• Antigenele si structura aparatului imun

• Antigenele si structura aparatului imun

• IMUNITATEA =ansamblu fenomenelor prin care organismul recunoste si neutralizeaza

structuri agresoar sau straine acestuia.

• RASPUNSUL IMUN = se declanseaza ca urmare a patrunderii in organism a unui Ag

•
ANTIGENUL = substanta non-self ( macromoleculara de peste 10 kDa, obisnuita proteina) fata de
care organismul declanseaza un raspuns imun

• PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTIGENELOR

• Imunogenicitate: capacitate innascuta de a induce un R.I. specific:
- selectie clonala de L – Ag specific
- activarea clonei selectate
- proliferarea L ( expansiunea clonei)

Antigenicitate: capacitatea de a induce un R.I. si de a reactiona cu Ac solubili sau

receptori celulari

• EPITOPII – determinantii antigenici

– Fragmentul de molecula/ locul din Ag care

– reactioneaza cu un Ac sau Recetor celular

– Ǿ Foarte mici

• Conformatie :
a) secventiala – lineara a subunitatile de a-ac/monozaharide

b) conformatiala: - alaturarea a 2 sau mai multe lanturi in cadrul structurii secundare/tertiare a moleculei
proteice sau glicoproteice

Localizare :
- pe suprafata ag (epitopi topografici)
- expusi numai dupa prelucrarea Ag (epitopi criptici)

Functii: - imprima specificitate moleculei de Ag

- sunt imunoreactivi – reactioneaza cu Ac omolog

Paratopul – aria in care Ac se combina cu epitopul (are conformatie complementara

suprafatei epitopului)

- Valenta AG – un Ag este multivalent, in functie de numarul determinantilor din molecula

-Monotonia repetitiva imonugena: Ag carbohidrat – nr. ↑ de epitopi dar de acelasi tip ( nu diversi)
 CLASIFICAREA ANTIGENELOR
• I. Marimea molecularei

• II. Complexitatea moleculei (chimica)

• III. Relatia gazda Ag

• I. Marimea moleculei
a) Ag complete/imunogene:

• Peste 40 kDa, macromolecule

• Nr. si varietatea epitopilor creste proportional cu Ǿ moleculei de Ag

• b) Ag. Incomplete/neimunogene: sub 5 kDa

- Haptenele:
- Ag. Incomplete, molecula mica, nu induc un R.I., dar pot reactiona cu produsele R.I.
- devin imunogene prin cuplarea cu un transportor (carrier) – se formeaza Ac anti haptena si anti-carrier
- heptena este recunoscuta de LB specific iar
carrier-ul de RTC

• II. Complexitatea chimica

• a) Intens imunogene: - proteinele

- glicoproteinele

• b) Polizaharidele si lipidele – devin imunogene numai dupa legare cu un substrat proteic (LPZ)

• Adjuvantii: molecule nespecifice organice/minerale care amplifica R.I. al unui Ag, la administrarea
concomitenta

• C) Ag nucleare – citoplastmatice ( Ag celulare)

1) AND nucleare catenar ( AND ds):

- antigenicitate slaba

- antigenicitate ↑ prin alipire la histone

2) Histonele:

- proteine mici bazice – 1, 2a, 2b , 3, 4

- nucleozomii: - octomer ( 2-4 ) pe care se infasoara 2 bucle de AND +H1 mentine bucla

- ↑ antigenicitatea AND

3) Antigenele nucleolare: - polipeptide

- RNP – U1….6

4) Proteinele nehistonice: - ARN polimeraza 1 ( SD )

- ADN topoizomeraza 1
( Scl – 70)
- aminoacil transferaza

5) Ag citoplasmatice: - ribonucleoproteine mici

• c) Superantigenele:
- nu sunt fagocitate sau prelucrate de Mcf
- fixare MHC- II si TCR β
- activeaza pana la 10% din LT periferice
- determina o hipersecretie de limfokine implicate in PR, LES, socul endotoxinic (toxine bacteriene)
- Nu secretie Ig specifice/ limfocite sensibilizate

• III. Relatia gazda - Ag

• 1) Ag autologe – prezente numai la un individ

( autogrefa)

• 2) Ag. sinergice – la indivizi identici genetic din cadrul unei familii

• 3) Ag allogene ( homologe) – la indivizi diferiti genetic din cadrul aceleiasi specii ( ex. mama/copil = R.I.)

• 4) Ag. xenogene ( heterologe) – la specii diferite

( intens imunogene; ex. maimuta om)

• 5) Ag. heterofile – epitopi comuni; aparatia reactia reactiei incrucisate cu Ac specifici ( ex. T. pallidum + ag.
Cardiolipinic din miocard)

6) Ag. specifice de tesut /de organ: - tireoglobulina ( Ty. Autoimuna)

- mielina ( encefalita alergica p. vaccinare)

x Ag sechestrate – specifice` de organ; nu intra in contact cu sistemul imun in mod obisnuit

• Ag de histocompatibilitate: - HLA
( Ag limfocitare/leucocitare umane)
- MHC ( Complex Major de Histocompaqtibilitate)
- Ag structurale, specific individuale, pe S2 celulelor
- Confera specificitate antigenica tesuturilor
- Rol major in acceptarea – respingerea grefelor organ/ tesut

• Structura : - lanturile grele α – specifice( A, B, C)

- lanturi usoare β – beta 2 microglobuline

Genele – grupate in 2 regiuni distincte pe bratul scurt al cr. 7

- 6 locusuri: - A, B, C
- cifra (alela – varianta structurala) “w”
- 4 cifre – HLA- B2705

• Categoriile de ag HLA/MHC

• a) HLA/MHC – I: A, B, C

= localizare pe S 2 cel. Nucleate ( L, McF ), Tr. nu hematii

= amplificate de IFN α, IFN β

= legare CD8; Ag endogene, virale

• b) HLA/MHC – II: DR, DP, DQ

= localizate pe LB, LT, Mcf, cel. endotaliale, cel. epiteliale, (Tr. Digestiv, Tr. Respirator )
= amplificate de IFN ‫ﻻ‬, TNF, IL-13
 = deprima expresia PGE2
= legare CD4; Ag exogene captate de APC

• Gene/proteine HLA – III

• Codifica C2, C4, B (complement)

• Citokine (TNF)

• Proteine de soc termic (HSP-70)

• Hidroleza P450

• STRUCTURA APARATULUI IMUN

• Sistemul limfoid

= orgene/tesuturi – loc de maturizare/diferentiere a celulelor limfocitare originare

• A. Organe limfatice primare

• Timusul – involutie dupa nastere

- populare cu pro-T numai in viata intrauterina (fereastra de populare –

timotaxina)

• Maduva osoasa

- specializate numai in geneza de LT si LB

- nu au capacitate de R.I.

- sursele prenatale ale precursorilor celularii:

- ficatul

- splina

- maduva osoasa

• B. Organele limfatice secundare

• Componente - ggl limfatici

- splina

- TLAM – digestiva/respiratorie

• Locul de inducere a R.I.

• Diferentiere anatomica in ggl/splina: R.I. cel. / R.I. um.

• 1. Ggl limfatic:

• a) zona B-dependenta ( corticala):

– LB grupate in foliculi limfoizi

– Plasmacite -----C. germinativi

• b) zona timodependenta (paracortex)

– Domina LT

• c) zona medulara : vase sanghine/limfatice LT,LB, P1, Mcf, cel. dendritice

• 2. Splina:

• LT = in jurul a. trabeculare

• LB = foliculi limfoizi, peste mansonul de LT (pulpa splenica)

• APC = Mcf, cel. dentritice in periferia foliculilor limfoizii

• 3. TLAM

• Amigdale (palatine/faringiene/linguale)

• Placi Payer, apendicele cecal

• Ag patrunse prin mucoase

• C. Circulatia limfocitelor

• Sângele

– 70% - 80 % = LT

– 10% = LB

– Cca. 10% = cel. nule

• Circulatie:
- 90% raman intravascular
- 10% parasesc patul vascular in t. periferice nelimfatice ---ggl. Limfatici --- canal toracic – VCS
- ciclu circulator : 24-48 h
- sunt ocolite timusul si maduva osoasa
- LT circula cel mai mult (viata lunga)
- ecotaxei/homing: migrarea L catre anumite tesuturi

• D. Celulele implicate in R.I.

I. Limfocitele T

• Origine timica = 2/3 din L circulante

• Pro-T provin din M.O.

• Durata de viata : luni/ani

• Maturizarea :

– aparitia pe S2 a TCR

– Echipament enzimatic

– Markeri de diferentiere celulari

( CD4/CD8 – glicoproteine)

•
TCR:
-Molecula transmembranara, specifica pentru un Ag
-TCR 1 (α, β) 5% CD4 -, citotoxicitate
-TCR 2 (α, β) 95%

Comlexul CD4/CD8 – TCR – CD3=

-TCR + epitop
-MHC – II + CD4 / MHC – I +CD8
-Cd = 5 lanturi polipeptide semnalizeaza i.c. inititierea R.I. fosforilizeaza unele proteine de pe S2
 citoplasma a m.c.

• Markeri celulari de suprafrata:

• CD 4 → MHC – II

• CD 8 → MHC – I

• CD → molecule costimulatoare

• Maturizarea LT in timus

• Cel. Suport pentru pro – T – LT (timocite)

• Cel. Reticulare – retea de sustinere LT si timocite

• LT = proliferare + maturizare/diferentiere expresie CD4+CD8 + si TCR

• Selectie : + = pastrare CD4+/CD8+

- = eliminare cele autoreactive

• Clasele si functiile LT

• 1. LTc CD8+ = liza cel tinta prezentatoare de Ag

• 2. LTh CD4+ = colaborare LB, Mcf (R.I. Umoral ) sau LTc (R.I.c)

LTh1 = citotoxicitate (LTc), IgG2, reactie inflamatorie IFN ‫ → ﻻ‬deprima LTh2

LTh2 = secretie IgE, A, G1, proliferare Eoz (IL-5), mastocite IL-10 → deprima LThl

• 3. LT inductoare CD4 + = stimuleaza activarea LT, Mcf

4. LTs CD8 + = Ag specifice, previne autoimunitatea
5. LT cu memorie CD4 + = in R.I. primar, viata lunga (10-40 a)
6. LT efectorii CD4 + = reactia de hipersensibilitate tardiva
7. LT CD4 + CD8 + = autoreactive

• II. Limfocitele B

• Origine in M.O.

• Implicate in secretia de Ig (P1)

• Durata scurta de viata ( 5-7 z)

• - Markeri celulari de S2:

• a) RCB : - m Ig = receptor specific pentru Ag fixare RFc de S2 – LB

- mIg: M – primul RCB } R.I. primar

D – apare ulterior`

G – R.I. secundar

CD79a si CD79b: transmit semnalul de activare a LB

RCB = distributie insulara, mobil pe S2

RCB + Ag ----Plasmocit

• b) RFc pentru Ig
c) Receptori pentru C3, C4, C1q
 d) MHC-I si MC – II
e) Receptori pentru hormoni
f) molecule de adeziune (LFA-1): CD40, CD45, etc.

Clasificare functionala a LB

• 1. LB primare: majoritatea la individul

(B2CD5-) neimunizat domina RCB IgM, rar IGD

• 2.LB CD5+: - rar RCB IgD

- nu cel. Cu memorie

secreta multa Il-10 (ef. Autocrin)

- C% mari de IgM = Ac natural polireactivi cu afinitate I

- apar in LLC

3. LB cu memorie: pastreaza specificitatea v.Ag→genereaza clone de LB secundare

III. Celulele prezentoare de Ag (APC)

Capteaza si prelucreaza Ag

• Elibereaza substante activatoare ale LT si stimulante ale sintezei moleculelor de adeziune

1. Macrofagele

• Cel. principala a APC

• Cel. fixata tisular/circulanta (MO)

• Dimensiuni mari, bogata in lizozomi

• SRE: histocit, osteoclast, sinoviocit, Kuppfe, microgliale, alveolare, seroase

• Functiile Mcf

• a) Apararea antimicrobiana:

– Chemotaxia = C5a, PGE 2

– Aderarea = receptori de S 2

– imuni (Fc): IgG, IgE, C3b, C3d

- nonimuni: proteine degradate glicoproteine

– Endocitoza = fagocitoza/pinocitoza + lizozomi = fagolizozomi

– Digestia fragmente eliminate/inglobate

• b) Secretia :
- enzime (elastaze, colangenaze, etc.)
- mediatori cel. (IFN α, IL-1, TNF α, NO, factori de coagulare)
c) Participant in procesul imun:
- captare/prelucrare Ag
- exprima epitopi + MHC – II
- LT = C % optima →R.I.
- LTs = C % minima/max
- LB = R.I.
 - poate conserva epitopi = toleranta imuna/R.I. prelungit
d) Cel. Efectorie: ef. bactericid/tumoricid (RLO, TNF, proteze)

• 2. Alte APC

• Cel. dentritice Langerhans : piele, ggl.

• Cel. dentritice foliculare : ggl. →fixeaza CIC

• LB – MHC – II+ : --capteaza/prelucreaza Ag + MHC – II

→ LTh

→ IL – 2 (limitat)

• Comunicare intercelulara

• Contact i.c. direct

• Citokine

A. Molecule de adeziune (liganzii):

– 6 familii, pe S2 tuturor cel.

– C% dependenta de citokine

– Determina natura infiltratului inflamator (L, P1/PM)

1. Caderinele : implica Ca ++
2. Superfamilia Ig: rol in recunoasterea i.c.
3. Integrinele
4. Selectinele : metastazare, aderente la endoteliu
5. Proteoglicanii: metastazare, migrare L
6. Mucinele ( 6 fractiuni)

B. Citokinele:
- secretate de LT, Mcf, etc.
- se fixeaza de receptori ai cel. tinta
- proteine cu G moleculara ↓
- regleaza cresterea, diferentierea, functiile l, Mcf. Actioneaza: - autocrin/ paracrin/ endocrin

• Clasificare:
- IL (18)
- TNF = efect citotoxic
- IFN (20)
- F. de stimulare a coloniilor ( eritropoetina, CSF)
- F. de crestere
- Chemokine α (CXC) / β (CC ):
- stimuleaza adeziunea cel.
- α = activarea PMN
- β = activare Mo, L, Ba, Eoz
 RASPUNSUL IMUN
In functie de :

– Calitate Ag

– Calea de patrundere a Ag

– Felul liniei de cel. angajate

R. I. - Mediat celular

- Mediat umoral

R.I. mediat umoral

• Declansarea in conditiile dispersarii Ag in organism

• Desfasurarea la distanta de locul patrunderii Ag in organism

• Implica formarea de Ac circulanti specifici

• Activ in infectii viro-bacteriene

• R. aberant = R. de hipersensibilitate imediata

• I. Activarea LB cu Ag timodependente

• Activarea + inducerea proliferarii LB, urmata de sinteza de AC, implica 2 stimuli :

– 1. unirea ag cu RCB = stimul slab

– 2. contactul LTh2 activat si/sau Mcf cu LB = stimul puternic

• Mcf = Ag + MHC – II- - LB = stimul slab ( 1 )

IL -1 - LTH2CD4 →
- contact direct cu LB = stimul puternic ( 2 )
- secretie IL – 2, IL – 4
- molecule costmulatoare (CD154, 22, 2) care se leaga de R specifici ai LB

X = LB activat = Plasmocit = Ig

Fazele R.I.
A. R.I. primar - apare dupa prima expunere la Ag a cel. imune reactive inocente = cel. efectori + cel. cu memorie
↓ →STOP

P1 →Ac

- Ac apar la 10-14 zile de la contact

- initial IgM -- ↓ rapida a C%

B. R.I. secundar:
• Apare la expuneri ulterioare la acelasi Ag

• R. prompt, rapid
• Se activeaza LB cu memorie care au RCB = IgGm

• LB cu memorie = APC (Ag+MHC-II si secretie Il-1 cu activare LTh)

• Ac: apar precoce

– Tip IgG, dar pastreaza specificitatea v. Ag

– C% mari, pe durata mare de timp

– Afinitate ↑ v. Ag (1000x)

• II. Activarea LB cu Ag timoidependente

• Ag. :

– Au epitopi multiplii repetitivi

– LPZ bateriene, flagelina, polimeri micsti polipeptide cu a-ac levogiri

– Captate prin endocitoza (cel. parenchim.)

– Persistenta indelungata

– Eliberare in cantitati mici = R.I. prelungit

• Activarea LB:
a) Ag specifica (1)
b) directa (nespecifica-2)
(fractiune de molecula Ag)

Caracteristici: - absenta cel. cu memorie si LTh

- absenta R.I. secundar
- secretie excesiva IgM (luni, ani)
- fagocitarea CI= eliberarea Ag cu
reluarea ciclului

ANTICORPII
• Ig: glicoproteine, se combina specific cu Ag determinant = 20% din proteinele plasmei

• Monomerul de Ig:

– 2 lanturi grele H:

- definesc clasa/subclasa

- au compotment antigenic diferit

- 5 tipuri – IgG ( ‫)ﻻ‬

- IgA ( α )

- IgM (,u)

- Igd ( delta )

- IgE ( β )

– 2 lanturi usoare L : - K ( cr. 2 ) = 2/3

- λ – ( cr. 22 ) = majoritar la IgD se gasesc la toate Ig dar numai K sau ( λ )

• MONOMERUL TIP
 • 4 LANTURI POLIPEPTIDICE:

- Lungime diferita

- Grupate in 2 perechi diferite

- Dispunere spatiala buclata simetrica a lanturilor

• Punti S=S ( pastreaza coeziunea)

• Lantul polipeptidic:

• A) extremitate aminoterminala ( domeniul variabil – se combina cu Ag; 3 regiuni

complementar- determinante hipervariabile)

• B) extremitate carboxiterminala ( domeniu constant) - portiune variabila ( H+L)

Fab: - recunoste si se uneste cu Ag
- domeniul constant al H
- diferentiaza cls./subcls. Ig ( 9 )
Fc: - fixeaza/ activeaza C3
- fixeaza pe R celulari specifici
- transportul transplacentar Ig

Clasele imunoglobuline
1. IgG = 70-90% (10-13g/L)

• Structura:

– 2 K/λ+ 2 H

– 4 subtipuri ‫ ﻻ‬:

- IgG1 (70%) = traverseaza placenta, C3moderata

- IgG2 = C3 slab

- IgG3 = C3 intens

- IgG4 (4%) = C3 absent,activitate reaginica

• Proprietati :
- eficienta maxima apararea
antimicrobiana ( IgG1)
. Aglutinare + liza germenilor + activare C3
. Opsonine
. Enutralizarea exotoxinelor bacteriene
- caracteristici R.I. secundar
- Ǿ mic = strabat endoteliul → difuzeaza extravascular
= traverseaza planceta ( imunitate la n.n.)

2. IgM ( 3%-10% / 0,8-1,2g/L

• Macroglobulina = pentamer : 5 unitati unite prin punti S-S + piesa de jonctiune J

• Structura : 2 K/λ + 2 H( ,u ), fara zona balamalei

• Proprietati:

– Ǿ mare = nu traverseaza placenta, greu endoteliu vascular

– Fixare intensa pe R de membrana (Mcf, L, PMN)

 – Sunt mIg caracteristice R.I. primar →valoare diagnostica

– Aglutinare bacteriana (legare simultana) (ac-cr)

– Diferentiaza grupele ABO (hemaglutinine)

3. IgA : (5%-25% / 1 – 4g/ L)

• Structura: 2 K/λ + 2 α (1 si 2) = IgA1 + IgA2 forme :

– IgA serica (monomer 90%)

– IgAs = dimer, in secretii (digestiva, saliva, colostru, lacrimala, bronsica) 2 unitati

unite prin piesa de jonctiune J + componenta secretorie S (rezistenta v. enzime)

• Proprietati: - Protectie antibacteriana pe mucoase:

– Inhiba aderenta germenilor la mucoasa

– Limiteaza patrunderea Ag exogene prin mucoase

4. IgD : (0,03 g/L)

• Structura :

– Domina lanturile λ (4X) v. K + 2 delta

– mIg cu rol de RCB

5. IgE : (500ng/ml)

• Structura:

– 2 eta + 2K/λ

• Proprietati:

– NU traverseaza placenta/Nu activeaza C3

– Fixare pe RFc de pe S2 Baz, Mas = R reaginic → rol in apararea antiparazitara

– Fixarea pe alte cel. (Mcf, E, Tr) = ↑ captarea si clearanceul Ag→potenteaza R.I.

Sinteza Ig de catre LB
• Clasificare funtionala a Ig:

– A) mIg: rol de RCB;IgM/IgD apoi IgG

– B) Ig circulante (AC): in plasma, secretii, spatiul extravascular

- Fab este identic la mIg si Ac, pentru acelasi Ag, in cadrul aceleasi clone celulare ( dubla
recunoastere/interactiune cu AG)

- Ac se leaga direct de Ag

- Ac prin Fc se leaga de C3, numai dupa prealabila cuplare cu Ag

• Mcf au RFc de care se cupleaza CIC (Ag+Ac) → fagocitoza CI

Eliminare Ag = Ag + Ac + activare C3 ---- liza
Ag +Ac + legare de Mcf → fagocitoza

• Rolul antigenic al Ag

• structuri proteice cu valoare imunogena

• induc formarea de AC anti-Ig

• determinanti antigenici = portiune variabila H/L

1) Epitopi care imprima specificitatea de specie (izotopuri):

- diferentiaza speciile intre ele
cls. de Ig sunt antigenic identice la toti indivzii/speciei
- la om izotipurile sunt determinate de lanturile H
- prepararea de antiseruri ( Ac circulanti/fixati pe m.c.)

• 2) Epitopi specifici pentru indivizii unei specii ( allotipuri)

- una Ig difera antigenic de la un individ la altul
- reactie posttransfuzionala de Tr (purpura)

3) Epitopi specifici numai pentru Ig elaborate de o clona anumita celulara ( idiotipuri)

- fiecare familie de molecule de Ig exprima un idiotip diferit

Reglarea R.I. umoral

• a) ↓C5 de ag datorita epurarii sale de catre Ac →↓ stimulul de activare a LB →↓ secretie de Ig specifice

• Administrarea simultana de Ag puternic / Ag slabe

• b) Rolul inhibitor al LTs ( Ag specifice):

- previn proliferarea clonelor cel. Dupa stimularea LB. Stimularea LTs apare la C% foarte mic/mari de
Ag. exista si LTs contrasupresoare.
c) Interventia Ac :
- efectul inhibator al IgG (blocheaza epitopii Ag, activeaza LTs, inactiveaza LB
- formarea de Ac anti-idiotipici la C% mari

• d) Factori supresori nespecifici:

- PGE2 LTs = IL – 2
- PAF LThl = IFN ‫ﻻ‬- RLO

• - RLO LTH2 = IL – 10
Eliberati de APC

R.I. mediat celular

• Functii – eliminarea cel. infectate cu virusuri/bacterii cu dezvoltare i.c.

– Apararea antitumorala

– Respingerea allogrefelor

• Ag ramane cantonat la poarta de intrare/fixat pe cel. gazda

• Derulare la locul de cantonare a Ag

• Constituire lenta ( R.I. intarziat)

• Directionare preponderenta v. celule care exprima Ag

• Mediat de cel. citotoxice specifice ( LTcCD8+) / nespecifice (NK, K) si APC

A) Recunoasterea cel. tinta

• a) Cel. aferectata = Ag + MHC – I
• b) alipirea precursorului LTcCD8+ la complexul Ag+MHC-I = semnal 1 = activarea LTcCD8+→ R.I. primar:
multiplicare/diferentiere →

– Cel. cu memorie

– Cel. efectorii (efect citotoxic – citolitic/antibacterian)

• c) LTcCD8+ activat →liza cel. tinta→d)

→IL – 2 :

- autocrin = proliferare LTc

↑ receptori pt. IL – 2

- paracrin = APC, LT

• d) Resturile de cel. Lizata

• --- fagocitare de catre Mcf→ asociere cu MHC – II

• + IL – 2 → stimulare LTcCD8+

• + stimulare LTh 1:

→IL – 2 →LTcCD8+

→ IFN gama →Mcf:

- cel efectorie

- stimularea fagocitozei

- citotoxicitate

Mecanismul imunitatii de tip citotoxic

• Citotoxicitate de tip extracelular:

– Mediatori citolitici solubili

(perforine/granzine)

– Liganzi Fas ( molecule de S2)

1) Legara de m.cel. tinta = hiperpermeabilizare la ioni/macromolecule

- LTcCD8+ activat →elimina in spatiul extracelular:
- perforine : penetreaza m. cel., multiplicare in m. cel. (tubuli),
permeabilizare→ moartea cel.
- granzine: = apoptoza cel.
- ligamzii Fas: legare receptori Fas ai cel. tinta apoptoza
2) Detasarea LTc dupa liza cel. Cu deplasarea catre alta cel. tinta

• Celulele citotoxice MHC - nespecifice

• A) NK:

– 2-5% din L periferice

– MHC – independente in recunoasterea Ag

– Citotoxicitate mediata celular dependenta de Ac

 B) K:

– Efect citotoxic v. cel. cu Ig specifice pe S2 lor

– 2 R = inhibator – recunoaste MHC-I (E) cu dezinhibarea R. activator- elibereaza

perforine/granzine

Factorii nespecifici participanti la finalizarea R.I.

a. Factori celulari = cel auxiliare

1. Mastocitele:

- localizare tisulara preferentiala (piele, pulmon, orofarinx)

- RFc pt. IgE si IgG

- Granule cu mediatori chimici: histamina, Lt – B4, SRS-A, Triptaza,

etc.)

- Citokine( TNF alfa, IL-1,6)

• 2) PMN

• Rol fagocitant 4 faze :

– Chemotactism

– Aderenta

– Recunoasterea

– Indigestia – deversare extracel.

• Puseu respirator = RLO:

– Anion superoxid

– Radical hidroxil

– Peroxidul

• 3. Bazofilele:
↓ - RFc pentru IgE
-granule: histamina, SRS-A, heparina
Apararea antiparazitara
↑
4. Eozinofilele:
- lizolecitina (cr-CH-Ly)
- ef. fagocitant/citolitic (C% mari)
- RLO, proteine cationice, Lt-B4

• 5. Trombocitele :
- R pt. colagen, trombina, ADP
- absorb fibrinogen, f.v. IX, XII
- granule: serotinina, catecolamine

B. Factori serici :
1. Complementul
2. Kininele plasmatice
 3. S. coagularii – fibrinolizei
4. Derivatii ac. arahidonic

REACTIA IMUNA
• I. R de hipersensibilitate imediata – anafilactica

– Ag variat, cale respiratorie, digestiva, cutanata, inj.

– Ag se fixeaza pe Ac (mIg) prezenti pe cel. → raspuns clinic rapid

– Teren atopic (HLA-A2/40% din populatie) →LTh2 --- ILK-4, 5, 13 + IgE

– Non-atopic : LTh1---L – 2 → IgG

- Ac = IgE induse de ag :
- contact I →fixare ca mIg pe baz
- contact II → fixare Ag pe mIgE → degranulare

mastocite – Baz = primari (performati)

secundari
tertiari (cel. Atrase)
- Clinic :
a) forma localizata (atopica) = rinita alergica, AB

b) forma sistematica ---- soc anafilactic

II. R. citotoxica

• Ag :

– Componenta structurala m. cel.

– Haptena atasata pe m. cel.

• Ac : - IgM/IgG

• Ag + Ac =

– Fixare C3 → liza

– Fagocitare

– Cel. K = citotoxicitate mediata cek. Dependenta de Ac

• Tipuri de Ac :

– Deprima fct. cel. (hormoni)

– Stimuleaza fct. cel. (hiper-ty, miastenie)

– Blocanti unire Ag-Ac specific

III. R prin complexe imune

• CI :

– Formate in situ

– Circulanze cu depunere ulterioara

• CI mari : fagocitare, indepartare rapida (AG)

• CI mici : solubile, activeaza C 3, nonopurate

trasverseaza endoteliul vascular activare locala a C 3 → inflamatie

• Clinic:

– a)Formare in situ (Arthus) activ/pasiva

– b)Boala serului – 14 -21z de la administrare ser repetate = lez. Glomerulare

IV. R imuna mediata celular

• a) R de hipersensibilitate tardiva : dermatita de contact, granulom inflamator

• b) R citolitica : ex. HAVB