Nomenclatorul de meserii din România nu este deloc clar, in cadrul unei

cercetari un grup de studenti trebuiau sa angajeze 20 de tineri care traiau cu

HIV, desi au gasit persoanele de care aveau nevoie nu au stiut ce interdicții
legate de câmpul muncii au cei care trăiesc cu HIV. După mai multe cautari, au
aflat că sunt doar patru meserii unde cei cu HIV+ pot primi „apt condiționat de
muncă” sau „inapt”, de la medicul de medicina muncii, care nu are voie să
înștiințeze angajatorul despre diagnosticul angajatului, ci e obligat să păstreze
secretul profesional.

Aceste meserii sunt:

 În domeniul medical, unde poate lucra, dar nu are voie să facă manevre
invazive - operații, înțepături și alte manevre ce presupun obiecte ascuțite și
invazive.

 Meserii care implică lucru cu copiii mici;

 Manichiură, pedichiură, cosmetică, coafor și frizerie;

 Alimentație publică.

Doar pentru aceste meserii este legal să se ceară efectuarea unui test HIV, în
timpul evaluărilor care țin de medicina muncii.

Discriminarea impiedica persoanele infectate HIV/SIDA sa traiasca o viata

normala în societate, le obliga sa isi ascunda diagnosticul si chiar sa evite sa isi
afle diagnosticul. Totodata, stigmatul HIV/SIDA perpetueaza o teama
nejustificata fata de acest subiect, fata de informare sau fata de testare, iar
discriminarea poate determina forta persoanele seropozitive sa adopte
comportamente riscante. In egala masura discriminarea si stigmatizarea
persoanelor infectate cu HIV se dovedesc a fi poate cele mai dificile obstacole
intampinate de programele de prevenire a infectiei HIV.
In Romania o persoana diagnosticata cu HIV duce o lupta atât cu boala, cât și cu
prejudecățile celorlalți. Un tanar de 37 de ani este unul dintre cei aproximativ
14.000 de romani diagnosticati oficial cu HIV, iar povestea sa arata exact
modul in care sunt priviti persoanele depistate pozitiv. Acesta in urma cu cativa
ani, a fost scos de pe o lista a primariei pentru repartizarea unei locuinte ANL,
asta desi initial primise repartizare. A fost lasat fara locuinta dupa ce
functionarii primariei au aflat de boala sa. Primaria incalcandu-i dreptul la
confidentialitate deoarece in momentul afisarii listelor in dreptul tanarului
aparea motivul ca este purtator al virsului HIV, desi diagnosticul era secret. Un
alt episod, al discriminarii trait de tanar. a fost imediat dupa afisarea listelor
cand au aflat persoanele din blocul in care locuia, cu chirie, de boala acestuia.
Patronul magazinului alimentar din cartier l-a rugat sa nu mai treaca pe acolo ca
nu ar vrea sa-l vada clientii. Pe langa toate acestea a ramas si fara prieteni, care
il ocolesc de fiecare data cand se intalnesc accidental.

Mass media joaca un rol important in raspandirea informatiilor si poate avea o

contributie decisiva in formarea sau combaterea acestor prejudecati. Mass
media este constransa prin natura activitatii ei, de limitele impuse de spatiu si
timp, si aceasta poate conduce uneori la superficialitate si documentare
insuficienta. In cazul stirilor si reportajelor despre HIV/SIDA, aceste limitari
pot avea ca rezultat prezentarea denaturata a bolii si a persoanelor seropozitive.
Aceste persoane sunt in general prezentate in ipostaza de victime sau sunt
surprinse in fazele terminale ale bolii.