Sunteți pe pagina 1din 48

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/282657318

Termeni si notiuni de agricultura ecologica

Chapter · December 2011

CITATIONS READS
0 1,192

2 authors:

Ioan - Sebastian Brumă Lucian Tanasa


Romanian Academy Romanian Academy
50 PUBLICATIONS   7 CITATIONS    45 PUBLICATIONS   25 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

“Low-Input Farming and Territories – Integrating knowledge for improving ecosystem-based farming” (H2020 ID: 770747) View project

SURE-Farm: “Towards SUstainable and REsilient EU FARMing systems” View project

All content following this page was uploaded by Ioan - Sebastian Brumă on 08 October 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


Termeni şi noţiuni de agricultură ecologică
Brumă, I.S., Tanasă, L.

În ultimii ani, agricultura ecologică a devenit un domeniu de interes nu numai


pentru specialiştii implicaţi în activităţi de cercetare, ci din ce în ce mai mult şi pentru
publicul larg, reprezentat, în special, de consumatorii şi producătorii agricoli. Fiind un
domeniu interdisciplinar, bazat pe influenţe reciproce din domeniul agriculturii şi
protecţiei mediului, terminologia utilizată capătă noi sensuri, ducând la apariţia unui
limbaj specific.
Prezentul capitol conţine 998 termeni şi noţiuni specifice agriculturii ecologice,
incluzând diverse sintagme din domeniul botanicii, fiziologiei plantelor, pedologiei,
agrochimiei, agrotehnicii, fitopatologiei, agrometeorologiei, chimiei, biochimiei,
protecţiei mediului, poluării mediului, contaminării alimentelor, nutriţiei,
managementului şi marketingului agricol, legislaţiei juridice specifică, organizaţiilor şi
autorităţilor implicate în agricultura ecologică.
Pentru a veni în sprijinul celor interesaţi de acest domeniu, autorii au încercat să
uniformizeze informaţiile existente în literatura de specialitate şi să ofere explicaţii pe
înţelesul publicului larg.
Parafrazându-l pe distinsul prof. univ. dr. Mircea Duţu, care în lucrarea „Ecologie
– Filosofia naturală a vieţii” spunea că „în mod curent, se consideră că o bună definiţie
trebuie să ne permită recunoaşterea sigură a obiectului definit”, considerăm că lucrarea de
faţă reuşeşte să ofere o mai bună înţelegere a terminologiei specifice agriculturii
ecologice.
Fiind un domeniu relativ nou şi aflat într-o continuă dezvoltare, autorii sunt
convinşi că pe viitor acest glosar de termeni va fi îmbunătăţit.

A
Abiotic – se referă la un mediu lipsit de viaţă sau care este incompatibil cu viaţa
Absorbţia apei de către plante – proces fiziologic prin care plantele se
aprovizionează cu apa necesară
Absorbţia substanţelor minerale de către plante – proces fiziologic prin care
plantele se aprovizionează cu substanţe minerale necesare manifestării proceselor vitale
Absorbţie - fenomen fizico-chimic prin care un corp lichid sau solid încorporează
prin difuzie din afară o substanţă oarecare
Acaricid – substanţă chimică folosită în combaterea acarienilor
Acarieni - arahnide mici, cu capul, toracele şi abdomenul de obicei nediferenţiate,
unele dintre ele fiind purtătoare de germeni ai unor maladii grave
Acarioză – umflarea patologică a mugurilor cauzată de înţepăturile unor acarieni
Acidifiere – proces de modificare a reacţiei chimice a unui anumit mediu prin
creşterea conţinutului în acizi graşi liberi şi a conţinutului în ioni de hidrogen
Aciditate - gradul de concentraţie de ioni de hidrogen al unei soluţii
Aclimatizare – adaptare prograsivă a organismelor vegetale sau animale la condiţii
climatice sau de mediu diferite de cele în care s-au dezvoltat anterior
Acomodare – modificare morfologică, fiziologică sau funcţională a unui organism,
neereditară şi reversibilă datorită unor modificări ale mediului ambiant

512
Acquis comunitar - ansamblul de drepturi şi obligaţii asumate de statele membre
ale Uniunii Europene, normele juridice ce reglementează activitatea Comunităţii
Europene şi a instituţiilor UE, acţiunile şi politicile comunitare
Acreditare – procedură prin care o instituţie abilitată/ autorizată evaluează şi
recunoaşte un program de certificare, în conformitate cu legislaţia şi standardele specifice
Acric – termen care se referă la un sol cu caracter de acrisol
Acridide – familie de insecte ortoptere, cunoscute sub denumirea populară de
lăcuste
Acrobiologie – ştiinţă care analizează microorganismele vegetale sau animale aflate
în suspensie, dar şi comportamentul şi efectul acestora asupra altor organisme
Acrocarpie – fructificarea plantelor la vârful ramurilor
Acrofil – plantă care creşte în regiunile înalte ale munţilor
Acrotip – se referă la tipul solului la plantele cultivate
Act de mediu – act tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile de realizare a
unei activităţi din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător
Actinobiologie - ştiinţă care studiază acţiunea şi efectele biologice ale radiaţiilor
asupra organismelor
Activitate agricolă – totalitatea proceselor desfăşurate în vederea obţinerii
produselor agricole vegetale sau animale în forma lor naturală, brută, folosite pentru
alimentaţia oamenilor, furajarea animalelor şi ca materii prime pentru industrie
Activitate biologică – acţiunea exercitată de unele substanţe chimice, în special
pesticide, asupra organismelor dăunătoare
Activitate biologică a solului – se referă la totalitatea activităţilor vitale ale
organismelor şi microorganismelor care trăiesc în sol
Activitate enzimatică a solului – se referă la totalitatea activităţilor enzimelor
existente în sol şi a activităţii enzimatice a microorganismelor
Acţiune capilară – acţiune de transfer a apei şi a elementelor nutritive datorată
capilarităţii solului
Acţiune fitotoxică – proprietatea unor substanţe fitosanitare de a provoca arsuri,
deformări şi modificări trecătoare sau persistente asupra plantelor de cultură
Acţiune selectivă - proprietatea unor substanţe fitosanitare de a acţiona numai
asupra unor anumite categorii de organisme dăunătoare
Acumulare – creşterea concentraţiei unei substanţe în sol datorită faptului că
aportul de substanţă este mai mare decât pierderea de substanţă
Adaptare – capacitatea organismelor vii de a reuşi să crească şi să se dezvolte în
condiţii noi de existenţă
Adaptare ecologică – comportamentul unei specii de plante faţă de un anumit
factor sau complex de factori ecologici
Adaptare la mediu – process prin care un organism viu îşi modifică patrimoniul
genetic ca efect al acţiunii factorilor de mediu
Adăpost ecologic – construcţie care respectă norme ecologice în vigoare, proiectată
să apere animalele de intemperii sau pe timp de noapte, care trebuie să fie bine izolată
termic, ventilată natural şi illuminate, astfel încât să asigure animalelor un microclimat de
confort
Aderenţa solului – proprietate pe care o deţin componentele solului de a se uni mai
mult sau mai puţin între ele şi de a se lipi, în stare umedă, de obiecte străine. Aderenţa

513
solului diferă în funcţie de textura sa, fiind mai mare la solurile cu textură fină.
Adeziv – produs care se adaugă la prepararea substanţelor de stropit utilizate în
combaterea bolilor şi dăunătorilor, cu scopul de a le mări capacitatea de legare de
suprafaţa organelor plantei
Adezivitate – fenomen de aderare a substanţelor, a pulberilor de tratare a
seminţelor sau a pulberilor de prăfuit
Adiabatic – fenomen termo-dinamic în cursul căruia un produs aflat în interiorul
unui sistem închis nu face schimb de căldură cu mediul exterior
Aditiv alimentar – substanţă naturală sau chimică care nu este consumată ca
aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu
valoare nutritivă şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând
modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării,
împachetării, ambalării, transportului, stocării, sau în timpul altei modificări aplicate unui
aliment, devenind un component sau afectând într-un fel sau altul caracteristicile
alimentelor (cunoscut în limbaj uzual şi ca E)
Aditiv furajer – substanţă care, adăugată în cantităţi mici în raţia animalelor, duc la
completarea şi echilibrarea nutritivă a acesteia
Aditivi – substanţă care se adaugă unui produs pentru a-i ameliora proprietăţile sau
pentru a obţine noi calităţi
Adjuvant – substanţă chimică care este lipsită de proprietăţi biologice şi care
activează acţiunea unui produs fitofarmaceutic, modificându-i unele însuşiri fizice sau
chimice
Aer poluat – aerul care conţine, în suspensie, poluanţi precum particule de praf sau
fum, microorganisme sau gaze, altele decât cele prezente în mod obişnuit în compoziţia
lui
Aer pur – aerul fără poluanţi sau cu o cantitate foarte redusă de poluanţi solizi,
lichizi sau gazoşi
Aerob – se referă la organisme/ microorganisme care nu pot trăi fără oxigen şi care
se dezvoltă numai în prezenţa aerului
Aerobioză – formă de viaţă a unor organisme, care consumă oxigenul molecular
liber din aer
Aerosol – sistem prin care se realizează împrăştierea mecanică în aer sau într-un
gaz a unor particule solide sau lichide şi care este folosit în agricultură la combaterea
dăunătorilor
Afânare – proces de micşorare a densităţii aparente, de mărire a macroporozităţii
solului, ca urmare a lucrării lui cu unelte sau maşini agricole sau ca urmare a activităţii
faunei solului
Afânarea solului – lucrare agricolă executată asupra pământului, la suprafaţă,
pentru a favoriza aerisirea, pătrunderea apei şi distrugerea buruienilor
Afide – familie de insecte cuprinzând păduchii de plante, cu forme aripate şi
nearipate şi care trăiesc şi se dezvoltă în colonii pe diferite organe ale plantelor
Aflatoxine – substanţe toxice care sunt produse de anumite tipuri de microrganisme
şi care prezintă un pronunţat character cancerigen
Agar – polizaharid extras din unele alge roşii marine, solubil în apă fierbinte.
Utilizat pentru solidificarea mediilor de cultură a microorganisemelor
Agenda 21 – planul de acţiune în domeniul dezvoltării durabile adoptat în cadrul

514
Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare Rio de Janeiro, Brazilia, 1992
Agent – factor activ care provoacă diferite fenomene fizice sau chimice
Agent de control biologic – prădător natural utilizat în lupta împotriva insectelor
dăunătoare
Agent fitopatogen – organism care produce boli plantelor de cultură
Agent patogen – fenomen, organism, substanţă sau virus, care provoacă o stare de
boală sau un proces patologic
Agregat agricol – mijloc mecanic folosit în executarea lucrărilor agricole
mecanizate
Agregat de sol – element component al structurii solului
Agribusiness – termen generic care se referă la diverse tipuri de afaceri din
domeniul agricol
Agricultor – persoană fizică sau juridică care se ocupă cu agricultura
Agricultura tradiţională sau familială – sistem de agricultură care foloseşte larg
munca manuală şi energia animală pe suprafeţe mici de teren, alături de fertilizarea
naturală sau chimică şi de rotaţia simplistă a culturilor
Agricultură – ramură a producţiei materiale care are ca obiect cultura plantelor şi
creşterea animalelor în vederea obţinerii unor produse alimentare şi a unor materii prime
Agricultură biodinamică – se referă la cultivarea plantelor şi creşeterea animalelor
după principii antroposofice bazânu-se pe ritmuri cosmice, vitalitate, preparate
biodinamice, organismul fermei
Agricultură biologică – sistem productiv care evită utilizarea îngrăşămintelor de
sinteză, a pesticidelor, a regulatorilor de creştere la plante, a adaosurilor furajere în
creşterea animalelor
Agricultură convenţională – termen utilizat pentru determinarea practicilor
agricole bazate pe folosirea intensivă a inputurilor chimice şi energetice
Agricultură convenţională cu inputuri reduse – tip de agricultură cu resurse
materiale limitate, practicată cu precădere în micile gospodării ţărăneşti
Agricultură convenţională intensivă – tip de agricultură caracterizată prin
folosirea inputurilor la cel mai înalt nivel
Agricultură durabilă – tip de agricultură care presupune practicarea unor
tehnologii viabile din punct de vedere economic pe o perioadă lungă de timp, cu producţii
ridicate, obţinute cu costuri reduse şi cu minimum de efecte negative asupra mediului
înconjurător, asigurând totodată securitatea alimentară a populaţiei
Agricultură durabilă cu inputuri reduse (LEISA) – tip de agricultură care se
bazează utilizarea resurselor locale de sol, climă şi de forţă de muncă şi dacă este cazul
pe folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, a maşinilor şi a instalaţiilor
agricole convenţionale, a ingredientelor alimentare şi furajere, însă numai pentru
acoperirea deficitului de resurse şi dacă nu afectează mediul înconjurător
Agricultură ecologică – sistemul de producţie care evită utilizarea materiilor de
sinteză şi care vizează valorificarea şi păstrarea sistemelor ecologice productive
Agrobiologie – ştiinţă care se ocupă cu acţiunea legilor biologice generale asupra
culturii plantelor şi creşterii animalelor, constituind, totodată, baza teoretică a ştiinţelor
agronomice
Agroecologie – ramură a ecologiei având ca obiect de studiu influenţa factorilor de
mediu asupra creşterii plantelor de cultură şi a productivităţii acestora

515
Agroecosistem – ecosistem agricol
Agroecotip – ecotip rezultat în urmarea lucrărilor de ameliorare, fiind format din
soiuri şi hibrizi amelioraţi
Agrofond – ansamblu de procedee agrotehnice aplicate solului cultivat pentru
obţinerea unor producţii ridicate
Agrometeorologie – studiază interacţiunea între factorii hidrometeorologici şi
agricultura
Agrometeorologie – ştiinţă care se ocupă cu cercetarea condiţiilor meteorologice
sub aspectul influenţei acestora asupra producţiei agricole
Agronomie – ştiinţă care cuprinde totalitatea cunoştinţelor teoretice şi practice
referitoare la cultivarea sistematică a pământului
Agrotehnică – ştiinţă care se ocupă cu studiul relaţiilor dintre factorii de vegetaţie,
sol şi plantele cultivate, cu tehnicile de cultură şi cu aplicarea tehnologiilor specifice
fiecărei plante
Agrotip – tip de soiuri la plantele cultivate
Alaun (piatra acră) – insecticid mineral utilizat sub formă de soluţie împotriva
păduchilor şi a melcilor fără cochilie
Alcalin – mediu de reacţie cu valori ale pH-ului mai mari de 7
Alelopatie – efectul interacţiunilor biochimice dintre plante
Alergen – substanţă care produc alergii sau sensibilitate ca urmare a expunerii la
aceasta
Aliment – produs în stare naturală sau prelucrat care serveşte ca hrană
Alterare – ansamblul schimbărilor fizice, chimice şi biochimice produse sub
acţiunea agenţilor atmosferici sau a microorganismelor
Alternarioză – boală a plantelor produsă de ciuperci patogene din genul Alternaria
Altoi – ramură sau lăstar provenit dintr-o plantă-mamă folosită la diverse tipuri de
altoire
Altoire – înmulţire vegetativă ce constă în introducerea unei ramuri a unei plante în
ţesutul alteia, stabilind astfel un contact între ţesuturile lor generatoare, în scopul de a da
plantei altoite însuşirile altoiului
Ameliorare – proces de creare a unei noi rase de animale sau noi soiuri de plante
de cultură sau de îmbunătăţire a celor existente
Ameliorare plantelor – ştiinţă agrobiologică aplicativă care studiază soiurile şi
hibrizii de plante, elaborează metode de îmbunătăţire a acestora şi de obţinere a unor
genotipuri noi
Ameliorare solului – ansamblu de măsuri care permit ameliorarea calităţii unui sol
din punct de vedere al caracteristicilor fizice, mecanice şi chimice
Amenajarea teritoriului – sistem de măsuri privind organizarea spaţiului în
vederea ameliorării condiţiilor de viaţă ale populaţiei, dezvoltării activităţii economice şi
punerea în valoare a resurselor naturale fără perturbarea ecosistemelor naturale
Amendament – substanţă care se încorporează în sol, utilizată în pentru corectarea
şi îmbunătăţirea însuşirilor fizico-chimice ale acestora
Amplasament – locul pe care este aşezată o fermă, o construcţie, o instalaţie sau o
cultură
An agricol – perioadă de timp de la o toamnă la alta, cât timp durează un ciclu de
lucrări agricole

516
Anaerob – organism care trăieşte şi se înmulţeşte într-un mediu lipsit de oxigen
molecular; proces ce se desfăşoară în lipsa oxigenului
Antagonism microbian – tip de relaţii între microorganisme prin care una dintre
specii împiedică dezvoltarea celeilalte
Antibiotic – substanţă organică solubilă, produsă de unele microorganisme animale
şi vegetale, care are capacitatea de a distruge anumiţi microbi sau de a le opri
dezvoltarea, fapt pentru care se utilizează în tratamentul bolilor infecţioase
Antibioză – inhibare a înmulţirii unui microorganism prin asociere de germeni
antagonişti
Antioxidant – substanţă care împiedică sau întârzie acţiunea de oxidare şi are rolul
de a reduce efectul toxic al radicalilor liberi
Antracnoză – boală a unor plante provocată de ciuperci parazite din genurile
Colletotrichum şi Gloeosporium
Antroposofie – cale de cunoaştere a lumii şi a omului care abordează şi
dimensiunile spirituale ale acestora fundamentată de Rudolf Steiner
Anual – termen referitor la o specie vegetală al cărei ciclu de viaţă se desfăşoară în
decursul unui an
Apa brută – apa netratată care, pentru a fi utilizată, trebuie epurată sau purificată
Apa solului – apa conţinută de sol care ocupă porii sau o parte din porii solului
Apa utilă – parte din apa solului care poate fi folosită de către plante
Apa uzată – apa evacuată de la diverse folosinţe care conţine substanţe poluante
sau căldură şi necesită epurare sau tratare înainte de deversare în emisar
Apicultură – ramură a zootehniei care se ocupă cu studiul creşterii albinelor
Apicultură ecologică – activitate de creştere a albinelor în concordanţă cu
standardele producţiei ecologice
Arat – lucrare agrotehnică executată mecanic ce constă în întoarcerea, mărunţirea şi
amestecarea stratului de sol şi încorporarea resturilor vegetale
Areal – aria specifică de răspândire a unei specii, a unei clase de plante sau de
animale
Arendă – cedare temporară a dreptului de exploatare a unor bunuri, în schimbul
unei plăţi
Argilă – rocă sedimentară alcătuită dintr-un amestec de silicaţi şi din fragmente de
cuarţ, mică etc.
Arie naturală protejată – zonă terestră, acvatică şi/ sau subterană având un regim
special de ocrotire şi conservare în care se găsesc specii de plante şi animale, formaţiuni
biogeografice, peisagistice ş.a. cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită
Arie protejată – zonă delimitată geografic cu elemente naturale rare desemnată sau
reglementată şi administrată în sensul atingerii unor obiective specifice de conservare
Aromaterapie – metodă terapeutică bazată pe efectul produşilor chimici mirositori
din uleiurile volatile din plante
Asimilabil – componentă ce poate fi valorificată de către plante din cantitatea totală
a unui element ce se găseşte în mediul înconjurător
Asimilaţie – absorbţia şi integrarea substanţelor nutritive într-un organism
Asociaţie producători ecologici – grup de persoane fizice şi juridice certificaţi
ecologic dintr-un anumit areal geografic înfiinţată pentru a atinge un scop comun şi
organizată pe baza unui statut

517
Asociaţie vegetală – unitate taxonomică în clasificarea vegetaţiei ce corespund
unui anumit tip de fitocenoză şi posedă o anumită compoziţie floristică
Asolament – tehnică a împărţirii unui teren cultivabil în mai multe tarlale, sole sau/
şi loturi într-o succesiune potrivită cerinţelor plantelor cultivate
Aspersiune – tehnică de udare a unei culturi agricole cu apă sau cu alt lichid sub
formă de ploaie artificială executată cu echipamente de irigaţii puse sub presiune
Atmosferă controlată – tehnică utilizată în spaţiile de depozitare ce constă în
înlocuirea aerului rezidual cu un gaz precum azotul sau dioxidul de carbon cu scopul de a
reduce modificările calitative din timpul depozitării
Atomizor – aparat de mare presiune care realizează dispersia soluţiilor de
combatere a bolilor şi dăunătorilor plantelor cultivate
Atractant – substanţă produsă de insecte sau de alte organisme pentru a atrage
indivizii de sex opus
Atrofie – degenerare morfologică şi funcţională a unui ţesut sau organ, cauzată de
tulburări de nutriţie sau de inactivitate
Audit de mediu – evaluare independentă a stadiului current de conformare cu
reglementările de protecţie a mediului
Autogamie – fecundaţie a florilor unei plante prin polenul produs în aceaşi floare
Autoritate de control – organizaţia publică cu competenţă în inspecţia şi
certificarea în domeniul producţiei ecologice
Autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile şi
parametrii de funcţionare pe baza acordului de mediu
Autosterilitate – autopolenizare neurmată de fecundare
Auxine – substanţă hormonală vegetală care stimulează procesele de creştere a
plantelor
Avertizare – acţiune de anunţare a cultivatorilor prin diverse canale să aplice
anumite tratamente agricole pentru prevenirea şi combaterea unor boli şi dăunători
Avertizare în protecţia plantelor – prevederea apariţiei în masă a unor dăunători
şi boli specifice plantelor cultivate cu câteva zile sau săptămâni înainte
Avertizare meteorologică – defineşte fenomenele meteorolgice obişnuite pe o
anumită zonă geografică, dar care pot deveni periculoase pentru anumite activităţi
Azot – element chimic care controlează ansamblul proceselor de metabolism,
reglează raportul dintre sistemul radicular şi foliar, sporeşte numărul şi greutatea
fructelor, măreşte conţinutul plantelor în proteină şi prelungeşte perioada de vegetaţie.
Excesul de azot provoacă scăderea rezistenţei plantelor la ger şi la atacul agenţilor
patogeni. Azotul în exces înrăutăţeşte calitatea solurilor precum şi a apelor de suprafaţă şi
de adâncime.
Azot amoniacal – formă a azotului aparţinând moleculei NH3 sau a ionului NH4+,
fiind o sursă importantă de azot accesibil pentru plante
Azot nitric – formă a azotului aparţinând ionului NO3-
Azotobacter – bacterie aerobă care fixează în sol azotul atmosferic, transformându-
l în azot organic
Azotobacterin – îngrăşământ bacterian alcătuit din culturi artificiale de
azotobacterii din genul Azotobacter chroococcum
Azotofertil – biofertilizant lichid care conţine două bacterii fixatoare de azot din
genul Azotobacter chroococcum şi Azospirillum lipoferum

518
B
Bacterian – referitor la bacterii, produs de bacterii
Bactericid – Preparat/ substanţă/ factor care omoară bacteriile
Bacterie – microorganism unicelular microscopic, de natură vegetală, care
provoacă unele boli infecţioase
Bacterie aerobă – bacterie care se dezvoltă numai în prezenţa oxigenului
Bacterie anaerobă – bacterie care se dezvoltă în absenţa oxigenului
Bacterie denitrificatoare – bacterie care are rolul de a reduce nitraţii din sol sau
din apă
Bacterie nitrificatoare – bacterie din sol care transformă amoniacul în acid azotos
şi pe acesta în acid azotic
Bacteriofag – microorganism care are proprietatea de a distruge bacteriile
Bacterioză – boală provocată de bacteriile parazite
Balanţă energetică – raportul dintre energie primită şi cea cedată de un ecosistem
Barieră biologică – obstacol în calea răspândirii organismelor reprezentat de
factori biologici
Barieră ecologică – obstacol sau factor de natură ecologică ce limitează sau
interzice accesul unei specii la un mediu oarecare
Bază meliferă – totalitatea plantelor melifere din rza economică de zbor a albinelor
Bălegar – dejecţiile provenite de la animalele domestice din ferme şi utilzate în
fertilizarea solului
Bienală – plante care se dezvoltă pe o perioadă de 2 ani, care germinează primăvara
şi fructifică în al doilea an de vegetaţie
Bio – prefix provenit de la bios şi utilizat în cuvinte ştiinţifice petru a asocia
conceptul de organisme vii
Bioacumulare – proces de acumulare în sol a substanţelor organice în urma
descompunerii resturilor vegetale şi animale, care contribuie la fertilizarea pământului
Biocarburanţi – carburanţi obţinuţi din produse vegetale
Biocenoză – sistem biologic de plante sau animale legate de un anumit biotop care
se află într-un echilibru dinamic dependent de mediu
Biocibernetică – domeniu ştiinţific care integrează în biologie teoria generală a
sistemelor, cercetarea operaţională, reglarea şi autoreglarea proceselor biologice, deci
cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor la plantele cultivate în mod sistemic şi coordonat
Bioclimat – ansamblul condiţiilor climatice care influenţează comportamentul
organismelor vii
Biocombustibil – material organic folosit ca sursă de căldură
Bioconcentraţie – cantitatea de reziduu de pesticide acumulată de un organism prin
absorbţie şi adsorbţie, pe orice cale, care duce la o concentrare a pesticidului de către
organism sau de ţesuturi specifice ale acestuia
Biocontrol – control aplicat organismelor vii
Bioconversie – rocess de transformare a unei forme de bioenergie în alta, în
cadrul proceselor biologice
Biodegradabil – proprietatea materialelor organice şi anorganice de a fi degradată
de ogranismele vii

519
Biodiesel – estermetil obţinut din ulei vegetal şi utilizat ca şi carburant pentru
motoarele de tip diesel
Biodinamică – ramură a biologiei care studiază interacţiunile dintre organismele vii
Biodiversitate – varietatea ecosistemelor şi speciilor de plante şi animale care pot fi
găsite în mediu
Bioenergetică – studiul fluxului şi transformărilor energiei care există într-un
organism viu
Bioetanol – alcool etilic de provenienţă naturală
BioFach – târg internaţional de agricultură ecologică organizat anual în Germania
Biofag – consumator de hrană vie
Biofertilizant – produs pe bază de compuşi de origine vegetală utilizaţi pentru
fertilizarea solului
Bioformă – termen generic pentru orice sistem viu
Biofungicid – pesticid produs de un organism viu
Biogaz – amestec de metan şi dioxid de carbon rezultat prin descompunerea
biochimică a substanţelor organice
Bioinsecticid – insecticid produs de un organism viu
Biologia solului – ramură a ştiinţei solului care se ocupă cu studiul organismelor ce
se găsesc în sol
Biom – formaţie ecologică majoră, grup de ecosisteme cu structură generală, în
esenţă identică, corelată cu o combinaţie determinată a factorilor fizici
Biomasă – cantitatea de materie vie pe unitatea de suprafaţă
Bionat – îngrăşământ foliar concentrat, cu macro şi microelemente şi cu extract
natural din plante
Bioproces – orice proces care foloseşte celule vii pentru a obţine modificările fizice
sau chimice dorite
Bioregulator – compus organic care influenţează procesele fiziologice ale plantelor
Biosferă – totalitatea plantelor şi animalelor care trăiesc pe pământ, în aer şi în apă
Biosinteză – proces biochimic prin care celula îşi sintetizează substanţele proprii
Biosistem – grup de indivizi din două sau mai multe specii diferite care
convieţuiesc
Biostimulator – produs, substanţă care stimulează creşterea şi dezvoltarea
Biotehnică – domeniu interdisciplinar care se ocupă cu tehnicile aplicate în
creşterea sau cultivarea bioorganismelor
Biotehnologie – utilizarea în tehnică a microorganismelor, a culturilor de celule
vegetale şi animale pentru producerea de substanţe utile în agricultură şi în industria
alimentară, farmaceutică
Biotic – factor de mediu determinat de acţiunea unor organisme vii
Biotip – grup de indivizi cu aceeaşi construcţie genetică şi cu structură morfologică
asemănătoare dar care prezintă în schimb diferenţe de ordin biologic
Biotop – mediu limitat, cu condiţii de viaţă particulare şi cu înfăţişarere proprie,
cuprinzând totalitatea organismelor care formează o biocenoză
Biotrof – organism parazit care se hrăneşte cu substanţe pe care le ia direct din
organismele vii
Blocare – acţiune prin care se reduce asimilarea de către plante a unui element de
nutriţie

520
Boală – modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului,
care de cele mai multe ori duce la modificări structurale
Boală de carantină – denumire dată unor boli care determină măsuri speciale
pentru preîntâmpinarea lor pe anumite zone sau eradicarea unor focare
Boală transmisibilă prin alimente – boală cauzată de agenţi patogeni care pătrund
în organism prin intermediul alimentelor
Bonitarea terenurilor agricole – procedeu de estimare a calităţii solurilor prin
atribuirea de note
Botanică – ştiinţă care se ocupă cu studiul structurii şi dezvoltării plantelor, al
originii şi evoluţiei lor
Bunăstarea animalelor – gradul în care suntîndeplinite cerinţele fizice,
comportamentale şi psihologice ale animalelor
Buruiană – orice plantă erbacee necultivată, care creşte pe terenuri cultivate şi
dăunează culturilor agricole
Buruieni anuale – buruieni care se înmulţesc prin seminţe şi întreg ciclul
vegetative se desfăşoară pe parcursul unui an
Buruieni bienale – buruieni care au ciclul de vegetaţie în doi ani
Buruieni dicotiledonate - plante superioare al căror embrion are două cotiledoane
Buruieni monocotiledonate – plante superioare al căror embrion are un singur
cotiledon
Buruieni perene – buruieni care persistă mai mulţi ani pe acelaşi teren
Butaş – porţiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detaşată de la planta-mamă şi
sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina şi de a forma o plantă nouă
Butăşire – îmnulţire vegetativă a plantelor prin butaşi înrădăcinaţi

C
Calitate – totalitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un lucru este
ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri
Calitatea agronomică – caracteristicile de cultură ale unui soi privit din punct de
vedere al producţiei al cerinţelor faţă de factorii climatici, al rezistenţei la boli
Calitatea ecologică – reprezentată de impactul producerii, al transformării, al
distribuţiei şi al consumatorului asupra mediului înconjurător
Calitatea nutritivă – însuşirea unui aliment de a satisface cerinţele nutritive ale
consumatorului
Calitatea seminţelor – totalitatea însuşirilor şi caracterelor după care se apreciază
calitatea germinativă sau industrială a seminţelor
Calitatea solului – ansamblul proprietăţilor obişnuite, pozitive sau negative, care se
referă la folosirea şi funcţiile solului
Calitatea tehnologică – reprezentată de aptitudinea pentru păstrare a unui produs,
rezistenţă la boli şi transport
Calitatea vieţii – totalitatea condiţiilor care asigură integritatea echilibrul vieţii
biologice, satisfacerea cerinţelor de ordin economico-social, ecologic şi spiritual, cu
incidenţă asupra dezvoltării continue şi durabile a personalităţii umane
Câmp experimental – suprafaţă de teren pe care se execută diverse experimente
agrotehnice, agrochimice şi altele

521
Cancer – boală a plantelor caracterizată prin tumori cu o proliferare continuă
transmisibile la plante sănătoase
Capacitate de producţie – însuşire biologică a speciilor, soiurilor şi hibrizilor de
plante care se exprimă prin producţia obţinută la unitatea de suprafaţă
Capacitatea de asimilare – desemnează capacitatea finită a unui ecosistem de a
face faţă impacturilor asupra mediului înconjurător fără a-şi afecta sau pierde capacitatea
autoregeneratoare de susţinere a vieţii
Caracteristicile peisajului – elemente liniare (gard viu, aliniamente de copaci)
întreţinute de cel puţin 3 ani
Carantină fitosanitară – măsură de protecţie a plantelor prin prevenirea
răspândirii unor boli şi dăunători pe areale în care acestea nu se regăsesc
Carantină fitosanitară – regim juridic special care cuprinde un complex de măsuri
imperative, cu scopul de a preveni introducerea sau răspândirea organismelor de
carantină, localizarea, combaterea şi stârpirea acestora în scopul protecţiei plantelor şi
produselor vegetale
Carenţă – lipsă, deficienţă, neglijenţă
Cârnit – operaţiune de scurtare a lăstarilor prin care se suprimă vârful acestora
Cartarea agrochimică – ansamblu de operaţiuni care permit elaborarea de
cartograme cu diferite caracteristici chimice ale solului şi stabilirea necesarului de
îngrăşăminte şi amendamente
Cartarea solurilor – identificarea pe teren şi transpunerea pe hărţi a tipurilor de sol
Casă de vegetaţie – construcţie specială folosită la experimentarea plantelor în vase
de vegetaţie
Catalogul oficial al soiurilor şi hibrizilor – catalog oficial care include toate
soiurile şi hibrizii ale căror seminţe pot fi comercializate pe teritoriul ţării
Căderea plantelor – boală produsă de ciuperci sau fenomen cauzat de carenţa în
anumite elemente nutritive, care se manifestă prin căderea plantelor în decursul perioadei
de vegetaţie
Călirea răsadurilor – proces aplicat răsadurilor pentru aclimatizarea treptată a
plantelor cu lumină mai multă, apă mai puţină, temperaturi mai scăzute şi aerisire
puternică cu scopul de a obişnui treptat plantele cu condiţiile din câmp după plantare
Celulă – sistem anatomic elementar, constituit din membrană, citoplasmă şi nucleu,
care stă la baza structurii şi activităţii vitale a organismelor vii
Cenuşă – reziduu solid format din substanţe minerale sub formă de pulbere, care
rămâne după arderea completă a unui material solid sau lichid, folosit în fertilizarea
solului
Cernoziom – grup de soluri foarte fertile, de culoare închisă, formate sub o
vegetaţie ierboasă, în condiţiile unei clime continentale
Certificare ecologică – procedură efectuată de organisme de inspecţie şi certificare
prin care se atestă faptl că produsele agroalimentare ecologice sau sistemele de control a
acestora sunt conforme cu regulile de producţie ecologică
Certificare fitosanitară – utilizarea metodelor fitosanitare specifice, de tipul
inspecţiilor, analizelor sau tratamentelor, care permit eliberarea certificatelor fitosanitare
Certificat/ declaraţie de tranzacţionare – document oficial emis de un organism
de certificare pe parcursul tranzacţionării ecologice
Ciclul biogeochimic – circulaţia materiei în ecosistem

522
Ciclul biologic – totalitatea stadiilor prin care trece un organism de la apariţia până
la moarte
Ciclul nutrienţilor – schimbul ciclic a elementelor nutritive între organismele vii şi
mediul înconjurător
Ciclul trofic – circulaţia materiei, transferul energiei sub formă biochimică între
diverse organisme ale ecosistemului
Circuitul biologic al elementelor nutritive – transformarea ciclică a elementelor
care trec continuu din forme anorganice în forme organice şi invers datorită activităţii
organismelor şi microorganismelor din sol
Citoplasmă – element constitutiv fundamental al unei celule animale sau vegetale,
format îndeosebi din albumină asociată cu alte substanțe organice
Ciupit – lucrare manuală de îndepărtare a vârfului de creştere a plantelor
Clasă de fertilitate a solurilor – categorie convenţională care grupează soluri cu
aceiaşi fertilitate
Clasă de pretabilitate – categorie convenţională de grupare a terenurilor în funcţie
de măsura în care acestea sunt apte pentru o anumită folosinţă agricolă
Clasificare – sistem de grupare pe baza asemănării caracterelor anatomice,
biochimice şi fiziologice a lumii vii
Climatizare – operaţie de menţinere a purităţii, temperaturii şi umidităţii relative a
aerului dintr-o încăpere, independent de condiţiile meteorologice exterioare
Climatologie – ramură a meteorologiei care se ocupă cu studierea climei de pe glob
şi cu importanţa ei pentru viaţa organică
Climă – totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatură, vânturi, precipitaţii
atmosferice) care caracterizează starea medie multianuală a unei regiuni geografice
Clonare – a realiza, prin reproducţie asexuată, exemplare genetic asemănătoare
Clorofilă – pigment care se găseşte în părţile verzi ale plantelor şi care joacă un rol
fundamental în fotosinteză
Codex Alimentarius – colecţie de standarde internaţionale, de coduri de bună
practică alimentară, de ghiduri şi de alte recomandări referitoare la produsele alimentare,
la producerea şi siguraţa acestora, în vederea protecţiei consumatorilor şi siguranţei
alimentare
Coline – substanţe alelopatice solubile sau volatile cu acţiune specifică asupra
organismului vegetal receptor
Coloranţi naturali – substanţe naturale care sunt capabile să imprime culoarea lor
altor compuşi cu care intră în contact
Combatere – totalitatea măsurilor ce se aplică în vederea prevenirii pătrunderii
dăunătorilor şi paraziţilor într-o cultură agricolă, precum şi pentru distrugerea lor
Combatere biologică – constă în utilizarea insectelor prădătoare, paraziţilor
insectelor dăunătoare, păsărilor insectivore şi a liliecilor pentru reducerea dăunătorilor
plantelor de cultură
Combatere integrată – metodă de combatere a bolilor, dăunătorilor şi a
buruienilor prin intermediul unor diferite mijloace (fizice, chimice, agrotehnice), precum
şi prin utilizarea eficientă a factorilor naturali de limitare a dezvoltării organismelor
dăunătoare
Combatere mecanică – metodă de combatere a buruienilor şi a dăunătorilor cu
ajutorul echipamentelor mecanice

523
Combatere microbiologică – constă în folosirea unor preparate pe bază de
microorganisme vii (ciuperci) care parazitează şi omoară unii dăunători
Combaterea dăunătorilor cu ajutorul plantelor – metodă de combatere a
dăunătorilor bazată pe însuşirea unor plante de a secreta unele substanţe repelente sau
distrugătoare pentru dăunători
Combaterea organismelor dăunătoare – metode de prevenire şi combaterea a
atacului organismelor dăunătoare
Comercializarea produselor alimentare ecologice – valorificarea pe piaţă a
produselor ecologice, supusă unor anumite reguli specifice produselor ecologice
Comerţ – activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de
vânzare-cumpărare
Compactare – proces de mărire accentuată a densităţii aparenteşi de micşorare a
macroporozităţii unui sol
Compost – îngrăşământ organic, provenit din descompunerea lentă a diferitelor
resturi organice din gospodărie (frunze, buruieni, pleavă)
Compostare – operaţiunea de obţinere a compostului din diferite materii organice
vegetale
Concentraţie – raport dintre cantitatea de substanţă dizolvată şi cantitatea de
solvent sau de soluţie obţinută
Concentraţie critică – estimarea calitativă a concentraţiei unuia sau a mai multor
poluanţi sub care nu se produc efecte nocive semnificative asupra unor elemente specifice
Condiţii ecologice – ansamblul factorilor biotici şi abiotici care determină
dezvoltarea unui individ sau a unei populaţii
Condiţionarea produselor agricole – ansamblu de lucrări de curăţire, sortare,
tratare, uscare aplicate produselor agricole recoltate pentru aducerea acestora la nivelul
indicelor calitativi prevăzuţi pentru conservare sau comercializare
Consangvinizare – metodă aplicată în lucrările de selecţie şi de ameliorare a
plantelor şi animalelor, care constă în fecundarea efectuată între organisme înrudite
Conservare – tratament la care sunt supuse unele produse perisabile pentru a le feri
de alterare (uscare, sterilizare, congelare, refrigerare etc.)
Conservarea apei – ansamblul măsurilor de economisire a apei, respectiv de
protecţie a acesteia împotriva poluanţilor
Conservarea mediului înconjurător – ansamblul măsurilor ce vizează exploatarea
raţională, menţinerea şi restaurarea resurselor naturale, precum şi protejarea mediilor
naturale împotriva efectelor negative ale unor activităţi antropice
Conservarea solului – ansamblu de măsuri tehnice, culturale şi de altă natură
utilizate pentru prevenirea degradării stării de fertilitate a solului prin eroziune sau alte
procese
Contaminare – transmiterea sau a căpătarea unei boli molipsitoare
Contaminarea solului – creşterea moderată a unor elemente sau agenţi patogeni la
nivelul solului, dăunătoare creşterii şi dezvoltării plantelor
Control fitosanitar – controlul plantelor, produselor vegetale, precum şi al
bunurilor conece, efectuat de instituţii abilitate, cu scopul de a determina prezenţa sau
absenţa organismelor dăunătoare în vederea asigurării normelor fitosanitare
Convenţia asupra Diversităţii Biologice – act adoptat la Summitul de la Rio de
Janeiro (1992) prin care au fost stabilite trei ţinte principale privind conservarea

524
biodiversităţii biologice, folosirea durabilă a componentelor sale şi împărţirea treptată şi
echitabilă a beneficiilor rezultate din folosirea resurselor genetice
Conversia producţiei convenţionale către cea ecologică – transformarea unei
ferme, parcele, efectiv de animale de la sistemul convenţional în sistemul ecologic, în
concordanţă cu standardele agriculturii ecologice naţionale într-o anumită perioadă de
timp
Copilit – înlăturarea manuală a lăstarilor laterali cu scopul de a determina
dezvoltarea viguroasă a tulpinei principale a plantei
Criza ambientală – fenomen recunoscut de specialişti implicaţi în protecţia
mediului ca fiind rezultatul acţiunilor antropice frecvente produse asupra mediului
agricol, intervenţiile agresive în economia naturii şi fisurarea echilibrului ecologic, care
pot conduce la o criză ambientală de proporţii mai reduse sau mai mari, pe teritorii
restrânse sau mai largi
Crustă – strat tasat, uscat şi întărit, de la suprafaţa terenului arabil, în urma
precipităţiilor
Cultivar – plantă cultivată cu caractere distincte care se menţine şi pe cale de
reproducere sexuată sau asexuată
Cultură ascunsă – cultură amplasată pe aceiaşi suprafaţă de teren cu altă cultură
anuală sau perenă având rolul de a suprima creşterea buruienilor sau de a reduce
fenomene de eroziune a solului
Cultură asociată – combinarea a două sau mai multe specii de plante cultivate pe
aceiaşi solă cu scopul de a controla mai bine atacul bolilor sau al dăunătorilor
Cultură intercalată – metodă de cultivare a unei culturi suplimentare în spaţiile
dintre rândurile culturii principale
Cultură protectoare – suprafaţă de teren arabil pe care culturile sunt semănate în
mod special pentru reducerea pierderilor de îngrăşământ din sol, a nutrienţilor şi a
pesticidelor în timpul iernii sau în alte perioade în care suprafaţa respectivă ar putea
rămâne descoperită
Culturi succesive – culturi care sunt amplasate consecutiv pe aceiaşi solă pe
parcursul aceluiaşi an
Culturi verzi – plante cultivate pentru a preveni eroziunea solului, a îmbunătăţi
solul în materie organică şi substanţe nutritive, prin încorporarea lor în sol, fiind de regulă
înfiinţate după recoltarea culturii principale

D
Dăunare – efectul acţiunii agresive a dăunătorului
Dăunător – denumire dată agenţilor care atacă şi distrug plantele
Dăunători vegetali – specii de bacterii, ciuperci sau plante superioare parazite care
atacă plantele de cultură
Decoct – soluţie apoasă obţinută prin fierberea anumitor plante alimentare sau
medicinale, în vederea extragerii principiilor active din acestea
Decoct de coada – calului (Eqvisetum arvense) – fungicid vegetal folosit împotriva
bolilor criptogamice (mana – Phytophtora) din sol şi din plantă
Decoct de rotenona (Derris spp) – insecticid vegetal utilizat împotriva afidelor,
acarienilor, nematozilor, muştelor şi tripşilor

525
Decontaminare – operaţiune complexă prin care se urmăreşte distrugerea
microorganismelor patogene de pe o suprafaţă, dintr-un spaţiu sau dintr-un produs
Decopertare – operaţiune mecanică de îndepărtare a stratului superficial de la
suprafaţa solului
Deficienţă – insuficienţă sau lipsă a unei sau a mai multor substanţe nutritive sau
factori de mediu care provoacă disfuncţii în dezvoltarea şi creşterea plantelor sau
animalelor
Degenerare – schimbări în celule, ţesuturi sau organe cauzate de boli
Degradarea mediului înconjurător – proces de alterare a mediului înconjurător
din cauza utilizării neraţionale a resurselor sau datorită unor factori naturali/ antropici
Degradarea solului – orice proces natural sau antropic care conduce la micşorarea
fertilităţii solului
Dejecţie –fecale şi urină evacuate din organismul animalelor, care sunt utilizate în
fertilizarea solului
Densitate – mărime fizică definită prin raportul dintre masa şi volumul unui corp;
numărul de plante pe unitatea de suprafaţă
Densitate de semănat – numărul de boabe germinabile care trebuie semănate pe
1mp pentru a se realiza densitatea de plante necesară până la recoltare
Deratizare – ansamblu de măsuri care au drept scop distrugerea rozătoarelor
dăunătoare dintr-un areal
Descompunere – proces de degradare şi de mineralizare a materiilor organice din
ecosistemele terestre şi acvatice
Descompunere aerobă – proces de degradare şi de mineralizare a materiilor
organice în prezenţa oxigenului
Descompunere anaerobă – proces de degradare şi de mineralizare a materiilor
organice în absenţa oxigenului
Deshidratare – procedeu de reducere a conţinutului de apă dintr-un anumit corp
Desorbţie - proces de îndepărtare de pe suprafaţa unui corp a unei substanţe
adsorbite
Deşeuri – rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a
unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului
respectiv
Deşeuri de producţie – deşeuri rezultate în urma unor procese tehnologice
Deşeuri din agricultură – deşeuri care provin din exploatările agricole şi din
industriile agroalimentare
Deşeuri menajere – deşeuri provenite din activităţ casnice
Deşeuri menajere compostate sau fermentate – deşeuri de origine vegetală sau
animală provenite din activităţi menajere, supuse proceselor de compostare sau
fermentare şi utilizate ca îngrăşăminte în agricultura ecologică
Deşeuri periculoase – deşeuri care datorită naturii lor nocive, toxice, infecţioase,
radioactive sau inflamabile sunt periculoase pentru sănătatea populaţiei şi a mediului
înconjurător
Dezechilibru ecologic – absenţa unor relaţii funcţionale între elementele unui
ecosistem
Dezechilibru ecologic – dezechilibru apărut în starea nutriţională a plantelor
Dezinfectant – substanţă chimică sau factor fizic care are însuşirea de a distruge

526
microorganisme patogene
Dezvoltare durabilă – concept care defineşte o formă de creştere economică
asigurându-se un nivel corespunzător de bunăstare pe termen lung
Dezvoltarea plantelor – evoluţie individuală a plantelor prin intermediul
modificărilor morfologice, anatomice, biochimice şi morfologice care drept rezultat
apariţia de organe noi
Diversitate biologică – varietate a speciilor care se află într-o anumită biocenoză
Diversitate ecologică – termen generic care desemnează numărul unităţilor
sistematice prezente într-un ecosistem dat
Doză – cantitate determinată dintr-o substanţă sau dintr-un material care produce un
anumit efect sau care formează împreună cu altele un amestec
Doză de îngrăşământ – cantitatea totală de îngrăşăminte care se aplică unei culturi
agricole într-un ciclu de vegetaţie
Doză inofensivă – cantitatea maximă de substanţă chimică care nu provoacă
modificări negative la un organism viu
Doză letală – doză dintr-un produs toxic care provoacă moartea unei părţi sau a
tuturor indivizilor speciei expuse
Drajonare – formare de lăstari din mugurii dorminzi sau adventivi de pe rădăcină
Drenaj – lucrare executată cu ajutorul unei reţele de drenuri în vederea eliminării
excesului de apă de pe o suprafaţă de teren
Dreptul mediului înconjurător – ansamblu complex al normelor juridice care
reglementează relaţiile ce se stabilesc între oamnei/ instituţii cu privire la atitudinea lor
faţă de componentele naturale şi artificiale ale mediului înconjurător şi de conservare a
acestor elemente în procesul dezvoltării economice, sociale şi culturale
Dry farming – sistem de cultură fără irigaţie
Durabilitate ecologică – întreţinerea şi menţinerea pe termen lung a componentelor
şi funcţiilor ecosistemelor pentru generaţiile viitoare
Duritatea apei – proprietate a apei de a fi improprie folosirii în anumite scopuri
datorită prezenţei sărurilor de calciu şi de magneziu
Duză – piesă de echipamentele de stropit prin care se dispersează soluţiile de
combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor

E
Echilibru ecologic – ansamblul proceselor care asigură unui mediu dat o stare de
stabilitate pe o perioadă lungă de timp
Echilibru dinamic – stare caracteristică a sistemelor ecologice de a întreţine un
permanent schimb de substanţă şi energie cu sistemele înconjurătoare
Echilibru natural – starea unui ecosistem în care întrările şi ieşirile de materie şi
energie se reajustează perpetuu, astfel că ansamblul plantelor şi animalelor care îl
populează se află într-un echilibru dinamic
Echilibru nutritiv – raport echilibrat între elementele nutritive din mediul de
cultură
Ecoclimat – microclimatul din imediata apropiere a unui organism
Ecofază – stadiul dezvoltării unei specii adaptate la o nişă ecologică dată
Ecofermă – unitate funcţională a biosferei, reprezentată de un ecosistem cu o

527
anumită suprafaţă de pământ, pe care se desfăşoară activităţi economice ce produc
biomasa (recolta) utilă omului respectând principiile agriculturii ecologice
Ecofert – îngrăşământ foliar complex cu azot fosfor, potasiu, microelemente şi
aminoacizi
Ecofert (101 sau 212) – îngrăşăminte foliare complexe cu azot, fosfor, potasiu şi
microelemente
Ecofertil P – biostimulator ce conţine spori şi celule vegetative de Bacillus
megaterium
Ecofiziologie – disciplină care studiază fiziologia diferitelor grupe de organisme în
corelaţie cu mediul natural
Ecologie – ştiinţă interdisciplinară care studiază conexiunile ce apar între
organisme şi mediul lor de viaţă, precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor
biologice
Ecologie agrară – studiul interacţiunii plantei de cultură cu solul şi clima, a
modului cum acestea influenţează recolta
Ecologie agricolă – ramură a ecologiei care aplică principiile şi conceptele
ecologice în domeniul ştiinţelor agricole
Ecomarketing – parte componentă a marketingului general care ia în considerare
atât nevoile şi preferinţele imediate ale consumatorilor, cât şi interesele de protecţie a
acestora şi a mediului înconjurător pe termen lung
Economia naturii – cuprinde mulţimea de interacţiuni ale vieţuitoarelor cu întregul
mediu înconjurător atât organic, cât şi anorganic
Ecosferă – termen generic care înglobează lumea vie şi toate sferele Pământului ce
adăpostesc vieţuitoare
Ecosistem – cea mai mică formaţiune spaţio-temporală de sine stătătoare care
integrează local viaţa şi mediul într-un tot unitar
Ecosistem agricol – rezultat al convergenţei între legile ecosistemului natural şi
gestiunea agricolă
Ecosistem antropic – ecosistem rezultat în urma intervenţiei omului ca factor
ecologic constructiv în natură
Ecosistem antropizat – se deosebeşte de un sistem natural prin consumul sporit de
energie şi prin utilizarea altor surse de energie, în afara celei solare, sub acţiunea directă a
omului
Ecosistem natural – ecosistem creat de natură
Ecotehnologia agricolă – cunoaşterea şi aplicarea metodelor şi mijloacelor
necesare în toate procesele de producţie, cu păstrarea nealterată a mediului înconjurător
Ecotip – grup de plante din aceeaşi specie, cu anumite însuşiri ereditare proprii,
formate în urma influenţei unor conduţii de mediu
Ecoton – teritoriu care marchează frontiera între două ecosisteme
Ecotop – complex de factori climatici, ecologici şi edafici care sunt specifici unei
anumite regiuni
Ecotoxicitate – caracterul toxic al unei substanţe atât pentru organismele vii, cât şi
pentru mediul acestora
Edafic – se referă la factorii ecologici proprii solului
Efect de seră – încălzirea temperaturii atmosferei din apropierea pământului prin
absorbţia radiaţiilor infraroşii emise de suprafaţa solului

528
Efect repelent – îndepărtarea dăunătorilor prin utilizarea unor substanţe chimice
sau prin substanţe emanate de unele specii de plante
Eficienţă ecologică – raport exprimat în procente între biomasa produsă de plante
sau animale şi cantitatea de alimente consumată
Elemente nutritive de bază – denumire generică atribuită substanţelor care
intervin în mod curent în nutriţia plantelor (ex. N, P, K)
Emulsie – amestec dispers format din două lichide insolubile unul în celălalt
Endemic – o populaţie sau o specie care trăieşte numai pe anumit teritoriu
Energie eoliană – energie produsă cu ajutorul vântului
Energie geotermală – energie care provine din apele calde sau/ şi din vaporii unor
pânze subterane utilizată în centralele electrice şi pentru încălzirea serelor
Energie neconvenţională – energie care poate fi obţinută continuu, materia primă
fiind considerată nelimitată
Energie solară – energie radiantă produsă de soare pe întreg domeniul radiaţiei sale
electromagnetice
Energie verde – energie reînnoibilă produsă cu aportul iniţial al plantei
Entomofag – organisme care se hrănesc cu insecte
Entomofaună – totalitatea insectelor dintr-un areal specific
Entomologie – ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor
Epidemie – extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la
un număr mare de plante pe o suprafaţă foarte întinsă
Epizootie – extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la
un număr mare de animale dintr-o anumită zonă
Erbicid – substanţă chimică utilizată pentru distrugerea buruienilor din culturi
Erbicid cu acţiune selectivă – erbicide care prin aplicarea lor în cultură distrug
numai buruienile fără a produce daune plantelor cultivate
Erbicid cu acţiune totală – erbicide care prin aplicarea lor distrug toate plantele
Erbicid de contact – erbicid ce acţionează asupra buruienilor prin atingere directă
Erbicid foliar – erbicid care pătrunde în plante
Erbicidare – lucrare agrotehnică efectuată mecanizat, constând în aplicarea de
substanţe chimice, cu scopul de combatere a buruienilor plantelor de cultură
Ereditate – transmiterea trăsăturilor caracteristice părinţilor la urmaşi
Eroziunea solului – pierderea orizontului fertil al solului datorită mişcării vântului
sau a scurgerii apei la suprafaţă
Etichetare – menţiuni, indicaţii, mărci de fabrică, documente, înscrisuri care
însoţesc produse
Etichetă ecologică – etichetă cu informaţii ecologice aplicate pe diferite produse
Eutrofizarea apelor – suprafertilizarea artificială a apelor ca urmare a poluărilor
agricole, industriale şi urbane, având efect final îmbătrânirea accelerată a apelor de
suprafaţă continentale
Evaluarea impactului asupra mediului – cuantificarea efectelor acitivităţii umane
şi a proceselor naturale asupra mediului
Evaporare – trasnformarea unui lichid în vapori
Evapotranspiraţie – proces combinat prin care apa este transformată în atmosferă
prin evaporaţie de pe sol sau apă, precum şi prin transpiraţia vegetaţiei
Evapotranspiraţie potenţială – cantitatea maximă de apă susceptibilă a fi obţinută

529
prin evaporare şi transpiraţia unor plante în cadrul unui climat dat
Evoluţia ecosistemelor – proces de modificare în timp îndelungat a fiecărui tip de
ecosistem
Evoluţie ecologică (organică) – proces prin care se produc modificări în
compoziţia genetică a populaţiilor de organisme vii, ca răspuns la schimbările de mediu
Exces de elemente nutritive – stare de aprovizionare a plantei cu elemente
nutritive în cantitate prea mare care provoacă tulburări metabolice
Exces de umiditate – conţinutul de apă care depăşeşte necesarul plantelor
Experienţă în câmp – metodă de cercetare ştiinţifică pentru evidenţierea efectelor
diferitelor tehnici, îngrăşăminte, soiuri şi altele comparativ cu variantă martor
Exploataţie agricolă – unitate tehnico-economică de sine stătătoare cu o gestiune
unică şi care desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/ sau
creşterea animalelor sau activităţi de menţinere a terenurilor agricole în bune condiţii
agricole şi de mediu, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară
Extract – substanţă sau amestec de substanţe chimice preparat prin concentrarea
până la un anumit grad a produselor extrase din diferite materii vegetale sau animale,
proaspete sau uscate

F
Factor – element cauzal care participă sau determină apariţia unui efect
Factor de vegetaţie – factor ecologic care influenţează producerea de fitomasă
Factor ecologic – orice element al mediului capabil de a acţiona în mod direct
asupra organisemelor vii
Factor limitativ – orice condiţie care limitează creşterea şi dezvoltarea plantelor
Facultate germinativă – capacitatea seminţelor de a germina
Fâneaţă – suprafaţă de teren cu vegetaţie ierboasă perenă, spontană sau cultivată,
exploatată prin cosit
FAO – Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură – agenţie ONU care are ca
scop îmbunătăţirea producţiei agricole, distribuţia alimentară şi îmbunătăţirea condiţiilor
de trai în zonele rurale
Fază de vegetaţie – perioadă din ciclul de vegetaţie al plantelor care reprezintă o
etapă în creşterea şi dezvoltarea acestora
Făina de bazalt – insecticid mineral utilizat pentru îndepărtarea tuturor
dăunătorilor care atacă exteriorul organelor aeriene, inclusiv dăunătorii sugători
Făina lui Thomas – îngrăşământ mineral, provenit din fabricarea oţetului, folosit
pentru amendarea solurilor acide
Făinare – bolile plantelor produse de ciuperci din familia Erysiphaceae
Feed-back – fenomen de retroacţiune biologică care reglează un proces fiziologic
sau ecologic
Fermă de subzistenţă – fermă de mici dimensiuni cu venituri reduse în care
producţia obţinută este destinată, în special, autoconsumului
Fermentaţie – proces de descompunere a unor substanţe organice sub acţiunea
fermenţilor şi de transformare a lor în alte substanţe
Fermier – persoană angrenată în activităţi agricole
Ferobacterie – bacterie care eliberează energie prin transformarea sărurilor feroase

530
în săruri ferice
Feromon – substanţă chimică secretată de un organism, eliminată în mediul extern
cu rol în comunicarea chimico-olfactivă intrapopulaţională
Fertilitatea culturală – tip de fertilitate pe care o capătă solul în urma intervenţiei
omului
Fertilitatea naturală – rezultat al fenomenelor naturale neinfluenţate de om
Fertilitatea solului – însuşirea solului de a pune la dispoziţia plantelor substanţe
nutritive şi apă în cantitaţi îndestulatoare
Fertilizant – material sau substanţă care se adaugă în sol pentru completarea
nutrienţilor esenţiali necesari creşterii producţiei agricole
Fertilizare – una dintre principalele măsuri tehnologice pentru conservarea sau
refacerea fertilităţii solurilor, prin reînnoirea fondului natural de substanţe chimice şi
organice necesare pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor
Fertilizare extraradiculară – tip de fertilizare foliară prin care îngrăşămintele sunt
aplicate foliar sub formă lichidă sau pulverulentă pe parcursul perioadei de vegetaţie
(între înflorire şi fructificare)
Fertilizare foliară – tip de fertilizare frecvent utilizată care constă în stropirea
frunzelor plantelor cu o soluţie lichidă de îngrăşământ
Fertilizare în vegetaţie – utilizarea fertilizanţilor care completează cu elemente
nutritive necesităţile plantelor pe parcursul vegetaţiei
Fertilizare radiculară – tip de fertilizare care constă în aplicarea îngrăşămintelor
direct în sol înainte de semănat sau
Fertilizare starter – dispunerea granulelor de îngrăşământ în sol, în apropierea
seminţelor, odată cu semănatul, prin intermediul unor echipamente agricole montate pe
semănătoare
Fierbere – transformare de fază din lichid în vapori care are loc în toată masa
lichidului
Filofag – organism animal care se hrăneşte cu frunzele plantelor
Filogeneză – proces biologic de geneză a frunzelor
Filosferă – populaţie de microorganisme care habitează pe suprafaţa frunzelor
Filtrare – operaţie de separare a fazei solide, în suspensie, dintr-un amestec
eterogen solid-fluid în mişcare la trecerea printr-o suprafaţă permeabilă
Filtru – dispozitiv, aparat sau instalaţie care separă, cu ajutorul unui material
filtrant, un fluid de particulele solide aflate în suspensie în masa lui
Fitocenoză – comunitate concretă de plante, cu structură şi componenţă floristică
determinate, autoreglată printr-un sistem de relaţii între specii şi mediul de viaţă
Fitoclimat – totalitatea fenomenelor meteorologice în care se dezvoltă şi trăiesc
anumite specii de plante
Fitoclimă – se referă la clima proprie asociaţiilor vegetale care depinde de
compoziţia şi structura covorului vegetal
Fitoecologie – domeniul botancii care studiază ecologia plantelor
Fitofarmacie – domeniu al farmaciei care se ocupă cu prepararea produselor
destinate protejării plantelor împotriva paraziţilor
Fitohormon – substanţă din plante care are pentru dezvoltarea acestora rolul
hormonului pentru organismul animal; hormon vegetal
Fitoncide – substanţe produse de specii de plante superioare cu efect toxic asupra

531
bacteriilor
Fitosanitar – domeniu de activitate care studiază protecţia vieţii sau sănătăţii
animalelor şi plantelor împotriva riscurilor care apar datorită instalării şi răspândirii
paraziţilor, bolilor sau organismelor purtătoare/ provocatoare de boli
Fitotehnie – ştiinţă care se ocupă cu tehnica culturii plantelor agricole, în scopul
obţinerii unei producţii cât mai bogate şi de calitate superioară
Fitotoxicitate – acţiunea vătămătoare a unor produse fitofarmaceutice asupra
plantelor tratate
Flux energetic – circulaţia energiei de la încorporarea fotonilor pe moleculele de
clorofilă şi în produşii fotosintezei, pe întreg parcursul lanţurilor trofice, până la
degradarea materiei organice
Flux tehnologic – totalitatea metodelor şi lucrărilor în ordinea şi succesiunea lor
firească, începând de la pregătirea terenului pentru semănat şi până la recoltarea
produselor şi îndepărtarea resturilor vegetale
Focar de infecţie – loc de unde se pot răspândi microbi provocatori de infecții
atunci când condiţiile devin favorabile înmulţirii şi dezvoltării acestora
Folplant – îngrăşământ foliar complex cu azot fosfor, potasiu şi microelemente
Folplant (F-231) – îngrăşământ foliar complex cu azot, fosfor, potasiu şi
microelemente
Fond funciar – totalitatea suprafeţelor de teren, inclusiv a celor ocupate de apă,
aflate într-un anumit teritoriu
Formă ecologică – un anumit tip de organism ce aparţine unei populaţii, diferenţiat
de tipul obişnuit ca urmare a unei acţiuni a unor factori ecologici asupra sa
Fosfor – element chimic care participă la formarea organelor generative, la
formarea seminţelor, favorizează creşterea în profunzime a sistemului radicular, sporeşte
rezistenţa plantelor la cădere şi la boli, îmbunătăţeşte calitatea recoltelor, sporeşte
rezistenţa la păstrare şi contrabalansează efectul excesului de azot
Fotochimic – atribut desemnând transformare chimică a substanţelor care are loc
sub acţiunea luminii
Fotodegradabil – material care se descompune la lumina soarelui
Fotoperioadă – durata de iluminare zilnică a plantelor care permit sinteza în frunze
a unor substanţe ce declanşează creşterea mugurilor florali, determinând trecerea
plantelor din etapa vegetativă în etapa generativă
Fotorespiraţie – proces fiziologic desfăşurat la lumină prin care organismele
vegetale absorb oxigen şi elimină dioxid de carbon
Fotosinteză – proces fiziologic prin care plantele verzi sintetizează substanţele
organice din bioxid de carbon şi apă cu ajutorul luminii solare absorbite de clorofilă şi
eliberează oxigen
Fototropism – însuşire a unor plante de a-şi îndrepta florile, frunzele într-o anumită
direcţie determinată de orientarea luminii
Fragil ecologic – biotop instabil expus acţiunii distructive a factorilor de mediu
abiotici
Front verde – zonă în curs de deşertificare ce face obiectul unor măsuri de refacere
a stratului vegetal
Fumigant – substanţă gazoasă toxică folosită pentru fumigaţie
Fumigaţie – producere de fum, afumare cu diverse substanţe în scopul distrugerii

532
unor paraziţi, pentru dezinfecţie, parfumarea aerului într-un spaţiu închis sau în scopuri
terapeutice
Fungicid – produs chimic sau vegetal destinat combaterii bolilor produse de
ciuperci
Fungicid vegetal – substanţă care se utilizează pentru combaterea ciupercilor
vătămătoare plantelor obţinută din plante cultivate sau din flora spontană
Furaj – produs de natură organică şi minerală care conţine elemente nutritive
necesare creşterii, dezvoltării şi funcţionării vitale a unui organism animal
Fuzarioză – boală a plantelor produsă de ciupercile de genul Fusarium

G
Gaze de seră – substanţe gazoase care contribuie la efectul de seră
Germinaţie – totalitatea proceselor morfologice, fiziologice şi biochimice de
trecere a embrionului din sămânţă de la starea de viaţă latentă la starea activă
Gestiunea ecosistemului – concepţie unitară de gestiune şi administrare ecologică a
resurselor naturale de la suprafaţa solului şi din sol, în scopul de a se realiza pe termen
lung supravieţuirea, integritatea şi calitatea producţiei agricole
Gestiunea resurselor naturale – ansamblul metodelor şi tehnicilor folosite pentru
protejarea şi ameliorarea mediilor naturale în vederea exploatării lor raţionale
Gospodărirea apelor – activităţile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice şi
măsuri legislative, economice şi administrative, conduc la cunoaşterea, utilizarea,
valorificarea raţională, menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă la
protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor resurse, precum şi la prevenirea şi
combaterea acţiunilor distructive ale apelor
Grad de adaptabilitate – evaluarea potenţialului evolutiv al unui organism sau al
unei populaţii ţinând cont de schimbările nefavorabile ale mediului ambiant
Grad de atac – mod de apreciere a gravităţii unei boli la plante
Grad de compactare – raportul dintre densitatea aparentă a unui sol într-un
moment dat şi o densitate aparentă standard, înmulţit cu 100
Grad de dăunare – aprecierea daunei produse unei culturi de o boală
Grad de mărunţire – raportul dintre masa bulgărilor de sol mai mici de 5 cm în
diametru şi masa totală de sol
Grad de mineralizare – conţinutul total de săruri din apa freatică, din apa de
irigaţii sau din soluţia solului
Grad de saturaţie în baze – proporţia în care complexul absorbtiv al solului este
saturat cu baze schimbabile
Gradarea produselor agricole – procedeu standard de clasificare a seminţelor de
consum pe categorii şi grupe
Grăpat – lucrare mecanică superficială de la suprafaţa solului care constă în
nivelarea, mărunţirea şi afânarea acestuia
Grosimea solului – dimensiune pe verticală a profilului de sol
Guano – rocă sedimentară fosfatică, formată prin acumularea excrementelor şi a
resturilor unor păsări marine, care se foloseşte ca îngrăşământ organic natural
Gunoi de grajd – îngrăşământ complet compus din dejecţii solide şi lichide ale
animalelor în amestec cu paie aflate în diverse stadii descompunere, utilizat pentru

533
fertilizarea solului
Gunoi de grajd fermentat – gunoi de grajd în care paiele nu se mai disting
Gunoi de grajd nefermentat – gunoi de grajd în care paiele sunt încă tari
Gunoire – operaţiune de împrăştiere a gunoiului de grajd

H
Habitat – mediul inert şi biologic care constituie mediul de viaţă al unei specii
plante sau animale
Habitat natural – zonă terestră acvatică sau subterană în stare naturală sau
seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice sau biotice
Hartă ecologică – categorie specială de hărţi ce cuprinde informaţii utile pentru
studiul ecologic al unei regiuni
Helioterapie – tratament al unor boli cu ajutorul razelor solare
Hibrid – organism provenit din încrucişarea a doi indivizi de specii, de soiuri, de
genuri sau de rase diferite
Hibridare – proces, spontan sau provocat artificial, de încrucişare sexuată sau
vegetativă între doi indivizi de specii, de soiuri sau de rase diferite
Hidratare – proces de absorbţie a apei de către o substanţă sau un material
Hidrocarbură – substanţă organică alcătuită numai din carbon şi hidrogen
Hidroxid de cupru (Champion 50 Wp, Funguran Oh 50 Wp, Kocide 101) –
fungicid utilizat în concentraţie de 0,4 % pentru prevenirea şi stoparea atacului de mană
Hormoni de creştere – compuşi naturali care influenţează diferite procese
fiziologice ale plantelor
Horticultură – ramură a agriculturii care se ocupă cu studiul metodelor de cultivare
a pomilor, a arbuştilor fructiferi şi decorativi, a plantelor leguminoase şi a florilor.
Humificare – descompunerea organismelor sau a unor părţi de organisme urmată
de sinteza substanţelor humice
Humus – amestec de substanţe organice amorfe aflat în sol, care îi condiţionează
fertilitatea şi care este rezultat din transformarea materialului vegetal sub acţiunea
microorganismelor

I
Ierarhizare – acţiunea de organizare, clasificare, ordonare a unui ansamblu definit
conform unor reguli prestabilite
IFOAM – Federaţia Internaţională a Mişcărilor de Agricultură Ecologică –
organizaţie neguvernamentală internaţională care a stabilit standardele de bază pentru
producţia ecologică şi care acreditează instituţii de certificare în conformitate cu aceste
standarde
Igienă fitosanitară – complex de măsuri cu caracter profilactic menit să înlăture
focarele de infecţie cu patogeni
Igienizare – acţiunea de a igieniza şi rezultatul ei
Impact asupra mediului – consecinţele unei degradări a condiţiilor ecologice
asupra evoluţiei mediului
Impact ecologic – efectul măsurabil al unor caracteristici ale ecosistemului care

534
sunt determinate de un factor de mediu cel mai adesea de o activitate antropică
Implementare unită – metodă de protecţie a mediului şi caracteristică a
ecoglobalizării concepută pentru obţinerea reducerii emisiilor de dioxid de carbon la
nivel mondial
Imun – organism care a devenit rezistent la acţiunea unei substanţe chimice sau a
unui agent patogen
Imunitate – capacitate înnăscută sau dobândită a unui organism de a rezista la
anumite boli infecţioase sau la un produs nociv organismului
Incinerare – acţiunea de distrugere oprin ardere a unui deşeu
Indicator al biodiversităţii – indici sau măsuri ce permit determinarea gradului de
modificare biologică în ecosisteme, populaţii sau grupuri de organisme în timp
Indicator de mediu – măsurătoare, observaţie statistică sau valoare ce furnizează o
indicaţie sau o probă aproximativă cu privire la efectele programelor de management
ecologic
Indicator ecologic – caracteristică a unui ecosistem care este legată de măsura unei
variabile biotice sau abiotice ce poate oferi infiormaţii cantitative asupra structurii şi
funcţiei ecologice
Indice de azot – indice sintetic de apreciere a asigurării solului cu azot
Indice de recoltă – raportul dintre recolta principală şi recolta vegetală totală a unei
culturi agricole
Indicele suprafeţei foliare – suprafaţa foliară a plantelor raportată la suprafaţa de
teren pe care acestea o ocupă
Inerţia mediului – ansamblul factorilor ecologici care au tendinţa de a limita
creşterea biomasei într-un mediu oarecare
Infecţie – proces rezultat din pătrunderea şi dezvoltarea în organism a unor agenţi
patogeni (paraziţi, microbi sau viruşi) şi din reacţia ţesuturilor la acest atac, manifestată
prin inflamaţii, supuraţii, cangrene etc.
Influenţă antropică – modificări ale proprietăţilor solului produse de activităţi
umane
Informaţie biologică – este legată de mişcarea, comunicarea şi raportul dintre
proprietăţile fizice şi chimice ale componentelor elementare sau dintre procesele şi
fenomenele biochimice (substratul organic, metabolismele şi energetica vitală etc.)
Infuzie – soluţie apoasă obţinută dintr-o plantă prin opărirea ei cu apă clocotită, în
scopul extragerii principiilor active pe care le conţine
Infuzie de leurdă (Allium ursinum) – insecticid vegetal folosit nediluat împotriva
afidelor
Infuzie de muşeţel (Matricaria chamomilla) – fungicid vegetal folosit nediluat
pentru stimularea germinaţiei şi distrugerea unor boli la fasole, mazăre
Infuzie de neem (Azadirachta indica) – insecticid vegetal utilizat împotriva ouălor,
larvelor şi adulţilor a peste 200 de specii de dăunători din cele mai diverse clase
Infuzie de usturoi (Allium sativum) – fungicid vegetal folosit în caz de atac
puternic direct la plante împotriva bolilor produse de: Erwinia carotovora var.
Atroseptica, Erwinia carotovora var. Carotovora, Fusarium sp.
Infuzie de vetrice (Tanacetum vulgare) – insecticid vegetal întrebuinţat nediluat
împotriva furnicilor, afidelor, acarienlor, puricilor şi altor insecte
Inginerie ecologică – disciplină din cadrul ecologiei care se ocupă cu studiul

535
impactului de mediu asupra amenajărilor urbane
Inginerie genetică – modificare a structurii genetice a unui organism prin
intervenții asupra genelor
Inginerie genetică – tehnică ce implică transferul unei anumite informaţii genetice
de la un organism la altul
Ingredient – substanţă care intră ca accesoriu în compoziţia unui medicament, a
unui aliment, fie pentru a-i conferi anumite calităţi, ca material de umplutură într-un
produs
Inhibitor – substanţă care încetineşte sau împiedică producerea unei reacţii chimice
Inoculare – punerea în contact a unui patogen cu planta gazdă
Inputurile fermei – resursele utilizate în procesul de producţia al fermei
Insectă – clasă care cuprinde mici animale nevertebrate din încrengătura
artropodelor, cu corpul format din segmente diferenţiate în cap, torace şi abdomen, cu trei
perechi de picioare articulate, respirând prin trahee sau prin tegumentul care este
chitinizat şi având dezvoltare prin metamorfoză
Insecte dăunătoare – insecte care atacă plantele, animalele, oamenii, produsele
vegetale sau animale
Insecticid – produs natural sau sintetic destinat distrugerii insectelor
Insectivore – plante sau animale care se hrănesc cu insecte
In-situ – experienţe care se efectuează în locul natural al plantelor
Inspecţie – control sau vizită de verificare a activităţilor desfăşurate în concordanţă
cu standardele specifice ale programului de certificare
Intoxicaţie alimentară – afecţiune datorată consumului de alimente sau băuturi
contaminate cu microorganisme patogene, precum bacteriile, virusurile sau paraziţii
Invazie – fennomen natural prezent la unele specii care se manifestă prin
pătrunderea masivă într-un teritoriu a unor populaţii sau răspândirea indivizilor unor
specii pe teritorii întinse
In-vitro – experienţe care se efectuează în afara organismului, în condiţii de
laborator
Iradiere – radiţii ionizante, de origine naturală sau artificială, receptate de un
individ, un grup sau o populaţie
Iradierea produselor alimentare – metodă de conservare, folosind radiaţii
ionizante, practică care este interzisă în agricultura ecologică
Irigaţie – ansamblu de lucrări de îmbunătăţiri funciare care asigură aprovizionarea
dirijată cu apă a culturilor agricole în vederea sporirii productivităţii
Iritabilitate – proprietate generală a materiei vii de a reacţiona diferit la agenţii
mediului
ISO – International Organization for Standardization – asociaţie internaţională care
lucrează la stabilirea standardelor globale
Izolare ecologică – izolarea organismelor determinată de climatul teritorial,
climatul sezonier, de microclimat sau de alţi factori ecologici

Î
Îmburuienare – procesul de pătrundere a buruienilor în culturile agricole
În regresie – caracteristică a unei specii aflate în declin numeric sau chiar

536
ameninţate cu dispariţia
Încălzire globală – creşterea treptată a temperaturii aerului planetei ca rezultat al
creşterii nivelului unor gaze poluante
Încărcare critică – estimarea aportului unuia sau a mai multor poluanţi sub care nu
se produc efecte nocive sau semnificative asupra unor elemente specific sensibile ale
mediului
Încolţire – trecerea seminţelor de la viaţă latentă la viaţă activă în prezenţa aerului,
a apei şia temperaturii optime
Înflorire – proces fiziologic de desfacere a mugurilor florali şi deschidere a
învelişurilor florale
Îngrăşământ – substanţă simplă sau compusă de natură minerală sau organică
conţinând elemente chimice necesare nutriţiei plantelor
Îngrăşământ anorganic – îngrăşământ al cărui nutrienţi se găsesc sub formă de
minerale obţinute prin extracţie sau procedee industriale
Îngrăşământ chimic de sinteză – îngrăşământ sintetic, mineral obţinut în urma
prelucrării unor produse de natură anorganică
Îngrăşământ complex – îngrăşământ chimic care conţine două sau mai multe
elemente chimice cu rol în nutriţia plantelor
Îngrăşământ concentrat – îngrăşământ chimic cu un conţinut ridicat de elemente
nutritive
Îngrăşământ organic – îngrăşământ obţinut din diferite produse naturale de
origine organică printr-o pregătire simplă sau prin compostare
Îngrăşământ organo-mineral – îngrăşământ rezultat prin amestecarea mecanică
sau prelucrarea chimică a unor îngrăşăminte minerale cu îngrăşăminte organice
Îngrăşământ verde – îngrăşământ natural provinit din descompunerea plantelor
verzi care sunt încorporate în sol şi care îl îmbogăţesc în materie organică şi substanţe
nutritive
Îngrăşămint foliar – îngrăşământ sub formă lichidă care se aplică în timpul
perioadei de vegetaţiei a culturilor şi sunt absorbite prin frunze
Înmulţire asexuată – însuşirea unor organisme vegetale de a produce un nou
organism pornind de la celule specializate numite spori
Înmulţire vegetativă – însuşirea unor plante de a reface un nou organism pornind
de la un organ vegetativ, de la un grup de ţesuturi sau de la o singură celulă
Înrădăcinare – pătrunderea în sol a rădăcinii, dispoziţia şi ramnificarea ei
Înţelenire – înierbarea naturală sau artificială în vederea împiedicării eroziunii

L
Landşaft – porţiune de teren care posedă trăsături proprii, diferite de la cele ale
porţiunilor învecinate de care este despărţită prin limite naturale; se caracterizează printr-
o anumită formă a interacţiunii dintre relief, climă, ape, soluri, vegetaţie, faună şi
activitatea omului
Lanţ alimentar – traseul pe care îl parcurg produsele alimentare din momentul
recoltării până când sunt comercializate şi ajung la consumatorul final
Lanţ trofic – serie de organisme dintr-un ecosistem care consumă şi sunt
consumate la rândul lor

537
Larvă – proces în dezvoltarea individuală a unor animale la ieşirea din ou, deosebit
prin formă şi mod de viaţă de stadiul adult
Larvicid – substanţă care ucide larvele unor insecte
Lăstar – ramură tânără care creşte din rădăcina sau din tulpina unei plante
Lăstărire – proces de regenerare a unei plante, atunci când tulpina a fost ruptă,
tăiată sau a degenerat
Lecitină – componentă principală a membranei celulare, substanţă complexă din
grupa fosfatidelor, care conţine acizi graşi, acid fosforic şi colină
Lege – enunţarea condiţiilor de existenţă a unui proce; relaţie care explică un
fenomen; act juridic care reglementează o anumită activitate
Lege ecologică – proprietăţi generale la care răspund obligatoriu entităţile biologice
Legislaţie – totalitatea legilor unei ţări sau ale unui domeniu
Letal – limită maximă sau minimă a unui factor chimic sau fizic care produce
moartea
Levigare – transportare în apa freatică a substanţelor din sol în cazul când un exces
de apă s-a infiltrat vertical
Licenţă – autorizaţie dată de stat inei personae fizice sau juridice pentru exercitarea
unui anumit comerţ, a unei anumite industrii sau pentru a importa şi exporta mărfuri
Loess – rocă sedimentară neconsolidată, de origine eoliană, de culoare galbenă-
cenuşie, cu aspect poros, formată mai ales din praf silicos şi argilos
Longevitatea seminţelor – însuşirea seminţelor de a-şi păstra timp îndelungat
capacitatea germinativă
Longevitate ecologică – durata de viaţă medie a indivizilor unei populaţii în
condiţii concrete de existenţă
Lot – porţiune în care a fost împărţit un teren
Lot de sămânţă – o anumită cantitate de sămânţă omogenă, de aceiaşi valoare
biologică, destinată semănatului
Lot semincer – suprafaţă de teren cultivată după anumite restricţii specifice cu
scopul de a obţine sămânţă pentru semănat
Lucrare de conservare – suprafaţa de teren arabil pe care se aplică metode de
conservare a solului, cu lăsarea resturilor vegetale pe suprafaţa acestuia, pentru controlul
eroziunii şi conservarea umidităţii în sol
Lucrare minimă a solului – sistem agrotehnic de pregătire a patului germinativ
prin aplicarea unui număr foarte redus de lucrări ale solului
Lucrările solului – complex de lucrări agrotehnice aplicate solului cu scopul de a
asigura plantelor de cultură condiţii propice de creştere şi dezvoltare
Lumină – radiaţii de diferite lungimi de undă primite de la soare sub formă de
energie
Luptă biologică – metodă de distrugere a bolilor, dăunătorilor şi a buruienilor prin
utilizarea paraziţilor şi prodătorilor naturali specifici
Luptă integrată – totalitatea acţiunilor care alcătuiesc sistemul de protecţie a
plantelor, aplicate raţional

M
Macerat – substanţă obţinută în urma imersiei unui corp solid (plante, fructe, flori

538
etc.) vreme îndelungată într-un solvent pentru a-i dizolva părţile solubile
Macerat de usturoi (Allium sativum) – fungicid vegetal folosit în caz de atac
puternic direct la plante împotriva bolilor produse de: Erwinia carotovora var.
atroseptica, Erwinia carotovora var. carotovora, Fusarium sp.
Macroelement – element de nutriţie necesar în cantitate mare (ex: N, P, K )
Macrofag – organism al cărui regim alimentar este constituit din particule de talie
mare
Macrofite – plante cu dimensiuni mari
Malformare – orice abatere de la forma normală a unui organism sau a unei părţi
din el, produsă de acţiunea unor factori biotici sau abiotici
Malură – boală a unor plante produsă de ciuperci din genul Tilletia
Management de mediu – plan anual sau multianual de ameliorare a performanţelor
unei ferme în legătură cu normele de mediu
Management ecologic – sistem de conducere şi gestiune care permite evaluarea
atât a avantajelor financiare ale firmei cât şi determinarea riscurilor la care se supune
firma în cazul în care sunt neglijate problemele protecţiei mediului
Managementul combaterii integrate – sistem de metode şi procedee care permit
controlul dăunătorilor plantelor cultivate, minimizând impactul asupra sănătăţii umane şi
a mediului înconjurător
Managementul deşeurilor – colectarea şi manipularea materiilor reziduale,
continuând cu procese de recuperare, reciclare şi până la eliminarea definitivă
Mană – boală a plantelor produsă de ciuperci din ordinul Peronospozales
Marasmine – compuşi sintetizaţi de bacterii cu efect de veştejire a frunzelor la
unele specii de plante
Marcotaj – mod de înmulţire vegetativă întâlnit la plante prin care ramurile
nedetaşate de pe planta-mamă şi puse în contact cu solul emit rădăcini adventive
Marcotă – fragment de tulpină sau ramură detaşată de pe planta-mamă după ce a
avut loc înrădăcinarea
Marker genetic – secvenţă ADN variabilă de la individ la individ, dar a cărei
localizare este necunoscută
Marketing durabil – procesul planificării, implementării şi controlului dezvoltării,
stabilirii preţului, promovării şi distribuţiei produselor, într-un mod care să satisfacă
următoarele trei cerinţe: nevoile consumatorului să fie satisfăcute, scopurile organizaţiei
să fie atinse, procesul să fie compatibil cu ecosistemele
Marketing ecologic – specializarea marketingului social, alcătuită dintr-un
ansamblu de activităţi care au ca scop identificarea, influenţarea şi satisfacerea
consumului de bunuri şi servicii ecologice
Marketing verde – procesul managerial responsabil de identificarea, anticiparea şi
satisfacerea cerinţelor consumatorilor şi societăţii, într-o manieră profitabilă şi durabilă
Marnă – rocă sedimentară compusă din carbonat de calciu şi argilă, în proporţii
variabile, de obicei de culoare cenuşie
Masă vegetativă – cantitatea de biomasă acumulată pe unitatea de suprafaţă
Material biologic – orice material care conţine informaţia genetică şi care este
autoreproductibil sau reproductibil într-un sistem biologic
Material de plantat – plante întregi sau părţi de plante destinate pentru plantare,
utilizat mai ales la culturile horticole

539
Material semincer – material biologic utilizat pentru semănat, liber de boli şi
dăunători
Materie organică a solului – fracţiunea organică a solului care include resturi de
plante şi animale în diverse stadii de descompunere
Materie primă – produs natural sau material semifabricat destinat prelucrării sau
transformării în alte produse
Maturare – totalitatea transformărilor pe care le suferă o celulă sexuată, un fruct
sau un organism până la dezvoltarea lor morfologică completă
Maturarea produselor agricole – proces biochimic complex de care depinde
calitatea recoltei, fiind influenţat de condiţiile climatice
Maturitate – stare de completă dezvoltare a unui organism
Măsură curativă – acţiune ce are ca scop tratarea culturilor afectate
Măsură fitosanitară – orice legislaţie, reglementare sau metodă fitosanitară care
are ca obiectiv prevenirea introducerii şi/sau răspândirii organismelor de carantină
Măsură preventivă – acţiune ce are ca scop evitarea producerii unor evenimente
nedorite (atacul dăunători, apariţia bolilor, îmburuienarea culturilor)
Măsuri agrofitotehnice – totalitatea măsurilor tehnologice care se iau în cadrul
culturilor agricole
Mecanizare – utilizarea în agricultură a maşinilor, mecanismelor, aparatelor etc.
pentru executarea unor operaţiuni şi activităţi, cu scopul de a înlocui sau a face mai
eficientă munca fizică ori intelectuală a omului
Mediu – totalitatea factorilor fizici, chimici, climatici, biologici cu care un
organism vine ăn contact
Mediu abiotic – totalitatea elementelor lipsite de viaţă dintr-un sistem mixt viu-
neviu
Mediu agricol – mediu cu condiţii ecologice specifice existente în zonele unde se
practică diferite culturi agricole
Mediu de cultură – soluţie nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulţirea plantelor
în laborator, în diverse scopuri
Mediu edafic – parte a mediului reprezentată de sol
Mediu înconjurător – totalitatea factorilor naturali şi antropici care, în strânsă
interacţiune, influenţează echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă pentru plante,
animale şi om
Mediu natural – ansamblul factorilor fizici, chimici şi biologici care condiţionează
şi susţin existenţa vieţii pe Pământ
Mediu nutritiv – ansablu realizat de elemente minerale, substanţe organice şi apă şi
care asigură nutriţia plantelor
Metabioză – viaţă interdependentă dintre două organisme, în care unul dintre
parteneri transformă mediul nutritiv pentru a fi utilizat ulterior de celălalt partener
Metabolism – ansamblul proceselor fizico/chimice, biochimice şi bioenergetice
prin care organismele vii realizează schimbul permanent de substanţe, energie şi
informaţii cu mediul înconjurător
Metaecologie – disciplină care cuprinde reflecţiile, gândurile despre relaţiile dintre
om şi mediul înconjurător
Metale grele – elemente metalice cu greutatea moleculară mare, în general toxice
pentru plante şi animale

540
Meteorologie – ramură a geofizicii care se ocupă cu studiul proprietăţilor
atmosferei şi cu fenomenele care au loc în aceasta
Metodă – mod de a proceda, procedeu sau succesiune de procedee folosite în
vederea obţinerii unui rezultat
Metode biochimice – procedeu sau succesiune de procedee de protecţie a plantelor
cu ajutorul preparatelor vegetale
Metode biodinamice – procedeu sau succesiune de procedee de protecţie a
plantelor prin folosirea preparatelor biodinamice şi a forţelor cosmice
Metode biotehnice – procedeu sau succesiune de procedee de combatere a
buruienilor, bolilor şi dăunătorilor prin exploatarea unor cerinţe fiziologice ale acestora
Metode biologice – procedeu sau succesiune de procedee de combatere a
buruienilor, bolilor şi dăunătorilor prin valorificarea relaţiilor de antagonism din lumea
vie
Metode culturale – practici utilizate pentru menţinerea sănătăţii plantelor de
cultură, pentru prevenirea apariţiei şi dezvoltării buruienilor, fără a utiliza substanţe
chimice
Metode curative – metode agrotehnice menite să împiedice răspândirea şi
producerea pagubelor generate de boli, dăunători sau buruieni plantelor de cultură
Metode fizico-mecanice – procedeu sau succesiune de procedee de combatere a
buruienilor, bolilor şi dăunătorilor care se execută manual sau cu diferite unelte manuale
şi maşini agricole
Metode preventive – constituie totalitatea acţiunilor întreprinse pentru a evita
apariţia şi/sau înmulţirea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor culturilor agricole
Metode sonore – metode fizico-mecanice de luptă împotriva păsărilor şi
rozătoarelor prin utilizarea unor aparate specializate cu aer comprimat care produc
zgomote puternice
Micoerbicide – preparate destinate combaterii buruienilor şi care conţin specii de
ciuperci din genul Colletotrichum sau Sclerotinia
Micofloră – totalitatea ciupercilor dintr-un habitat
Micoriză – convieţuire stabilă între anumite categorii de ciuperci şi rădăcinile unor
plante superioare
Micotoxină – substanţă toxică apărută în cursul metabolismului unor specii de
ciuperci microscopice, care se dezvoltă în resturile alimentare iar consumul acestor
alimente mucegăite este considerat nociv
Microb - nume generic dat unor fiinţe vii unicelulare, microscopice, care trăiesc în
sol, în apă, în aer, în corpul plantelor sau al animalelor şi care sunt agenţi ai bolilor
infecţioase, ai fermentaţiilor, ai putrefacţiilor
Microbiologia solului – ramură a ştiinţei solului care studiază microorganismele
care trăiesc în sol şi relaţiile lor cu pedogeneza şi fertilitatea solului
Microbiologie – ramură a biologiei care se ocupă cu studiul morfologiei şi
fiziologiei microorganismelor, precum şi cu metodele de combatere a microorganismelor
patologice pentru animale şi plante şi de folosire a celor utile
Microclimat – totalitatea condiţiilor de climă (temperatură, umiditate, vânt)
particulare unor zone restrânse
Microelement – element chimic care se găseşte în cantităţi foarte mici în sol sau în
organismele vii

541
Microfloră – ansamblul plantelor cu talie mică invizibile cu ochiul liber
Microorganism – nume dat organismelor microscopice vegetale sau animale
Migrare – deplasare ritmică sau aritmică dintr-o zonă geografică în alta a unor
populaţii de animale
Mineralizare – proces de degradare completă a substanţelor organice în prezenţa
oxigenului, de către diverse categorii de microorganisme aerobe, până la substanţe
anorganice
Mişcare ecologică – acţiunile organizate ale grupurilor sociale asupra factorilor de
mediu, cât şi reacţiunea inversă a acestora asupra acţiunilor grupurilor sociale
Mitoză – proces de diviziune a celulei, în cursul căruia au loc apariţia
cromozomilor şi împărţirea materialului celular în două celule fiice-mame, ambele cu
același număr de cromozomi
MMB – masa a 1.000 boabe şi reprezintă indice fitotehnic ce se referă la masa a
1.000 seminţe dezvoltate normal cu umiditatea existentă în momentul determinării,
exprimate în grame
Modificare genetică – procesul prin care se operează modificări asupra genelor
unui organism, putând fi naturală/ spontană/ prin metode agrotehnice moderne
Moleculă – Cea mai mică parte dintr-o substanţă care mai păstrează compoziţia
procentuală şi toate proprietăţile chimice ale acelei substanţe
Monilioză – boală a plantelor produsă de ciuperci aparţinând genului Monilinia
Monitoring – supraveghere, prognoză, avertizare şi intervenţie operativă cu privire
la desfăşurarea unor fenomene şi procese date
Monitorizare biologică – utilizarea organismelor vii pentru testarea calităţilor unor
componente de mediu
Monitorizare fitosanitară – analiză efectuată în vederea stabilirii nivelului de
răspândire a organismelor dăunătoare, a intensităţii de dezvoltare a acestora şi a
dimensiunii daunelor produse
Monitorizarea mediului – sistem de supraveghere, prognoză, avertizare şi
intervenţie care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor calitative
ale factorilor de mediu
Monocotiledonate – plante angiosperme caracterizate printr-o sămânţă cu embrion
care are un singur cotiledon
Monocultură – sistem de cultivare a aceleiaşi plante anuale mai mulţi ani la rând
pe aceiaşi solă
Mozaic – simptom şi denumire bolilor plantelor produse de diferite virusuri
Mraniţă – îngrăşământ natural provenit din gunoiul de grajd bine fermentat sau din
resturile vegetale (în special frunze) descompuse
Mucilagii vegetale – poliglucide neomogene ce formează componente intercelulare
şi intrcelulare întâlnite în majoritatea speciilor şi organelor vegetale
Mulci – strat produs la suprafaţa solului din materie organică (paie, frunze, resturi
vegetale) pentru a împiedica evaporaţia apei, formarea crustei, apariţia şi dezvoltarea
buruienilor
Mulcirea solului – acoperirea temporară a solului dcu diferite materiale pentru
mărirea producţiei timpurii, protejarea împotriva eroziunii solului, menţinerea umidităţii
solului
Must de gunoi de grajd – îngrăşământ organic lichid obţinut din amestecul dintre

542
apă şi urină, recomandat în agricultura ecologică pentru fertilizarea solului

N
Nămol de epurare – reziduri de substanţe solide însoţite de apă provenite din
procese de tratare a apelor uzate
Necroză – simptom al unor boli ale plantelor provocate de factori biotici şi abiotici
care se manifestă prin brunificarea şi moartea ţesuturilor atacate
Neecologic – care nu provine din sau nu este în legătură cu o producţie realizată în
conformitate cu principiile şi standardele agriculturii ecologice
Nisip de quartz – dioxid natural de siliciu care se găseşte în roci în stare
neconsolidată, fiind utilizat în agricultură ecologică drept insectifug
Nişă ecologică – poziţia speciei în reţeaua trofică, funcţia sa în ecosistem, locul
ocupat în habitat
Nitragin – îngrăşământ bacterian pentru plantele leguminoase, cu ajutorul căruia se
fixează azotul atmosferic
Nitraţi – săruri minerale ale acidului nitric
Nitrificare – rocess de oxidare a amoniacului, produs prin descompunerea
compuşilor animali şi vegetali de către microorganismele din sol
Nitriţi – componenţi naturali ai solului proveniţi din mineralizarea substanţei
azotate de origine vegetală sau animală datorată acţiunii microorganismelor din sol
Nitrobacterie – bacterii libere din sol care fixează azotul atmosferic
Nivel critic de nutriţie – limită inferioară a conţinutului normal dintr-un element
nutritiv în plantă la o anumită fază de vegetaţie a acesteia, limită sub care producţiile
obţinute încep să scadă
Nivel de poluare naturală – nivel de poluare determinat de surse naturale prezente
în cadrul mediului ambiant
Nivelare – realizare a unei suprafeţe cât mai plane a terenului de cultură
asigurându-se condiţii optime pentru circulaţia apei la suprafaţa solului
Normă de calitate a mediului – limite fixate de către guvern sau organism calificat
în problemele protecţiei mediului
Normă de irigare – cantitatea de apă, de irigaţie care se aplică unei culturi în
decursul unui sezon de vegetaţie
Normă de semănat – cantitatea de sămânţă necesară la hectar, caracteristică
fiecărei specii cultivate
Normă de udare – cantitatea de apă aplicată la o singură udare în vederea
completării rezervei de apă a solului pe o adâncime corespunzătoare volumului edafic
Norme tehnice de protecţie a calităţii mediului înconjurător – ansamblul
prevederilor legale şi recomandărilor privind prevenirea poluării mediului înconjurător
Nucleu – element constitutiv al celulei organice, de formă sferică sau ovoidală,
situat în plasmă, având o structură proprie şi îndeplinind funcţii însemnate în viaţa celulei
Număr critic – număr de indivizi ai unei specii dăunătoare care poate duce la o
afectare gravă a populaţiei prădate
Nutreţ – produs de natură vegetală (mai rar animală sau minerală), folosit ca hrană
pentru animalele erbivore domestice
Nutrient – substanţă necesară pentru hrănirea unui organism

543
Nutriţia plantelor – absorbţia sărurilor minerale din soluţia solului şi integrarea lor
în substanţe organice complexe
Nutriţie – ansamblu de procese vitale prin care un organism viu îşi procură
substanţele necesare dezvoltării, creşterii şi refacerii ţesuturilor şi pentru procurarea
energiei necesare activităţilor sale

O
Oboseala solului – fenomen în urma căruia un sol cultivat mai mulţi ani cu aceiaşi
plantă nu mai oferă acesteia condiţii favorabile de creştere şi dezvoltare
Ocrotirea naturii – activitate de conservare/ protecţie a cărei scop este păstrarea
unei varietăţi largi de ecosisteme cu vieţuitoarele lor, fără a fi modificate
Ofilire – stare care apare la plante atunci când pierd, prin transpiraţie, mai multă
apă decât reuşesc să absoarbă din sol; la unele plante este un mecanism de evitare a
supraîncălzirii
Ogor – suprafaţă de teren arată care urmează a fi lucrată în vederea cultivării
plantelor agricole
Ogor negru – teren arat, căprat, dar nesemănat timp de un sezon agricol cu scopul
de a se reface
Omizire – lucrare aplicată toamna sau primăvara în livezi ce constă în strângerea
frunzelor căzute sau care se menţin pe pomi pentru a limita înmulţirea dăunătorilor care
iernează în resturile vegetale
Omogenitatea mediului – dispunerea în spaţiu mai mult sau mai puţin uniform a
unui factor sau a unui grup de factori ecologici
Omologare – recunoaşterea oficială a superiorităţii unui soi sau hibrid prin
manifestarea de rezistenţă la temperaturi scăzute, boli şi dăunători
Operator ecologic – orice persoană fizică sau juridică care produce, prelucrează,
importă/ exportă şi/ sau produse alimentare ecologice
Optim – domeniul favorabil desfăşurării proceselor vitale ale organismelor
Optim ecologic – mediul ideal în care sunt prezente valorile cele mai favorabile
pentru toţi factorii biotici şi abiotici de mediu
Optimum ecologic – ansamblul parametrilor cei mai favorabili dezvoltării vieţii
din cadrul unui mediu
Organism – sistem viu, individual, capabil de reproducere, creştere şi întreţinere
Organism de certificare – instituţie care îndeplineşte activitatea de certificare
Organism de inspecţie – orice persoană fizică sau juridică autorizată sau acreditate
de MADR cu atribuţia de a verifica dacă produsele etichetate ca ecologice au fost
obţinute, preparate, ambalate, manipulate, comercializate, importate/ exportate cu
respectarea prevederilor legale în domeniul produselor ecologice
Organism modificat genetic – plantă sau animal cu material genetic modificat prin
intervenţie ştiinţifică
Osmoză – proces de difuziune a uneia sau a mai multor substanţe dintr-o soluţie
printr-o membrană permeabilă sau semipermeabilă
Osmoză inversă – trecerea apei prin intermediul unei membrane dintr-o soluţie
concentrată într-o soluţie mai puţin concentrată ca urmare a unei presiuni exercitate
asupra soluţiei concentrate

544
Oxiclorură de cupru (Turdacupral 50 Pu, Oxicig 50 Pu) – fungicid utilizat în
concentraţie de 0,4 – 0,6 % pentru prevenirea şi stoparea atacului de mană
Oxidare – reacţia dintre combinarea unei substanţe organice/ anorganice cu
oxigenul
Ozonizare – dezinfectarea apei cu ajutorul ozonului

P
Pajişte – suprafaţă de teren cu vegetaţie ierboasă perenă, spontană sau cultivată,
folosită ca sursă pentru hrana animalelor
Palisare – legare, prindere manuală a plantelor care nu îşi pot menţine poziţia
verticală de un suport
Panificaţie – rocess de transformare a făinii de grâu şi de secară în pâine
Parametru – oricare din mărimile care condiţionează starea unui sistem
Paraplaw – utilaj agricol folosit în ameliorarea structurii solului având ca rezultat
afânarea adâncă a acestuia
Parazit – organism animal sau vegetal care trăieşte şi se hrăneşte pe seama altui
organism, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea
Parazitism – formă de relaţii între două organisme de specii diferite, în cadrul
căreia un organism foloseşte celălalt organism, parţial sau în totalitate, ca mediu necesar
de viaţă; mod de viaţă specific paraziţilor
Parazitoizi – organisme care reglează densitatea populaţiilor de organisme
dăunătoare
Parcelă – porţiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafeţe mai mari,
destinată unei anumite întrebuinţări
Pârgă – începutul maturării fructelor
Pârloagă – teren arabil lăsat nelucrat unul sau mai mulţi ani, pentru refacerea
fertilităţii lui
Pasteorizare – procedeu termic de sterilizare a unor produse alimentare (lapte,
sucuri de fructe, bere etc.), prin încălzire la 75-85ºC şi răcire bruscă sub 10ºC
Paşaport fitosanitar – document oficial care însoţeşte produsele vegetale sau
plantele reglementate în schimburile internaţionale desfăşurate pe teritoriul statelor
membre UE
Pat germinativ – strat superficial de sol pregătit pentru semănat
Pat nutritiv – amestec de material în care va fi plantat răsadul
Păstrarea seminţelor – măsuri prin care se asigură conservarea pe o perioadă de
timp a seminţelor sau a produselor agricole boabe fără pericol de alterare
Păşunat liber – sistem de întreţinere a animalelor practicat în agricultura ecologică
prin care animalele sunt lăsate libere pe suprafeţe mari să pască şi să se mişte liber
Păşune – suprafaţă de teren cu vegetaţie ierboasă perenă, spontană sau cultivată, cu
amestecuri de plante leguminoase, utilizată pentru păşunatul animalelor
Pedoameliorativ – proces care se referă la o măsură de ameliorare radicală de
durată a însuşirilor nefavorabile ale unui sol neproductiv sau slab productiv
Pedofaună – ansamblul organismelor animale care se dezvoltă şi traiesc în sol
Pedologie – ştiinţă care se ocupă cu studiul genezei, al evoluţiei şi al distribuţiei
solurilor şi cu cunoaşterea constituţiei lor fizice, chimice şi biologice, în scopul stabilirii

545
gradului de fertilitate şi a posibilităţilor de ridicare a acesteia
Pepinieră – teren rezervat pentru înmulţirea şi formarea plantelor erbacee sau
lemnoase până la plantarea lor pe locul definitiv
Perdele forestiere de protecţie – cultură forestieră de forma unei benzi înguste şi
lungi amplasată la marginea unor obiective de protejat împotriva climatului nefavorabil, a
influenţei negative a unor factori naturali sau a activităţilor umane cu efecte nefavorabile
asupra mediului înconjurător
Perdele mixte de protecţie – rânduri de arbori şi/sau arbuşti fructiferi şi forestieri
având funcţie de protecţie a culturilor şi a drumurilor de exploatare menţinute împotriva
efectelor climatului nefavorabil
Peren – se referă la plante care trăiesc şi rodesc mai mulţi ani de-a rândul, având o
rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină
Perioadă de vegetaţie – intervalul de timp de la însămânţare până la maturarea
deplină
Periodicitate – repetarea periodică a unor fenomene sau aspecte biologice
Permacultură – concept al agriculturii având drept obiectiv ameliorarea producţiei
pe timp îndelungat, cu un consum energetic redus bazându-se pe tradiţia agricolă din
zonă, pe îngrăşăminte naturale, pe diversitatea biologică a plantelor cu rol alimentar şi pe
respingerea totală a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor
Permeabilitate – proprietatea unor structuri celulare de a fi străbătute de anumite
fluide, molecule sau substanţe aflate în soluţie
Perturbare – orice fenomen care dereglează ecosistemul, biocenoza sau structura
unei populaţii şi schimbă resurselor sub stratul disponibil sau mediul fizic
Pesticid – substanţă chimică cu toxicitate mare folosită în agricultură pentru
distrugerea dăunătorilor
pH – simbol pentru logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentraţiei ionilor de
hidrogen dintr-o soluţie, măsurat cu numărul de ioni-gram de hidrogen existenţi într-un
litru de soluţie
pH-ul solului – gradul de aciditate sau alcalinitate al solului; solurile fertile au
reacţie neutră (pH – 7), solurile acide (pH < 7) sau alcaline (pH > 7) necesită tratamente
pentru corectarea reacţiei chimice în vederea cultivării plantelor
Plantat – modalitatea de înfiinţare a culturilor agricole care se bazează pe punerea
în pământ fie a unei plante, fie a unui fragment de plantă
Plantaţie – unitate de producţie pentru cultivarea unor plante agricole perene
Plantă – nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât
a animalelor şi care îşi extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezenţa
clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză şi, în cazul speciilor
superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină şi frunze
Plantă acidofilă – plantă care tolerează un pH al solului sub 6,9
Plantă anuală – organism vegetal care trăieşte un singur an în care îşi desfăşoară
întreg ciclul evolutiv
Plantă aromatică – specie de plantă ale căror produse sunt utilizate în bucătărie
sau cosmetică datorită aromelor şi efectelor curative pe care le au
Plantă bienală – organism vegetal care în primul an formează frunze, acumulează
în organe subterane sau muguri substanţe de rezervă, iar în al doilea an formează tulpini
aeriene florifere, care înfloresc şi fructifică

546
Plantă calcifilă – plantă care necesită sau tolerează cantităţi ridicate de calciu
Plantă condimentară – plantă al cărui conţinut natural de gust şi miros aromatic le
face să fie utilizate în prepararea produselor alimentare
Plantă medicinală – specie de plante ale căror produse au întrebuinţări medicinale
Plantă meliferă – plantă care produce nectar, iar acesta este accesibil albinelor
Plantă parazită – plantă care se hrăneşte cu substanţe organice luate de la
organisme vii
Plantă perenă – plantă care trăieşte şi rodeşte mai mulţi ani
Plantă postmergătoare – cultură agricolă care urmează după cultura principală
Plantă premergătoare – cultură agricolă dinaintea unei culturi de bază ce se
înfiinţează pe aceiaşi solă
Plasticitate – însuşirea vieţuitoarelor de a se adapata mai mult sau mai pţin la
condiţiile modificate ale mediului
Plasticitate ecologică – redă gradul de adaptabilitate al speciilor sau al unor organe
ale plantei la diferite condiţii de climp şi sol, de altitudine şi latitudine
Platformă de gunoi – suprafaţă plană pe care se aşază gunoiul de grajd pentru
fermentare sau păstrare, luându-se toate măsurile constructive pentru a se evita poluarea
mediului
Plivit – lucrare agricolă de înlăturare a buruienilor de pe terenurile cultivate
Politică de mediu – ansamblul orientărilor, principiilor şi reglementărilor statului
cu careacter administrativ-juridic, fiscal şi financiart pentru a asigura dezvoltarea
economico-socială în concordanţă cu cerinţele dezvoltării ecologice, cu menţinerea
echilibrului ecologic în natură, indiferent de sectorul de activitate
Poluant – produs solid, lichid sau gazos provenit din activităţi umane şi dispersat în
aer, apă sau sol cu acţiune dăunătoare asupra organismelor
Poluare – proces de alterare al mediilor de viaţă cauzat mai ales de deşeurile
provenite din activităţile umane, dar şi ca urmare a unor fenomene naturale
Poluarea mediului înconjurător – orice schimbare în caracteristicile mediului
înconjurător care afectează negativ calitatea lui
Poluare transfrontalieră – poluare a cărei origine fizică este în întregime sau în
parte situată pe teritoriul unui stat şi are efecte vătămătoare pe teritoriul altui stat
Populaţia solului – totalitatea organismelor care trăiesc în sol
Populaţie biologică – ansamblul indivizilor din aceiaşi familie regăsiţi într-un
spaţiu determinat la un moment dat
Porozitate – proprietate a unui corp de a avea pori în masa sa
Porozitate solului – totalitatea spaţiilor libere dintre agregate şi din interiorul
agregatelor de sol
Postmaturare – complex de procese care au lo după recoltare şi care conduc la
maturitatea fiziologică a produselor agricole
Potasiu – element chimic care contribuie la sinteza citoplasmei, participă la sinteza
şi transportul glucidelor, la sinteza clorofilei, creşte rezistenţa plantelor la ger, secetă şi la
atacul de boli
Potenţial bioecologic – capacitatea unei specii de a ocupa habitate/ nişe noi, de a
evolua, de a rezista variaţiei factorilor de mediu
Potenţial biologic – nivel de producţie maxim atins de un soi în condiţii optime de
cultură

547
Potenţial biotic – proprietatea inerentă a populaţiei de a produce urmaşi, de a
supravieţui, de a creşte numeric
Prag – valoare maximă sau minimă a unei mărimi deasupra sau dedesubtul căreia
nu se mai petrece un anumit fenomen
Prag biologic – temperatura de la care are loc fiecare fenofază din cadrul ciclului
biologic al plantelor
Prag economic de dăunare - nivelul de atac sau de densitate care produce pagube
egale cu costul tratamentului şi se situează la nivelul a 3-5% din producţie, în funcţie de
planta de cultură
Prag natural de suportabilitate – valoare critică, ce asigură, în măsura în care este
menţinută sub anumite limite, un relativ echilibru al ecosistemului, iar depăşirea lui
produce o perturbare interrrelaţională cu impact negativ asupra mediului
Prădător – organisme vii care se hrănesc capturând hrană vie
Prădător entomofag – specie de insecte folosită în combaterea ecologică a
dăunătorilor
Prăşit – verigă tehnologică executată manual sau mecanizat, constând în
distrugerea buruienilor, afânarea solului dintre rândurile distanţate ale unor plante de
cultură
Prăşit manual – lucrare executată manual cu sapa
Prăşit mecanic – lucrarea mecanizată executată cu cultivatorul/ prăşitoare
Precipitare – trecere în stare solidă a unei substanţe care se află în soluţie
Precipitat – substanţă solidă obţinută la precipitare
Precocitate – însuşirea unor plante sau animale de a ajunge la maturitate mai
devreme
Pregătirea patului germinativ – totalitatea lucrărilor solului efectuate în vederea
creării de condiţii optime pentru semănat, germinarea seminţelor şi creşterea plantelor
Preparare – totalitatea operaţiunilor de conservare şi/ sau procesare a produselor
agricole/ animaliere
Preparate biodinamice – preparate folosite în agricultura biodinamică obţinute
prin combinarea anumitor plante cu anumite materiale de la animale
Proces ecologic – fenomen de modificare a sistemelor ecologice
Procesare – procedeu de transformare a materiei prime în produse finite destinate
consumului oamenilor
Productivitate – însuşire complexă de bază a soiurilor hibrizilor sau animalelor
cultivaţi/ crescuţi, concretizată practic prin producţia potenţială reală şi economică,
rentabilă
Producţie – recolta realizată de un soi hibrid sau animal cultivat / crescut în
condiţii normale
Producţie agroalimentară ecologică – are drept scop realizarea unor sisteme
agricole durabile, diversificate, echilibrate, asigurând protecţia resurselor naturale şi a
sănătăţii consumatorilor
Producţie ecologică – sistem de producţie administrat în conformitate cu legile şi
reglementările din acest domeniu
Produs ecologic – produs agricol rezultat dintr-un mod de producţie lipsit de
elemente chimice de sinteză şi care conţine cel puţin 95% ingrediente ce provin din
agricultura ecologică

548
Produs pentru protecţia plantelor – orice substanţă utilizată în protecţia plantelor
Produs sistemic – produs care pătrund în diferite organe ale plantelor
Profilaxie – ansamblul măsurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea
apariţiei şi a răspândirii bolilor
Prognoză – prevedere a desfăşurării în timp a unui fenomen, a unui proces ş.a.,
bazată pe studiul împrejurărilor care îi determină apariţia şi evoluţia
Program de certificare – sistem de reguli, proceduri şi management care duc la
certificare
Program de management ecologic – program prin care se verifică dacă o
companie are grijă de mediul înconjurător
Protecţia culturilor – domeniu al ştiinţelor agricole care se ocupă cu studierea
organismelor dăunătoare, elaborarea metodelor şi mijloacelor de protecţia plantelor
împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor şi a tehnologiilor de aplicare a lor,
elaborarea sistemelor ecologice de protecţie integrată a plantelor
Protecţia mediului înconjurător – totalitatea acţiunilor întreprinse pentru
păstrarea echilibrului ecologic
Protecţia solului – utilizarea raţională a resurselor de sol, prevenirea şi combaterea
poluării acestora
Protecţie integrată – îmbinarea metodelor agrofitotehnice, fizico-mecanice,
chimice şi biologice în lupta cu organismele dăunătoare a plantelor de cultură
Pulverizator – aparat pentru împrăştierea în particule foarte fine a lichidelor sau
pulberilor
Purină – compus organic derivat din acidul uric, extras din bălegar sau materie
vegetală
Purinul de ceapă (Allium cepa) – fungicid vegetal folosit diluat pentru întărirea
plantelor şi în caz de atac împotriva putregaiul uscat (Fusarium sp)
Purinul de feriga (Dryopters filix – mas ) – insecticide vegetal folosit împotriva
melcilor fără cochilie
Purinul de pelin (Artemisia absinthium) – insecticide vegetal utilizat pentru
combaterea furnicilor, omizilor şi a păduchilor
Purinul de urzică vie (Urtica diotica) – insecto-fungicid vegetal folosit preventiv
în soluţie diluată pentru întărirea sistemului imunitar, dar şi împotriva manei
(Phytophtora) şi atacului de afide
Puritate biologică – totalitatea plantelor ce posedă toate caracterele ereditare
soiului
Puritate fizică – procentul de sămânţă pură raportat la masa probei analizate
Puritate varietală – frecvenţa exprimată în procente a indivizilor care posedă toate
caracterele şi însuşirile ereditare proprii soiului, liniei sau hibridului respectiv
Putrefacţie – descompunerea substanţelor organice sub acţiunea
microorganismelor
Putregai – simptom produs de unii patogeni pe diferite organe ale plantei care se
manifestă prin macerarea ţesuturilor

R
Radioterapie – metodă de tratare a unor boli prin acţiunea razelor X

549
Randament – capacitate de producţie a unei populaţii sau biocenoze reprezentând
raportul dintre productivitatea lor şi rezistenţa pe care o manifestă faţă de diverşi factori
de mediu
Raport asupra mediului – raport de informare asupra măsurilor de protecţie a
mediului şi a rezultatelor obţinute în reducerea poluării
Răsadniţă – suprafaţă adăpostită sau neadăpostită destinată producerii răsadurilor
Reabilitare ecologică – procesul de refacere a unui ecosistem aflat în curs de
regresiune şi care constă în refacerea în formă originală a structurii şi funcţiile pe care el
le-a avut anterior
Recoltare – lucrare în cultura plantelor care constă în strângerea de pe câmp a
recoltei de bază şi a produselor secundare
Recoltă – cantitate de produse agricole recoltate de pe o anumită suprafaţă de teren
într-o anumită perioadă
Reconstrucţie ecologică – procesul de reconstruire a unui nou tip de ecosisem după
distrugerea ecologică a altuia
Regosol – tip de sol neevoluat format pe materiale parentale constituite din roci
neconsolidate având textură mijlocie sau fină
Regulator de creştere – substanţe folosite pentru controlul creşterii plantelor
Resturi vegetale – deşeuri vegetale rezultate în urma activităţilor de recoltare a
culturilor agricole, de curăţare a copacilor, a arbuştilor, utilizate ca materie primă pentru
compost
Reţea trofică – complex de conexiuni trofice şi lanţuri trofice care acceptă şi
cedează energie şi substanţă având entropie relativ constantă
Revoluţia verde – concept cu referire la o serie de cercetări, dezvoltări şi iniţiative
de transfer de tehnologie, care au apărut între 1943 şi sfârşitul anilor 1970, ducând la
industrializarea producţiei agricole în mai multe ţări în curs de dezvoltare
Reziduu – rest rămas în urma unui proces chimic sau fizic efectuat asupra unui
material brut
Rezistenţa mediului – totalitatea factorilor de mediu care încearcă să reducă rata
de creştere a unei populaţii sau capacitatea de transport a unui ecosistem
Rezistenţă – capacitatea organismelor de a se pune unor factori perturbatori
Rizosferă – strat de pământ, de obicei până la l sau 2 m adâncime, în care se găsesc
rădăcinile plantelor
Rotaţia culturilor – ordinea de cultivare a plantelor în timp pe o solă
Rouă – picături de apă care acoperă dimineaţa suprafaţa pământului, obiectele de
pe sol, vegetaţia etc., formate prin condensarea vaporilor de apă din atmosferă în
momentul în care temperatura scade până la punctul la care vaporii ajung la saturaţie
Rugini – boli ale plantelor de cultură produsă de ciuperci de genul Uredinales şi
Puccinia

S
Salinizare – depunerea pe terenurile agricole a sărurilor minerale în cursul
priocesului de evaporare a apei
Sămânţă – organ al plantelor superioare gimnosperme şi angiosperme provenit din
ovul în urma fecundaţiei

550
Sămânţă certificată – material semincer ce aparţine unor soiuri sau hibrizi
amelioraţi provenit dintr-un sistem organizat de producere de sămânţă, are capacitate de
germinaţie, este liberă de boli şi dăunători şi nu prezintă impurităţi
Sămânţă ecologică – seminţe care au fost produse în întregime prin practici
ecologice, în urma unei operaţii de certificare ecologică realizată de un organism
autorizat
Săpun de potasiu – insecticid mineral folosit pentru combaterea păianjenului roşu
şi a larvelor gândacului din Colorado
Săpun de potasiu concentrat – insecticid mineral folosit împotriva păduchilor şi
puricilor de frunze
Scarificare – lucrare a solului constând în afânarea acestuia la o adâncime mai
mare decât adâncimea arăturii (25-120 cm), executată cu scarificatorul
Schimb biologic – schimb de elemente între constituienţii organici şi anorganici din
sol prin intermediul activităţii biologice
Schimbări climatice – tendinţa de modificare pe termen lung a elementelor
climatice într-o zonă dată
Secetă – fenomen care se produce în natură şi care se manifestă prin lipsă de ploi,
prin vânturi uscate şi arşiţă, ce dăunează plantelor şi în special culturilor agricole
Secetă atmosferică – secetă absolută din cauza temperaturii ridicate şi a umidiţăţii
scăzute a atmosferei
Secetă pedologică – seceta determinată de umiditatea redusă din sol, care chiar în
condiţii atmosferice satisfăcătoare, nu permite absorbţia de către plante a unei cantităţi
suficiente de apă din sol
Securitate alimentară – reprezintă garantarea fiecărui individ, în permanenţă şi în
orice loc sau moment, a accesului la o alimentaţie suficientă şi sănătoasă care să-i permită
să aibă un regim alimentar satisfăcător
Selecţie – rocess natural ori provocat care favorizează supravieţuirea sau
înmulţirea preferenţială a anumitor indivizi
Semănat – complex de metode şi tehnici agronomice efectuate la introducerea
seminţelor în sol
Seminţe toxice – seminţe care prin conţinutul lor în diverse substanţe produc
oamenilor şi animalelor îmbolnăviri trecătoare sau chiar mortale
Seră – construcţie cu acoperiş şi pereţi de sticlă sau dintr-un material transparent,
care serveşte pentru cultivarea plantelor pe timp rece
Sigranţă alimentară – exprimă calităţile esenţiale ale unui aliment
Siloz – construcţie specială destinată depozitării şi păstrării îndelungate a
produselor agricole
Simbioză – formă de convieţuire a două specii diferite de organisme, de regulă
bazată pe relaţii reciproc favorabile, în care ambele organisme cooperează la satisfacerea
nevoilor de hrană
Sinecologie – ramură a ecologiei care are ca obiect investigarea ansamblului
populaţiilor dintr-o biocenoză şi a raporturilor lor cu mediul biotic şi abiotic
Sinergism – tip de cooperare între doi sau mai mulţi agenţi fizici, chimici sau
biologici care activează concomitent şi realizează un efect mai mare
Sistem biologic – sistem deschis, informaţional, care posedă capacitatea de
autoconservare, autoreproducere, autoreglare şi autodezvoltare

551
Sistem de agricultură – mod de practicare a agriculturii, caracterizat prin felul de
folosire a terenului, prin metodele aplicate pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii
solului, prin modul de folosire a forţei de muncă, prin relaţiile de producţie
Sistem de agricultură neconvenţională – sistem de agricultură care a apărut ca o
reacţie la excesele agriculturii convenţionale, având drept scop stoparea poluării şi
erodării ecosistemelor agricole, precum şi regenerarea acestora şi obţinerea de produse
agricole curate, nepoluante, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei
Sistem agro-forestier – sistem de exploatare agricolă specific agriculturii ecologice
în care pe suprafaţa fermei vegetaţia silvică există în mod organizat sau nu
Sistem de management HACCP (Hazard Analysis for Critical Control Points)–
abordare sistemică, recunoscută la nivel internaţional, prin care riscurile legate de
siguranţa produselor alimentare sunt identificate, evaluate şi ţinute sub control
Sistem ecologic – sistem format dintr-o componentă vie şi una nevie care este stabil
şi care funcţionează o perioadă de timp relativ nelimitată
Sistem „no-tillage” – sistem de cultură care presupune înfiinţarea unei noi culturi
în miriştea celei anterioare fără a se executa arătură
Sistem radicular – mod de dispunere a radicelelor în raport cu rădăcina principală
Sistemic – produs fitosanitar care pătrunde în corpul plantei prin frunze sau prin
rădăcină, asigurând protecţie fitosanitară
Soi – grup de plante sau de animale care aparţin aceleaşi specii ori varietăţi, cu
anumite însuşiri morfologice sau fiziologice ereditare comune
Soi ameliorat – soi nou, creat în vederea obţinerii unei productivităţi mai bune, a
unei rezistenţe crescute la boli şi dăunători
Soi local – formă cultivată local care ocupă un anumit areal, are suficientă
distinctivitate, stabilitate şi uniformitate dar care nu este produsă în urma unui rezultat al
activităţii de cercetare
Sol – strat afânat, moale şi friabil de la suprafaţa scoarţei pământeşti, care
(împreună cu atmosfera din jur) constituie mediul de viaţă al plantelor
Solarizare – expunerea la soare a unor materiale folosite în activităţile agricole sau
a unor produse cu scopul reducerii umidităţii sau a gradului de infectare cu agenţi
patogeni
Solă – suprafaţa de teren delimitată şi folosită pentru însămânţarea uneia sau mai
multor culturi
Soluţie de stropit – amestec de apă cu o substanţă chimică utilizat la combaterea
bolilor, dăunătorilor sau buruinilor plantelor de cultură
Soluţie nutritivă – soluţie care conţine într-un anumit raport mai multe săruri de
care plantele au absolută nevoie pentru creştere şi dezvoltare
Specializare ecologică – adaptarea strictă a unor specii sau a unor biocenoze la un
anumit habitat sau biotop
Specie – categorie sistematică fundamentală subordonată genului, care cuprinde
animale şi plante cu trăsături şi însuşiri comune
Stabilizarea mediului – gradul de variaţie a concentraţiei factorilor de mediu în
raport cu timpul
Stadiu de dezvoltare – fiecare dintre etapele distincte din evoluţia unui proces din
natură sau societate

552
Standard – normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea,
caracteristicile, forma etc. unui produs
Stimulator de creştere – substanţă organică cu rol îcreşterea şi dezvoltarea
plantelor
Strat arat – partea superioară a profilului de sol mobilizată în mod curent prin
lucrările solului având însuşiri modificate faţă de stratul nearat
Structura ecosistemului – totalitatea componentelor acestuia şi a raporturilor
calitative şi cantitative dintre ele
Structura solului – proprietatea solului de a avea particule elementare şi
microagregate grupate în agregate structurale de forme şi dimensiuni diferite
Studiu de impact asupra mediului – studiul sistematic al efectelor dăunătoare ale
unei activităţi oarecare asupra faunei, florei, solului, calităţii aerului şi apei, populaţiei
locale
Studiu de impact ecologic – document solicitat de autorităţile locale de protecţia
mediului pentru realizarea proiectelor care au un impact asupra mediului
Studiu ecologic – studiu efectuat de ecolog cu privire la relaţiile unui organism cu
unul sau mai multe organisme sau cu mediul înconjurător al acestuia
Subsolaj – lucrare agricolă executată în acelaşi timp cu aratul, prin care se afânează
zona inferioară adâncimii la care pătrunde plugul
Substanţă activă – element/ elemente utile pentru nutriţia plantelor conţinute într-
un îngăşământ
Substanţă stimulatoare – substanţă care în concentraţii foarte mici accelerează
dezvoltarea plantelor
Subvenţie – ajutor bănesc nerambursabil acordat de stat unei persoane / instituţii
Subvenţie de mediu – ajutor bănesc nerambursabil acordat de stat unei persoane /
instituţii care practică activităţi menite să protejeze solul şi mediul înconjurător
Succesiune ecologică – schimbare ireversibilă în structura ecosistemelor, înlocuirea
unui ecosistem de către altul
Sulf elementar – îngrăşământ cu sulf utilizat ca amendament pentru solurile
alcaline şi ca fungicid în combaterea diferitelor boli ale plantelor
Sulfat de aluminiu – insecticid mineral utilizat împotriva cochenilelor şi a
musculiţei albe de seră
Sulfat de calciu – mineral incolor sau divers colorat utilizat ca amendament pentru
ameliorarea solurilor cu reacţie alcalină
Suprafaţă agricolă – totalitatea suprafeţelor ocupate cu diferite culturi agricole
Surse de poluare – obiective naturale sau artificiale generatoare de poluanţi
Suspensie – dispersiune într-un lichid în particule foarte fine a unui preparat în
stare solidă
Suşă – populaţie iniţială apărută într-un mediu binedefinit care poate da naştere la
numeroase generaţii identice şi în alte biocenoze

Ş
Şiştăvire – proces biologic prin care boabele unor culturi, în perioada de formare,
pierd în scurt timp o cantitate de apă, oprindu-se din creştere şi rămânând mici, zbârcite,
cu greutate redusă

553
Şoc termic – aplicarea unor temperaturi de 25-300C la începutul perioadei de
forţare a butaşilor, în vederea stimulării grăbirii trecerii de la viaţa lentă la cea activă
Ştiinţa mediului – studiul complexului de interacţiuni ale populaţiei umane cu
resursele materiale şi energetice

T
Tasare – proces de mărire a densităţii aparente şi compacităţii unui sol
Tăciune – boală a plantelor caracterizată prin distrugerea părţilor atacate şi
formarea unor mari cantităţi de spori cu membrană de culoare închisă produsă de ciuperci
din ordinul Ustilaginales
Tăvălugit – lucrare agrotehnică executată după arat pentru a netezi suprafaţa
solului, a favoriza ridicarea apei spre suprafaţă şi pentru a micşora spaţiile cu aer ce apar
după arat; pentru plantele a căror seminţe sunt foarte mici tăvălugitul se efectuează
înainte şi după semănat
Tehnologie – totalitatea metodelor, proceselor, operaţiilor ce se desfăşoară în
agricultură în scopul obţinerii unui produs
Temperatură – mărime care caracterizează gradul de încălzire a unui corp sau a
unui mediu
Teren arabil – terenul care se ară în fiecare an sau la intervale mai mari de timp în
scopul cultivării plantelor anuale sau perene
Termoterapie – tratament al unei boli făcut cu ajutorul căldurii
Textura solului – însuşire a solului determinată de alcătuirea şi proporţia
fracţiunilor de nisip, praf şi argilă care constituie partea minerală a solurilor
Timp de pauză – perioada de timp în zile de la ultimul tratament cu pesticide al
culturii agricole până la recoltare
Tinctură - preparat medicamentos lichid obţinut dintr-un extract de plante dizolvat
în alcool sau în eter
Toleranţă – însuşire a unor organisme de a trăi, de a se dezvolta în condiţii
nefavorabile de mediu
Toleranţă agronomică – categorie de toleranţă caracterizată prin capacitatea
plantelor de a-şi desăvârşi ciclul complet de dezvoltare şi de a produce recolte care să
satisfacă din punct de vedere practic şi economic şi anume cel puţin 50% din recolta care
s-ar putea obţine în absenţa condiţiilor nefavorabile de mediu date
Toleranţă biologică – categorie de toleranţă caracterizată prin capacitatea plantelor
de a-şi desăvârşi ciclul complet de dezvoltare chiar dacă intensitatea formării de substanţe
organice este redusă
Toleranţă ecologică – capacitatea unor vieţuitoare de a se dezvolta sau de a
convieţui în anumite condiţii de mediu diferite calitativ sau cantitativ
Toleranţă la boli – capacitatea unei plante de a continua să se dezvolte fără a
prezenta simptome grave în ciuda infectării cu un agent patogen
Toleranţă la inundare – capacitatea plantelor de a suporta un strat liber de apă
deasupra solului
Toleranţă la secetă – capacitatea plantelor de a suporta seceta pedologică şi/ sau
atmosferică
Toxic – însuşirea unor substanţe care, introduse în organismul vieţuitoarele,

554
dăunează acestora temporar sau permanent, tulburând activitatea întregului organism sau
producând moartea
Toxicologia mediului – studiul efectelor otrăvurilor şi poluanţilor asupra
ecosistemelor şi a mediului luat ca un tot
Transmiterea patogenilor – perpetuarea inoculului de la un sezon de vegetaţia la
altul
Transpiraţie – capacitatea plantelor de a elimina din corp apă sub formă de vapori
prin toate celulele care vin în contact cu atmosfera
Trasabilitate – caracteristica unui sistem de asigurare a calităţii de a permite
regăsirea istoricului, a utilizării sau a localizării unei entităţi (produs, proces sau serviciu)
prin identificări înregistrate
Tratament – operaţiune executată în vederea combaterii bolilor şi dăunătorilor prin
aplicare de unul sau mai multe pesticide
Tratament termic – expunerea seminţelor la temperaturi ridicate pentru
combaterea unor agenţi patogeni
Tratarea seminţelor – măsură de pregătire a seminţelor înainte de semănat prin car
se urmăreşte distrugerea germenilor de boli sau dăunători
Tumoare – umflătură pe tulpină sau pe ramurile plantelor, de natură patogenă sau
fiziologică, produsă de bacteria Agrobacterium sp. Sau de ciuperca Synchytrium
endobioticum
Turbă – amestec de resturi vegetale semidescompuse, săracă în elemente nutritive,
utilizată în amestec cu alte materiale organice pentru patul germinativ din răsadniţe
Turbărie – loc mlăştinos, bogat în vegetaţie, din ale cărei resturi se formează turba

Ţ
Ţelină – teren înierbat, de obicei, cu vegetaţie spontană, folosit ca păşune sau
fâneaţă; folosit ca substrat în cultura plantelor horticole
Ţintă de mediu – obiectiv fixat în scopul refacerii, protejării sau salvării mediului
înconjurător

U
Udare – ansamblul lucrărilor prin care apa de irigaţie este pusă la dispoziţia
plantelor prin diverse metode de udare
Ulceraţie – simptom al unor boli ale plantelor manifestat prin crăpături
longitudinale ale tulpinelor sau ramurilor produs de bacteria Clavibacter michiganensis
sau ciuperca Nectria galligena
Uleiuri sicative – uleiuri vegetale care au proprietatea ca în contact cu aerul să
formeze la suprafaţă o peliculă solidă, lucioasă, rezistentă şi total insolubilă
Umiditate – cantitatea de apă conţinută la un moment dat în masa unui corp
Umiditate accesibilă – umiditatea solului care poate fi folosită de plante
Umiditate optimă – umiditatea solului la care acesta prezintă condiţii optime
pentru dezvoltarea plantelor în vederea efectuării lucrărilor agricole
Uniformitatea răsadurilor – însuşire calitativă generală a răsadurilor de a fi
asemănătoare

555
Uniformitatea seminţelor – însuşire calitativă generală a seminţelor de a prezenta
dimensiuni foarte apropiate, acelaşi grad de maturitate, capacitate germinativă şi calitate
biologică
Unitate dimensiune economică (UDE) – reprezintă unitatea prin care se exprimă
dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute
standard a exploataţiei, valoarea unei unitati de dimensiune economica fiind de 1.200
euro
Unitate vită mare (UVM) – unitate de măsură standard care permite reunirea
diferitelor categorii de animale în scopul comparării acestora
Uscare – proces prin care un corp îşi micşorează umiditatea
Uscarea produselor agricole – operaţiune care urmăreşte eliminarea apei în exces
în produse pentru a preveni procesele de autoîncălzire, incingere, mucegăire

V
Valenţă ecologică – capacitate a organismelor de a tolera anumite variaţii ale
factorilor de mediu
Valoare nutritivă – capacitate sau însuşire a unui produs alimentar de a satisface
cerinţele organismului uman fiind dată de substanţele nutritive pe care le furnizează
Valoare nutritivă a nutreţurilor – capacitatea sau însuşirea unui nutreţ sau a unei
relaţii nutritive de a satisface cerinţele organismului animal în energie şi în substanţe cu
rol plastic, biostimulator astfel încât acesta să fie capabil să realizeze un anumit nivel
productiv
Variabilitatea climei – abaterea valorilor parametrilor climatici de la valorile medii
multianuale fiind, în general, rezultatul ciclicităţii solare
Variaţie – modificarea unui factor abiotic, a unui individ, a unei populaţii sau
biocenoze într-o anumită perioadă de timp
Variaţie ritmică – proces de creştere şi de descreştere alternativă, la anumite
intervale de timp, a numărului de indivizi dintr-o populaţie
Variaţie sezonieră – variaţia unor caractere fenotipice, fiziologice sau
comportamentale ale vieţuitoarelor legată de succesiunea anotimpurilor
Văruire – metodă de igienă culturală aplicată în pomicultură şi în igienizarea
răsadniţelor, a serelor şi a spaţiilor de depozitare, cu scopul de a distruge diverşi agenţi
patogeni, precum şi a muşchilor şi lichenilor
Vătămare – prezenţa într-un mediu oarecare a unor substanţe sau a unor energii
care au o incidenţă negativă asupra sănătăţii şi asupra mediului ambiant
Vegetativ – organ vegetativ care, prin structura şi funcţia sa, asigură viaţa şi
unitatea organismului
Vegetaţie – totalitatea plantelor dintr-o regiune/ zonă, ţară distribuite şi asociate
după anumite condiţii naturale
Veştejire – pierderea turgescenţei plantelor sub acţiunea unor factori abiotici sau
biotici
Vieţuitoare – plante, animale şi microbi care trăiesc independent de oameni
Viroză – nume generic dat pentru bolile oamenilor, animalelor sau plantelor
provocate de virusuri
Virus – agent patogen, invizibil cu microscopul obişnuit, care se reproduce numai

556
în interiorul celulelor vii şi provoacă diverse boli infecţioase
Vitalitatea seminţelor – reprezintă rezistenţa semniţelor la condiţiile nefavorabile
de mediu
Viticultură - ramură a agronomiei care se ocupă cu studiul biologiei viţei de vie,
dar şi al modului economic de cultură a acesteia
Viticultură ecologică – tehnică de gospodărire raţională a ecosistemului viticol
respectând principiile ecologice

Z
Zeamă bordeleză – suspensie de culoare albastră de sulfat bazic de cupru în apă,
fiind întrebuinţată ca fungicid de contact
Zero biologic – prag de temperatură de la care începe activitatea biologică fiind de
minimum 100C
Zero ecologic – temperatură externă cea mai scăzută la care un organism poate să-
şi desfăşoare funcţiile vitale normale
Zgura lui Thomas – îngrăşământ fosfatic obţinut ca produs secundar în industria
siderurgică
Zonare agricolă – studiu economic şi tehnic care constă în delimitarea celor mai
propice zone pentru culturile agricole
Zonarea ecologică a culturilor agricole – stabilirea zonelor de favorabilitate la
plantele cultivate pe baza confruntării condiţiilor naturale din regiunea cercetată cu
cerinţele biologice ale plantelor faţă de condiţiile de mediu
Zonă climatică – regiune geografică caracterizată printr-un anumit tip de climat
Zonă poluată – areal delimitat în care se înregistrează concentraţii de poluanţi
peste limitele admise
Zonă protejată – arie naturală deosebită din punct de vedere geografic, geologic
sau aarie naturală în care trăiesc numeroase specii rare de interes ştiinţific, peisagistic sau
cultural şi care este ocrotită de lege
Zonă tampon – graniţă clar definită şi identificabilă mărginind un areal cu
producţie ecologică şi care este stabilită să limiteze aplicarea sau contactul cu substanţele
interzise utilizate într-o suprafaţă alăturată
Zoocenoză – totalitatea populaţiilor animale din cuprinsul unei biocenoze
Zoofag - care se hrăneşte cu carne de animale
Zvântare – proces de uscare parţială a solului în urma căruia umiditatea acestuia
scade suficient pentru a permite efectuarea lucrărilor agricole

Surse de informare şi documentare

1. Ardelean, A., Maior, C. – Management ecologic, Editura Servosat, Arad, 2000


2. Axinte, Stela, Agafiţei, Alina, Chiriac, C. – Ecosisteme agricole conveţionale şi
sustenabile, Editura Politehnium, Iaşi, 2004
3. Brumă, I. S. – Tehnologii ecologice pentru producţia vegetală şi creşterea animalelor,
Editura Terra Nostra, Iaşi, 2004
4. Dejeu, L., Petrescu, C., Chira, A. – Horticultură şi protecţia mediului, Editura

557
Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 1997
5. Dumitru, M. (coordonator) – Cod de bune practice agricole, Editura Expert,
Bucureşti, 2003
6. Frunteş, Cristina Florina – Marketing ecologic. Suport de curs, Editura Universităţii
“Transilvania”, Braşov, 2009
7. Fuller, D. – Sustainable Marketing. Managerial – Ecological Issues, Sage
Publications, California, 1999
8. Lixandru, Gh. – Sisteme integrate de fertilizare în agricultură, Editura PIM, Iaşi, 2006
9. Mănescu, B., Ştefan, Marcela - Ingineria ecosistemelor agricole, Editura ASE,
Bucureşti, 2005
10. Munteanu, N. – Monografia producţiei legumicole ecologice din Nord-Estul
României: Posibilităţi şi riscuri, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2010
11. Nicoară, M. – Legislaţia mediului, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi,
2003
12. Pârvu, C. (coordonator) – Dicţionar enciclopedic de mediu, Vol. 1 (A-K), Regia
Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti, 2005
13. Pârvu, C. (coordonator) – Dicţionar enciclopedic de mediu, Vol. 2 (L-Z), Regia
Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti, 2005
14. Pettie, K. – Green Marketing, Longman Group UK Ltd., 1992
15. Roman, G. V. (coordonator) – Dicţionar enciclopedic de agricultură ecologică,
Editura Universitară, Bucureşti, 2010
16. Scorpan , V., Lozan, Angela – Dicţionar de termeni biotehnologici, Ministerul
Ecologiei şi Resurselor Naturale, Chişinău, 2005
17. Toncea, I. – Ghid practic de agricultură ecologică, Editura Academic Pres, Cluj-
Napoca, 2002
18. Toncea, I., Stoianov, R. – Metode ecologice de protecţia plantelor, Editura Ştiinţelor
Agricole, Bucureşti, 2002
19. http://ro.wikipedia.org
20. www.dexonline.ro

558

View publication stats