Capitolul 1

Prezentarea Municipiului Cluj-Napoca

1.1.Scurt istoric
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus,
folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului
medieval din acest loc. Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” și se referă la
situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul
german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. Numele orașului ar putea
proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a
apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori
sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster.
Deși majoritatea locuitorilor orașului ar crede ca numele vechii așezări
romane Napoca provine de la romani, originea numelui Napoca este mai veche, ea
fiind doar preluată de către coloniștii așezați aici de Traian, la început mai ales celți
romanizați, cei care au pus bazele primei așezări romane (ale cărei ruine s-au găsit
lângă Piața Ion Luca Caragiale, pe Strada Victor Deleu) de pe teritoriul orașului
cunoscut sub denumirea de castrul roman Napoca.
Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea
germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele
șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu
sensul de „Șapte Cetăți”). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris
uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit
parte a Regatului României în 1918.
Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974,
municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, „pentru a eterniza
denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului
român pe aceste meleaguri”. Nicolae Ceaușescu a acordat totodată ordinul Steaua
Republicii Socialiste România clasa I municipiului Cluj-Napoca, „dând o înaltă
apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la
lupta întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii
partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria
noastră”.
 În 2011, 324,576 oameni locuiau în cadrul limitelor orașului, lucru care
marchează o creștere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002.[5][6] Zona
metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni,[7][8] pe când
populația zonei periurbane depășește 420,000 de locuitori.[7][9] Potrivit unei
estimări 2007, furnizată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor, orașul
găzduiește o populație vizibilă de studenți și alți non-rezidenți—o medie de peste
20,000 de oameni pe an în perioada 2004–2007.[10] Hotarele municipalității
cuprind o arie de 179,5 kilometri pătrați.

1.2. Geografie

Dealul Cetățuia din cartierul Gruia se află la o înălțime de 405 m și oferă o

panoramă spectaculoasă orașului.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o

suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul
Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N
cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin
anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și
Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al
dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între
500 și 825 m. La sud orașul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de
825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia
Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful
Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633
m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul
Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află
dealul Calvaria și dealul Cetățuia, pe amplasamentul cărora sunt importante
obiective istorice și turistice de interes național: fortificația de la Cluj-
Mănăștur (secolul al XI-lea) și biserica romano-catolică Calvaria, respectiv
garnizoana orașului (secolul al XVIII-lea) și punct de belvedere.

Malurile Râului Someș Mic

 Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și
câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel,
Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.
Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot
fi găsite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița
ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Valea Morilor.
În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o
faună diversificată cu specii precum porcul
mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc
exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se
găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit
adăpostul și unele specii de animale.

1.3.Clima
Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă
fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile
pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este
de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm. Trecerea de la iarnă la vară se
face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna
noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.
Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23
ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11
februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C). Temperatura maximă
absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record
fiind de 38°C (24 iulie 2007). În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce
cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în
ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce
mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale
(în care maxima depășește 30°C).
Date climatice pentru Cluj-Napoca (1971–1990)

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct

0.3 3.2 9.9 15 20.3 22.6 24.5 24.3 20.7 14.6

Maxima medie °C (°F)
(32,5) (37,8) (49,8) (59) (68,5) (72,7) (76,1) (75,7) (69,3) (58,3)

−3.4 −1.2 4.1 9 14.2 16.6 18.2 17.8 14.1 8.5

Media zilnică °C (°F)
(25,9) (29,8) (39,4) (48) (57,6) (61,9) (64,8) (64,0) (57,4) (47,3)

−6.5 −4.7 −0.6 3.9 8.6 11.3 12.7 12.2 8.9 3.8
Minima medie °C (°F)
(20,3) (23,5) (30,9) (39,0) (47,5) (52,3) (54,9) (54,0) (48,0) (38,8)

24 20 22 48 69 95 81 60 36 31
Ploaie mm (inches)
(0.94) (0.79) (0.87) (1.89) (2.72) (3.74) (3.19) (2.36) (1.42) (1.22)

6 11.5 5.8 1.3 0 0 0 0 0 0.5

Zăpadă cm (inches)
(2.4) (4.53) (2.28) (0.51) (0) (0) (0) (0) (0) (0.2)

Umiditate [%] 87 82 74 72 74 77 76 76 78 81

Nr. mediu de zile ploioase 6 5 5 9 11 11 10 8 6 6

Ore însorite 70.9 98.8 165.2 174.7 230.8 238.6 273.8 261.6 204.8 166.2
1.4. Relieful

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul
României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din
suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de
până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul
suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului
Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale
Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

1.5. Reteau Hidrografică

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului

Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și
lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de
acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița,
Fântânele).
 Capitolul 2
Activitățile desfășurate în municipiul Cluj-Napoca

2.1. Împărțire administrativă

Listă de cartiere din Cluj-Napoca.

Dispunerea cartierelor clujene în 2006

Clujul este împărțit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de
cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Orașul a beneficiat de o
extindere majoră în ultimii ani, mai ales până în 2009, când pe baza construcțiilor
masive care au avut loc s-au format noi cartiere sau zone de locuit la case sau
blocuri – ansambluri rezidențiale.
Cartierele orașului sunt:

 Grigorescu
 Mănăștur
 Zorilor
 Mărăști
 Dâmbul Rotund
 Gheorgheni
 Gruia
 Bună Ziua
 Iris
 Andrei Mureșanu
 Bulgaria
 Centru
 Gară
 Între Lacuri
 Someșeni
 Grădini Mănăștur
 Hidelve, cel mai vechi cartier al Clujului
 Sopor, definit în 2005
 Borhanci, definit în 2005
 Becaș, definit în 2005
 Făget, definit în 2005
 Zorilor Sud (inițial denumit Observatorului Sud sau Europa)
 Tineretului
 Pata-Rât sau, neoficial, Dallas (colonie de romi)
Zona metropolitană
Articol principal: Zona metropolitană Cluj.

Harta zonei metropolitane Cluj

Inel A
Inel B
 Populație
Densitat
Suprafaț
e
↑ ă
(loc./km²
2011 2016 2016/201 (km²)
)
1

Cluj-Napoca 324.576 321.687 ▼ 0,9% 179,5 1.792

Florești 22.813 28.144 ▲ 23,4% 60,8 462

Apahida 10.685 11.921 ▲ 11,6% 107 111

Baciu 10.317 10.810 ▲ 4,8% 87,5 123

Gilău 8.300 8.701 ▲ 4,8% 116,8 74

Aghireșu 7.116 6.785 ▼ 4,7% 105,7 64

Bonțida 4.856 4.878 ▲ 0,5% 80,3 60

Jucu 4.270 4.319 ▲ 1,1% 85,1 50

Cojocna 4.194 4.187 ▼ 0,2% 129,3 32

Săvădisla 4.392 4.174 ▼ 5% 110 37

Feleacu 3.923 3.765 ▼ 4% 48,4 77

Chinteni 3.065 3.143 ▲ 2,5% 96,5 32

Căpușu Mare 3.295 3.109 ▼ 5,6% 58,4 53 De
mo
Căianu 2.355 2.384 ▲ 1,2% 55,1 43 gra
fie
Gârbău 2.440 2.315 ▼ 5,1% 72,1 32

Sânpaul 2.382 2.272 ▼ 4,6% 93,2 24

Tureni 2.278 2.235 ▼ 1,9% 74 30

Băișoara 1.940 2.059 ▲ 6,1% 111 18

Râșca 1.446 1.494 ▲ 3,3% 65,6 22

Ciurila 1.594 1.460 ▼ 8,4% 72,2 20

Borșa 1.600 1.380 ▼ 13,7% 61,6 22

Aiton 1.085 1.042 ▼ 4% 40,9 25

Total 428.922 410.766 ▲ 0,8% 1.911 226

Componența etnică a municipiului Cluj-Napoca

Români (75,71%)
Maghiari (15,27%)
Romi (1%)
Necunoscută (7,13%)
Altă etnie (0,87%)

Componența confesională a municipiului Cluj-Napoca

Ortodocși (65,61%)
Romano-catolici (4,6%)
 Reformați (9,73%)
Penticostali (2,49%)
Greco-catolici (4,36%)
Baptiști (1,11%)
Necunoscută (7,9%)
Altă religie (4,17%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se
ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră 317.953 de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%)
și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%),
dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-
catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din
populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Cu o populație stabilă înregistrată în 2011 la 324.576 de persoane, orașul era pe
locul doi în țară după București. Populația activă economic a orașului a fost în
2016 de 330.923 de persoane. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de
Statistică, la 1 Ianuarie 2015 municipiul Cluj-Napoca avea o populație de 322.108
de locuitori rezidenți, fiind al patrulea oraș ca populație din România după
municipiile București, Iași și Timișoara.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se
ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002,
când se înregistraseră 317.953 de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%)
și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%),
dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-
catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din
populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Cu o populație stabilă înregistrată în 2011 la 324.576 de persoane, orașul era pe
locul doi în țară după București. Populația activă economic a orașului a fost în
2016 de 330.923 de persoane. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de
Statistică, la 1 Ianuarie 2015 municipiul Cluj-Napoca avea o populație de 322.108
de locuitori rezidenți, fiind al patrulea oraș ca populație din România după
municipiile București, Iași și Timișoara.

Structura populației pe grupe mari de vârstă[42]

0–14 ani 15–29 ani 30–59 ani 60+

Masculi
18.323 44.561 65.230 24.383
n

Femini
17.949 49.053 71.421 33.656
n

36.272 / 93.614 / 136.651 / 58.039 /

Total 324.576 324.576 324.576 324.576
(11%) (29%) (42%) (18%)

Evoluție istorică
Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea,
în decurs de 100 de ani crescând de peste cinci ori ca număr de locuitori. Creșterea
demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare
parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul
timpului, populația localității a evoluat astfel:

Recensământ Structura etnică

R
Alt
o
Populaț Magh Ger Evr Ro Ucrai Sâr Slov e
An m
ie iari mani ei mi neni bi aci etni
ân
i
i

18 4. 12.31 1.587 535 585

19.612 472
50 11 7
 6

5.
18 24.44
32.831 82 1.484 4 24 129 923
80 6
1

5.
18 29.39
37.184 63 1.357 8 21 115 650
90 6
7

7.
19 41.31
50.908 18 1.785 9 22 83 513
00 1
5

8.
19 51.19
62.733 88 1.678 6 41 107 823
10 2
6

29
19 42.16 10.6
85.509 .6 2.075 984
20 8 38
44

37
19 48.27 13.0 1.1 1.1
103.840 .0 2.526 267 57 266
30 1 94 68 62
29

11
19 98.50 2.66
114.984 .2 1.618 618 36 11 46 229
41 2 9
55

74
19 74.15 4.53
154.723 .0 990 444 32 31 34 474
56 5 0
33
 10
19 4. 76.93 1.68
185.663 1.333 178 42 50 34 489
66 91 4 9
4

17
19 3. 86.21 1.00
262.858 1.480 628 50 28 32 413
77 00 5 9
3

24
19 8. 74.87 3.2
328.602 1.149 344 84 23 27 331
92 57 1 01
2

20 25
02 2. 60.28 3.0 1.0
317.953 734 217 146 12 25
[4 43 7 29 70
5] 3

20 24
11 5. 49.56 3.2 25.
324.576 544 155 127 20 33
[4 73 5 73 122
6] 7

Grupuri etnice
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, distribuția pe baza criteriului
etnic a populației din Cluj-Napoca este următoarea:
 români: 245.737, adică 75,7%;
 maghiari: 49.565, adică 15,3%;
 romi: 3.273, adică 1%;
 germani: 544, adică 0,16%;
 evrei: 155, adică 0,04%;
 ucraineni: 127, adică 0,039%.
Restul etniilor declarate din Cluj-Napoca numără sub 100 de locuitori.
În ultimii ani, Clujul înregistrează o creștere a numărului de azilanți, refugiați,
imigranți, dar și a numărului de angajați ai unor firme internaționale. Peste 6.400
de cetățeni străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiesc în prezent în Cluj. Cei
mai mulți provin din Franța (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica
Moldova (447) și Tunisia (297).
Comunitatea maghiară

Teatrul și Opera Maghiară de Stat

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 50.000 de maghiari. După Târgu Mureș, în
orașul Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România,
cu o viață culturală și academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este
centrul comunității maghiare din România. În oraș funcționează Opera
Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici învață și studiază peste 10.000 de
studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din
județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile școlare maghiare fie nu
sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine
reprezentată în Cluj. Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program
în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare de
cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean, Societatea Maghiară
Tehnico-Științifică din Transilvania, Societatea Bolyai etc. În Cluj își au
sediul Eparhia Reformată, Episcopia Unitariană și Episcopia Evanghelică
Luterană.
Religie
Religia în Cluj-Napoca.

Biserica Sf. Mihail (romano-catolică)

Catedrala Mitropolitană (ortodoxă)

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj.
Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat
romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent.
Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației
stabile a municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este
următoarea:

 ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;

 romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
 reformați: 31.597, adică 9,7%;
 penticostali: 8.083, adică 2,4%;
 greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
 baptiști: 3.603, adică 1,1%;
 adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
 musulmani: 879, adică 0,2%;
 unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
 martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%.
Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre
7,7% din populația stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce
privește religia.
Numărul ateilor la recensământul din 2011 se ridica la aproape 1.900 de persoane,
adică 0,27% din totalul locuitorilor. Alți 2.011 locuitori s-au declarat fără nicio
religie. Potrivit sociologului Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și
numărul mare de locuitori cu studii superioare „sunt factori care fac ca presiunea
religiilor să fie mai mică decât în cazul altor orașe cu aceleași caracteristici
culturale”.
Economie
Economia Clujului.
Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele
atuuri, din punct de vedere economic, pe care le deține Clujul, sunt forța de muncă
specializată, infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă și ofertă
de servicii sunt în extindere), vocația multiculturală a orașului, potențialul turistic,
mediul de afaceri dinamic și rata scăzută a șomajului, care se situează sub 3%.
Structura economică diversificată are la bază investitori privați, industria
prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate
sunt industria alimentară, extractivă, metalurgică, constructoare de
mașini, farmaceutică și cosmetică.[54] Forța de muncă relativ ieftină și înalt
calificată face din Cluj-Napoca o țintă pentru investitorii străini. Principalii
investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele
Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri industriale – Tetarom I, II și III – în
cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală
administrată este de peste 2,8 milioane m².
În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca
importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca,
dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții. De asemenea, în Cluj sunt
reprezentate majoritatea societăților de asigurare-reasigurare din țară, precum și
fonduri de investiții și firme de brokeraj. Tradiția orașului în aceste servicii a
început în anii '90, aici apărând inițiativa unor oameni de afaceri locali de a
dezvolta un sistem bancar privat, Banca Dacia Felix și Banca Transilvania fiind
arhicunoscute la nivel național. Tot în Cluj-Napoca s-a înființat și și-a avut sediul
societatea de asigurări Ardaf, liderul pieței de asigurări din România în anii '90. În
Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania”, construit în
jurul băncii cu același nume, care este singura bancă cu capital autohton din topul
primelor bănci din țară. Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset
Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de
Factoring, BT Operational Leasing și BT Medical Leasing. Pe lângă acestea, Cluj-
Napoca a dat naștere și altor companii românești importante
precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16
Februarie(trenuri și material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile și
accesorii) și altele.

Central Park Residence, unul dintre cele mai scumpe imobile din Cluj-Napoca
Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de
cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată
explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei
instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de
piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou
în oraș în ultimii ani. Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate pieței în
orașul Cluj-Napoca în 2016, în creștere cu aproape 50% față de 2015. Cele mai
multe dintre proiectele rezidențiale noi se adresează segmentelor mass și middle
market, fiind amplasate în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau
Sophia.
Comerț

VIVO! Cluj-Napoca
În Cluj-Napoca sectorul comerțului este cel mai dezvoltat, având înregistrate 6.389
firme. Dintre acestea 3.266 practică tipul de comerț cu amănuntul, iar 3.063 pe cel
cu ridicata.
Comerțul auto are o pondere importantă în sectorul comercial clujean, aici activând
firme recunoscute la nivel regional precum Autoworld, RMB Inter Auto, EVW
Holding, UNIX Auto. Pe piața de bricolaj sunt prezent magazinele
companiilor bauMax, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Leroy Merlin și Ambient,
parte a unor rețele autohtone și internaționale.
Cele mai importante centrele comerciale din municipiu sunt:

 Iulius Mall – inaugurat în 2007, în partea estică a orașului, cu o suprafață totală

de 147.000 m², cuprinde 210 magazine, restaurante, hipermarketul Auchan,
cafeneaua Starbucks, cinematograful multiplex Cinema City cu 10 săli, food
court cu 15 fast food-uri, patinoar în aer liber sezonier, o parcare subterană și
una terană cu un total de 2.200 de locuri. Mall-ul are peste 11 milioane de
vizitatori/clienți anual.
 VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center)– inaugurat tot în 2007, în
partea vestică a orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproape 28
ha, are o suprafață închiriabilă de 61.000 m², 200 de magazine și 2.500 de locuri
de parcare. VIVO! Cluj-Napoca atrage anual peste 9 milioane de vizitatori.
 Central – complex situat în centrul municipiului Cluj-Napoca, care a fost extins
și modernizat în 2008–2010, găzduind actualmente magazine de mici
dimensiuni, majoritatea ale unor companii autohtone. Cu o suprafață comercială
de 20.000 m², el este vizitat de peste 5 milioane de clienți anual.
 Sora Shopping Center – este situat în centrul istoric al municipiului Cluj-
Napoca din perioada interbelică și a fost, pentru mult timp, unul dintre cele mai
populare centre comerciale ale Clujului. Complexul are 5.000 m², iar gradul de
ocupare actual este redus.
Winmarkt Someș (fostul Big) – este situat în cartierul Mănăștur, construit în
perioada comunistă și modernizat în ultimii ani. Are o suprafață de 7.800 m² și
găzduiește un supermarket, magazine de haine și încălțăminte, farmacii etc.
IT&C
Potențialul IT a fost valorificat prin înființarea clusterului „Cluj IT Innovation
Cluster” care include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de
angajați, o cifră de afaceri totală de peste 82 de milioane de euro (aproape 80%
provenind din export) precum și importante organizații publice și universități.
Agricultură
Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale
populației. Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha,
reprezentând 4.925 ha de terenuri arabile, 2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și
1.317 ha de livezi. Prin tradiția universitară și cea de centru economic al județului,
Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum
Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă, Stațiunea Didactică și Experimentală
a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Direcția Generală pentru
Agricultură și Alimentație, sucursala Institutului Național de Medicină Veterinară
„Pasteur”. Cele cinci piețe agricole ale Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”,
„Grigorescu” și cea din Piața Mihai Viteazul, intră într-un amplu proces de
modernizare.

Turism
Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul
Cluj-Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică, atât datorită
monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei activități cultural-
științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci de
rezonanță națională, de existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență și
pe plan internațional și nu în ultimul rând de existența Grădinii Botanice –
așezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află și un valoros muzeu
botanic.
În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un
număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6
hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.
Transport

Transportul în Cluj-Napoca.
Transportul rutier
Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu
facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Clujul
este traversat de drumul european E60 (București–Oradea–Budapesta–Viena),
de drumul european E81 (Muncaci-Halmeu-Constanța) sau de DN1 (Borș-
București).
Transportul public
Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca,
prin intermediul a 60 linii de autobuz, din care 41 urbane și 19 metropolitane, care
leagă localitătile invecinate de oraș, 7 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de
microbuz. Compania este dotată cu 243 de autobuze
(tip: Renault/Irisbus Agora, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18 sau MAN), 98 de
troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora long, AstraBus sau Iveco Astra Town 118),
29 de tramvaie (tip: Tatra KT4D, Tatra KT4DM sau PESA 120NaR) și 10
microbuze.
Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi foarte util. De asemenea, în oraș
sunt și firme de închirieri auto. De curând au apărut și firme private de transport
ca Uber.
În 2011 au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca și
achiziția de tramvaie, precum și extinderea traseelor de autobuz în comunele din
zona metropolitană Cluj. CTP Cluj transportă circa 150 de milioane de pasageri
anual.
Din 2015, orașul dispune de 42 de stații self-service de închiriere
de biciclete. Proiectul, numit Cluj Bike, a fost finanțat cu fonduri europene.
Accesul la biciclete se face cu ajutorul unui card eliberat de primăria orașului.
O nouă alternativă discutată pentru combaterea aglomerației din trafic ar
fi metroul, pentru care in 2018 se vor aloca 3,4 milioane de euro pentru studiul de
prefezabilitate. Acesta ar urma să aibă 40 de kilometri și ar urma sa
lege Floreștiul sau Apahida, unde locuiesc 50 de mii de oameni, de oraș, acolo
unde lucrează o mare parte din locuitori.
Transportul feroviar

Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul 1870, odată cu darea în folosință
a căii ferate Oradea–Cluj. Această linie a rămas de la inaugurarea ei în secolul al
XIX-lea nedublată și neelectrificată. În prezent circulă două trenuri internaționale
pe ruta Cluj–Budapesta („Corona” și „Ady Endre”). Gara Centrală asigură de
asemenea transportul feroviar spre București, via Teiuș. În această direcție linia
este dublă și electrificată.
Construită în 1976 pentru a servi stațiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă
de CFR pentru că nu mai era rentabilă. În anul 2017, aceasta a fost transformată
într-un Carrefour Market.
Transportul aerian
Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este situat în partea estică a orașului, între
strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul
orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750
de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45
m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de
modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea
noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări
supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție
spectaculoasă a traficului, ajungând în prima jumătate a anului 2017 la numărul
record de 1.230.357 de pasageri, cu 63% mai mult față de aceeași perioadă a anului
precedent, când traficul de pasageri a fost de 735.517 persoane.

Patrimoniul arhitectural
Clujul deține un amplu ansamblu de clădiri, cimitire, edificii religioase,
monumente, statui, muzee, piețe sau poduri, de o mare importanță istorică, au adus
orașului renumele de „Oraș Comoară”. Diversitatea arhitecturală, reprezentată
de baroc, gotic, bizantin, clasicist sau romanic reprezintă multitudinea de religii si
influențe din oraș.
Probabil cel mai important curent arhitectural care influențează orașul este cel
gotic, o mulțime de edificii fiind construite după acest stil. Cel mai bun exemplu
este Biserica Sfântul Mihail realizată în stil gotic, fiind unul dintre cele mai
impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime (locul al cincilea în
țară după Biserica Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba
Iulia, Catedrala Evanghelică din Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea)
și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri (locul al doilea, după Catedrala
Ortodoxă din Timișoara de 90,5 metri).

Cultură

Funcționează la Cluj instituții publice de cultură – muzee, teatre, filarmonica, între

acestea fiind și patru instituții naționale: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul
Maghiar de Stat, Opera Maghiară și Opera Națională Română. Teatrul Național,
inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu, reprezintă cea mai
importantă instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după
proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera
Națională Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, prima
operă națională a țării, pe a cărei scenă a debutat în 1990 renumita soprană Angela
Gheorghiu.

Bulevardul Eroilor, loc de promenadă și de relaxare, este împânzit de cafenele și

buticuri.
Numeroase expoziții permanente sau temporare pot fi vizitate la Muzeul Național
de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Transilvaniei,
Muzeul Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul Apei (unic în România), Muzeul de
Mineralogie, Muzeele Universității Babeș-Bolyai și Muzeul Mitropoliei Clujului.
Aici activează filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Artiștilor
Plastici, Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. De asemenea, Clujul are un
număr semnificativ de centre culturale, precum Institutul Cultural Francez, Centrul
Cultural German, Centrul Cultural Italian, British Council, Centrul Cultural
Brazilian „Casa do Brasil”, Centrul Cultural Polonez, Institutul Confucius și multe
altele.

Piața Unirii
Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de
Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel
internațional în special pentru artele vizuale. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule
expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale
lumii.
Cinematografie
Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului al XX-
lea. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al
Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a
turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în orig. Sárga csikó)
și Din grozăviile lumii. La studiourile din Cluj ale lui Janovics și-a început cariera
cunoscutul regizor Michael Curtiz (Mihály Kertész), câștigător al premiului
Oscar pentru filmul Casablanca.
Clujenii sunt mari consumatori de filme și dezvoltă adevărate evenimente create în
jurul proiecțiilor de cinema. Prima proiecție de film din Cluj a fost difuzată în anul
1906 și a constat în câteva cadre ce înfățișau un tren care venea spre
spectatori.[64] Favorit este cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol
și a suferit multe transformări de-a lungul existenței sale, inclusiv două rebotezări.
Dat în funcțiune odată cu Palatul Urania în 1910, în cinematograf au rulat primele
filme mute din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.[64] Acum, pe lângă
proiecții de film rulate ocazional, se organizează și concerte de muzică, piese de
teatru sau diverse expoziții, fiind mai degrabă un spațiu cultural. Pe lângă acesta,
Clujul dispune de alte șapte cinematografe: Odeon Cineplex (VIVO!), Cinema
City (Iulius Mall), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia și Mărăști.
 Festivalul Untold pe Cluj Arena
Festivaluri
În 2012 au avut loc la Cluj cca. 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare
dimensiune.
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) a devenit în cei 16 ani de
existență unul dintre festivalurile majore ale filmului european și un reper în ceea
ce privește mobilizarea și participarea comunității locale la activități culturale.
Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalului Internațional de Teatru
„Interferențe”, Festivalul „Temps d'Images”, Festivalul internațional de film
Transilvania, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Festivalul Mozart,
Jazz in the Park, Primăvara Cafenelelor, Festivalul de Muzică de Cameră
„SonoRo”, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internațional Sigismund Toduță,
Festivalul Internațional A Tribute to György Ligeti in his Native
Transylvania, Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” sau Transilvania
Jazz Festival completează imaginea de oraș al festivalurilor pe care și-a creat-o
deja Clujul. Începând cu 2017, Cluj-Napoca este gazda Cluj Pride, primul festival
de anvergură destinat comunității LGBT din Transilvania.
Din 2013 cel mai mare festival open-air de muzică din țară, Peninsula/Félsziget, s-
a mutat la Cluj. Festivalul delaHoya și mai noi inițiative precum 18+, Electric
Castle contribuie la crearea la Cluj a unei oferte generoase pentru iubitorii muzicii
electronice. Din 2015, Clujul găzduiește Untold Festival. Prima ediție a festivalului
a atras peste 240.000 de spectatori din toate colțurile lumii și nu mai puțin de 170
de artiști autohtoni și internaționali. Primul concert de mare anvergură din Cluj-
Napoca a fost cel al cântăreței americane Beyoncé și a avut loc pe 22
octombrie 2007, pe vechiul stadion Ion Moina.
Gastronomie
Cea mai veche rețetă tipărită într-o carte de bucate în România, ce datează de la
sfârșitul secolului al XVII-lea (anul 1695), este cea a verzei à la Cluj. Bucătăria
clujeană se remarcă prin gustul dulce și sațiozitatea preparatelor. Inspirația austro-
ungară în materie de gastronomie se face resimțită în bucătăria clujeană, un
exemplu de preparat fiind gulașul.
Străzile Clujului sunt împânzite cu standuri la care se vinde kürtőskalács, desert cu
specific secuiesc. Alt desert faimos al Transilvaniei, vargabelesul (budincă de
tăieței cu brânză de vaci) s-a născut în secolul al XVIII-lea, în Cluj, la inițiativa
unui hangiu.
Viața de noapte
Viața de noapte în Cluj este vibrantă, cu o mulțime de cluburi și petreceri
studențești, inedite sau sofisticate. Cele mai populare cluburi de noapte sunt NOA
(Nest of Angels), Midi (singurul club din România cotat de revista britanică DJ
Mag ca fiind unul dintre cele mai bune din lume), Janis, Diesel, After Eight, Phi 18
(destinat în principal studenților), Bamboo și Euphoria Music Hall. Cluj-Napoca
este printre puținele orașe din România care are un club destinat comunității
LGBT. Deținut de activistul Lucian Dunăreanu, clubul Delirio a luat ființă în 2011.
Cele mai multe baruri și puburi se găsesc în centrul orașului, multe dintre ele
surprinzând prin originalitatea designului, atmosfera prietenoasă și evenimentele
inedite organizate. Printre acestea se remarcă Samsara Chill-out & Tea House,
singura ceainărie din oraș în care clienții se descalță la intrare, iar servirea se face
la podea. În ultimii ani, campania de promovare a cititului a luat amploare în
localurile clujene și, ca rezultat, au început să apară mini-biblioteci în multe baruri
din oraș.
Strada Piezișa e cunoscută pentru atmosfera de vacanță, pentru puburile în care
tinerii se adună după cursuri, la o cafea sau seara la o poveste sau la dans.
Presă

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-
decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi
competitori sunt Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj și Monitorul de Cluj. Până în iunie
2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului,
însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007.
La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale,
precum România liberă, Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În
ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediția regională care avea sediul la Cluj.

Chioșc de ziare în Piața Unirii

Principalele reviste de cultură și literatură
sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna și Echinox.
În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio
naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial
programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj
(100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în
trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla, Magic FM și Mix FM. Situația
este asemănătoare în ceea ce privește televiziunea. În 2003, Consiliul Național al
Audiovizualului a acordat o licență audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj
al Televiziunii Române, care acum emite pe o frecvență proprie. Alte posturi de
televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV și
Jurnalul TV. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de
televiziune Transilvania L!VE, proprietar fiind Transilvania Media Group.
O importantă agenție de știri din România, Mediafax, are un flux local de știri,
Transilvania. Din 2013, Digi24 a început să difuzeze jurnale de știri și emisiuni
sociale și politice sub numele Digi24 Cluj-Napoca.
În iulie 2015 a apărut Cluju.ro – un nou site de știri care se adresează, în special,
tinerilor (elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi). În ziarul online sunt publicate
informații privind evenimentele adresate publicului tânăr clujean (conferințe,
seminarii, workshop-uri, festivaluri, acțiuni, proiecte, petreceri etc.), precum și
interviuri și reportaje cu și despre tinerii de succes ai orașului Cluj-Napoca.
Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două
gazete: Szabadság și Krónika. În oraș se află și redacția săptămânalului Erdélyi
Napló, precum și redacțiile revistelor culturale Korunk și Helikon. Radio Cluj
transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul TV emite o oră pe
săptămână în limba maghiară și 90 de minute în limba rusă, iar TVR Cluj transmite
patru ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există și posturi
de radio private dedicate comunității maghiare.
Educație

Articol principal: Învățământul în Cluj-Napoca.

Stimulat de investițiile IT din ultimii ani, care au atras prosperitate și profesioniști
de elită, orașul se afirmă mai nou și ca centru educațional în învățământul
preuniversitar, unde oferta s-a diversificat puternic în ultimii ani, cu investiții
solide în școli private cu programe educaționale performante, atât în limba română,
cât și în limba engleză.

Biblioteca Centrală Universitară

Nivelul de educație al populației Clujului (2011)

Liceal (28,46%)
Superior (25,2%)
Superior cu licență (20,37%)
Gimnazial (9,55%)
Școală profesională (8,56%)
Primar (3,78%)
Postliceal (3,1%)
Fără școală (0,8%)
 Analfabeți (0,19%)
Numărul mare al universităților și diversitatea studenților a transformat Clujul într-
un oraș multicultural și multietnic și, în același timp, a dus și la apariția a
numeroase biblioteci. Unul dintre locurile de unde se pot împrumuta cărți este
Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Aceasta este probabil cea mai mare
instituție de acest gen din județul Cluj, ea având filiale atât în câteva cartiere din
Cluj-Napoca, cât și în majoritatea localităților din județ. În afară de biblioteca
județeană clujeană, în oraș există și câteva centre culturale care au amenajate mici
biblioteci și săli de lectură unde pot fi citite cărți pe domenii
diversificate. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” este cea mai mare
bibliotecă universitară din Transilvania. Ea aparține Universității Babeș-Bolyai și
cuprinde peste 3.700.000 de volume, din care aproape 500.000 sunt periodice.
Cluj-Napoca dispune de un serviciu de bibliotecă mobilă. Finanțat de Biblioteca
Județeană „Octavian Goga”, serviciul de bibliotecă mobilă are ca scop reducerea
inegalității dintre locuitorii municipiului Cluj-Napoca și cei din spațiul rural, prin
facilitarea accesului la carte, lectură și informare. Serviciul se desfășoară cu
ajutorul unui bibliobus special amenajat pentru activități de bibliotecă.
Învățământ superior
La Cluj-Napoca învață aproximativ 60.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi în
cele 11 universități care funcționează aici, dintre care șase sunt de stat. Cea mai
mare universitate este Babeș-Bolyai, însă universitatea cea mai cosmopolită
datorită diversității provenienței studenților este cea de medicină și
farmacie. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare universitate din
țară, cu peste 30.000 de studenți în 248 de specializări (din care 150 în română, 72
în maghiară, 9 în germană, 15 în engleză și 2 în franceză). Numele instituției
provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul
român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai.
Rectoratul Universității Babeș-Bolyai

Sănătate

Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România,[85] este
situat pe raza localității Suceagu, la doar 8 km de Cluj-Napoca.
Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale cu
un nivel ridicat al calității serviciilor. Turismul medical este dezvoltat în
domeniile medicinei dentare, chirurgiei plastice, recuperării medicale, asistenței
medicale a vârstnicilor etc. Datorită programelor universitare de specialitate orașul
reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.
Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare din
România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca
au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de
competențe.
Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toată Transilvania, va fi
construit în Florești, devenit astăzi o suburbie a orașului.
Structura rețelei medicale din Cluj-Napoca cuprinde:

 spitale, în număr de 10 în 2010, cuprinzând la rândul lor 62 de secții/clinici;

 trei institute medicale: Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal,
Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” și Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”;
 opt spitale particulare;
 20 de centre medicale particulare;
 șapte laboratoare medicale particulare;
 362 de cabinete stomatologice;
 96 de laboratoare de tehnică dentară;
 112 farmacii particulare și 27 de depozite farmaceutice;
 164 de cabinete pentru medicină de familie;
 33 de cabinete școlare.

Calitatea vieții
Potrivit unui studiu efectuat în perioada noiembrie 2016–ianuarie 2017,
Cluj-Napoca este unul din orașele cu cel mai ridicat grad de siguranță din
România. Cartierele Grigorescu, Gheorgheni și Zorilor sunt cele mai sigure zone,
urmate îndeaproape de Iris, Calea Turzii și Baciu.
Într-un clasament al orașelor europene privind calitatea vieții, Cluj-Napoca
ocupă locul 21.Cluj-Napoca se află deasupra unor metropole
precum Barcelona (locul 27), Paris (locul 38), Londra (locul 42), Roma (locul 46)
sau Moscova (locul 51). Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare
puterea de cumpărare, gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate,
nivelul de poluare.
 Capitolul 3 Analiza Swot
1.Poziția Geopolitică
1. POZIŢIE GEOPOLITICĂ
Puncte tari Puncte slabe
- Situat în centrul Transilvaniei, Cluj-Napoca Imposibilitatea extinderii pe orizontală a
se intinde pe o suprafaţă de 179,5 kmp, find municipiului datorită reliefului.
înconjurat de trei părţi de dealuri şi coline cu Relieful deluros din împrejurimi face
înălţimi între 500 si 700 m, aspectul lui foarte dificilă, daca nu chiar imposibilă
îmbrăcând forma unei adevărate cetăţi. construirea unei şosele de centură atât de
- Situat în centrul judeţului Cluj, fiind necesară
reşedinţa acestuia. Zonă depresionară, caracterizată de
- Aşezare centrală prin care se realizează curenţi reci şi umezi are ca efect un
conexiuni cu celelalte oraşe şi judeţe din număr crescut al bolnavilor de reumatism
regiune Dealul Feleacului face dificil traficul
- Situarea pe râul Someşul Mic, fapt ce îi rutier pe drumul European E60, atât la
asigura necesarul de apă potabilă, cât şi de urcare, cat si la coborâre, mai ales pe
energie electrică, aceasta din urmă fiind chiar timpul iernii pentru vehiculele de mare
exportată şi in alte judeţe tonaj
- Plasarea la capătul coridoarelor majore de Dealurile Cetăţuia si Hoia, deşi oferă o
transport european. panorama plăcută, împart oraşul in două,
- Judeţul Cluj este traversat de coridorul de făcând greoaie traversarea acestora,
sud-vest care leagă Bucureşti de Budapesta. Tăietura Turcului si Giordano Bruno -
- Municipiul Cluj-Napoca este traversat de. Corneliu Coposu fiind singurele căi de
Drumul European E60 (Bucureşti – Oradea – acces ale autovehiculelor de pe E 60 şi
Budapesta - Viena). E567 pe E81.
- Situat la intersecţia unor importante
magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură
legături facile cu toate zonele ţării
- Aşezat la încrucişarea unor drumuri de
interes naţional şi internaţional
- Face parte dintr-o regiune mediu-dezvoltată
în care poate deţine un rol coordonator.
- Municipiul are o climă continentală
temperată
- În timpul iernii predomină invaziile de natură
maritimă-polară sau maritimă-arctică, iar vara
aerul cald dinspre NV
- Permanent centru de atracţie turistică,
datorită monumentelor istorice şi arhitectonica
oraşului, precum şi poziţionării în imediata
apropiere a Munţilor Apuseni
- Zonă cu risc seismic redus
- Risc scăzut pentru inundaţii
- Situarea în imediata apropiere a oraşului a
unor zone împădurite întinse, precum Pădurea
Făget şi Pădurea Hoia
Oportunităţi
- Extinderea zonei metropolitane
- Amplasarea autostrăzii Borş-Brasov la doar
câţiva km de municipiu
- Modernizarea drumului judeţean DJ care
trece prin Bazinul Ponor şi Padiş,
legândjudeţul Cluj de judeţul Bihor chiar prin
inima
Munţilor Apuseni
- Modernizarea drumului forestier care leagă
judeţul Cluj de judeţul Alba prin bazinul Ponor
2. VALORIZARE RESURSE UMANE, POPULAŢIE, FORŢĂ DE MUNCĂ
Puncte tari
- Cel mai mare număr de absolvenţi de studii
superioare din Regiune.
- Existenţa unui număr mare de specialişti în
toate domeniile
- Forţa de muncă înalt calificată
- Există un echilibru aproximativ între numărul
de femei şi bărbaţi conform Recensământului
2002 (167.612 femei, respectiv (150.341
bărbaţi)
- Populaţia stabilă la recensământul din 2002 a
fost de 317.953 locuitori
- Este ilustrativ de menţionat că 24% din
populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în
subramurile industriale
- Ponderea şomajului este scăzută, fiind la
30.11.2004 de 2.5%
- Numărul şomerilor a scăzut de la 11.059 în
2001 la 5.208 în noiembrie 2004, fiind în
continuă scădere
- Scăderea ratei şomajului cu 2,6% (septembrie
2004) faţă de septembrie 2003 (raportată la
populaţia activă)
- Ponderea urbană a judeţului Cluj este cea mai
ridicată în comparaţie cu alte judeţe
- Rata alfabetizării adulţilor este peste media
naţională - 98,3%
- Speranţa de viaţă la naştere este de 71,4% (pe
primul loc în regiune, peste media naţională)
Rata ridicată de includere a femeilor pe piaţa
muncii
- Existenţa Programelor de formare continuă şi
de învăţământ la distanţă
Riscuri
- Numărul mare de baraje de acumulare
construite în amonte pe râul Someş, care
s-ar putea fisura şi ar putea inunda oraşul
- Prezenţa ceţei poate face dificilă
desfăşurarea activităţii aeroportuluiCreşterea
numărului de bolnavi de
reumatism
- Aglomerarea şi supraînălţarea clădirilor
- Evitarea oraşului pe rute ocolitoare, ca
de ex. Coridorul IV Paneuropean cu
intrare prin vama Nadlac
Puncte slabe
- Spor natural negativ
- Număr foarte mic de persoane
angrenate în cursuri de
calificare/recalificare 784 dintre care 472
şomeri (nivelul anului 2004)
- După 1990 numărul şomerilor din
rândul bărbaţilor a fost şi rămâne mai
mare decât cel din rândul femeilor, fapt
datorat restructurărilor marilor
întreprinderi din municipiu ( CUG,
Napoca, Iris, Armătura, Napochim,
Terapia, Sinterom, Clujana etc)
- Cel mai mare număr de şomeri noi se
înregistrează în industria uşoară
- Creşterea substanţială în ultimii ani a
numărului de absolvenţi, ceea ce conduce
la suprasaturarea pieţei forţei de muncă
- Diferenţa mică între ajutorul de şomaj şi
salarii încurajează şomajul mascat şi
munca la negru
- Insuficienta armonizare a sistemului
educaţional postgimnazial cu cerinţele
pieţei muncii şi dezvoltării viitoare a
societăţii
- Decalaj între pregătirea oferită de şcoală
şi cerinţele pieţei muncii
- Migrarea, în ultimii ani a tinerilor în
alte oraşe mari din ţară, dar care le oferă
mai multe oportunităţi
- Incapacitatea reţinerii în municipiu a
forţei de muncă înalt calificată, aceasta
preferând să plece în străinătate.
- Existenţa programelor de formare şi
reconversie profesională
- Predominarea forţei de muncă tânără
- Cu cât nivelul studiilor este mai avansat, cu
atât rata şomajului este mai redusă – în acest
sens, trebuie observate de ex. nivelurile foarte
reduse ale şomajului în rândul celor cu studii
superioare
- Multitudinea de specializări oferite de
universităţile clujene oferă posibilitatea
investitorilor străini să-şi dezvolte afaceri in
cele mai variate domenii
- Inexistenta unor diferenţe majore între
tendinţele ocupaţionale pentru bărbaţi şi femei
- Creşterea interesului pentru
învăţământultehnic (ingineri, programatori)
- Creşterea interesului privind înfiinţarea de
centre pentru formare profesională
Oportunităţi Riscuri
- Programe PHARE pe resurse umane - Emigrarea forţei de muncă calificată în
- Programe guvernamentale sprijin pentru special în SUA, Canada, preferată
încadrarea şomerilor încercării de schimbare a situaţiei din ţară
- Orientarea programelor spre specializări în - Exodul masiv al forţei de munca în UE
domeniile cerute de piaţă forţei de muncă o dată cu integrarea în aceasta
- Creşterea cererii pentru meserii de genul: - Îmbătrânirea populaţiei
strungari, lăcătuş , dulgher, tâmplar etc. - Scăderea accentuată a numărului de
- Rata scăzută a angajării în sectorul serviciilor absolvenţi de liceu şi de studii superioare
mult mai mică decât în UE oferă oportunităţi în viitorul apropiat, datorită sporului
pentru dezvoltarea sectorului natural negativ înregistrat după 1990
- Stabilirea unor obiective comune şi a unui
parteneriat între instituţiile de instruire şi
angajatori
- Dezvoltarea de parteneriate între mediul
academic şi mediul de afaceri, în vederea
satisfacerii cerinţelor pieţei
- Colaborarea şi stabilirea de parteneriate între
centrele locale de instruire şi instituţiile
similare din UE
- Dezvoltarea de parteneriate şi colaborarea cu
universităţi de prestigiu din UE şi din SUA
pentru ca diplomele universităţilor clujene sa
fie recunoscute şi în aceste state, iar
absolvenţii lor să fie compatibili cu cei străini
pe piaţa muncii
- Fonduri alocate de către UE pentru
dezvoltarea resurselor umane
3. INFRASTRUCTURA DE CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORT
Puncte tari
Dotarea oraşului cu toate tipurile de căi de
transport, cu excepţia celor navale
Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca a
fost modernizat în ultimii ani şi are un trafic
internaţional real.
Conectat prin legături aeriene interne cu
Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş, iar externe
cu Bergamo, Bologna, Budapesta, Chişinau,
Clermont-Ferand (ocazional), Florenţa,
Munchen, Split (ocazional), Treviso, Verona,
Trieste, Viena, Frankfurt şi este deservit de
către 2 companii aeriene(Tarom, Carpatair) .
Modernizarea Gării Cluj-Napoca
Reţea feroviară dezvoltată
Cluj-Napoca este traversat de magistrala
rutieră E60(DN1): Bucureşti - Braşov - Cluj-
Napoca - Oradea – Budapesta – Viena
Infrastructura de transport urban însumează
342 km de străzi, din care 257 km modernizate
Stare destul de bună a drumurilor în
comparaţie cu alte municipii
In Cluj-Napoca funcţionează multe firme
detransport internaţional pentru persoane şi
firme
de transport de marfă
Transportul în comun este asigurat de o reţea
de 183,9 km linii pentru autobuze, 97,9 km
pentru troleibuze, 26,4 km pentru
tramvaie(2002) deservite de 218 autobuze, 111
troleibuze şi 90 vagoane de tramvaie care
deservesc nevoia de transport la nivelul întregii
suprafeţe a oraşului şi o reţea de servicii de
taximetrie a firmelor private
Capacitatea de a deservi un număr de 350.000
de locuitori
Sistemul de transport public este eficient,
operând între orele 5.00 am şi 11.00 pm
Reînnoirea parţială a parcului de vehicule de
transport în comun cu autobuze şi troleibuze de
ultima generaţie (Euro 4), care permit urcarea
şi coborârea inclusiv a persoanelor cu
handicap, aflate în cărucioare cu rotile
Puncte slabe
Ceaţă care îngreunează uneori
desfăşurarea activităţilor aeroportuare în
condiţii normale
Relieful deluros din împrejurimile
oraşului (Dealul Feleacului), fapt care,
aşa cum am mai amintit, face foarte
dificilă şi costisitoare construirea unei
centuri ocolitoare
Neelectrificarea căii ferate Cluj-
Napoca—Oradea
Cluj-Napoca nu este nod feroviar
Condiţii de trafic nesigure pe E60
datorită lipsei traseelor alternative pentru
vehicule cu tracţiune animală şi agricole
Inexistenţa unei centuri şi a unor trasee
de ocolire ale oraşului
Locuri de parcare insuficiente
Lipsa unor parkinguri în principalele
cartiere ale municipiului
Circulaţie îngreunată de numărul extrem
de mare de automobile şi de arhitectura
centrului oraşului (centrul oraşuluicorespunde
cu centrul vechi al oraşului şi
este alcătuit din străzi strâmte
întortocheate şi din clădiri vechi)
Liniile de troleu şi tramvai ce traversează
centrul oraşului
Lipsa de alternative prezente în ce
priveşte trasee care să ocolească centrul
oraşului
Aglomeraţia la intrarea / ieşirea din oraş
la ore de vârf cauzată de lăţimea
insuficientă a benzilor de circulaţie
Depăşirea duratei maxime de viaţă a unui
segment important din reţeaua de
distribuţie
Lipsa unui plan urbanistic
Străzile înguste şi întortocheate din zona
centrală creează dificultăţi în
aprovizionarea magazinelor din centru
Oportunităţi Riscuri
- Deschiderea unor zboruri internaţionale cu - Aglomerarea din ce în ce mai
Elveţia, Israel s.a.m.d., dezvoltarea accentuată şi chiar blocarea traficului,
infrastructurii, îmbunătăţirea performanţelor datorită lipsei prezente de alternative în
economice şi pregătirea viitorului transport ce priveşte traseele ocolitoare
combinat. - Poluarea excesivă datorată circulaţiei
- Electrificarea şi modernizarea căii ferate ce urbane
leagă Cluj-Napoca de Oradea - Evitarea oraşului de către turişti datorită
- Construirea unei centuri de ocolire a oraşului traficului aglomerat
- Fluidizarea şi descongestionarea traficului în - Creşterea numărului de accidente
oraş o dată cu darea in folosinţă a autostrăzii rutiere în oraş
Borş-Braşov
- Decongestionarea traficului în zona centrală
- Devierea circulaţiei de tranzit din zona
centrală a oraşului pe trasee ocolitoare
- Asigurarea unui sistem de semaforizare
coordonat , care să asigure un trafic fluent şi
bine coordonat
- Construirea de parkinguri supraterane şi
subterane, atât în zona centrală a oraşului, cât
şi în cartiere
- Continuarea procesului de modernizare a
trotuarelor şi în cartiere
- Modernizarea şi asfaltarea străzilor
periferice neasfaltate
- Asigurarea utilităţilor (apa, canalizare, gaz,
telefon, curent electric, drumuri) în zonele noi
in care sunt planificate a se construi noi
locuinţe
- Asigurarea unei colaborări şi coordonări între
regiile de interes public ce asigură repararea şi
asfaltarea drumurilor, înlocuirea conductelor
de gaz şi celor de apă şi canalizare, în vederea
eficientizării procesului de modernizare şi a
evitării viitoarelor blocaje şi disfuncţionalităţi
4. REŢELE TEHNICO-EDILITARE, ENERGETICE ŞI TELECOMUNICAŢII

Puncte tari Puncte slabe

- Rata crescută a numărului de abonaţi la - Cost relativ ridicat al telecomunicaţiilor
serviciul de telefonie fixă adică 111.636 de - In oraş încă mai există încă un număr
abonamente, respectiv un număr 2,85 locuitori mare de abonaţi care nu sunt conectaţi la
la un telefon fix centrale telefonice digitale, aceştia fiind
- Introducerea unor staţii de emisie conectaţi la centrale analog
performanţe „headend” - Liniile electrice subterane (LES), în
- Inlocuirea totală a liniilor vechi de special cele de 20 KV, sunt în mare parte
telecomunicaţie cu fibre optice învechite, având depăşită vârsta medie de
- Dezvoltarea concurenţei în telecomunicaţii funcţionare
prin extinderea ariei de activităţi a unor - O buna parte a conductelor prin care se
companii (Astral Telecom de ex.) şi în furnizează agentul termic au durata
domeniul telefoniei fixe maximă de viaţă deja depăşită, sau sunt
- Reţea de telecomunicaţie extinsă învechite, pierzându-se o parte însemnată
- Alternativă la telefonia fixă în Municipiul din agentul termic sau din temperatura
Cluj o reprezintă telefonia mobilă (Orange, acestuia
Connex, Cosmorom, Zapp), toate având o - Consumul mare de gaze naturale datorat
acoperire foarte bună în întreg oraşul debranşărilor de la reţeaua de distribuţie a
- Existenţa în municipiu a 17 unităţi PTTR agentului termic şi montării de centrale
- Extinderea gamei de activităţi curier pentru de apartament
ţară şi străinătate – post mesager, prioripost, - Pierderi de gaze datorită vechimii şi
ultrapost, express mail service, postfax, case de deteriorării stării conductelor prin care
expediţii circulă acesta
- Judeţul are un potenţial energetic mare, - Depăşirea duratei medii de viaţă a unei
Clujul fiind şi un exportator de energie părţi însemnate din conductele ce asigură
electrică (numai hidrocentrala Electrica Tarniţa furnizarea apei potabile
are o capacitate de producţie de 225 KW/h,
municipiul consumând sub 40 MW/h)
- Cea mai mare parte a energiei electrice este
produsă în hidrocentralele de pe Someşul Cald,
ştiut fiind faptul că acestea sunt nepoluante,
uşor de întreţinut şi eficiente
- Modernizarea în mare parte a staţiilor,
releelor şi transformatoarelor de curent electric
Staţiile de transformare de 220 KV şi 400 KV
modernizate (ABB Siemens), situându-se la
acelaşi nivel tehnologic cu cele din UE
- Introducerea fibrei optice pe liniile de 110 V,
ceea ce permite folosirea lor şi pentru
telecomunicaţii
- Reţeaua de distribuţie a apei potabile are o
lungime de 426 km, canalizarea publică – 334
km(2002), producţia de apă fiind de circa
220.000 de mc zilnic
- Capacitatea de a deservi nevoile de apă
potabilă ale locuitorilor, in Cluj-Napoca
neînregistrându-se până în prezent crize de apă
potabilă, chiar şi în anii cei mai secetoşi
- Darea în folosinţă a două bazine de
depozitare şi filtrare a apei potabile cu
capacitate mare, lângă Pădurea Hoia şi în
cartierul Mănăştur, lângă Pădurea Făget
- Lungimea conductelor de distribuire a
gazelor naturale măsoară 412 km(2002) ,
răspunzând nevoilor de gaze naturale
alelocuitorilor
- Presiune ridicată a gazelor naturale, Cluj-
Napoca nesituându-se la capătul conductei de
gaze
- Reabilitarea sistemului de termoficare în
municipiul Cluj-Napoca printr-un proiect în
valoare totală de 7,3 milioane de EURO,
derulat în perioada 2000 – 2002 şi finanţat în
baza unui contract între România şi Banca
Europeană de Investiţii
- Agentul termic (apa calda) este preparată în
69 de centrale termice de cartier, echipate cu
cca. 400 de cazane de diverse tipuri, cu o
putere nominală totală de 573,59 MW.
- Lungimea reţelei de termoficare este de 146,4
km
- Furnizarea unei părţi importante a agentului
termic de către Centrala Termică de Zonă, care
pe lângă furnizarea de energie electrică,
furnizează şi agent termic, fiind echipată cu
două cazane de apă fierbinte tip CAF cu o
capacitate de 232 MW
- Aplicarea celei mai noi şi mai eficiente
metode de producere a energiei termice,
aşanumita
cogenerare (producerea combinată de
energie termică şi electrică), prin
interconectarea a 4 foste centrale termice de
cvartal, din care două sunt echipate cu motoare
termice ce produc simultan energie termică şi
electrică, iar celelalte două funcţionează acum
ca şi puncte termice, rezultând aşa-numitele
„insule de energie” (50 de blocuri-5000 de
locuitori din cartieul Gheorgieni beneficiază
deja de pe urmele acestui proiect)
- Contorizarea agentului termic furnizat în
fiecare gospodarie, prin montarea de contoare
şi repartitoare pentru fiecare calorifer în fiecare
gospodărie, astfel încât fiecare gospodărie să
consume doar cât are nevoie şi să plătească
doar cât a consumat, fără a mai plăti şi
pierderile

Oportunităţi Riscuri
- Înlocuirea centralelor analoage cu centrale - O secetă prelungită pe parcursul mai
digitale multor ani poate afecta potenţialul şi
- Reducerea preţurilor în telefonia fixă datorită alimentarea cu energie electrică a
dezvoltării concurenţei şi posibilităţii de a oraşului
folosi fibra optică de pe liniile de 110 V şi în - Întreruperi ale curentului electric, în
telecomunicaţii anumite zone ale oraşului, datorate uzării
- Modernizări în toate instalaţiile SD Cluj: avansate a unei părţi a liniilor electrice
staţii, posturi de transformare, linii electrice de subterane (LES) de 20 KV
110 kV, medie tensiune şi joasă tensiune, firide - Creşterea continuă a cantităţii de gaze
şi cutii de distribuţie de joasă de tensiune etc. naturale consumate prin montarea
- Modernizarea circuitelor secundare prin centralelor de apartament şi continuarea
introducerea protecţiilor cu relee în tehnologie procesului de debranşare de la sistemul
numerică. - Reţelele aeriene de înaltă şi medie de termoficare- Apariţia unor disfuncţionalităţi
tensiune în
din zonele poluate vor avea izolaţie siliconică furnizarea apei potabile, a agentului
(acţiunea este demarată din 1999). termic şi a gazelor, precum şi în
- Realizarea de reţele subterane de medie funcţionarea reţelelor de canalizare,
tensiune numai din cabluri cu izolaţie din datorită depăşirii duratei maxime de viaţă
polietilenă reticulată şi accesorii moderne ( a unei părţi destul de însemnate din ţevile
acţiune demarată din 1998) şi conductele prin care se asigură acestea.
- Construirea, în următorii ani a unei
hidrocentrale în regim reversibil cu o
capacitate de 1.000 MW la Tarniţa, în judeţul
Cluj, care va prelua surplusul de energie de la
unitatea a II-a a centralei nucleare de la
Cernavodă, creând un surplus energetic de 700
MW, în acest fel, Clujul fiind aşezat în cei trei
poli de putere ai energiei româneşti, alături de
Oltenia (energie pe bază de cărbune) şi
Cernavodă (energie nucleară). Inlocuirea
conductelor de gaz, canalizare şi apa care sunt
depăşite din punct de vedere al duratei medii
de funcţionare
- Extinderea metodei cogenerării, prin
interconectarea altor 29 de centrale termice
pentru a forma 12 noi insule de energie
- Derularea de proiecte în vederea înlocuirii şi
modernizării conductelor de apă, gaze, agent
termic, canalizare care sunt uzate
- Montarea de centrale moderne de bloc sau de
scara
5. ECONOMIE
Puncte tari
- Cluj-Napoca se situează pe locul II în ierarhia
naţională ca potenţial de polarizare, după
capitală, influenţa acestuia manifestându-se
asupra întregului spaţiu al Transilvaniei. In
cadrul regiunii ocupă locul I în ierarhia urbană.
- Structura economică diversificată
- Indice de dezvoltare ridicat al întregii zone
(categoria I)
- Piaţa de consum mare, 317.953 locuitori,
potrivit recensământului din 2002
- Preponderenţa proprietăţii private
- Majoritatea agenţilor economici din judeţ
sunt cu capital privat
- Industria prelucrătoare deţine un procent mai
însemnat faţă de industria producătoare în
cadrul economiei judeţului
- Creşterea volumului exporturilor şi a
importurilor la nivelul judeţului (volumul
exporturilor a crescut cu 21,4%, iar valoarea
importurilor a crescut cu 25,8% - septembrie
2004, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut )
- Balanţa comercială pozitivă a municipiului,
nivelul exporturilor definitive fiind cu 2036.1
mld lei mai mare decât nivelul importurilor
definitive- Costuri relativ reduse de acces la
reţeaua
internet
- Sectorul IT&C în expansiune
- Existenţa parcului tehnologic Tetarom
- Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor străini
asupra municipiului
- Numărul întreprinzătorilor la 1 noiembrie
2004 autorizaţi în baza decretului 54/1990 a
fost de 6563 din care 2431 reprezentând
asociaţii familiale
- Crearea unei pături mijlocii destul de
puternice financiar
Puncte slabe
- Lipsa unei Strategii de dezvoltare a
municipiului
- Lipsa unor centre mari de afaceri
- Creşterea importului, la nivelul
judeţului cu 25,8% faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut
- Dezvoltarea slabă a industriei şi a
instrumentelor medicale de precizie
- Parteneriatele public-privat insuficient
puse în valoare
- Insuficienţa terenurilor pentru
construirea de noi unităţi economice mari
- Cele mai optimiste scenarii ale evoluţiei
PIB pe cap de locuitor în regiune prevăd
la nivelul anului 2030 un procent de
62,62% din media comunitară şi 40,4%
în cel mai nefavorabil scenariu (Institute
for economic research din Berlin)
- Lipsa unor produse de marcă (brand)
recunoscute pe plan internaţional
- Lipsa informaţiilor de piaţă
- Dirijarea unei părţi a investiţiilor private
către alte zone apropiate de municipiu (de
ex Metro in Floresti, Tomhouse
Construct si Rondocarton in Apahida) Lipsa
unei culturi manageriale în
sectorul privat
- Lipsa de competitivitate a majoritaţii
companiilor pe plan extern
- Investiţii scăzute în resursele umane ale
IMM-urilor
- Structurile şi mecanismele administraţie
publice nu sunt preocupate suficient în
vederea dezoltării municipiului
- Lipsa unui management calitativ, la
nivelul afacerilor mici
- Proprietate agricolă fărâmiţată în zona
- La nivelul judeţului indicele productivităţii periferică a oraşului
muncii pe un salariat din industrie a înregistrat - Existenţa unui singur parc tehnologic
în luna septembrie a anului 2004 o creştere de - Salarii mici în comparaţie cu costul
7,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului vieţii
precedent - Lipsa unei burse de valori şi a unei
- Sectoarele industriale cu cea mai mare burse de mărfuri
pondere în economia oraşulu sunt: industria - Număr mult prea mic de supermarketuri
alimentară 18,4%, industria metalurgică şi a raportate la populaţia numeroasă a
produselor din metal cu 16,8% Clujului
- Numărul muncitorilor angajaţi în industrie la
sfârşitul anului 2002 era de 41938 persoane în
care ponderea majoritară o deţine industria de
prelucrare, şi anume 38.783, urmate de
construcţii cu 10.300 de persoane. Există o
tendinţă de creştere a numărului de muncitori
angajaţi în industria prelucrării şi în construcţii
- S-au înregistrat creşteri însemnate în
următoarele domenii: fabricarea lemnului şi
aproduselor din lemn (34,5%), producţia de
aparate pentru comanda şi distribuţia
electricităţii (9,2%), fabricarea substanţelor, a
produselor chimice şi a fibrelor sintetice şi
artificiale(7,2%)
- Valoarea lucrărilor de construcţii pe ultimele
nouă luni din 2004 a fost mai mare cu 15, 4%,
comparativ cu aceeaşi perioadă din 2003
(preţuri curente)
- Banca “Transilvania” îşi are sediul principal
în Cluj-Napoca, alături de alte 49 sucursale ale
băncilor centrale, 11 filiale ale principalelor
bănci din România şi 33 cooperative de credit
- Funcţionează trei societăţi de
asigurarereasigurare
cu sediile centrale în judeţul Cluj
(SAR Transilvania, ARDAF, Petro As) precum
şi sucursale ale tuturor celorlalte societăţi de
asigurări şi fonduri de investiţii din România,
activitatea acestora făcând din judeţul Cluj al
doilea mare centru financiar-bancar al ţării,
după municipiul Bucureşti
- Deschiderea administraţiei actuale faţă de
investitori
- Existenţa unor asociaţii patronale capabile să
ofere servicii de consultanţă şi asistenţă-
Indicele productivităţii muncii realizat pe un
salariat din industrie, pe nouă luni din anul
2004 a fost în judeţul Cluj cu 7.1% faţă de cel
înregistrat în aceiaşi perioadă a anului trecut
- Municipiul Cluj-Napoca ocupă locuri
fruntaşe în economia naţională la producţia de
mobilier, tricotaje, confecţii textile, produse
lactate, bere.
- Diversitatea ramurilor industriale: extractivă,
metalurgică, constructoare de maşini,
medicamente, cosmetice, materiale de
construcţii, tricotaje, confecţii alimentară etc.
- Forţa de muncă ieftină facilitează dezvoltarea
sistemului lohn, fapt ilustrat şi de valoarea mai
mare a exporturilor în lohn în comparaţie cu
exporturile definitive
- Existenţa unui climat favorabil investiţiilor
- Existenţa unui număr mare de firme care
lucrează în sistem lohn
- Produsele industriei Clujene se bucură de o
bună apreciere pe piaţa internă şi externă,
exemplificând aici calitatea mobilierului, a
tricotajelor şi confecţiilor textile, a produselor
lactate, a berii etc.
- În oraş îşi desfăşoară activitatea un număr
mare de întreprinderi, specializate în sectoare
importante dintre care amintim: CUG
(industria metalurgică şi utilaj greu),
TEHNOFRIG (utilaje şi maşini pentru
industria alimentară şi frigorifică),
SINTEROM (produse sintetizate din pulberi
metalice, bujii auto), MECANICA MARIUS
(maşini, utilaje, unelte pentru agricultură),
ARMĂTURA (armături pentru instalaţii),
ELECTRICA, HIDROELECTRICA
(industria energetică), VITACOM
(componente electronice), ARHIMAR
(proiectare construcţii), TRANSILVANIA
CONSTRUCTII, ACI, TOM HAUS
CONSTRUCT (construcţii), SANEX (obiecte
sanitare, faianţă, gresie), TERAPIA
(medicamente de uz uman), FARMEC (
deodorante, cosmetice etc.), NAPOCHIM
(produse din mase plastice), IRIS (porţelan),
MUCART, RONDOCARTON (industria de
celuloza, hârtie şi carton), SOMEŞUL,
FLACĂRA, ARGOS (industria de tricotaje,
confecţii şi lenjerie din textile), NAPOLACT,
MAESTRO, ROMARIS, URSUS,
PRODVINALCO, NAPOPAN,
PANEGRANO, FELEACUL, ONCOS
(industria alimentară)
Modernizarea şi amplasarea într-o zonă
accesibilă a Direcţiei Vamale
- Agricultura este a doua ramură ca pondere
îneconomia judeţului, iar în cadrul acesteia un
rol important revine zootehniei
- Agricultura deţine o suprafaţă de 9950 ha din
care 4936 ha arabil, 2685 ha păşuni, 914 ha
fâneţe, 46 ha pepiniere viticole, 1369 ha livezi
şi pepiniere pomicole.
- Plantaţii intensive de pomi fructiferi de pe
terasele Someşului Mic
- Locuitorii din zona periferică a
oraşului(Someşeni, Valea Chintăului, Dâmbul
Rotund, Valea Fânaţelor asigură o parte
însemnată din necesarul de legume al oraşului
- Existenţa unei pieţe de gross
- Existenţa a 5 pieţe agroalimentare unde îşi
desfac mărfurile nu numai producătorii agricoli
individuali, ci şi micii meseriaşi
- O contribuţie importantă la dezvoltarea şi
modernizarea agriculturii din municipiu şi din
judeţ o au: Staţiunea de Cercetare şi Producţie
Pomicolă, Staţiunea Didactică şi
Experimentală a Universităţii de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară, Direcţia
Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie,
Sucursala Institutului Naţional de Medicină
Veterinară Pasteur prin promovarea în
producţie a rezultatelor cercetării, a metodelor
şi tehnologiilor avansate şi a unor recomandări
date de specialişti
- Asigurarea unei părţi importante din
producţia de carne şi produse din carne de
către fermele din vecinătate, Bonţida - porcine
şi Floreşti – pui
- Gama largă de produse lactate este asigurată
de existenţa Napolact, companie cu tradiţie în
acest sector şi cu o larga recunoastere, atat pe
plan intern, cât şi internaţional
- Existenţa unor supermarket-uri: Practiker,
Bila, Profi, Sora, Cora
- Prezenta în oraş a reprezentanţelor
principalelor mărci de automobile:
Wolkswagen, Audi, Porsche, Mercedes,
BMW, Toyota, Volvo, Peugeot, Renault,
Skoda, Dacia etc.
- Constituirea Centrului Transilvania, promotor
al mecanismelor economiei de piaţă şi de
sprijinire a IMM-urilor, acestea contribuind la
crearea a peste 2000 de societăţi comerciale cu
parteneri străini şi la dezvoltarea afacerilor
directe prin Internet

Oportunităţi
- Dezvoltarea de structuri specializate pentru
atragerea de investiţii străine
- Crearea de facilităţi pentru investitori
- Incurajarea exportului de produse cu valoare
adăugată marePrograme Phare, Banca
Mondială, BERD,
ISPA
- Posibilitatea ca regiunea de Nord-Vest să fie
implicată în schimburi transfrontaliere
- Târgul expoziţional Expo Transilvania a
devenit al doilea organizator şi centru
expoziţional din ţară, dacă se iau în
considerare dotările tehnice, suprafaţa
expoziţională şi calitatea târgurilor,
reprezentând aproximativ 20 de târguri
expoziţionale anual, oferind agenţilor
economici posibilitatea de a-si prezenta
ofertele
- Facilitarea parteneriatelor dintre
întreprinzătorii locali şi cei străini
- Accesul la fondurile de pre-aderare
- Dezvoltarea comerţului electronic
- Construirea de noi autostrăzi
- Programe cu finanţare internaţională
- Existenţa unei burse de locuri de munca
- Construirea unui „incubator de afaceri”
- Posibilitatea extinderii reţelei de
supermarket-uri prin atragerea a noi investitori
(Carrefour, Cora, Polus Center etc.)
- Dezvoltarea antreprenoriatului
- Cooperarea cu alte ţări în domeniul educaţiei
şi formării
- Dezvoltarea pieţelor agroalimentare existente
Riscuri
- Cadru legislativ insuficient pentru
sprijinul IMM-urilor la start-up
- Instabilitatea legislativă;
- Lipsa credibilităţii mediului de afaceri
- Lipsa comunicării- Desfiinţarea multor centre
de cercetare
- Corupţia
- Creşterea preţurilor la serviciile de
telecomunicaţii şi transport
- Interesul scăzut pentru introducerea de
noi tehnologii
- Adâncirea dezechilibrului pe piaţa
muncii între cerere şi oferta
- Migrarea forţei de muncă înalt calificată
- Exporturile în lohn (7208,8 mld.lei-nov.
2004) depăşesc exporturile definitive
(3176,4 mld. lei nov. 2004)
- Forţa de muncă ieftină facilitează
dezvoltarea sistemului lohn, ceea ce duce
la creşterea exporturilor în lohn în
defavoarea exporturilor definitive
- O dată cu integrarea în UE, industria
lohn-ului îşi va diminua semnificativ
activitatea
şi deschiderea altora noi
- Promovarea unor produse agroalimentare
tradiţionale pe pieţele clujene
- Posibilitatea de promovare a produselor şi
serviciilor datorită existenţei celor mai variate
căi de publicitate şi a firmelor specializate în
acest domeniu
- Implicarea mediului academic în rezolvarea
problemelor social-economice ale oraşului
- Dezvoltarea firmelor specializate în studii de
piaţă, consultanţă în afaceri, consultanţă
financiară, proiecte etc.

6. ÎNVĂŢĂMÂNT

Puncte tari Puncte slabe

- Locul doi la nivel naţional, a judeţului, în - Lipsa unei şcoli tehnice de maiştri
ceea ce priveşte rata de cuprindere în - Neechivalarea studiilor făcute în
învăţământ la toate nivelurile 79,5% - după România de către universităţile din
Bucureşti străinătate
- Cea mai înaltă rată de cuprindere în - Specializări universitare lipsite de
învăţământ la nivel naţional dotarea la vârf necesară
- Învăţământul se desfăşoară în 211 unităţi din - Multe şcoli au o infrastructură învechită
care 71 grădiniţe de copii, 37 scoli pentru - Dotări tehnico-sanitare precare
învăţământul primar si gimnazial, 26 licee de - Nivelul scăzut al salariilor în sistemul
diferite profiluri, 18 scoli pentru învatamântul educaţional
profesional, 7 şcoli pentru învăţământul de - Procent relativ mic din PIB alocat
maiştri, 25 şcoli postliceale şi 6 institute de sistemului educaţional în comparaţie cu
învăţământ superior de stat la care se adaugă media pe UE
3universităţi private
- Rata alfabetizării adulţilor este 98,3%
- Rata de cuprindere în învăţământ la toate
nivelurile de educaţie este de 79,5%
- Existenţa a nu mai puţin de 10 instituţii de
învăţământ superior dintre care 6 de stat
frecventate de un număr de peste 48.000 de
studenţi, iar 4 private frecventate de un număr
de peste 5. 500 studenţi
- Încurajarea învăţământului în limbi străine şi
promovarea lui la toate nivelurile începând de
la gradiniţă până la masterat
- Construirea celei mai moderne şcoli cu
clasele I-VIII din Transilvania (Şcoala
Generală „Alexandru Vaida Voevod” nr. 24)
- Cea mai mare parte a instituţiilor de
învăţământ sunt dotate cu reţea de calculatoare
performante, fiind conectate la Internet
- Modernizarea celor mai multe săli de sport şi
construirea altora noi
- Buna pregătire a cadrelor didactice din
învăţământ
- Cel mai important centru universitar din
nord-vestul României, al doilea centru
universitar din ţară
- Cel mai mare număr de absolvenţi de studii
superioare din Regiune
- Numărul mare de studenti clujeni ce
beneficiază de burse de studii în străinătate
- Existenţa unor universităţi cu renume nu
numai pe plan naţional, ci şi internaţional,
amintind aici Universitatea Babeş-Bolyai,
Universitatea Politehnică, Universitatea de
Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu,
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară
- Universităţile clujene oferă specializări în
cele mai diverse domenii
- Existenţa unor centre de cercetare
- Existenţa a numeroase centre culturale ( de
exemplu Centrul Cultural Lingua şi Centrul
Cultural Alpha, Centrul Cultural Britanic,
Centrul Cultural Francez, respectiv German şi
Italian, etc.) autorizate în pregătirea,
perfecţionarea, examinarea şi acordarea de
diplome recunoscute pe plan internaţional, la
limbile de circulaţie universală şi nu numai
- Cea mai mare parte a profesorilor din
universităţile clujene au beneficiat de stagii de
pregătire la universităţi prestigioase din
străinătate
- Exigenţa ridicată din universităţile clujene
Universitatea Babeş-Bolyai a realizat cele mai
mari investiţii din oraş din ultimii ani
- Dovada a recunoaşterii prestigiului
mediuluiacademic clujan este şi prezenţa în tot
mai
mare măsură a personalităţilor clujene în
structuri înalte de conducere la nivel national
Oportunităţi
- Competiţie la nivelul elitei pentru o formare
profesională cât mai completă – mentalitatea
“doua facultăţi-master”
- Integrarea Universităţilor din Regiune în
reţele europene
- Atragerea de studenţi din alte ţări
- Dezvoltarea de parteneriate cu universităţi de
prestigiu din alte ţări
- Creşterea numărului de burse oferite în
străinătate pentru studenţii români
- Programe „Work and Travel” care oferă
studenţilor clujeni oportunitatea de a munci în
SUA pe toata perioada verii
- Construirea noului campus al Universitatii
Babes-Bolyai de la Facultatea de Stiinte
Economice si Gestiunea Afacerilor
- Îmbunătăţirea sistemului educaţional
- Dezvoltarea a numeroase programe de
masterat o dată cu intrarea în aplicarea a
Acordului de la Bologna
- Continuarea proceselor de modernizare şi
dotare a şcolilor şi liceelor
- Preocuparea tot mai accentuată pentru
colaborarea cu şcoli şi licee din străinătate în
vederea organizării de acţiuni comune
- Prezenţa elevilor clujeni la numeroase
olimpiade naţionale şi internaţionale şi situarea
acestora printre locurile fruntaşe
7. ADMINISTRAŢIE ŞI LOCUINŢE
Puncte tari
- Deschiderea administraţiei actuale către
investiţii
- Clujul este cel mai important centru
administrativ din NV ţării
- Conferirea titlului de „Oraş de cinci stele” de
către Ambasada SUA
- Înfrăţirea cu oraşe din alte ţări Pecs-Ungaria,
Zagreb-Croaţia, Nantes şi Dijon- Franţa, Koln-
Germania, Korce-Albania
- Creşterea veniturilor totale ale municipiului
de la 497.218.942 mii lei in 2000 la
1.885.815.020 mii lei in 2003
- Disponibilitatea administraţiei publice locale
Riscuri
- Pe fondul scăderii natalităţii şi al
îmbătrânirii populaţiei, scade continuu
numărul de elevi
- Concurenţa universităţilor străine, odată
cu aplicarea din anul şcolar 2005-2006
- Scăderea interesului adolescenţilor fata
de studiile universitare
- Subestimarea problemelor sistemului
educaţional preuniversitar duce la
demotivarea personalului didactic
- Scăderea atractivităţii sistemului de
învăţământ datorită salariilor mici din
acest sector
Puncte slabe
- Lipsa colaborării între instituţiile
statului la elaborarea strategiilor de
dezvoltare
- Capacitate insuficientă pentru realizarea
de proiecte
- Capacitate insuficientă de cofinanţare a
proiectelor
- Insuficientă coordonare a eforturilor de
dezvoltare la nivel local
- Insuficientă transparenţă
- Slaba dezvoltare a parteneriatului
public-privat
- Eficienţa redusă a investiţiilor publice
de a oferi facilităţi pentru investitori strategici
- Existenţa pe piaţa muncii a unei forţe de
muncă extrem de calificată în domeniul
administraţiei publice
- Creşterea cheltuielilor pentru învăţământ (de
la 83.378.521mii lei in 2003 la 749.757.859
mii lei in 2003), sport, sănătate
- Existenţa a numeroase fundaţii şi
asociaţiiactive în mediul social (sectorul ONG
este
destul de dezvoltat şi se află în expansiune)
- Numărul, relativ mare de fonduri Phare atrase
în oraş, comparativ cu alte oraşe
- Autorizarea pentru construire a 200 de noi
blocuri în municipiu
- Creşterea numărului de construcţii din
municipiu
- Creşterea în preţuri curente a valorii
lucrărilor de construcţii cu 15,4%(septembrie)
faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
- Prezenţa a numeroase firme specializate în
domeniul proiectării şi construcţiilor:
ARHIMAR (proiectare construcţii),
TRANSILVANIA, TOM HAUS
CONSTRUCT (construcţii) etc.
Oportunităţi
- Volumul mare al fondurilor de preaderare ce
vor fi acordate regiunii
- Dezvoltarea parteneriatului public-privat
Implementarea unor sisteme de management
pe proiect la nivelul administraţiei publice
locale
- Priorităţi de dezvoltare pe bază de consultări
şi consens
- Existenţa unei reţele de universităţi capabile
să asigure servicii de formare continuă pentru
funcţionari
- Implicarea mediului universitar în rezolvarea
şi soluţionarea problemelor urbei şi stabilirea
de parteneriate a universităţilor cu autorităţile
administraţiei publice locale
- Colaborarea, în vederea eficientizării
procesului administrativ, între administraţia
locală şi unităţile descentralizate ale
- Insuficientă implicare civică la nivelul
comunităţii
- Inexistenţa unor baze de date complete
şi actualizate la nivelul tuturor
instituţiilor publice ceea ce îngreunează
accesul la informaţie
- Lipsa lobby-ului politic şi economic
organizat la nivelul instituţiilor centraleale
statului
- Cea mai scumpă piaţă imobiliară din
ţară mai ales la capitolul apartamente,
datorită creării unei paturi mijlocii şi
ofertei scăzute de locuinţe
- Scăderea vărsămintelor din profitul net
al regiilor autonome de la 1.891.398 mii
lei in 2000, la 53.127 mii lei in 2003.
Dacă prevederile bugetare iniţiale pe anul
2003 au fost de 9.412.000 mii lei,
încasările au fost doar de 53.127 mii lei
- Lipsa căilor speciale de acces, pentru
persoanele cu handicap, în cele mai multe
dintre instituţiile şi unităţile oraşului
Riscuri
- Lipsa unei coordonări a acţiunilor de
atragere de investitori străini
- Lipsa unei culturi a parteneriatului cu
universităţile şi cu sectorul privat
- Lipsa unei culturi de implicare a
cetăţenilor în problemele comunitare
- Putere redusă a sectorului ONG de a
asigura reţele de asistenţă pentru
categoriile defavorizate
- Scăderea veniturilor provenite din
impozitul pe profit de la 9.700.430 mii lei
in 2000 la 9.283.007 mii lei in 2003, ceea
ce demonstrează o eficienţă mai scăzută a
regiilor autonome locale
ministerelor în teritoriu
- Sporirea colaborării cu instituţii ale
administraţiei publice locale din ţară şi din
străinătate şi dezvoltarea de proiecte comune
- Continuarea procesului de descentralizare şi
asigurarea unei autonomii locale reale
- Apelul la surse alternative de finanţare –
obligaţiuni municipale, concesiuni
- In Cluj-Napoca îşi are sediul Agenţia
Regională Nord-Vest şi Consiliul Regional
Nord-Vest
- Dezvoltarea euroregiunilor
- Implicarea ONG-urilor specializate în
rezolvarea problemelor comunităţilor şi
grupurilor pe care le reprezintă
- Sprijinul autorităţilor locale în construirea de
locuinţe, prin alocarea de fonduri, ducerea
utilităţilor şi dezvoltarea parteneriatului
publicprivat

8. CULTURA, ARTA, MASS MEDIA ŞI SPORT

Puncte tari Puncte slabe

- Prestigiu recunoscut peste hotare
- Funcţionează o filială a Academiei Romane,
filiale ale Uniunii Scriitorilor, Compozitorilor
şi Artiştilor Plastici
- În municipiu funcţionează următoarele centre
culturale: Teatrul Naţional, Opera Romana de
Stat, Teatrul Maghiar, Opera Maghiară de Stat,
Teatrul de Păpuşi cu secţii in limba româna si
maghiară, Filarmonica de Stat Transilvania, 4
muzee, ( Muzeul Etnografic al Transilvaniei,
fiind cel mai important si mai cunoscut dintre
acestea) 8 cinematografe, biblioteci,
ansambluri artistice, galerii de artă
- Existenţa în municipiu a Bibliotecii Central
Universitare „Lucian Blaga”, cu un fond de
peste 3.586.500 de cărţi, fiind printre primele
din ţară, a filialei Bibliotecii Academiei
Române şi a Bibliotecii Judeţene Octavian
Goga.
- Grădina Botanică din Cluj-Napoca este a
doua ca importanţă din Europa
- În oraş îşi desfăşoară activitatea studiouri
teritoriale ale Televiziunii Naţionale, şi ale
- Lipsa de fonduri pentru restaurarea
anumitor edificii şi centre de cultură
- Sprijinirea insuficientă a artei şi culturii
- Nerezolvarea situaţiei săpăturilor legate
de vestigiile arheologice din centrul
oraşului
- Neimplicarea oamenilor de afaceri în
sprijinirea şi restaurarea unor vestigii şi
edificii
- Implicarea în prea mică măsură a
tinerilor în viaţa culturală şi artistică
- Baze sportive nemodernizate
- Lipsa unei nocturne pe cele două
stadioane
- Condiţie precară a Stadionului
Municipal „U Cluj”
- Nevalorificarea la maxim a
potenţialului cultural, sportiv şi artistic
- Insuficienta implicare a autorităţilor
locale în renovarea stadioanelor şi
încurajarea sportului
- Numărul mic al manifestărilor cu scop
caritabil
principalelor televiziuni cu acoperire naţională,
posturi private de radio, televiziune prin cablu
- În municipiul Cluj -Napoca îşi desfăşoară
activitatea 24 de ziare (Adevărul de Cluj,
Monitorul de Cluj, Clujeanul, Szabadszag,
Kronika, TV Satelit etc.), 11 posturi radio
(Studioul Teritorial de Radio Cluj, Pro FM,
Europa FM, Kiss FM, Radio Star etc), 5
posturi TV (Studioul de Televiziune Cluj al
Televiziunii Române, NCN, Pro TV, Antena 1)
şi societăţi de tansmitere prin Cablu (Seltron,
Astral Telecom etc)
- Amintim ca şi reviste de literatură şi cultură:
Steaua, Tribuna, Apostrof, Helikon, Korunk,
Echinox.
- Păstrarea tradiţiilor datorită prezentei în oraş
a numeroase ansambluri folclorice (Dor
Transilvănean, Mărţişorul etc.)
- Numeroase centre culturale, dintre care
amintim Centrul Cultural Francez, Centrul
Cultural Britanic, Centrul Cultural American,
JF Kennedy, Centrul cultural German, Centru
de Resurse pentru Diversitate Etno-Culturală şi
biblioteci străine precum biblioteca americană,
britanică, italiană, germană etc
- Existenţa a peste 200 de cluburi şi asociaţii
sportive, peste 80 de baze, săli şi terenuri de
sport (Bazinul Olimpic de înot, două săli
polivalente de sport şi două stadioane
municipale
- Renumele oraşului prin performanţa
obţinutăde-a lungul timpului de cluburile şi
sportivii
clujeni
- Prezenta unei echipe locale (CFR Cluj) în
primul eşalon fotbalistic al ţării

Oportunităţi
- Aplicarea pentru programe şi granturi de
sprijinire şi dezvoltare a culturii şi tradiţiilor
- Valorificarea la maxim a tradiţiilor şi culturii
- Promovarea internaţională a tradiţiilor locale
- Promovarea de la vârste fragede a valorilor şi
tradiţiilor
- Organizarea de spectacole cu scop caritabil
Riscuri
- Insuficientă susţinere a vieţii culturale
de către societatea civilă
- Slaba implicare a autorităţilor locale în
sprijinirea activităţilor cultural-artistice şi
sportive
- Diminuarea în şi mai mare măsură a
interesului tinerilor pentru cultură, artă,
- Construirea unui nou stadion
- Acordarea unor facilităţi fiscale celor ce
sponsorizează activităţile sportive, şi
culturalartistice
- Încurajarea tinerilor pentru sportul de
performanţă
9. SĂNĂTATE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Puncte tari
- Cel mai important centru clinic din regiune,
solicitat de pacienţi din toate judeţele
Transilvaniei
- In ultimii ani au apărut în reţeaua sanitar un
număr apreciabil de unităţi de asistenţă
medicală.
- Clujul deţine locul 1 pe ţară la medicii ce
revin la 1000 locuitori în sectorul public şi la
numărul de paturi în spitale-1000 locuitori
(recensământ 2002)
- Municipiul Cluj-Napoca fiind un centru
medical universitar, o pondere importantă din
numărul total al persoanelor care se adresează
unităţilor sanitare pentru servicii medicale o
reprezintă locuitori din alte judeţe ale ţării
- Existenţa a 3 institute clinice, 14 spitale
(dintre care 7 sunt private) un centru de
diagnostic si tratament şi două institute de
specialitate
- Dezvoltarea sectorului privat în domeniul
sănătăţii
- O medie de 16.5 paturi la o mie de
locuitori(mult peste media pe ţara)
- Existenţa în sectorul privat a unui număr
mare de unităţi sanitare moderne( 4 spitale
private, 7 policlinici, 3 centre medicale, 325
cabinete medicale de specialitate)
- Renumele de care se bucură municipiul în
domeniul medical şi realizarea unor intervenţii
chirurgicale dificile în premiera pe ţară-
Colaborarea cu instituţii de profil din
tradiţii şi sport
- Accentuarea deteriorării unor institute
de artă şi cultură
- Scăderea fondurilor pentru desfăşurarea
în condiţii optime a activităţii muzeelor,
teatrelor, ansamblurilor artistice,
cercurilor sportive etc.
- Uşurinţa cu care tinerii adoptă valorile
aşa-zis „occidentale” şi renunţă la cele
autohtone
Salariile mici din cultură, sport, artă
Puncte slabe
- Costul mediu al spitalizării ridicat în
sectorul public(1.928.961 lei /zi
spitalizare), în instituţii clinice 2.859.437
lei / o zi spitalizare, iar în spitale 998.486
lei / o zi de spitalizare
- Existenţa în sectorul public a unităţilor
de sănătate vechi modernizate doar
parţial
- Starea precară din punct de vedere
tehnic şi material din unele spitale
- Salariile mici din sistemul sanitar, care
face ca foarte medici, farmacişti şi
asistente să migreze în străinătate pentru
locuri de muncă mai bine plătite
- Slaba profilaxie
- Insuficienta preocupare pentru
procurarea de fonduri extrabugetare
străinătate
- Dotarea cu maşini ambulanţă cu o stare
tehnică relativ bună
Oportunităţi
- Crearea de noi centre private de sănătate
- Dezvoltarea sistemului de asigurări private
- Continuarea procesului de modernizare şi
retehnologizarea unităţilor de profil existente
- Specializare în străinătate
- Extinderea colaborării atât la nivel naţional
cât şi internaţional
- Dezvoltarea cercetării în domeniul medical
- Construirea de noi spitale modernizate la
standarde europene
- Distribuirea mai eficientă a banilor proveniţi
de la CAS
10. MEDIU
Puncte tari
- Suprafaţa forestieră întinsă
- Existenţa unor structuri, instituţii de protecţie
civilă, dezastre
- Activitatea de colectare şi transport a
deşeurilor menajere, pe raza municipiului Cluj-
Napoca, este realizată de un număr de 6
societăţi de salubritate ( S.C. SALPREST S.A.,
S.C. VALMAX , S.C. PRISAL S.R.L., S.C.
PRIVAL ECOLOGIC S.R.L., S.C.
SALPREST RAMPA S.R.L. ,S.C. NAPOGET
S.A.).
- Utilizarea ca mijloace de transport în comun
a 111 troleibuze şi 90 vagoane de tramvai, care
reduc mult poluare în centru
- Devierea traficului greu prin zonele periferice
ale oraşului
Riscuri
- Creşterea numărului de probleme
medicale ca urmare a procesului de
îmbătrânire a populaţiei
- Creşterea numărului de îmbolnăviri
datorate degradării factorilor de mediu
- Migrarea unui număr tot mai mare de
specialişti în domeniul medical
- Apelurile telefonice anonime către
serviciul de ambulanţă îngreunează
desfăşurarea activităţii în condiţii optime
a acestui serviciu
Puncte slabe
- Utilizarea intensivă a mijloacelor de
transport cu impact grav asupra mediului
- Cadru instituţional încă neadaptat
standardelor moderne în materie de
mediu
- In unele cartiere (Grigorescu, Manastur,
Gheorgheni, Zorilor etc) traficul greu
trece chiar prin centrul acestora
- Poluarea sonora
- Tendinţa cetăţenilor care dispun de un
automobil de a folosi autoturismul
propriu şi de a nu circula cu mijloacele de
transport în comun
- Poluarea Someşului
- Ineficienţă în colectarea deşeurilor
menajere
- Existenţa de probleme în menţinerea
curăţeniei municipiului, mai ales în
zonele periferice
Oportunităţi Riscuri
- Tendinţe în reducerea poluării - Poluarea aerului
- Atragerea investitorilor care folosesc - Implicarea în mică măsură a
tehnologii nepoluante autorităţilor locale in stimularea
- Aplicarea principiului poluatorul plăteşte cetăţenilor de a folosi mijloacele de
- Existenţa în sistemul de învăţământ a transport în comun
specializărilor în domeniul mediului, ecologiei, - Poluarea Someşului în amonte ( în
turismului Gilău)
- Dezvoltarea tehnologiei reciclării deşeurilor - Sporirea numărului de autoturisme după
- In spaţiul urban şi în împrejurimile 1990
municipiului se întâlnesc zone pitoreşti, de - Poluarea solului de către unii agenţi
turism şi agrement pentru aerul curat şi economici
frumuseţile naturale

11. TURISM

Puncte tari Puncte slabe

- Oraş bogat în monumente istorice şi un vast - Lipsa unor semne de direcţionare în cel
patrimoniu arhitectural: Biserica puţin o limbă de circulaţie internaţională
Franciscanilor, Statuia ecvestra a lui Matei- - Restaurantele din municipiu, prezintă în
Corvin, Catedrala Ortodoxa, Muzeul Naţional mare parte a lor, doar un meniu în limba
de Arta (al doilea muzeu din tara ca zestre de română
arta romaneasca), Gradina Botanica, Casa lui - Numărul mic de hoteluri raportat la
Matei Corvin şi multe altele. numărul de locuitori ai oraşului
- Judeţul Cluj este un centru de mare - Investiţii mici realizate în turism
atractivitate turistică, pe plan intern şi - Lipsa de încredere a populaţiei din
internaţional. mediul rural al judeţului în valorificarea
- Condiţii favorabile pentru practicarea unei potenţialului turistic
game variate de forme de turism la nivelul - Lipsa de informare a populaţiei cu
judeţului: drumeţie, alpinism, turism auto, privire la creditele pentru investiţii în
sporturi de iarna şi de vară, odihnă de scurtă şi turism de care ar putea beneficia
de lungă durată, tabere de copii şi tineret, - Lipsa unei autostrăzi reduce mult
tratament balnear etc. numărul de turişti străini
- Dintre obiectivele turistice din judeţ de mare
interes amintim: Cheile Turzii, Munţii
Apuseni, 50 km până la munţii Băişoara, 70
km până la vârful Vlădeasa, 80 până la Bazinul
Ponor (în care pot fi întâlnite numeroase
peşteri, unele dintre ele unice în lume prin
caracteristicile lor) şi Padiş, Băile Cojocna.
- Cazarea turiştilor este asigurată printr-o reţea
asigurată din 16 hoteluri( 2121 de locuri, un
motel cu 17 locuri şi 2 campinguri cu 1330 de
locuri, dintre care amintim: Hotel restaurant
Transilvania, Napoca, Sportul, Vila Rimini,
Casa Albă, Continental, Onix, Topaz, Onix,
Meteor etc.
- Atracţie sporită datorată unui număr mare de
restaurante şi cluburi: Del Blue, Maestro,
Hubertus, Chicago’s, Mc Donald’s, Castelari,
Kharma, Diesel, Crema, Marty Caffe, Pizza Y,
New Croco şi multe altele.
- Valorificarea potenţialului băilor Someşeni
care până în 1990 atrăgeau peste 200.000
vizitatori anual
- Existenţa unui număr mare de agenţii de
turism care organizează excursii în ţară şi peste
hotare: Aerotravel, Air Transilvania, Alina
Tours, Work Events and Travel, etc

Oportunităţi
- Valorificarea superioară a potenţialului
turistic al municipiului
- Construirea unui parc de distracţii
- Darea în folosinţă a autostrăzii Borş-Braşov
va atrage mai mulţi turişti străini prin scurtarea
timpului de deplasare până în municipiu
Riscuri
- Starea precară a unor drumuri
- Folosirea ineficientă a unor fonduri
destinate dezvoltării turismului în
municipiu şi judeţ
- Folosirea în prea mică măsură a
potenţialului turistic
- Implicarea în prea mică măsură a
agenţiilor de turism în promovarea
potenţialului turistic
- Poluarea şi aglomeraţia urbană
 Capitolul 4
Plan de dezvoltare pentru perioada 2014-2020

4.1. Direcții strategice în dezvoltarea orașului

 Întărirea/consolidarea capitalului uman local prin creșterea calității vieții
 Asumarea unui parteneriat strategic între comunitate și universitățile
clujene
 Conștientizarea și valorificarea potențialului de transformare socială și
regenerare urbană al culturii. Creșterea implicării sectorului asociativ în sectoare
cheie ale comunității și stimularea parteneriatelor cu alți actori comunitari
 Asumarea consecventă a politicilor și a mesajului multicultural
 Investiții susținute ale comunității în educația preuniversitară
 Dezvoltarea unor mecanisme și instrumente instituționale incluzive și
participative
 Stimularea dinamismului demographic
 Creșterea calității actului de guvernare și a calității serviciilor oferite și
integrarea acestora într-un pachet complet; dezvoltarea unor strategii coerente in
zona de eguvernare
 Adoptarea și asumarea unei strategii de marketing și crearea unei
identități a orașului
 Dezvoltarea unui set de indicatori ai calității vieții și serviciilor care să fie
urmăriți/monitorizați constant
 Gestionarea și valorizarea comunitară coerentă și unitară a resurselor
culturalistorice ale spațiului urban
 Dezvoltarea unor politici coerente de mediu
 Creșterea competitivității economiei și a nivelului de bunăstare al
comunității prin:
- Valorificarea potențialului de clusterizare al economiei localeo
Utilizarea noilor tehnologii ca parte integrată a dezvoltării comunității
-Stimularea politicilor axate pe inovație si transfer tehnologic in
sectorul public si privat
- Stimularea industriilor cu potențial creativ
- Dezvoltarea unei economii de tip ICC (Inovație, Creativitate,
Competitivitate).
  Crearea unei viziuni integrate și a unor mecanisme de cooperare
instituțională în ceea ce privește dezvoltarea urbană și planificarea spațială la
nivelul întregii zone metropolitane.
 O mai bună respectare a planurilor urbanistice, corelarea acestora cu
strategia de dezvoltare locală
Direcții strategice principale:
1. Redresare și dezvoltare economică;
2. Creșterea eficienței și transparenței administrației publice (nu se
regăsește în mod specific în Europa 2020);
3. Îmbunătățirea mediului de afaceri;
4. Ocuparea forței de muncă;
5. Cercetare-dezvoltare și inovare;
6. Schimbările climatice și energia;
7. Educația;
8. Incluziune socială/ diminuarea sărăciei.