Sunteți pe pagina 1din 9

Editia: I

SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI


MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 1 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA MOINESTI

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT

ING.PL-11

Ediţia I
Revizia 0
Editia: I
SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI
MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 2 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

1.Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei

Elemente privind
Nr. Numele şi prenumele Funcţia Data Semnătura
responsabilii
crt.
1 2 3 4 5
1.1 Elaborat Dumitru Melania Medic coordonator
1.2 Verificat Zala Oana Director medical
1.3 Aprobat Cotirlet Adrian Manager

2. Situaţia ediţiilor şi a reviziilor

Nr. Ediţia/Revizia în cadrul Componenta Modalitatea Data la care se aplică


crt. ediţiei revizuită reviziei prevederile ediţiei sau reviziei
ediţiei
1 2 3 4
2.1 Ediţia I
2.2 Revizia 0
2.3 Revizia 1
Revizia 2
Editia: I
SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI
MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 3 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

3. Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia

Scopul Exemplar Data


Compartiment Funcţia Nume şi prenume Semnătura
difuzării nr. primirii

1 2 3 4 5 6 7

Compartiment
Medic
3.1. Aplicare 1. Ingrijiri -Dumitru Melania
coodonator
Paliative

Compartiment
Asistent -Necula Oana
3.2. Aplicare 1. Ingrijiri
Coordonator Aurelia
Paliative

Medic -Ciobanu Melania


Evidenţă Compartiment
coordonator
3.3. 1 Ingrijiri
Arhivare Asistent - Necula Oana
Paliative
coordonator Aurelia
Editia: I
SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI
MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 4 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

CIROZA HEPATICA

Definitie:
Hepatopatie cronica cu degenerare parenchimatoasa, necroze de parenchim, proliferarea
tesutului conjunctiv, perturbarea functiei lobulilor hepatici si a vascularizatiei.

Fiziopatologie si patologie
Cea mai frecventa cauza este alcoolul; NASH, medicamente, chimicale, hepatita virala B,
C si D, hepatita autoimuna, ciroza biliara primitiva, colangita sclerozanta primitiva,
hemocromatoza, boala Wilson, deficit de alfa -1 antitripsina.

Epidemiologie
Incidenta cca. 250:100 000/an, mai frecvent barbatii (2:1), la cei intre 45 – 64 de ani a 5-a
cauza de deces ca frecventa.

Simptome:
Astenie
Fatigabilitate
Acuze la nivelul hipocondrului drept
Scadere ponderala
Icter
Manifestari cutanate hepatice: stelute vasculare, eritem palmar, la barbati lipsa pilozitatii
abdominale.

Diagnostic
Ecografie
Suprafata cu neregularitati fine sau mai mari, structura inomogena, deformarea lobului
caudat, rarefierea ductelor biliare si a venelor intrahepatice, dilatarea venei porte, prezenta
circulatiei colaterale, ascita , splenomegalie.
Esofagogastroduodenoscopie
Evidentierea, respectiv excluderea varicelor esofagiene sau fundice ca indiciu de
hipertensiune portala.
Laborator
ASAT, ALAT de obicei normale sau usor crescute. AP, GGT de obicei moderat crescute.
Aprecierea functiei hepatice prin intermediul coagulogramei ( timp Quick), bilirubina, albumina.

Terapie
Editia: I
SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI
MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 5 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

Terapia bolii de fond, in caz de esec terapeutic transplant hepatic.

Evolutie si complicatii
Evolutia depinde de stadiul cirozei hepatice ( clasificarea Child – Pugh).
Complicatiile pe termen lung sunt:
-Ascita
-Sindromul hepatorenal
- Hipertensiunea portala si hemoragia gastrointestinala
- Peritonita bacteriana spontana
- Encefalopatia hepatica
- Carcinomul hepatocelular
- Sindrom hepato- pulmonar

Stadiile cirozei conform clasificarii Child-Pugh


Parametru 1 punct 2 puncte 3 puncte
Bilirubina (mg/dl) <2 2,0 - 3,0 >3
Albumina (g/l) >3,5 3,0 – 3,5 < 3,0
Ascita Nu Usor de tratat Greu de tratat
Encefalopatie Nu Stadiul I, II Stadiul III, IV
Timp Quick (%) >70 40 - 70 <40
Stadiul A : 5-6 Stadiul B: 7 – 9 Stadiul C : 10 – 15
puncte, puncte puncte

HIPERTENSIUNE PORTALA- HEMORAGIE DIN VARICELE ESOFAGIENE

Diagnostic
Esofago-gastro-duodenoscopie – evidentierea varicelor esofagiene si fundice, semne de
gastropatie hipertensiva.
Terapie
Hemoragia acuta din varice se trateaza dupa cum urmeaza :
- In varicele esofagiene: sclerozare, ligatura varicelor, sonda Senkstaken - Blakemore,
terapie intensiva

Ca medicamente intra in discutie Somatostatina, Octreotid, Terlipressin.

Profilactic se utilizeaza ligatura varicelor precum si Propranolol 80 – 120mg/zi


Editia: I
SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI
MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 6 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

ENCEFALOPATIA HEPATICA
Definitie
Complex simptomatic neuropsihic , ce apare de intensitati diferite ca si o consecinta a
hepatopatiilor .

Epidemiologie
Encefalopatia subclinica cu o frecventa de 40 – 70% la pacientii cu ciroza hepatica este
foarte ridicata.

Simptome
Tulburari de constienta, fatigabilitate, pierderea constiintei in functie de stadiu.

Clasificarea encefalopatiei hepatice dupa Parsons – Smith ( modificata dupa Conn si Lie –
berthal)
Stadi Stadiu Manifestari psihice
Stadiul 0 Decelabile doar prin teste psihometrice

Stadiul 1 Confuzie usoara,euforie sau stare depresiva, atentie


redusa.

Stadiul 2 Astenie, letargie,scadere considerabila a performantelor


mentale,tulburari de personalitate.
Stadiul3 Somnolenta, dezorientare temporo spatiala, amnezie,
incapacitatea de a intelege limba
Stadiul 4 Coma.

Diagnostic

Importante sunt:
- Testele psihometrice, testul de corelare a cifrelor, testul de reproducere a liniilor, proba
scrisului.
- Amoniemia - daca este cazul
- EEG - daca este cazul
Terapia encefalopatiei acute:
Editia: I
SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI
MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 7 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

- Lactuloza – orala sau clisma


- Aport caloric suficient
- Evacuarea intestinala
- Ornitin- aspartat
- Antibiotice
- Perfuzie cu amestecuri de aminoacizi

Terapia in encefalopatia cronica:


- Lactuloza
- Restrictie proteica
- Eventual ornitin- aspartat
- Abstinenta de la alcool
In cazul esecului terapeutic transplant hepatic.

ASCITA

Definitie
Acumularea de lichid seros in cavitatea abdominala.

Etiologie si patogeneza
Cauzele sunt multiple. Cea mai frecventa cauza este hipertensiunea portala , 80% din pacientii
cu ascita au ciroza hepatica. Apoi urmeaza ascitele din neoplazii, insuficienta cardiaca si infectii.

Afectiuni ce pot constitui posibile cauze de ascita:


- Ciroza hepatica, hepatita etanolica,
- Sindrom Budd – Chiari, tromboza de vena porta, boala veno- ocluziva,
- Hepatopatia acuta de sarcina
- Neoplasm: tumora primara , metastaze hepatice, carcinomatoza peritoneala,
- Peritonita tuberculoasa, peritonita purulenta,
- Serozita in colagenoze
- Ileus, infarct mezenteric,
- Insuficienta cardiaca
- Sindrom nefrotic

Simptome
Editia: I
SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI
MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 8 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

Simptomatologia se caracterizeaza prin cresterea circumferintei abdominale. In cazurile


severe abdomenul este foarte tensionat. In functie de etiologie ascita se poate asocia cu dispnee
datorita pleureziei sau ascensioanarea diafragmatica precum si edeme. Destul de des in ascita
persistenta apare hernia ombilicala.

Ecografie:
Ecografia este o metoda decisiva pentru determinarea etiologiei ascitei.

- Ascita hepatogena – ficat cu semne de ciroza


- Cardiaca- vena cava inferioara dilatata,absenta colapsului inspirator al cavei inferioare,
dilatarea atriului drept.
- Pancreatogena – organ hipertrofiat, fasii de necroza,
- Nefrogena – semne ecografice de glomerulonefrita cronica
- Peritoneala – adenopatii mezenterice
- Etaj abdominal inferior

LABORATOR

- Hematologie – hemograma detaliata


- Biochimie - proteine, electroforeza, LDH, amilaze, lipaze, glucoza, trigliceride, pH, lactat,
sodiu, potasiu, calciu, clor, ASAT, ALAT, AP, bilirubina
- Examen citologic al lichidului de ascita
- Microbiologie –nidentificarea germenilor si eventual antibiograma
- Determinarea proteinelor din lichidul de ascita pentru deosebirea transsudatului.

Terapie
In general terapia bolii de fond, reducerea aportului de sare ( <3 g/zi), restrictia aportului de
lichide , repaus la pat.

Administrarea de diuretice
- Spironolactona 50 -400 mg/zi
- Furosemid initial 20 -40 mg/zi si se creste treptat l 120 – 160 mg/zi

Punctia ascitei
Editia: I
SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PROTOCOL DE DIAGNOSTIC SI
MOINESTI TRATAMENT AL INSUFICIENTEI Revizia 0
HEPATICE
INGRIJIRI PALIATIVE Pagina 9 din 9
ING.PL-11
Exemplar nr.

In ascita refractara la diuretice sau a abdomenului foarte tensionat si a acuzelor subiective:


punctia si evacuarea zilnica a 4 – 6 l de ascita.

Complicatii

Complicatiile sunt:
- Sindrom hepatorenal HRS : insuficienta renala functionala, oligurie cu hiponatriurie si
prognostic foarte nefavorabil, cca. 18% / an din pacientii cu ciroza si ascita.
- Peritonita bacteriana spontana SBP : ascita infectata fara a se cunoaste sursa infectiei.
Clinic deterioare brusca a starii generale cu febra, dureri abdominale si reducerea
zgomotelor intestinale. Frecvent manifestari asociate disfunctiei renale.
Punctia ascitei in scop diagnostic : neutrofile, cultura bacteriana pozitiva, exsudat.
Terapie : Amoxacilina 3x 1,2 – 2,2 g/zi i.v. respectiv Cefotaxim 2-3x2 g/zi i.v. : alternativ
asocierea de Ceftriaxona 1x2 g/zi i.v. si Metronidazol 3x500 mg/zi i.v.