ce subiecţii din grupul patru trebuie să identifice culoarea.
Variabila dependentă este timpul pentru răspuns corect, măsurat în zecimi de secundă
Toţi subiecţii primesc 10 stimuli de acelaşi fel, fiind consemnat timpul mediu de răspuns.
Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor:
1 161.4476 199.5000 215.7073 224.5832 230.1619 233.9860 236.7684 238.8827 240.5433 241.8817
2 18.5128 19.0000 19.1643 19.2468 19.2964 19.3295 19.3532 19.3710 19.3848 19.3959
3 10.1280 9.5521 9.2766 9.1172 9.0135 8.9406 8.8867 8.8452 8.8123 8.7855
4 7.7086 6.9443 6.5914 6.3882 6.2561 6.1631 6.0942 6.0410 5.9988 5.9644
5 6.6079 5.7861 5.4095 5.1922 5.0503 4.9503 4.8759 4.8183 4.7725 4.7351
6 5.9874 5.1433 4.7571 4.5337 4.3874 4.2839 4.2067 4.1468 4.0990 4.0600
7 5.5914 4.7374 4.3468 4.1203 3.9715 3.8660 3.7870 3.7257 3.6767 3.6365
8 5.3177 4.4590 4.0662 3.8379 3.6875 3.5806 3.5005 3.4381 3.3881 3.3472
9 5.1174 4.2565 3.8625 3.6331 3.4817 3.3738 3.2927 3.2296 3.1789 3.1373
10 4.9646 4.1028 3.7083 3.4780 3.3258 3.2172 3.1355 3.0717 3.0204 2.9782
11 4.8443 3.9823 3.5874 3.3567 3.2039 3.0946 3.0123 2.9480 2.8962 2.8536
12 4.7472 3.8853 3.4903 3.2592 3.1059 2.9961 2.9134 2.8486 2.7964 2.7534
13 4.6672 3.8056 3.4105 3.1791 3.0254 2.9153 2.8321 2.7669 2.7144 2.6710
14 4.6001 3.7389 3.3439 3.1122 2.9582 2.8477 2.7642 2.6987 2.6458 2.6022
15 4.5431 3.6823 3.2874 3.0556 2.9013 2.7905 2.7066 2.6408 2.5876 2.5437
16 4.4940 3.6337 3.2389 3.0069 2.8524 2.7413 2.6572 2.5911 2.5377 2.4935
17 4.4513 3.5915 3.1968 2.9647 2.8100 2.6987 2.6143 2.5480 2.4943 2.4499
18 4.4139 3.5546 3.1599 2.9277 2.7729 2.6613 2.5767 2.5102 2.4563 2.4117
19 4.3807 3.5219 3.1274 2.8951 2.7401 2.6283 2.5435 2.4768 2.4227 2.3779
20 4.3512 3.4928 3.0984 2.8661 2.7109 2.5990 2.5140 2.4471 2.3928 2.3479
21 4.3248 3.4668 3.0725 2.8401 2.6848 2.5727 2.4876 2.4205 2.3660 2.3210
22 4.3009 3.4434 3.0491 2.8167 2.6613 2.5491 2.4638 2.3965 2.3419 2.2967
23 4.2793 3.4221 3.0280 2.7955 2.6400 2.5277 2.4422 2.3748 2.3201 2.2747
24 4.2597 3.4028 3.0088 2.7763 2.6207 2.5082 2.4226 2.3551 2.3002 2.2547
25 4.2417 3.3852 2.9912 2.7587 2.6030 2.4904 2.4047 2.3371 2.2821 2.2365
26 4.2252 3.3690 2.9752 2.7426 2.5868 2.4741 2.3883 2.3205 2.2655 2.2197
27 4.2100 3.3541 2.9604 2.7278 2.5719 2.4591 2.3732 2.3053 2.2501 2.2043
28 4.1960 3.3404 2.9467 2.7141 2.5581 2.4453 2.3593 2.2913 2.2360 2.1900
29 4.1830 3.3277 2.9340 2.7014 2.5454 2.4324 2.3463 2.2783 2.2229 2.1768
30 4.1709 3.3158 2.9223 2.6896 2.5336 2.4205 2.3343 2.2662 2.2107 2.1646
1 Tabelul este aplicabil pentru maxim 11 grupuri (df
Between = 10) şi dfWithin maxim=30.
EXERCIŢII
I. Ne propunem să scoatem în evidenţă efectul stresului temporal (criza de timp) asupra performanţei de operare numerică. În
acest scop, selectăm un eşantion de subiecţi cărora le cerem să efectueze un test de calcule aritmetice în două condiţii
experimentale diferite: prima, în condiţii de timp nelimitat, cu recomandarea de a lucra cât mai corect; a doua, în
condiţii de timp limitat, cu condiţia de a lucra cât mai repede şi mai corect în acelaşi timp. Rezultatele celor două
reprize sunt cele din tabelul următor:
II. (a) Decideţi asupra semnificaţiei diferenţei dintre mediile primelor două evaluări la
statistică ştiind:
N=209
. m1=13.64
. m2=12.56
EXERCIŢII
Un psiholog şcolar consemnează numărul de conduitelor agresive efectuate şi, concomitent, numărul conduitelor
de apreciere primite de aceiaşi elevi, pe durata pauzelor. Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor.
df df intergrup (between)
intragru
p 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
(within)
161.447 199.500 215.707 224.583 230.161 233.986 236.768 238.882 240.543 241.881
1
6 0 3 2 9 0 4 7 3 7
2 18.5128 19.0000 19.1643 19.2468 19.2964 19.3295 19.3532 19.3710 19.3848 19.3959
3 10.1280 9.5521 9.2766 9.1172 9.0135 8.9406 8.8867 8.8452 8.8123 8.7855
4 7.7086 6.9443 6.5914 6.3882 6.2561 6.1631 6.0942 6.0410 5.9988 5.9644
5 6.6079 5.7861 5.4095 5.1922 5.0503 4.9503 4.8759 4.8183 4.7725 4.7351
6 5.9874 5.1433 4.7571 4.5337 4.3874 4.2839 4.2067 4.1468 4.0990 4.0600
7 5.5914 4.7374 4.3468 4.1203 3.9715 3.8660 3.7870 3.7257 3.6767 3.6365
8 5.3177 4.4590 4.0662 3.8379 3.6875 3.5806 3.5005 3.4381 3.3881 3.3472
9 5.1174 4.2565 3.8625 3.6331 3.4817 3.3738 3.2927 3.2296 3.1789 3.1373
10 4.9646 4.1028 3.7083 3.4780 3.3258 3.2172 3.1355 3.0717 3.0204 2.9782
11 4.8443 3.9823 3.5874 3.3567 3.2039 3.0946 3.0123 2.9480 2.8962 2.8536
12 4.7472 3.8853 3.4903 3.2592 3.1059 2.9961 2.9134 2.8486 2.7964 2.7534
13 4.6672 3.8056 3.4105 3.1791 3.0254 2.9153 2.8321 2.7669 2.7144 2.6710
14 4.6001 3.7389 3.3439 3.1122 2.9582 2.8477 2.7642 2.6987 2.6458 2.6022
15 4.5431 3.6823 3.2874 3.0556 2.9013 2.7905 2.7066 2.6408 2.5876 2.5437
16 4.4940 3.6337 3.2389 3.0069 2.8524 2.7413 2.6572 2.5911 2.5377 2.4935
17 4.4513 3.5915 3.1968 2.9647 2.8100 2.6987 2.6143 2.5480 2.4943 2.4499
18 4.4139 3.5546 3.1599 2.9277 2.7729 2.6613 2.5767 2.5102 2.4563 2.4117
19 4.3807 3.5219 3.1274 2.8951 2.7401 2.6283 2.5435 2.4768 2.4227 2.3779
20 4.3512 3.4928 3.0984 2.8661 2.7109 2.5990 2.5140 2.4471 2.3928 2.3479
21 4.3248 3.4668 3.0725 2.8401 2.6848 2.5727 2.4876 2.4205 2.3660 2.3210
22 4.3009 3.4434 3.0491 2.8167 2.6613 2.5491 2.4638 2.3965 2.3419 2.2967
23 4.2793 3.4221 3.0280 2.7955 2.6400 2.5277 2.4422 2.3748 2.3201 2.2747
24 4.2597 3.4028 3.0088 2.7763 2.6207 2.5082 2.4226 2.3551 2.3002 2.2547
25 4.2417 3.3852 2.9912 2.7587 2.6030 2.4904 2.4047 2.3371 2.2821 2.2365
26 4.2252 3.3690 2.9752 2.7426 2.5868 2.4741 2.3883 2.3205 2.2655 2.2197
27 4.2100 3.3541 2.9604 2.7278 2.5719 2.4591 2.3732 2.3053 2.2501 2.2043
28 4.1960 3.3404 2.9467 2.7141 2.5581 2.4453 2.3593 2.2913 2.2360 2.1900
29 4.1830 3.3277 2.9340 2.7014 2.5454 2.4324 2.3463 2.2783 2.2229 2.1768
30 4.1709 3.3158 2.9223 2.6896 2.5336 2.4205 2.3343 2.2662 2.2107 2.1646
1
Tabelul este aplicabil pentru maxim 11 grupuri (df = 10) şi df maxim=30. Tabele
Between Within