CURSUL NR.

8 – TULBURĂRILE AFECTIVE

1. Aspecte generale

19

Trăirile afective, dispoziţia afectivă se supun în mod normal legii

polarităţii. Luând drept reper starea de echilibru, de confort
afectiv (eutimia), unele evenimente sau împrejurări de viaţă ca şi
unele aspecte de structură a personalităţii tind să schimbe
echilibrul, amplificând trăirea şi deplasând-o spre un pol sau altul
determinând distimia. Stările pot cunoaşte o varietate de nuanţe
între cei doi poli : depresia şi euforia.

Atunci când însă starea afectivă a insului este ancorată persisent;

durabil şi intens spre una din cele extreme : depresia sau euforia
atingând o intensitate psihotică - vorbim de o tulburare afectivă.

La nivelul acestei tulburări putem evidenţia 2 entităţi nozografice

clinic distincte, bine conturate:

- sindomul depresiv şi

- sindromul maniacal.

Observaţie: atunci când pacientul a avut, în perioade diferite,

ambele sindroame amintite, se pune diagnosticul de tulburare
afectivă bipolară.

2. Sindromul depresiv:

2.1.Trăsături principale (caracteristici) : dispoziţia scăzută, lipsa

plăcerii, gândirea pesimistă, energia redusă (toate duc la
deteriorarea eficienţei).

2.2.Aspectul exterior - caracteristici : - ţinută şi îmbrăcămine

neglijentă - fizionomia şi mimica depresivă : comisurile bucale
coborâte şi cuta verticală între sprâncene (omega melancolie) -
corpul aplecat, capul înclinat, privirea în jos - gesturi reduse

2.3.Tabloul clinic

2.3.1. Lentoarea psihomotorie: încetineală în mers şi acţiuni.

Lentoarea gândirii se reflectă în vorbire : întârzieri şi răspunsuri şi
pauze lungi în conversaţii

2.3.2. Dispoziţia depresivă - caracterizată prin suferinţă, nefericire

şi nu se înbunătăţeşte substanţial în momente fericite (veşti bune,
companie plăcută) Uneori în situaţii depresive mai profunde
pacientul resimte lipsa rezonanţei afective - ca o anestezie psihică
dueroasă.

2.3.3. Anxietatea : - destul de frecventă, dar în mai mică măsură în

depresii severe, în mai mare măsură în depresiile minore 2.3.4.
Iritabilitatea : - tendinţa de a răspunde cu o supărare exagerată la
solicitările şi frustrările minore

2.3.5. Agitaţia psiho-motorie: - o stare de nelinişte, neastâmpăr

trăită de pacient ca imposibilitatea de a se relaxa

2.3.6. Lipsa interesului şi a plăcerii : - pacientul nu arată interes

pentru activitatea şi hobyurile care în mod normal l-ar fi bucurat -
nu are chef pentru a trăi şi nu se bucură de lucruri cotidiene - evită
uneori contactele sociale.

2.3.7. Energia redusă/asociată cu agitaţie : - se poate uneori

asocia cu un grad de nelinişte fizică care poate induce în eroare -
pacientul se simte inert, priveşte totul ca pe o povară şi este
incapabil de a-şi duce la bun sfârşit îndatoririle

2.3.8. Simptome biologice : - includ perturbarea somnului, trezire

cu gânduri negre, variaţia diurnă a dispoziţiei, - pierderea
apetitului, scăderea în greutate, constipaţia, pierderea libidoului şi
la femei amenoreea.

2.3.9. Ideile depresive : pentru prezent (nu are încredere în sine şi

minimalizează orice succes), pentru viitor (se aşteaptă la tot ce
poate fi mai rău), pentru trecut (iau adesea forma sentimentului
de vină şi autoacuzare pentru diverse motive).

20

2.3.10. Simptome fizice : - îmbracă numeroase forme dar în mod

particular : constipaţia şi disconfortul dureros localizat oriunde pe
corp - preocupările hipocondriace devin obişnuite.

2.3.11. Alte simptome psihice : - tulburări nevrotice : simptome

obsesive, fobii şi simptome isterice - slăbirea memoriei : rezultă
mai mult din dificultatea de concentrare a atenţiei

2.4 Clasificari

2.4.1.Tulburarea depresivă moderată : - în general nu prezintă

acelaşi tablou simptomatologic ca depresiile severe dar de mai
mică intensitate.

2.4.2. Tulburarea depresivă severă : - toate caracteristicile

tabloului clinic devin mai severe - pot apare anumite trăsături
distincte : idei delirante, halucinaţii - motiv pentru care este
denumită uneori depresie psihotică

2.4.3. Depresia uşoară -Aceste simptome pot fi în general

caracterizate ca ,,nevrotice’’ incluzând : anxietate, fobii, simptome
obsesive şi mai rar simptome isterice - motiv pentru care acest
simptom este numit uneori depresia nevrotică

2.4.4. Clasificarea după evoluţie : tulburări unipolare şi bipolare :

- depresia unipolară - pacienţii care au avut doar o tulburare
depresivă - tulburare bipolară (manie şi depresie), aproape toţi
pacienţii cu manie vor dezvolta în cele din urmă o tulburare
depresivă 3. Sindromul maniacal

3.1.Trăsături principale : - creşterea dispoziţiei şi activităţii - ideile

de autoimportanţă (grandoare) - unii pacienţi par veseli, bine
dispuşi şi optimişti manifestând o veselie contagioasă - alţii sunt
mai mult iritabili decât euforici, iar iritabilitatea se poate
transforma uşor în mânie - dispoziţia variază pe parcursul zilei dar
nu cu regularitatea tulburărilor depresive - buna dispoziţie este
întreruptă uneori de scurte episoade depresive.

3.2.Aspectul exterior : - îmbrăcămintea reflecta dispoziţia prin

culori strălucitoare şi adesea stridente, neasortate - în cazuri mai
severe pacientul poate fi dezordonat, neângrijit, murdar

3.3. Tabloul clinic :

-3.3.1. Hiperactivitatea : este persistenţa şi poate duce la epuizare

fizică. Pacienţii încep multe activităţi dar le lasă neterminate pe
măsură ce altele le incită fantezia.

-3.3.2. Limbajul : adesea rapid şi bogat.

-.3.3. Somnul : este adesea redus. Pacientul se trezeşte devreme
simţindu-se plin de energie

-3.4. Apetitul : - este crescut şi hrana poate fi consumată cu

lăcomie neglijându-se bunele maniere - totuşi se ajunge la o
scădere ponderală

-3.5. Dorinţele sexuale : sunt crescute şi comportamentul poate fi

dezinhibat

3.3.6. Ideile delirante (de grandoare) : - pot apare pe teme

expansive (pacientul crede că opiniile sale sunt importante, ideile
originale iar munca de o remarcabilă calitate, alteori cheltuie
nesăbuit) - pacientul se crede profet religios, sau crede că poate
sfătui personalităţi importante. - alteori apar idei delirante de
persecuţie pacientul crezând că ceilalţi îi subapreciază calitatea

21

- apar de asemenea idei delirante de relaţii

3.3.7. Halucinaţiile : - pot fi auditive - sub formă de voci care

elogiază subiectul sau vizuale - cu conţinut religios.

3.3.9.Conştiinţa bolii : este întotdeauna perturbată - totuşi, în

general, pacienţii pot exercita un oarecare control asupra
simptomelor pentru scurt timp.

3.4. Stadiile maniei / clasificarea după gradul de securitate - au

fost descrise 3 stadii care nu sunt total distincte şi delimitate :
uşoare, moderate şi severe.
Întrebări de evaluare:

1. Sindromul depresiv şi cel maniacal: a. Apar de cele mai mult ori

împreună în acelaşi timp. b. Pot apărea succesiv la acelaşi bolnav
c. Nu au nici o legatură unul cu altul.