DIFERENTIEREA INSTRUIRII

Învăţarea diferenţiată presupune adaptarea procesului instructiv-educativ la potenţialităţile

individuale, la ritmul şi stilul de învăţare al elevului,la interesele şi abilităţile fiecăruia.

Educaţia diferenţiată a învăţării se constituie ca o educaţie pe măsura elevilor, ceea ce

conduce pe termen lung la formarea capacităţilor de autoinstruire şi dezvoltarea nevoii de învăţare
continuă.Sistemul de educaţie care are la bază abordarea diferenţiată a învăţării este un sistem
centrat pe elev.

În sistemul de educaţie cel mai important element este procesul de predare- învăţare-
evaluare, astfel prin diferenţiere, cadrul didactic reuşeşte să sprijine, să faciliteze învăţarea să
descopere şi să dezvolte potenţialul şi aptitudinile elevilor, intreresele, abilităţile, să ajute la
dezvoltarea personală.

Abordarea diferenţiată se poate realiza la diferite nivele şi componente:

 Obiective educaţionale; obiectivul central al educaşiei este dezvoltarea personală şi

pregătirea individului pentru viaţa socială într-o societate în continuă schimbare;
 Curriculum, curriculum nucleu şi curriculum la decizia şcolii;
 Forme de organizare a activităţii la clasă, frontal,pe grupe, pe echipe, individual;
 Metode şi strtegii didactice. Metode active-participative, de învăţare prin cooperare
alternate cu lucru independent;
 Metode şi tehnici de evaluare;

1.2. Organizarea diferenţiată a predării – învăţării – evaluării la clasă

Pentru curriculum-ul de bază (curriculum nucleu) diferenţierea o realizează cadrul didactic de la

clasă (diferenţiere în cadrul colectivului de elevi).
Diferenţierea ar trebui să fie o practică incluzivă normală în fiecare sală de clasă
pentru că:
- copiii / elevii învaţă în ritmuri diferite;
- copiii/ elevii au stiluri de învăţare diferite;
- cadrele didactice trebuie să asigure valorizarea potenţialului fiecărui copil / elev;
- experienţele de viaţă diferite ale copiilor / elevilor presupun adoptarea unor metode
de învăţare diferite dar şi a unor materiale şi mijloace didactice diverse.

Există numeroase forme şi aspecte ale adaptării curriculumului la clasă, iar adaptarea se
manifestă divers, pentru subiecţi diferiţi: de la elevii cu dizabilităţi până la elevii supradotaţi. Aceste
direcţii, realizate de cadrul didactic la clasă sunt:

A. adaptarea conţinuturilor
B. adaptarea proceselor didactice
C. adaptarea mediului de învăţare – fizic, psihologic, social (climatul de la clasă);
D. adaptarea procesului de evaluare: standarde de performanţă şi evaluare
(descriptori / criteriile de evaluare).

Diferenţierea şi individualizarea pentru cele patru direcţii se va realiza astfel:

1
A. adaptarea conţinuturilor

- adaptarea conţinuturilor trebuie să aibă în vedere atât aspectul cantitativ (volumul de cunoştinţe),
cât şi aspectul calitativ (procesele cognitive implicate dar şi viteza şi stilul de învăţare al elevilor şi
conexiunile interdisciplinare);

- adaptarea planurilor şi programelor şcolare la potenţialul de învăţare al elevului, de exemplu:

 plan de învăţământ adaptat prin alocarea unui număr mai mic de ore la anumite discipline
 adaptarea conţinuturilor din programa şcolară prin aprofundare, extindere

B. adaptarea proceselor didactice

Procesele didactice trebuie să vizeze specificul proceselor cognitive implicate în învăţare

(potenţialul de dezvoltare), dar şi învăţarea independentă a elevului.

În procesul de predare putem adapta:

- mărimea şi gradul de dificultate al sarcinii (numărul de sarcini de învăţare pe care să le

realizeze elevii, tipul de probleme de rezolvat, reguli de rezolvare a sarcinii, modul de realizare al
sarcinii, de exemplu, acceptarea răspunsului oral dacă elevul nu reuşeşte în scris etc);

- metodele de predare (metode de învăţare prin cooperare, metode activ –participative, jocul
didactic etc.);

- timpul de lucru alocat (creşterea sau scăderea timpului de lucru alocat rezolvării unei sarcini);

- nivelul de sprijin (asigurarea sprijinului suplimentar pentru unii elevi, de către cadrul didactic de la
clasă sau prin cadre didactice de sprijin);

- materiale didactice (materiale didactice intuitive);

C. adaptarea mediului de învăţare – fizic, psihologic, social

Profesorul trebuie sa accepte ideea unor discutii deschise cu elevii despre rolul profesorului
si rolul si pozitia elevilor . Castigarea increderii presupune respect reciporoc Elevii trebuie incurajati
sa isi exprime propriile asteptari si cum vad ei rolul profesorului in clasa

Discutarea responsabilitatilor este un alt pas important . Pentru a-si asuma responsabilitati elevii
trebuie constientizati, consultati si informati . Importanta responsabilitatilor asumate si respectarea
acestora trebuie subliniata permanent .

D. adaptarea procesului de evaluare

Parcurgerea curriculumului are ca finalitate dezvoltarea unor capacităţi individuale ce se pot

exprima prin diverse proiecte şi produse (scrise, orale, vizuale, kinestezice –proiecte, portofolii
etc.). Elevul poate demonstra că a înţeles sau că a rezolvat sarcina prin realizarea de diferite
produse iar modalitatea de evaluare poate fi adaptată în funcţie de potenţialul individual - evaluarea
prin probe scrise poate fi înlocuită prin probe orale, demonstrarea cunoştinţelor acumulate prin
mijloace/activităţi practice.

Evaluarea trebuie să vizeze identificarea progresului realizat de elev luând ca punct de

plecare rezultatele evaluării iniţiale (evaluarea individualizată ).

2
Beneficiile desfăşurării unor activităţii diferenţiate

 lectiile se vor constitui in puncte de interes pentru toti elevii de la clasa

 toti elevii vor participa la activitatile propuse la clasa si vor fi implicate in rezolvarea tuturor
sarcinilor
 fiecare elev va fi implicat in activitate si va avea ceva de realizat
 fiecare elev va reusi sa rezolve sarcina propusa si cadru didactic va sti cum/când sa-i sprijine
pe cei care au nevoie de ajutor suplimentar
 toti elevi vor primi sprijinul necesar atunci cand vor avea nevoie
 colectivul clasei va fi un colectiv inchegat , iar elevii vor lucra impreuna si se vor sprijini unii
pe altii in invatare prin cooperare
 lacunele nu se vor constitui in bariere in invatarea elevilor si nu vor produce probleme majore
mai tarziu
 toti elevii de la clasa vor trai succesul si vor fi motivati pentru invatare
 activitarea cadrului va deveni mai eficienta si va economisi timp in predare pentru ca nu va fi
nevoie sa revina frecvent asupra continuturilor sau sa realize programe de pregatire
suplimentara pt elevii care au lacune in invatare
Pentru a realiza o activitate diferentiata cadrul didactic trebuie sa planifice si proiecteze
activitatea – lectia diferentiat dar este necesar şi să colaboreze şi să lucreze in echipă.

Proiectarea activitatii trebuie sa aiba ca punct de plecare informatiile pe care le are cadrul
didactic despre modul in care invata elevii de la clasa. Astfel evaluarea initiala trebuie sa ofere
informati suficiente despre fiecare copil dar si despre colectivul clasei.

Cadrul didactic trebuie sa colaboreze si să lucreze in echipa cu:

 toate cadrele didactice care desfasoare activitati cu elevii de la aceeasi clasa

 cadre didactice care au experienta in proiectarea diferentiata a invatarii
 cadre didactica care au beneficiat de stagii de pregatire suplimentara si au obtinut succese
cu toti elevii
 parintii elevilor pentru a gasi impreuna cele mai bune solutii si a deveni parteneri in oferirea
sprijinului suplimentar pentru copii
 mediatorul scolar
 alti specialisti cu expertiza in domeniul educatie speciale atunci cand elevii au nevoi de
sprijin specializat in invatare
Cum putem implica elevii să devină parteneri în învăţare?

 Abordarea diferentiata situeaza elevul ca partener in procesul propriei invatari si

dezvoltari . Acest lucru se poate realiza dacă se urmăreşte:
1.Implicarea elevilor in stabilirea obiectivelor in invatare si in organizarea activitatii la clasa
si independent

Profesorul trebuie sa implice elevii in stabilirea obiectivelor de invatare individuala si pentru

intreaga clasa .Pentru obtinerea celor mai bune rezultate acestea trebuie sa fie stabilite impreuna cu
elevul pentru a fi constientizate ca tinte de atins . Discutarea obiectivelor care trebuie atinse
faciliteaza implicare individuala,asumarea responsabilitatii si ajuta elevul sa fie independent .
Obiectivele trebuie sa fie formulate in termeni simpli, foarte utila fiind listarea acestora . Se stabileste
un timp necesar pt atingerea lor .

Pentru elevii care intampina greutati se pot stabili modalitati de solicitare a sprijinului si forma
in care acesta poate fi oferit . Profesorul poate stabili un orar care sa fie cunoscut de intreaga clasa
in care poate fi solicitat pentru sprijin suplimentar. Elevii trebuie sa fie incurajati sa ceara sprijin .
Lacunele trebuie constientizate si completate . Elevul primeste astfel un feedback si va sti unde
trebuie sa lucreze suplimentar .

3
2.Implicarea elevilor in stabilirea formelor de desfasurare a activitatii

Elevii pot fi implicaţi in organizarea colectivului clasei pentru lucru, pe grupe mici, perechi, echipe.
Elevii trebuie sa fie constientizati despre avatajele fiecarui mod de organizare si incurajati sa isi
exprime parerea despre modul in care se simt pe parcursul unei activitati .

3.Implicarea elevilor in realizarea evaluarii

Evaluarea este un process complex , iar consecintele pot sa fie dezastruoase atunci cand rolul
acesteia nu este bine înteles de catre elev . Elevul trebuie sa stie scopul evaluarii , cum va fi evaluat
si cum trebuie realizat ceea ce va fi evaluat (produsul) . Modalitati de implicare a elevilor in evaluare:

 colaborea cu elevii in stabilirea criteriilor de realizare a produselor

 explicarea detaliata a criterilor de evaluare
 implicarea elevului in stabilirea modului de evaluare
 discutarea rezultatelor evaluarii impreuna cu eleviii
 evaluarea in scopul notarii trebuie anunţata , iar elevi trebuie constientizati de importanta
acesteia
 progresul trebuie monitorizat impreuna cu elevii pentru a permite stabilirea pasilor urmatori in
invatare
 pentru ca rezultatele evaluarii sa se constituie in motivatia invatarii , succesele ca si
esecurile trebuie sa fie stabilite impreuna cu elevii , individual si colectiv

4.Determinarea elevilor sa se autocunosca si sa devina constienti de propria dezvoltare

Pentru ca un elev sa devina partener in propria dezvoltare trebuie determinat sa se analizeze

si să isi cunoasca posibilitatile reale (aptitudini, capacitati)

 discutarea rezultatelor evaluarii atunci cand criteriile de evaluare au fost cunoscute si

stabilite anterior evaluarii
 discutarea intereselor elevilor pentru anumite domenii si urmarirea evolutiei lor pe parcursul
unei perioade mai mari de timp
 incurajarea implicarii elevilor in activitati extrascolare plecand de la interesele sesizate
 identificarea aptitudinilor si dezvoltarea , cultivarea acestora pe parcursul activitatilor la clasa
sau in afara lor .
 incurajarea elevilor de a-si construi aspiratii conform cu aptitudinile
 jurnale personale, portofolii
 utilizarea iterevaluarii si autoevaluarii ca modalitati de autovarificare si autoapreciere

Parteneriatul cu elevul presupune tratarea acestuia cu respect si implicarea lui in luarea

tuturor deciziilor care il privesc direct.

Pentru ca elevi sa devina parteneri ei trebuie informati despre faptul ca :

 atat elevul cat si profesorul sunt egali responsabili de succesul invatarii si de dezvoltarea
personala
 atat elevul cat si profesorul sunt egali responsabili de obtinerea celor mai bune rezultate
elevul trebuie sa aleaga , sa ia decizi responsabile , sa fie capabil sa se autoevalueze Parteneriatul
cu elevul presupune tratarea acestuia cu respect si implicarea lui in luarea tuturor deciziilor care il
privesc direct.