Sunteți pe pagina 1din 3

Ştiinţa dovedeşte că suntem ceea ce mâncăm

7 martie 2013

Extern, Invata sa traiesti sanatos, Prima pagină, Realităţi economice, Studii şi analize

Îmbătrânire prematură… două cuvinte pe care nimeni nu vrea să le audă, dar care se aplică
atunci când boala se instalează în organism. Ce suport ştiinţific există în acest sens? Putem
îmbunătăţi longevitatea prin obiceiurile noastre nutritive şi prin exerciţiile fizice?, se întreabă
Wakingtimes.com.

Răspunsul scurt este da. Medicii de la Harvard, şi pionerul medicinei integrative doctorul
Andrew Weil, spun că “devine din ce în ce mai clar faptul că inflamaţia cronică este rădăcina
a numeroase afecţiuni serioase, inclusiv a bolilor cardiace, a multor tipuri de cancer şi a bolii
Alzheimer”.

Există din ce în ce mai multe dovezi potrivit cărora anumite alimente şi obiceiuri fizice pot
cauza sau pot crea inflamaţii în organism. Oamenii de ştiinţă şi profesioniştii în îngrijirea
medicală susţin că majoritatea bolilor moderne pot fi atribuite gradului de inflamaţie din corp.

Însă cum putem face anumite alegeri sănătoase având în vedere numeroasele diete şi munţii
de suplimente recomandate mai ales în scop comercial? Primul pas este acela de a cunoaşte,
de a înţelege de ce inflamaţia, chiar şi la niveluri reduse, îţi poate afecta serios sănătatea.

Grăsimi saturate şi acizi trans-graşi

“Toate alimentele se încadrează în trei categorii: pro-inflamatoare, neutre sau anti-


inflamatoare”, explică doctorul dermatolog Nicholas Perricone. Perricone spune că o
alimentaţie anti-îmbătrânire încetineşte îmbătrânirea celulară, care depinde de alegerea
corectă a alimentelor anti-inflamatoare şi a celor bogate în antioxidanţi.

În cadrul unei analize ştiinţifice esenţiale privind rolul pe care îl au grăsimile alimentare în
apariţia inflamaţiei, doctorul Alcock şi colegii săi au reuşit să arate, printr-o revizuire a peste
207 studii medicale, că “organismul alunecă în această extremă, ca răspuns la acizii saturaţi
graşi, care favorizează microbii dăunători.” Pe scurt, studiul a descoperit faptul că un consum
de grăsimi saturate creşte imediat activitatea şi prezenţa bacteriilor intestinale nocive şi
dăunătoare, care sunt corelate cu un răspuns inflamator crescut şi cu o expresie a genelor
inflamatorii.

Mesajul este acela că, o alimentaţie pe bază de plante, bogată în antioxidanţi, flavonoizi,
funcţii prebiotice şi probiotice, poate reduce riscul şi chiar poate ajuta în ceea ce priveşte
gestionarea imediată a stărilor inflamatoare ale organismului.
Însă, acest lucru nu e tot. Grăsimile saturate nu sunt singurele vinovate pentru dezvoltarea
bolilor cronice.

Zahăr şi amidon

Pe lângă grăsimile saturate şi acizii trans-graşi, alte alimente care au rol de agenţi inflamatori
sunt:
Zahărul

Alimentaţiile bogate în zahăr duc la o manifestare anormală a microbiomului intestinal. Acest


aspect contribuie practic la dezvoltarea sensibilităţii la insulină, la inflamaţie, la infiltrarea
macrofagică şi la alte dereglări ale nivelului de substanţe chimice din sânge.
Amidon

Alimentaţia bogată în amidon/carbohidraţi (cartofi) poate determina o creştere alarmantă a


nivelului insulinei şi poate declanşa un răspuns inflamator, accelerând procesul de
îmbătrânire.

În cadrul unui studiu realizat în 2011, oamenii de ştiinţă au urmărit evoluţia medicală a
128.000 de persoane, pe parcursul unei perioade de 20 de ani, şi au descoperit că alimentele
specifice care au cauzat cea mai mare creştere în greutate au fost următoarele (în ordinea
aceasta):
Cartofii în toate formele
Băuturile îndulcite cu zahăr
Carnea roşie
Produsele din carne procesată
Trans-grăsimile
Dulciurile/Deserturile
Cerealele rafinate

Prin contrast, acelaşi studiu a descoperit că iaurtul, laptele cu grăsimi integrale, legumele,
cerealele integrale, fructele şi nucile sunt cel mai puţin inflamatoare.

Alte alimente anti-inflamatoare sunt: vinul roşu, ceaiul verde, ciocolata neagră, precum şi
multe legume obişnuite precum usturoiul, broccoli, ceapa, varza şi ardeii iuţi.

Exerciţiile fizice şi “reţeta” anti-îmbătrânire

La Centrul de Inflamaţie şi Metabolism, cercetarea ştiinţifică susţine efectele anti-


inflamatoare ale exerciţiilor fizice. “Exerciţiile regulate oferă protecţie împotriva tuturor
cauzelor îmbătrânirii, în principal împotriva aterosclerozei şi rezistenţei la insulină. De
asemenea, există dovezi potrivit cărora antrenamentul fizic este eficient ca şi tratament în
cazul pacienţilor cu afecţiuni cardiace cronice şi care suferă de diabet de tip 2” prin inducerea
acţiunilor anti-inflamatorii. Studiul sugerează faptul că exerciţiile fizice regulate induc
suprimarea activităţii inflamatorii, cum ar fi TNF-alfa (factorul de necroză tumorală alfa) care
a determinat dezvoltarea rezistenţei la insulină.

Atunci când o persoană face exerciţii fizice, oamenii de ştiinţă susţin că acţiunea de
contractare a muşchilor scheletici facilitează reglarea sănătoasă a neuroendocrinelor. Acest
lucru înseamnă că exerciţiile (de exemplu Yoga sau Thai Chi) prin care se contractă muşchii
scheletici, ajută la eliberarea anumitor substanţe care au un efect biochimic anti-inflamator
sau endocrin.

Beneficiile exerciţiilor fizice şi a obiceiurilor alimentare sănătoase, “anti-inflamatoare”,


includ:
Reducerea riscului de boli cronice, cum ar fi afecţiunile cardiace, artrita, diabetul şi demenţa.
Reducerea riscului de dezvoltare a cancerului, cum ar fi cel mamar, de prostată, de colon şi
colorectal.
Reducerea riscului de dezvoltare a unor boli neurodegenerative şi autoimune.
Menţinerea unei greutăţi sănătoase.
Îmbunătăţirea sănătăţii respiratorii/pulmonare.
Îmbunătăţirea sănătăţii neurofiziologice şi a celei psiho-emoţionale.
Reducerea incidenţei alergiilor.
Stabilizarea zahărului din sânge.

Longevitatea, dar şi calitatea vieţii umane, depind de dezvoltarea unor obiceiuri anti-
inflamatoare, în special prin mişcare fizică şi nutriţie. Prin urmare, vechea zicală “Eşti ceea ce
mănânci” a fost, încă o dată, dovedită ştiinţific.