Sunteți pe pagina 1din 31

ACADEMIA DE STUDII ECONOMMICE BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

Studiu de caz privind evaluarea calității sucului de portocale

Profesor coordonator: Studenți:

Lect. Univ. Dr. Magdalena BOBE


• Tache Dragoș-Iulian, grupa 343
• Tudor Mihai Cătălin, grupa 343

București 2020
Cuprins

Introducere

Capitolul I: Caracterizarea generala a sucului de portocale

1.1 Prezentarea produsului


1.2 Materii prime si proces tehnologic
1.3 Caracteristicile organoleptice
1.4 Proprietati fizice si chimice ( la 100% portocala)
1.5 Ambalarea sucului de portocala
1.6 Conditii de transport, depozitare si regim optim de pastrare
1.7 Etichetarea produsului

Capitolul II: Analiza pietei sucului de portocale

2.1 Sortimentul existent pe piata

2.2 Date privind productia si consumul in Romania si in Uniunea Europeana comparativ cu


media europeana

2.3 Principalii producatori in functie de cota lor de piata

Capitolul III: Analiza senzoriala a sucului de portocale

3.1 Prezentarea celor 3 marci alese pentru analiza senzoriala ( Santal, Pfanner, Granini)

3.2 Schema de analiza prin punctaj

3.3 Model de fisa individuala de analiza senzoriala

3.4 Model de fisa centralizatoare de analiza senzoriala

Concluzii

Bibliografia
Introducere

Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei naţionale,


produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se realizează în
conformitate cu normele de igienă interne şi internaţionale şi în concordanţă cu cerinţele
consumatorilor.
In afara valorificarii in stare proaspata, fructele citrice pot fi transformate pe cale industriala
in diverse alte produse, care pot fi pastrate si consumate pe o perioada mult mai indelungata de
timp. Astfel, din mandarine, portocale, lamai si grepfruturi se pot obtine: dulceata, compoturi si
sucuri naturale, atat in stare lichida cat si sub forma de pudra (realizata prin deshidratarea acestora,
in instalatii speciale). Prin sucuri de fructe se definesc acele bauturi obtinute din diferite specii
pomicole, foarte bine coapte si sanatoase, fie printr-un procedeu mecanic (presare, centrifugare)
fie prin difuzie si care sunt conservate prin concentrarea, conservare chimica,
pasteurizare. Fabricarea sucurilor de fructe s-a dezvoltat pe doua directii: sucuri limpezi (fara
particule in suspensie), care datorita eliminarii diferitelor particule prezinta un grad mare de
transparenta si sucuri cu pulpa (cu particule in suspensie) la care trebuie asigurată stabilitatea
acestor suspensii.
Portocala este unul dintre cele mai bune cadouri ale naturii. Este cel mai raspandit fruct dintre
citrice. Este un fruct hranitor si delicios. Ele cresc intr-un pom mereu verde, cu frunze de un verde
inchis si flori parfumate. Portocala este un medicament natural, un bun remineralizant si
revitalizant al organismului, bogata in calciu, fier, fosfor, potasiu, vitamina B6, acid folic, acid
pantotenic, vitaminele B1, B2 si B3. Acest citric este recomandat tuturor persoanelor care au
probleme cu calciul, colesterolul, precum si alte afectiuni.
Portocala isi are originile din Sud-Estul Asiei, India, Grecia, Turcia. Fructul este o combinatie
posibila intre pomelo si tangerina. Ea este denumita de chinezi drept "marul chinezesc".Portocalul
era foarte raspandit in Siria si Egipt, in Europa ajungand ceva mai tarziu. Portocala dulce este
numita si "portocala portugheza" si se pare ca Vasco da Gama a adus-o cu el inapoi, dupa o
calatorie in India. In prezent, Brazilia este cel mai important producator de portocale din intreaga
lume, fiind urmata de SUA si Mexic.
Sucul de portocale, este potrivit pentru toate vârstele și există avantajul că poate fi dat în
tratarea tuturor bolilor. Ferbră, indigestie, constipatie, boli ale oaselor și dinților, ale inimii,
acnee. Consumul regulat de suc de portocale ajuta organismul in lupta impotriva infectiilor, a
racelii si reprezinta o sursa naturala de energie, datorita absorbtiei rapide in sange a zaharului din
portocale.
Sucul de portocale are un efect detoxifiant asupra organelor interne, dar si energizant in
cazurile de oboseala, datorita continutului de potasiu. De asemenea, sucul de portocale mai este
recomandat si hepaticilor, persoanelor cu sangele mai gros, cu tromboza, cu un colesterol crescut,
celor care sufera de constipatie, impotriva durerilor de cap si a migrenelor.
Portocala este digerata repede de organism, motiv pentru care este recomandat a se bea pe
stomacul gol dimineata. Pentru un efect mai bun se recomanda consumul sucului de portocala si
la pranz, dar si seara.
Capitolul 1 – Caracterizarea generala a sucului de portocale

1.1 Prezentarea produsului


Fructele constituie surse importante de zaharuri vitamine şi săruri minerale necesare în
alimentaţia organismului uman.
Alimentaţia raţională trebuie să asigure organismului substanţele plastice, energetice, etc,
care intră în compoziţia alimentelor, astfel proporţional încât să fie consumate cu plăcere, iar gustul
şi aroma să fie îmbietoare. O singură substanţă nutritivă nu răspunde acestei cerinţe fundamentale
pentru alimentaţia raţională a omului. Raţia alimentară normal se realizează numai prin
participarea în proporţii variabile a diferitelor produse alimentare.
Aportul pe care îl aduc fructele la suma energiei totale a raţiei alimentare zilnice este de cca
4,4% asigurându-se totodată şi rehidratarea organismului uman prin conţinutul mare de apă din
compoziţia lor. Raţia alimentară a unui om matur trebuie să cuprindă 200-250 grame fructe pe zi,
ceea ce reprezintă un consum de 70-100 kg fructe pe an.
Fructele în stare proaspete reprezintă produse de mare importanţă în alimentaţia raţională, iar
pentru faptul că în anumite perioade lipsesc, se impune consumarea lor sub formă conservată sub
diferite forme.
Materia primă folosită la obţinera sucurilor cu pulpă trebuie să fie de bună calitate, procesul
tehnologic neputând înlocui defectele de calitate ale acesteia.
Fructele au, în general, un înveliş exterior “epicarpul”, unul inferior “endocarpul”, iar între ele
“mezocarpul”.
Epicarpul este pieliţa sau coaja fructului, endocarpul uneori se poate transforma în casă
seminală sau se lignifică sub formă de sâmbure.
Mezacarpul prin multiplicarea celulelor se tansformă îmtr-o masă cărnoasă al cărui suc conţine
o importantă cantitate de zahăr, acizi, aromă şi gust specific speciei şi soiului.
În cursul dezvoltării, fructele trec prin mai multe faze sau stadii de maturitate.
Aprecierea stadiului de maturitate se face în funcţie de schimbarea coloraţiei
epidermei,pierdera fermităţii pulpei, apariţia maximului de arome, modificarea compoziţiei
chimice, etc. înregistrându-se, în general un conţinut maxim de zahăr.
În ceea ce priveşte evoluţia maturităţii unii pomicultorii apreciază trei stadii de maturitate:
 Stadiul de maturitate aparentă, când unele fructe pot fii colorate în întrgime, dând impresia
că sunt coapte, fără ca să atingă gradul de maturitate de consum (cazul merelor);
 Stadiul de maturitate fiziologică, atunci când seminţele pot reproduce planta;
 Stadiul de maturitate reală care corespunde cu maturitatea de consum (cazul strugurilor).
Important în obţinera produselor din fructe de calitate superioară este şi modul de recoltare şi
transport al fructelor. Metoda de recoltare poate avea o deosebită influenţă asupra traumatizării
materiei prime. Ambalajele în care se face transportul acestora, trebuie să fie dimensionate în
funcţie de rezistenţa acestora.
Pentru păstrarea integrităţii fructelor se recomandă limitarea transportului atât sub aspectul
distanţei cât şi a duratei pentu ca perioda de timp de la recoltare până la prelucrare să se încadreze
în limitele de depozitare a materie prime prevăzute în instrucţiunile tehnologice. În cazul în care
nu se pot respecta aceste condiţii de transport se vor folosii transporturile frigorifice (cu gheaţă
sau cu ventilaţie de aer rece în funcţie de distanţă).
Păstrarea fructelor trebuie să se facă în depozite bine aerisite, curate ,ferite de praf, de
influenţa razelor solare, la temperaturi de maximum 18ºC.
Sucurile naturale ecologice din fructe si legume sunt produse cu o valoare psihosenzoriala si
biologica ridicata, deoarece in copozitia lor se regasesc aproape in intregime compusii solubili ai
fructelor si ai legumelor din care se obtin .
Fructele portocalului, originar din China şi India şi adus în Europa în perioada cruciadelor,
sunt recomandate în alimentaţia fiecărui om, pentru că 100 g de fructe curaţate de coajă conţin mai
puţin zahăr decât 10 g de pâine. Datorită vitaminei C , portocalele măresc rezistenţa la boli
infecţioase şi sunt indicate ca remineralizante. Coaja lor este tonică, iar efectul lor, astringent şi
antiseptic în aceeaşi măsură, fac din portocale un remediu al gingivitelor Este cel mai răspândit
fruct dintre citrice. Este un fruct hrănitor şi delicios. Există mai multe tipuri de portocale. Ele cresc
într-un pom mereu verde, cu frunze de un verde închis şi flori parfumate.
Portocalele conţin multă apă, 87,6%, proteine 0,7%, grăsimi 0,2%, fibre 0,3% calciu 26 mg,
fosfor 20 mg, fier 0,3 mg, carbohidraţi 10,9%, minerale 0,3% şi vitaminele B şi C. Sucul de
portocale se obţine prin pasteurizare. Aşadar acest suc nu conţine conservanţi şi coloranti dar nu
are nici zahar.Produsul se păstrează la loc răcoros şi trebuie agitat înainte de consum.
După deschidere sucul trebuie consumat în maxim 2-3 zile .Valoare energetica/100 ml este de
41 kcal(174kj).

1.2 Materii prime și proces tehnologic

Compoziţia chimică a materiei prime:

Apa – din punct de vedere al cantităţii este componentul principal al tuturor fructelor şi umple
atât celulele, cât şi spaţiile dintre acestea. În cazul fructelor zemoase, cea mai mare parte a părţilor
componente se află dizolvate în apă şi pot fi extrase impreună sub formă de suc. În cazul fructelor
sărace în apă trebuie adăugată apă, pentru a face posibilă extracţia substanţelor valoroase.
Hidraţii de carbon – celuloza indizolvabilă, un zahăr multiplu, formează scheletul în
coajă, tije, seminţe, miez şi sâmburi precum şi membrane celulară a pulpei fructului. În cazul
presării, ea rămâne în tescovină.
Amidonul nu se află în cantităţi mai mari decât in fructele necoapte. El este un zahăr
multiplu precum celuloza, dar în apă clocotită formează masă lipicioasă. În cadrul procesului de
coacere se descompune mai întâi în dextrină, iar apoi în zahăr dublu şi simplu.
Glucoza şi fructoza, ambele zahăr simplu şi uşor de dizolvat în apă, se află de obicei în
cantităţi egale în fructe, pe lângă aceasta însă şi în cantităţi diferite în zahăr ( de trestie sau de
sfeclă). Acesta este un zahăr dublu şi este descompus cu ajutorul unei enzyme proprii fructelor sau
în prezenţa acizilor într-un amestec de glucoză şi fructoză ( zahăr invertit ). În sucurile de fructe
nu se mai află de obicei decât aceste două forme de zahăr simplu. Concentraţia de zahăr este
hotărâtoare pentru concentraţia de substanţă uscată sau de extracte a sucului.
Pectina se aseamănă cu zahărul multiplu în ceea ce priveşte constituţia lor chimică. Ele
joacă un rol deosebit ca “substanţă liant” a celulelor şi de completare a spţiilor intracelulare
umplute cu suc. Protopectina care iniţial era complet indizolvabilă în apă, se transformă treptat, în
fructele coapte pe deplin, într-o formă mai gelatinoasă, în Hydropektină. Astfel, fructele devin moi
şi fleşcăite, ceea ce poate provoca greutăţi în cazul presării şi al limpezirii sucului. Prin enzime
proprii fructelor sau adăugate, substanţele-pectină sunt descompuse în substanţe componente uşor
dizolvabile.
Acizi fructici – formarea lor este terminată de obicei cu câtva timp înaintea zaharisirii
amidonului. Drept acizi fructici sunt numiţi trei acizi diferiţi: acidul malic ce apare în special în
sămânţoase, dar şi în aproape celelalte specii de fructe; are un gust agreabil, neutru. Acidul citric
se găseşte în fructele-bacă şi în drupe, cantităţi mici chiar şi în pere; acidul tartaric se află în special
în struguri, în rest doar în cireşe, şi poate provoca un gust “dur” de acreală.
Concentraţia de acid a fructelor este măsurată în grame pe litru ( g/l ) de suc. El are o
importanţă hotărâtoare în cadrul producerii de suc, de exemplu pentru autolimpezire şi pentru
durabilitate.
Albumine – se descompun în cadrul pasteurizării în sticle, provocând astfel tulburări.
Acizii aminici, care apar în fructe în cantităţi foarte mici, sunt substanţe componente ale
albuminelor.
Enzime – se compun din albumină şi dintr-o grupă deosebită de substanţe active. Până la
coacerea integrală, ele se ocupă de toate procesele de formare în fructele sănătoase şi nevătămate.
După aceea însă, tot ele provoacă şi descompunerea şi ajung rapid rapid, mai ales dacă structura
celulelor este distrusă, până la descompunerea totală a tuturor substanţelor organice. De aceea ele
trebuie dezactivate cât mai repede prin fierbere. Acest lucru este valabil mai ales pentru oxidazele
transmiţătoare de oxigen, care lasă de exemplu decoctul de măr şi sucul proaspăt de mere să devină
foarte repede maro şi provoacă şi descompunerea vitaminei C. Şi esterazele, care influenţează
aroma în mod nefavorabil, sunt nedorite. Influenţa enzimelor proprii fructelor, este de cele mai
multe ori binevenită şi este sprijinită deseori prin preparate suplimentare pentru a evita eventuale
greutăţi în domeniul stoarcerii şi limpezirii.
Materiale tanante – acestea le conferă unora dintre fructe un gust sec, care strange
mucoasa bucală. Bogate în materiale tanante sunt perele pădureţe, fructele de scoruş ( Pirus sorbus)
şi porumbar ( Prunus spinosa ).
Substanţe colorante – antocianii ( materie colorată dizolvată în sucul celulei din flori,
fructe şi Frunze ) sunt substanţe colorante albastre, roşii sau violete şi apar spre exemplu în coacăze
negre sau în struguri roşii. Ele ajung integral în suc numai dacă se deschide decoctul. Carotenul
( portocaliu ) nu este deloc dizolvabil în suc şi rămâne, în cadrul stoarcerii reci şi fierbinţi, în
reziduri, în timp ce sucurile sunt foarte sărace în culori.
Vitamine – carotenul este treapta premergătoare a vitaminei A, vitamina C are un efect de
frânare a oxidării în suc. Prin adăugarea vitaminei C ( acid asorbic – L ), pot fi frânate în suc
schimbări oxidative.
Substanţe aromate – din punct de vedere al mulţimii, substanţele mirositoare şi cele
gustative, care sunt tipice oricărei specii de fruct, uneori chiar unui soi anume de fruct, nu
determină aproape deloc greutatea. Ele sunt însă compuse din multe componente solitare. Fructele
coapte integral au o construcţie de arome optimală, care durează însă doar puţine zile, deoarece
toate substanţele aromate sunt trecătoare şi “se duc” curând.

Clasificarea sucului de portocale se face după:


1. Conţinutul de suc natural:
 100% obţinut din suc concentrat de portocale
 Mai puţin de 100% - cu adaos de apă
2. După sortiment:
 Sucuri limpezi - prezintă un grad ridicat de transparenţă obţinute în urma operaţiilor
de limpezire, centrifugare şi filtrare a sucurile brute extrase prin presare.
 Sucurile cu pulpă (crenogenatele şi nectarele) care se obţin prin mărunţirea fină a
pulpei fructelor şi se prezintă sub forma unor creme omogenizate. Nectarele sunt
mai fluide şi provin din diluarea cremelor cu sirop de zahăr.
3. După adaosul de zahăr:
 Cu adaos de zahăr;
 Fără adaos de zahăr.

Tehnologia de obţinere a sucurilor fără pulpă


Aceasta tehnologie include următoarele operaţii:
 Sortarea - se îndepărtează fructele vătămate, cele imature şi trecute de maturitatea de
consum. Fructele imature dau un randament scăzut şi un suc greu de limpezit. Fructele
supramaturate sunt greu de presat şi dau sucuri tulburi.
 Spălarea - se execută în mod obişnuit în scopul îndepărtării impurităţilor aderente şi a
înlăturării parţiale a microflorei epifite.
 Mărunţirea - se face prin răzuire la fructele seminţoase. Strugurii, vişinele, cireşele, bacele
se mărunţesc. Din punct de vedere fizic masa de fructe mărunţite (terciul) este un sistem
complex care cuprinde trei mari componete şi variază de la un sortiment de fructe la altul.
Sucul reprezintă cantitatea de lichid eliberat din structura celulelor în timpul zdrobirii-
mărunţirii. Statul intermediar are o structură aproape de gel, fiind alcătuit în mare parte din
protopectina hidratată cu suc. În timpul presării acest strat intervine negativ prin faptul că
sucul menţinut în aceastaă trana protopectina nu este eliberat prin presare şi prin urmare
este pierdut, ceea ce micşorează randamentul în suc. În al doilea rând, datorită caracterului
amorf al statului intermediar, rezistenţa la curgere a stratului este mare, ceea ce influenţează
presabilitatea masei de fructe zdrobite. Partea solidă a masei de fructe zdrobite-mărunţite
este porţiunea insolubilă a fructelor şi conţine componente de aromă şi culoare.

 Tratamentul enzimatic (al masei de fructe zdrobite-mărunţite) are drept ca scop hidroliza
substanţelor pectice insolubile, care alcătuieşte ,,cimentul” intracelular sau intră în
constituţia membranelor astfel încât se eliberează mai mult suc la presare, deci se i
 Îmbunătăţeşte
 Presarea sau difuzia - presarea se execută la o presiune de 20-30 bar, iar difuzia se
realizează în baterii, la o temperatură a apei de 80-85C.
 Limpezirea - se realizează prin centrifugare (prelimpezire) şi enzimatic. Limpezirea
enzimatică a sucurilor obţinute prin presare cât şi la cele obţinute prin difuzie în vederea:
 destabilizării componentelor care dau tulbureală, pentru a se uşura separarea lor prin creşterea
vitezei de sedimentare;
 stabilizării sucului prin eliminarea substanţelor care ar putea cauza ulterior tulburarea;
 uşurării filtrării cu un consum redus de materiale concentrate;
 reducerii viscozităţii sucurilor concentrate;
 prevenirii sau reducerii spumării la fermentaţia sucurilor.
Limpezirea enzimatică se realizează prin degradarea protopectinei şi a pectinei solubilizate
în suc. Prin procesul de limpezire se asigură îndepărtarea suspensiilor şi schimbarea sistemului
coloidal. Operaţia se realizează prin mai multe procedee:
a) autolimpezirea (limpezire naturală) când sedimentarea particulelor din suc se face pe baza
masei lor specifice, iar durata de sedimentare este de 2-3 zile, temperatura se menţine sub
15-16C, pentru a evita procesul de fermentare. În această durată de timp sucul se ,,separă”
în faza lichidă şi faza solidă, urmând a se face decontarea sucului limpede. Pe durata
autolimpezirii, enzimele pectolitice acţionează asupra substanţelor pectice, rezultând în
final pectaţi care se sedimentează şi odată cu aceştia se formează şi substanţe tanante
insolubile (între proteine şi taninuri).
b) limpezirea prin încălzire rapidă, când se practică o încălzire a sucului la 75-80C timp
foarte scurt, de 10-80 secunde, urmată de o răcire rapidă la 10-20C. Ca urmare a efectului
temperaturilor ridicate are loc procesul de coagulare a proteinelor şi suspendarea
suspensiilor din suc.
c) limpezirea prin cleire, se aplică la toate categoriile de sucuri indiferent de conţinutul lor în
substanţe pectice, folosind soluţiile de tanin şi gelatină, cu acţiune combinată, în sensul că
gelatina neutralizează coloizii din suc, ducând la sedimentare, iar taninul dă combinaţii
insolubile cu substanţele proteice din suc. Soluţiile se toarnă separat în cantitatea de suc
supusă limpezirii, mai întâi taninul în concentraţie de 3%. Durata limpezirii este de 8-10
ore şi trebuie asigurată temperatura de 8-12C, peste această temperatură efectul de
limpezire nu este cel mai scontat.
d) limpezirea cu bentonită se bazează pe efectul avut de aceasta, privind capacitatatea.
Absorbanţa neutralizarea coloizilor, fixarea şi sedimentarea în mediu acid a particulelor
din suc aflate în suspensie. În funcţie de conţinutul sucului ce trebuie limpezit concentraţia
bentonitei este cuprinsă între 0,1-0,3%.
e) limpezirea prin centrifugare se aplică înaintea operaţiilor de filtrate şi pasteurizare a
sucurilor. Centrifugarea are ca efect îndepărtarea particulelor grosiere şi a unor
microorganisme, dar nu are loc eliminarea suspensiilor coloidale;
f) limpezirea prin filtrare constituie operaţia de obţinere a sucurilor perfect limpezi, prin
folosirea diferitelor tipuri de filtrare (cu cochilii, cu plăci) iar ca materiale filtrante se
folosesc: pânza, celuloza, azbestul, pământul de infuzie (Kieselgur, diatonita, siliciul fosil).
În diferitele tipuri de filtrare, sucul destinat filtrării circulă în mod forţat, cu ajutorul unor
pompe, temperatura de lucru fiind cea obişnuită din încăpere sau temperatura se ridică prin
încălzirea sucului la 30-40C.
 Filtrarea - se execută în filtre-prese cu azbest, folosind kieselgur sau bentonita ca material
auxiliar de filtrare.
 Detartrizarea - se aplică la sucul de struguri şi are drept ca scop îndepărtarea bitartratului
de potasiu aflat în soluţie. Se realizează prin adaos de lactat de calciu (1%) sau carbonat de
calciu (1%). Se poate realiza şi prin depozitare frigorifică la ~ 7C, timp de câteva luni, sau
3-7 zile la 3C.
 Pasteurizarea se execută la 80C, timp de 10-60 s, fiind urmată de răcire.
 Conservarea - se poate realiza sub presiune CO2 (1,5% CO2 la presiunea de 7 bar;
congelarea la -30C după dezaerare, în cutii de carton parafinate; concentrarea prin
evaporarea sub vid până la atingerea concentraţiei de 65-70% zahăr total, cu concentrat;
concentrarea prin crioconcentrare. Conservarea sucurilor de fructe se poate face prin mai
multe procedee:
a) Pasteurizarea, la temperatură joasă (66-75C) la temperatura înaltă (81-120C), uperizarea
la 150C.
b) Chimică a sucurilor prin folosirea unor substanţe cu tol de inhibare a activităţii
microorganismelor (SO2 în concentraţie de 0,1-0,2% acid sorbic 100-1000 mg/litru,
vitamina K, 30-50 mg/litru)
c) CuCO2 folosind o cantitate de 15 g/litru de suc în funcţie şi de presiunea de îmbuteliere, de
compoziţia chimică a sucului şi temperatura de lucru.
d) Prin frig, utilizând refrigerarea (de la temperatura iniţială a sucului se scade –5…+5C) şi
păstrarea în stare refrigerată sau se păstrează prin congelare, la temperatura de –10…–
30C.
e) Prin concentrare, folosind diferite metode specifice (evaporare, croiconcentrare şi osmoza
inversă)
f) Prin dezhidratare, când se obţin sucuri sub formă de ,,praf”, fiind folosite în consum, după
rehidratare.
Schema tehnologică de fabricare a sucurilor cu pulpă și descrierea principalelor operații

MATERII PRIME
CONDITIONARE

PREÎNCĂLZIRE

OBŢINEREA SUCULUI CU
PULPĂ SAU A CREMEI

CONSERVARE ASEPTICĂ

CONCENTRARE

CONSERVARE ASEPTICĂ

CUPAJARE
CENTRIFUGARE
OMOGENIZARE
AMBALAJE AMBALAJE
DEZAERARE

TURNARE ÎMBUTELIERE
FIERBINTE

ÎNCHIDERE STERILIZARE

ETICHETARE

DEPOZITARE

NECTAR
1.3 Caracteristici organoleptice

 Aspect: lichid, uniform, omogen (fără pulpă), opac;


 Culoare: uniformă, apropiată de culoarea pulpei fructului;
 Miros: bine precizat, caracateristic mirosului natural al fructului din care provine,
fără miros străin;
 Gust: plăcut, specific fructului natural din care provine, fără gust străin.
 Corpuri străine: lipsă.
 Densitate: fără aspect gelatinos, dar nici apos.

1.4 Proprietăți fizice și chimice (la 100% portocală)

 Apă – 87.6%
 Proteine – 0.7%
 Grăsimi – 0.2%
 Minerale – 0.3%
 Fibre – 0.3%
 Carbohidraţi – 10.9%
 Calciu – 26 mg
 Fosfor – 20 mg
 Fier – 0.3 mg
 Vitamina C – 30 mg

Nu se admit semne de alterare microbiană (mucegai sau fermentare).


Se admit bacterii coliforme, la 1 l, max. 100 şi numărul total de germeni aerobi mezofili,
la 1 ml, max. 300.
1.5 Ambalarea sucului de portocală

Pentru îmbutelierea sucurilor se poate folosi o gamă mare de tipuri de ambalaje dar cele mai
folosite sunt buteliile de sticlă cu închiderea cu capsule de tip coroană. Îmbutelierea reprezintă un
complex de operaţii şi anume: spălarea sticlelor, condiţionarea capsulelor, dezaerarea sucului,
capsulelor şi etichetarea. Tetra Pak face parte din grupul industrial Tetra Laval, de origine suedeză,
cu sediul central în Elveţia. Tetra Pak oferă sisteme complete pentru procesare, ambalare şi
distribuire produse alimentare lichide, brânzeturi şi îngheţată. Principalele aplicaţii pentru
sistemele Tetra Pak sunt: lapte şi produse lactate, sucuri, vin, apă, supe, îngheţată. Tetra Pak se
află în Romania din anul 1993, cu o companie de marketing, comercializare şi asistenţă tehnică.

Ambalajul aseptic - este format din straturi succesive de carton, folie de aluminiu si
polietilena. Aceasta combinatie confera siguranta si confort in utilizarea produsului. Fiecare tip de
material din compozitia ambalajului are functia sa specifica in protejarea alimentului.
Combinatia de carton, polietilena si folie de aluminiu variaza in functie de produsul care se
ambaleaza; in toate cazurile insa, singurul material care vine in contact direct cu produsul este
polietilena de uz alimentar.
De pilda, pentru un produs ambalat in Tetra Brik Aseptic avem urmatoarea combinatie de
materiale:

- 75% hartie din surse regenarabile - pentru a conferi ambalajului fermitate si stabilitate.
- 25% polietilena - pentru a preveni recontaminarea produsului cu micro-organisme,
conferind rezistenta la agresiunea factorilor exteriori.
- 5% aluminiu - bariera in calea patrunderii aerului si luminii, contribuie la pastrarea gustului
si proprietatilor nutritive ale alimentelor.
Sucurile de fructe sau legume trebuie ambalate in conditii aseptice, pentru a pastra calitatile
microbiologice conferite de tratamentul termic aplicat. Sistemele Tetra Pak asigura o ambalare in
conditii de maxima igiena si siguranta. Produsul este transportat la masina de ambalat intr-un
sistem inchis, presterilizat si apoi dozat aseptic in ambalaje care se formeaza in interiorul masinii.
Umplerea are loc in zona aseptica a masinii, sterilizarea ambalajului fiind asigurata prin
presurizare cu aer steril. Zona aseptica a masinii in care se realizeaza umplerea este mica, cu putine
elemente in miscare. Acesta este un factor foarte important care contribuie la integritatea intregului
sistem.
Cutiile sunt inchise sub nivelul lichidului, fiind astfel complet umplute; in acest fel, continutul este
total protejat impotriva oxidarii si in acelasi timp ambalajul este utilizat cu eficienta maxima.
Pentru produsele care trebuie agitate, exista posibilitatea umplerii incomplete a cutiilor.
Ambalarea la sticlă - are o importanţă deosebită în asigurarea unor produse de calitate
superioară operaţia urmând două scopuri:
- Sticla trebuie să fie perfect curată, respectiv să fie transparentă, strălucitoare. Această
condiţie este asigurată dacă sticlele care părăsesc maşina de spălat sunt acoperite cu o
peliculă uniformă şi completă cu apă. Spălare insuficientă se recunoaşte datorită formării
de picături de apă pe suprafaţa sticlelor.
- În afară de puritatea fizică este necesar să se realizeze şi o puritate microbiologică. Calitatea
spălării depinde de natura şi concentraţia soluţiilor, de temperatura fiecărui lichid şi mai
ales a celui cald, de durata de menţinere în maşină la temperatură ridicată precum şi de
efectul mecanic realizat.
Pentru a asigura curăţirea recipientelor şi în deosebi eliminarea florei microbiene, principalul
rol îl are temperatura de spălare.
S-a stabilit că acţiunea de înmuiere, dizolvare şi dezinfectare a unei soluţii detergente creşte
proporţional cu temperatura. Astfel, dacă la o înmuiere timp de 5 min, la temperatura de 43,5 grade
C, este o concentraţie de 4.8 % detergent, prin ridicarea temperaturii la 54,3 grade C şi 65,3 grade
C se poate reduce concentraţia la 2.16% şi respectiv la 1% detergent pentru acelaşi efect de curăţire
şi dezinfectare.
În consecinţă se poate realiza o economie de detergent prin ridicarea temperaturii î zona cea
mai fierbinte a maşinii (până la 80-85 grade C), având grijă să se evite spargerile prin şoc termic.
Pentru a preveni această situaţie este necesar ca dieferenţa de temperatură între două zone
consecutive să nu depăşească 35 grade C.
În procesul de spălare o deosebită importanţă are presiunea jeturilor şi gradul de agitare a
lichidelor , realizat prin antrenarea buteliilor.
Pentru fiecare tip de maşină există o diagramă indicată de constructor, care are însă o valoare
orientativă, deoarece pentru fiecare tip de maşină, în funcţie de ambalaj (gradul de murdărie şi
calitatea sticlei) trebuie stabilită de fiecare dată o diagramă adecvată.

Fazele principale ale spălării mecanice a ambalajelor de sticlă sunt:


- introducerea soluţiilor în rezervoarele maşinii de spălare;
- controlul concentraţiilor soluţiilor de spălare şi gradul de impurificare (pentru soluţiile
refolosibile);
- sortarea navetelor cu ambalaje: ambalajele care conţin în cantitate mare resturi uscate
vizibile, se spală de regulă manual.

Ambalajele pe suprafaţa carora s-a depus piatra se introduc într-un recipient separat, conţinând
soluţie de acid clorhidric 2 % unde se menţin 4-5 ore.
După îndepărtarea pietrei, ambalajele se clătesc şi se trec la spălare:
- introducerea ambalajelor în maşina de spălat;
- clătirea cu apă la temperatura de 28 - 35 grade C în sectorul I al maşinii;
- spălarea ambalajelor cu soluţie alcalină în sectorul II, în care circulă soluţia alcalină, având
temperatura de 60 - 70 grade C. Sistemul de spălare (înmuiere, sprituire, combinat) este în
funcţie de tipul maşinii;
- clătirea cu apă caldă (sectorul III) pentru îndepărtarea soluţiei alcaline;
- dezinfectarea cu apă fierbinte (80 grade C) sau cu soluţii dezinfectante în funcţie de tipul
instalaţiei;
- la instalaţile prevăzute cu sector de dezinfectare, după clătirea cu apă caldă se face tratarea
cu soluţie dezinfectantă la temperatura de 25–30°C;
- clătirea ambalajelor cu apă rece (în funcţie de tipul instalaţiei);
- ieşirea ambalajelor din maşină cu trecerea lor pe bandă transportoare;
- controlul stării de curăţire a ambalajelor cu ajutorul unui ecran iluminat.
- ambalajele imperfect curăţite se reintroduc în circuitul de spălare;
- transpotul de ambalaje curate pe bandă la maşina de dozat şi capsulat.

Pentru a asigura o bună funcţionare a maşinii de spălat este necesar să se asigure următoarele
condiţii:
- să se realizeze clătirea eficientă pentru îndepărtarea soluţiei alcaline, jetul lichid, având
presiunea corespunzătoare;
- să se evite încălzirea directă sau la temperaturi de peste 80 grade C a soluţiei alcaline;
- să se evite şocurile termice care conduc la spargerea sticlelor;
- controlul temperaturii soluţiei de spălare se face la fiecare 30 min, reglându-se abuzul astfel
încât temperatura lichidului să nu scadă sub 50 grade C (efect redus de curăţire) şi să nu
depăşească 75 grade C (pericol de spargere a ambalajelor de sticlă şi modificarea efectului
unor substanţe alcaline). Încălzirea soluţiei se face treptat şi indirect ;
- după terminarea lucrului, rezervoarele trebuie aduse la nivelul potrivit prin completare cu
soluţie de spălare;
- duzele pentru soluţiile de spălare şi dezinfectare şi suporturile ambalajelor , trebuie
controlate, eventual demontate şi desfundate , urmărindu-se ca presiunea de sprituire să nu
scadă în timpul lucrului.
1.6 Condiții de transport, depozitare și regim optim de păstrare

Imediat ce capacele sticlelor sunt scoase, sucurile iau contact cu aerul. Dacă sunt ţinute la
frigider, cu dopul închis în timpul depozitării la rece, pot fi consumate până la cinci zile. În cazul
în care sucurile desigilate nu sunt ţinute în frigider, perioada în care pot fi consumate scade la
numai o zi. În a doua zi de depozitare necorespunzătoare, sucul din fructe sau legume începe, în
mod natural, să oxideze, neavând conservanţi, aşadar vor putea fi observate reacţii precum
schimbarea culorii sau modificarea mirosului. În momentul în care se sesizează modificări ale
aspectului conţinutului, sucul nu mai poate fi consumat.

Se recomandă atenţie şi în cazul depozitării acasă a sucurilor sigilate. Sucurile naturale se simt cel
mai bine în spaţii ventilate, cu temperaturi între 4-20 grade Celsius, ferite de surse directe de
lumină, căldură sau îngheţ. Nu uita sucurile multe ore în maşină, dacă aerul condiţionat este oprit
– conţinutul se va încălzi şi este posibil să nu te mai poţi bucura în totalitate de beneficiile
nutriţionale: orice alterare a sucului implică reducerea vitaminelor şi elementelor naturale
benefice organismului, elemente nutritive pe care le conţine în mod natural fiecare
suc. Recomandarea noastră este ca sucurile să fie agitate bine după desigilare şi servite reci.

Sucurile de portocale pot fi transportate prin orice mijloace deoarece nu prezintă un grad ridicat
de risc în ceea ce privește perisabilitatea acestora. Acestea au un termen de valabilitate destul de
ridicat, dar trebuie consumate în maxim 5 zile după ce au fost desfăcute.

Sucul de fructe, destinat exportului, se introduce in cutii din tabla alba cositorita si vernisata
in interior (acido-rezistent), cu capacitatea de 300-500 ml/cutie, se inchid ermetic si se sterilizeaza
in autoclave speciale, la o temperatura de peste 100°C. In acest fel sunt distruse definitiv enzimele
si flora microbiana. Astfel, sucul poate fi pastrat o perioada indelungata (2-3 ani) cu conditia de a
fi depozitat in camere corespunzatoare, la o temperatura de circa l5-20°C.
Sucurile naturale din fructe citrice nu trebuie sa contina substante artificiale (conservanti,
aromatizanti sau coloranti). Continutul in zahar al acestor sucuri, variaza in limitele de 10-15%,
iar concentratia in alcool nu trebuie sa depaseasca in suc 0,5%. Aspectul ambalajului. Cutiile
trebuie sa fie inchise ermetic, nebombate, neturtite, neruginite (la falt, capac si partile laterale) si
fara scurgeri. In interior, trebuie sa fie vernisate acido-rezistent, iar lacul neexfoliat si fara pete
negre de sulfura de fier. Apectul produsului. Lichidul trebuie sa fie clar sau slab opalescent,
cu gust, aroma si culoare specifice fructelor din care a fost prelucrat .
Proprietatile bacteriologice: nu se admit mucegaiuri, bacterii patogene sau alte microorganisme,
care pot provoca alterarea produsului. Reguli pentru verificarea calitatii: verificarea se face pe
loturi, alcatuite din conserve de acelasi fel (sortiment, calitate, fel de ambalaj, livrat cu acelasi tip
de transport si de la acelasi furnizor); verificarea aspectului exterior (privind ambalajul si marcajul)
se face la minimum 1% din numarul ambalajelor de transport, cu examinarea fiecarui recipient;
pentru examenul de laborator, se preleva cel putin un recipient din fiecare data de fabricatie.
Ambalajul de transport: acesta va fi din carton ondulat cu 3 sau 5 straturi, in functie de
mijlocul de transport folosit (via terra sau via marc) sau din lemn rezistent la manipulare si
transport;
Transportul: cutiile cu suc din fructe citrice trebuie sa fie transportate in conditii
corespunzatoare (ferite de inghet sau raze de soare).

Depozitarea: se va face in camere speciale, la o temperatura de 12-20*

Termenul de garantie: pentru acest produs este de 9 luni de la data livrarii. [ 4 ].

1.7 Etichetarea produsului

Pentru etichetarea recipientelor se folosesc în prezent maşini de etichetat cu capacitate mare


de lucru. Toate mecanismele au funcţionare ciclică comandată de came, încadrându-se într-un lanţ
cinematic complex. Transportorul-alimentator care introduce sticlele în maşină până la grupul de
etichetare, transportorul de evacuare care asigură scoaterea sticlelor de pe maşină - după trecerea
lor prin postul de etichetare, împingătorul de sticle care serveşte la împingerea sticlelor de pe
transportorul alimentator prin postul de etichetare, pe transportorul de evacuare. Transportorul
alimentator este un transportor cu lanţ cu plăci. în capătul dinspre postul de etichetare al
transportorului există un dispozitiv pentru oprirea într-un punct bine determinat a sticlelor aduse
de lanţul de transport. Acest dispozitiv constă dintr-o pârghie strânsă de un arc şi o contraplacă,
înaintea dispozitivului de oprire considerat în direcţia de mers a sticlelor se află un melc de admisie
pentru reglementarea trecerii în timp a sticlelor.
Aglomeratorul de sticle este prevăzut înaintea melcului de admisie, cu un sistem de clapeţi
deviatori cu scopul de a nu supraîncărca melcul de admisie.
În dreptul melcului de admisie se află o pârghie care are rolul de a interveni în camanda
electromagnetului dispozitivului de blocare a dozatorului de etichete.
Transportorul de evacuare este de tipul cu lanţ cu plăci şi are montat pe părţile laterale unele
dispozitive necesare aplicării etichetelor.
Împingătorul de sticle este format din două sănii glisante , sănie împingător şi sanie presor.
Rezervorul de clei al maşinii serveşte pentru primirea cleiului şi alimentarea dozatorului.
Este un rezervor care în partea dinspre dozator are un valţ cu ax vertical. Valţul serveşte pentru
transmiterea cleiului pe rolele de cauciuc ale dozatorului.
Dozatorul serveşte pentru primirea cleiului de la valţul rezervorului în cantitatea reglată şi
transmiterea lui a clapetele transportorului de etichete.
Dispozitivul de ştampilat, execută ştampilarea datei umplerii.
Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
a) denumirea sub care este vândut alimentul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
e) data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic
au un grad
înalt de perisabilitate, data limită de consum;
f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale
distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană; în cazul produselor provenite din ţări din
afara Uniunii
Europene se înscriu denumirea şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în
România.
h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să
creeze
confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a alimentului;
i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare
necorespunzătoare a
alimentelor;
j) concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;
k) o menţiune care să permită identificarea lotului;
l) menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse.

Mentiunile suplimentare de etichetare sunt:


a) menționarea substanței uscate solubile, exprimată în grade refractometrice;

b) dacă proporția sucului de fructe este egală sau mai mare de 4%, este admis a se specifica
denumirea fructului ("... cu suc de lămâie", "...cu suc de portocale");

c) dacă proporția din sucul de fructe este mai mică de 4%, se va menționa "...cu aromă de...";

d) dacă se utilizează mai multe sucuri, de fructe sau arome, acestea se vor menționa în ordinea
descrescătoare a concentrațiilor acestora;

e) în cazul produselor cu conținut mai mare de 30 mg cafeină/l, o mențiune, precum: "conține


cafeină"; în cazul băuturilor ce conțin, de regulă, cafeină și concentrația este mai mică de 1
mg/l, se va indica "fără cafeină";

f) în cazul băuturilor conținând mai mult de 2 g dioxid de carbon/l, o mențiune, precum:


"conține gaz carbonic";

g) menționarea originii apei minerale, când aceasta este folosită la prepararea produselor.

Informaţiile furnizate consumatorilor prin etichetarea nutriţională se grupează, după caz,


în grupa 1 sau 2, în următoarea ordine:
Grupa 1:
a) valoarea energetică;
b) cantităţile de proteine, glucide şi lipide.
Grupa 2:
a) valoarea energetică;
b) cantităţile de proteine, glucide, zaharuri, lipide, acizi graşi saturaţi, fibre şi sodiu.
Capitolul 2 – Analiza pietei sucului de portocale
2.1 Sortimentul existent pe piata
Piata bauturilor racoritoare necarbonatate din Romania reprezinta 9% din totalul pietei bauturilor
racoritoare (fara alcool) si ocupa locul trei ca volum, dupa bauturile carbonatate si apa. Evolutia
pietei bauturilor necarbonatate a cunoscut o dezvoltare sustinuta, in crestere. Studiile prevad o
crestere de 18-20% a segmentului de suc natural si nectar.

Consumatorul roman este din ce in ce mai bine informat si face diferenta intre categoriile de
bauturi racoritoare necarbonatate cu fructe. Se observa o preferinta evidenta,in ultima
perioada,pentru suc natural si chiar o posibila disparitie a sezonalitatii acestei categorii,fiind
preferata in egala masura si iarna, si vara. In topul preferintelor,portocala este urmata de arome
precum piersica,grapefruit si para.

Sucul de fructe sau legume reprezinta o buna alternativa la fructele si legumele proaspete.
Vitamina C este una din cele mai importante vitamine, iar portocalele contin aceasta vitamina
din plin. Vitamina C indeplineste un rol esential ca antioxidant, protejand tesuturile impotriva
proceselor oxidative cauzate de radicalii liberi, limitand astfel dezvoltarea bolilor
cardiovasculare si aparitia cancerului. Sortimentul existent pe piata a sucului de portocale este
unul mare. Studiul realizat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor (APC) Romania a
relevat o oferta diversificata pe piata romaneasca, existand o gama larga de sucuri de portocale,
nectaruri si sucuri diluate. Astfel, Prigat 100% portocale, Frutti Juice 100% portocale si Cappy
Selectii 100% Portocale sunt produse obtinute din suc de portocale concentrat, Prigat Nectar
Portocale, Pfanner Nectar Dietetic, Frutti Nectar Portocale, Su-Voce Portocale si Cappy
Portocale intra in categoria nectarurilor, iar Aloha Portocale si Santal Portocale Rosii de Sicilia
sunt bauturi racoritoare (sucuri de portocale diluate).

2.2 Date privind productia si consumul in Romania si in Uniunea Europeana


comparativ cu media europeana
Romania s-a pozitionat pe locul sapte in Europa la consumul total de bauturi racoritoare, cu un
volum de peste 3,7 miliarde de litri, arata datele UNESCA, asociatia europeana care reprezinta
producatorii din industria de profil.
Pe primele locuri la consum au stat Germania, Italia şi Franta, cu un consum de 6-7 ori mai
mare decat cel din Romania. In ultimii ani, consumul de bauturi racoritoare a fost pe o panta
ascendenta după ce în 2013-2014 a cunoscut o perioada de declin.

Cu toate acestea, romanii continua sa ramana mari consumatori de bauturi racoritoare,


consumul ajungand la circa 190 de litri de persoana anual. Desi este sub nivelul din Germania
sau Italia, consumul de persoana din Romania se caracterizează printr-un nivel mare de bauturi
cu „bule“.

Conform calculelor ZF, 46% din consumul de bauturi racoritoare (apa, sucuri, bauturi
carbogazoase şi necarbogazoase) este reprezentat de bauturile cu bule si cele gata preparate asa
cum este cafeaua, ice-tea, dar si energizante si bauturi cu mai putin de 25% suc din fructe.

Astfel, circa 87 de litri de persoana de bauturi cu bule si energizante consuma un roman in


medie intr-un an, sub media europeana de 94 de litri de persoana.

2.3 Principalii producatori in functie de cota lor de piata

Prigat, Giusto si Cappy au fost cele mai vandute branduri de bauturi din categoria JNSD
(sucuri, nectaruri, băuturi necarbonatate), o piaţă care se ridică anual la peste 150 de milioane de
litri, arata datele companiei de cercetare de piata Canadean.

Astfel Giusto, produs de Romaqua Group, companie cu actionariat romanesc si cu sediul in


judetul Harghita, este singurul brand local care se bate pe acest segment cu giganti precum
PepsiCo, producatorul Prigat, Coca-Cola HBC care produce sucurile Cappy, Tymbark Maspex,
cel mai mare producator de nectaruri din Romania si URBB, producătorul berii Tuborg care are
in portofoliu sucurile necarbonatate Granini.
Capitolul 3 – Analiza senzoriala a sucului de portocale
3.1 Prezentarea celor 3 marci alese pentru analiza senzoriala (Santal, Pfanner,
Granini)

a) Produsul 1 – Santal de portocale

Sucurile naturale de fructe Santal sunt comercializate in România începând cu anul 1991
pentru ca, începând cu anul 1996, Parmalat S.p.A Italia, sa puna bazele unei linii de producţie a
acestor sucuri in România. In prezent, sucurile Santal deţin cea mai diversificata gama
sortimentala existenta pe piaţa romaneasca, cu peste 15 tipuri, printre care: Portocale, Portocale
Roşii de Sicilia, Piersici, Caise, Pere, Cireşe, Zmeura-struguri, Rodii, Activ Drink Porocale-
Morcovi, Grapefruit, Mere, Exotic, Piersica-Lamaie. In România, exista 2 tipuri de ambalaj al
sucurilor naturale de fructe Santal , la carton de 1000 ml si la sticla de 250 ml.

Din punct de vedere al consumatorului roman, sucurile Santal sunt considerate a fi de cea
mai buna calitate, moderne, de încredere, sănătoase, nutritive si care se pretează ocaziilor speciale
etc. Este sucul cel mai folosit pentru prepararea cocktail-urilor, fiind recomandat de calitatea sa.
Analiza continutului informational al etichetei

Continutul informational al etichetei Produs 1


Denumirea sub care este vandut produsul Santal de portocale
Lista cuprinzand ingredientele 100% suc de portocale obtinut din suc
concentrat de portocale
Cantitatea din anumite ingrediente (pentru Valoarea energetica 170 kj (40 kcal), grasimi
100 ml) 0,2 g din care acizi grasi saturati 0,0 g,
glucide 9,0 g din care zaharuri 9,0 g, fibre 0,3
g, proteine 0,6 g, sare 0,0005 g, vitamina C
38,0 mg.
Data durabilitatii minimale sau data limita de A se consuma, de preferinta, inainte de data
consum imprimata pe partea superioara a ambalajului
- 23.09.2020
Conditiile de depozitare sau de folosire Se va agita inainte de a fi consumat si se va
servi rece. Dupa deschidere, produsul se va
pastra in frigider si se va consuma in cateva
zile.
Denumirea comerciala si sediul Santal - Sos. de Centura, nr 12, Tunari, Jud.
producatorului Ilfov, Romania
Numele si sediul importatorului Parmalat Romania SA, Sos. de Centura, nr
12, Tunari, Jud. Ilfov, Romania
Locul de origine sau de provenienta al Italia
alimentului
Instructiuni de utlizare Se va agita inainte de a fi consumat si se va
servi rece. Dupa deschidere, produsul se va
pastra in frigider si se va consuma in cateva
zile.

b) Produsul 2 – Pfanner
Numele Pfanner (firma austriacă) reprezintă o familie, o întreprindere, o marcă, o
filosofie. În centrul acestei filosofii se afla oamenii şi nevoile lor, în acest caz : gustul, plăcerea,
sănătatea şi revigorarea. Inovaţia, dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă atât sub forma produselor
şi a noilor senzaţii gustative, cât şi sub cea a optimizării în orice domeniu sunt expresia unei mărci
ce îşi păstrează vivacitatea. În decurs de 150 de ani Pfanner a dobândit încrederea a milioane de
consumatori. Pfanner Este un suc delicios care iti aduce aminte instantaneu de copilarie. Se
potriveste perfect dupa orice masa, pentru ca iti ajuta si digestia. In plus, te umple de energie, te
revigoreaza si te racoreste in zilele caniculare de vara, de aceea nu ar trebui sa lipseasca din
frigiderul tau.
Analiza continutului informational al etichetei

Continutul informational al etichetei Produs 2


Denumirea sub care este vandut produsul Pfanner de portocale
Lista cuprinzand ingredientele Suc portocale 100% obtinut din suc
concentrat de portocale
Cantitatea din anumite ingrediente (pentru Valoarea energetica 184 kj (43 kcal), grasimi
100 ml) 0,5 g din care acizi grasi saturati 0,1 g,
glucide 9,0 g din care zaharuri 9,0 g, proteine
0,7 g, sare 0,01 g, vitamina C 25 mg.
Data durabilitatii minimale sau data limita de A se consuma, de preferinta, inainte de data
consum imprimata pe partea superioara a ambalajului
– 27.11.2020
Conditiile de depozitare sau de folosire A se agita bine inainte de deschidere. A se
pastra la frigider dupa desfacere si a se
consuma in cel mult 3 zile.
Denumirea comerciala si sediul Pfanner - Hermann Pfanner Getraenke
producatorului GmbH. Alte Landstrasse 10 6923
Lauterach AUSTRIA
Numele si sediul importatorului Cyrom Romania - Strada Bâlciului Nr.2,
București
Locul de origine sau de provenienta al Austria
alimentului
Instructiuni de utlizare A se agita bine inainte de deschidere. A se
pastra la frigider dupa desfacere si a se
consuma in cel mult 3 zile.
c) Produsul 3 – Granini
Granini este un brand international a carui istorie a inceput in anul 1965 in Germania. In
prezent, produsele Granini aduc bucurie oamenilor din peste 70 de tari din intreaga lume.
Productia si distributia brand-ului in Romania au fost incredintate sub licenta, incepand cu anul
2006, companiei Carlsrom Beverage/URBB.
Filosofia brand-ului Granini consta in oferirea unor produse naturale, premium, de cea mai
buna calitate. Prin produsele sale unice, Granini aduce senzatia si placerea fructelor adevarate
pentru reale momente de incantare zilnica.
Valorile Granini: autenticitate, internationalitate. In procesul de productie sunt utilizate doar
cele mai bune fructe si cele mai noi tehnologii: sucurile Granini se imbuteliaza pe linie aseptica,
fara conservanti, fara coloranti artificiali, fara fructe sau legume modificate genetic.
Consumatorii Granini sunt persoane active si ambitioase pentru care calitatea reprezinta un
criteriu important de alegere. Sunt increzatori, optimisti si foarte atenti la detalii, punand accent
pe lucrurile cu adevarat importante ale vietii.
Analiza continutului informational al etichetei
Continutul informational al etichetei Produs 3
Denumirea sub care este vandut produsul Granini de portocale
Lista cuprinzand ingredientele Suc de portocale obtinut din concentrat
(97%), pulpa de portocale (3%),
Cantitatea din anumite ingrediente (pentru Valoarea energetica 180 kj (42 kcal), grasimi
100 ml) 0 g din care acizi grasi saturati 0 g, glucide
8,8 g din care zaharuri 8,8 g, proteine 0,7 g,
sare 0 g.
Data durabilitatii minimale sau data limita de A se consuma, de preferinta, inainte de
consum 26.08.2020
Conditiile de depozitare sau de folosire A se pastra, de preferinta, la loc racoros, ferit
de soare si inghet..A se agita inainte de
consum.Dupa deschidere se pastreaza in
frigider si se consuma in 3-4 zile.
Denumirea comerciala si sediul Granini – S.C. United Romanian Breweries
producatorului Bereprod S.R.L., Bd. Biruintei 89,
Pantelimon, Ilfov.
Numele si sediul importatorului S.C. United Romanian Breweries Bereprod
S.R.L., Bd. Biruintei 89, Pantelimon, Ilfov.
Locul de origine sau de provenienta al Germania
alimentului
Instructiuni de utlizare A se pastra, de preferinta, la loc racoros, ferit
de soare si inghet..A se agita inainte de
consum.Dupa deschidere se pastreaza in
frigider si se consuma in 3-4 zile.
3.2 Schema de analiză prin punctaj

Evaluarea calitatii senzoriale a sucului natural de portocale prin metoda scarii de punctaj

Caracteristica Scara de punctaj Descrierea produsului examinat Punctaj


sensoriala acordat
Aspect 0-5 Lichid uniform, omogen (fara pulpa), opac, 5
consisitenta apoasa, concentrat
Lichid uniform, omogen (fara pulpa), opac, 3-4
consistent mai densa si foarte concentrat
Lichid uniform, omogen, transparent, consistent 2
foarte apoasa
Lichid neomogen (urme de pulpa), opac, dens, 0-1
foarte concentrat
Culoare 0-3 Galben mat, inchis, aproape de orange sau cu 3
nuante de orange
Galben mat, mai deschis, spre pal 2
Alta culoare, fara nuante de galben 0
Miros 0-3 Miros specific de portocala, nu foarte intepator, 3
fara alte nuante
Miros specific de portocala, usor intepator 2
Miros specific, nu foarte pronuntat 1
Miros specific, cu alte nuante 0
Gust 0-7 Specific de portocala, foarte pronuntat, dulce- 7
acrisor, fara alte nunate
Specific de portolcala, pronuntat, dulce-acrisor, 5-6
fara alte nuante
Specific, mai putin pronuntat, dulce-acrisor , fara 4
alte nuante
Specific, nu foarte pronuntat, acrisor spre acru, 2-3
usor amarui.
Apropiat de portocala, nu foarte nuantat, 1
intepator
Apropiat de portocala, intepator, usoare nuante 0
de fermentatie sau mucegaire
Corpuri straine 0-2 Fara corpuri straine 2
Cu pulpa 0
3.3 Model de fisa individuala de analiza senzoriala

Fisa individuala de analiza senzoriala prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat:

Numele si prenumele degustatorului:

Functia:

Data:

Caracteristici Punctaj acordat Observatii


senzoriale
P1 P2 P3

Aspect

Culoare

Miros

Gust

Corp strain

Semnatura degustatorului:
3.4 Model de fisa centralizatoare de analiza senzoriala

Caracteristicile Punctaj acordat individual Punctaj mediu


examinate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 total al
caracteristicii
Aspect
Culoare
Miros
Gust
Corpuri straine
Punctaj
mediu total
Concluzii

Ca toate pietele, si cea a bauturilor naturale este influentata in principal de pret. Alti factori
importanti sunt imbatranirea populatiei, noile tendinte ale modei, mentalitatea unui stil de viata
mai sănătos, clima, presiunea de marketing, frecventa de consum.

Deoarece se afla in permanenta crestere, aceasta piata provoaca interesul nu doar companiilor bine
„înfipte” in piata, care au politici de consolidare bine definite ci si pe al noilor veniti care vad posibilitati
de a se dezvolta odata cu cresterea pietei. In ultimii ani piata a crescut continuu si se asteapta o tendinta
similara si pentru următorii ani.

Pentru prima data se simte foarte clar tendinta de crestere a consumului de bauturi naturale, ceea
ce semnifica emanciparea consumatorilor si evolutia favorabila a pietei.

Bibliografie

https://www.pfanner.com/ro/produsele/universul-sucurilor-de-fructe/

http://www.santal.ro/

https://www.granini.ro/ro_ro/
https://lege5.ro/Gratuit/ge3dimrz/mentiuni-suplimentare-de-etichetare-pe-grupe-de-produse-
norma-metodologica?dp=giydsmzsg42to
https://anpc.ro/anpcftp/anpc_junior/hg106_2002_cu_modificari.pd
https://www.zf.ro/companii/top-cinci-branduri-de-bauturi-necarbonate-un-singur-brand-
romanesc-printre-giganti-12063988
https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/romania-pe-locul-sapte-in-europa-la-consumul-
de-bauturi-racoritoare-fiecare-roman-consuma-circa-190-de-litri-de-bauturi-cu-bule-apa-
minerala-sucuri-din-fructe-si-energizante-18445148
Dorin Vicentiu Popescu si Magdalena Bobe - Marfuri alimentare. Implicatii operationale in
business, Editura ASE, Bucuresti, 2015
Cecilia Pop, Ioan Mircea Pop – Merceologia produselor alimentare, Editura EDICT
PRODUCTION, Iasi, 2006
Andrei Octavian Paraschivescu – Managementul calitatii marfurilor alimentare, Editura
Tehnopress, Iasi, 2004
Ileana Raducanu si Roxana Procopie – Merceologie, Editura ASE, Bucuresti, 2004

S-ar putea să vă placă și