Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
psihologie
Genul masculin 1.
Dat
ele
Varsta 8 ani, 1 luna brut
e
Situatia scolara rezultate mediocre
Tip
elev in clasa I ul
Clasa
de
inst
Motivul consilierii lentoare, dezintegrare, fire introvertita, putin comunicativa si rum
sociabila ent
e
psihologice de investigatie utilizate si utilitatea lor in context (partea evaluativa a
procesului)
Se aplica testul de inteligenta Raven Acesta reprezinta unul din cela mai celebre teste care
masoara inteligenta. Raven-ul masoara factorul G, adica inteligenta generala, nivelul de dezvoltare
mentala. Testul examineaza spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura,
relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de
scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, in mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven,
deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si
motivationale ale personalitatii. Este o proba cu limita de timp. Robert obtine la acest test un scor
bun. Subiectul are un QI = 108, reprezentativ pentru inteligenta de nivel mediu (buna).
Subiectului i se aplica si scala de inteligenta pentru copii WECHSLER (W.I.S.C.). Aceasta testeaza
gandirea asociativa, capacitatea de comprehensiune, memoria de lunga durata; vizeaza
capacitatea de a selecta si verbaliza relatiile intre aspecte aparent diferite, ceea ce presupune
distingerea intre aspecte esentiale si neesentiale. Rezultatele subiectului la aceasta proba scot in
evidenta lentoarea acestuia (se aplica doar prima parte a testului). Copilul este introvertit, lent si
nu este foarte bine integrat in clasa de elevi.
Rezultatul obtinut la Factorul E, E=7 indica faptul ca subiectul este o persoana introvertita
manifestand distanta fata de alte persoane, abtinere de la impulsurile de moment. Subiectul are o
fire linistita, introspectiva, este ordonat, calculat. Ii place sa aiba o viata bine reglata, isi
controleaza sentimentele, rareori reactionand violent.
Rezultatul obtinut la Factorul N, N = 10, indica faptul ca subiectul este stabil emotional. Este putin
emotiv si hipersensibil, insa prezinta o stare generala agreabila.
Rezultatul obtinut la factorul L, 2 indica faptul ca putem avea incredere in rezultatele obtinute
(proba valida).
Rezultatele obtinute la testul arborelui, Koch - Stora, indica nucleu introvertit al subiectului si
dificultatile acestuia de adaptare la mediu. Se contureaza si o usoara frica existentiala, prezentand
o rezistenta scazuta la frustrare.
Scopul consilierii individuale in cazul lui Robert este de a-i dezvolta imaginea de sine, stima de
sine. De asemenea, psihologul incearca sa-i dezvolte comunicarea verbala si sa-i gestioneze
comunicarea nonverbala.
Vrand sa-i testeze dorinta de a lua initiativa, doamna consilier psihopedagog ii adreseaza
intrebarea: "Cine sa inceapa? Eu sau tu?" Subiectul evita sa inceapa asa ca ia psihologul initiativa:
'Hai ca incep eu!" (ii zambeste cu incredere).
Pe parcursul desfasurarii joculetului, subiectul este foarte deschis, dornic sa raspunda la cat mai
multe intrebari. Doamna consilier psihopedagog, in fata unui astfel de entuziasm, il lasa sa
raspunsa chiar si la intrebarile trase de ea. De exemplu, atunci cand psihologul extrage dintre
biletele intrebarea: "Unde-ti place mai mult sa mergi: la mare sau la munte?" Robert este
dezamagit ca nu i-a picat lui intrebarea asta si isi manifesta deschis dorinta: "Da vreau eu sa
raspund la intrebarea asta!".
La intrebarea: "Ce stii tu cel mai bine sa faci?", Robert devine ganditor, tacut. Nu stie ce sa
raspunda. Doamna consilier psihopedagog il incurajeaza: "Hai spune! Sunt convinsa ca stii", Robert
insa ezita in continuare si abandoneaza cu un simplu: "Nu stiu". Ea il ajuta: "Nu la desenat? Nu
asta stii tu cel mai bine sa faci? (ii arata desenele pe care el le-a desenat si pe care doamna
consilier psihopedagog le-a expus ca amintire pe un perete pentru a-i demonstra cat de mult il
apreciaza si pentru a-i ridica stima de sine totodata). Robert zambeste timid.
O alta activitate desfasurata cu elevul o reprezinta jocul de puzzle-ul. Robert este un impatimit al
puzzle-urilor. Unul dintre preferatele lui este cel cu Spiderman, un personaj pe care il indrageste si
il admira foarte tare. Da dovada de foarte multa rabdare, putere de concentrare si pasiune atunci
cand incearca sa rezolve un puzzle.
Conversatia
Aceasta are ca scop in primul rand dezvoltarea comunicari verbale a subiectului si invatarea
acestuia sa-si gestioneze comunicarea nonverbala. Prin intermediul conversatiei, doamna consilier
psihopedagog il stimuleaza pe subiect sa-si exprime sentimentele, sa-si expuna temerile, sa
comunice deschis, exprimandu-si ideile si sentimentele in legatura cu diferite evenimente,
persoane, situatii particulare etc.
Robert pare plictisit atunci cand este rugat de catre psiholog sa-i povesteasca despre colegii sai, in
timp ce rezolva un puzzle. Subiectul evita sa vorbeasca despre relatia lui cu colegii, afisand
nerabdare (bate cu piciorele de scaun, se foieste si vrea se grabeste sa termine de rezolvat puzzle-
ul) dovada sa simte un disconfort legat de relationarea lui cu ceilalti.
- Dezbateri pe diferite teme precum "preferintele mele" cu scopul de a-i creste imaginea si
stima de sine.
Explicatia
Aceasta are ca scop intelegerea de catre subiect a comportamentelor celorlalti, eliminarea fricilor,
dezvoltarea increderii in ceilalti si in sine totodata.
Prescriptii comportamentale
De asemenea, ii propune sa se joace impreuna cu mama sa mai mult, sau sa vizioneze filme
impreuna cu aceasta, filme care sa-i dezvolte creativitatea, imaginatia, sa-i risipeasca frica. Ii
recomanda filmul de desene animate "Madagascar".
Doamna consilier psihopedagog ii explica lui Robert ce inseamna de exemplu desenul lui in testul
familiei, "Eu si ceilalti" in termeni pe care acesta sa-i inteleaga cu usurinta.
Subiectul prezinta dorinta de a comunica in prezenta doamnei consilier psihopedagog. Atunci cand
joaca Tangram da dovada de foarte mult entuziasm. Ii place foarte mult si vrea sa rezolve toate
exercitiile; este foarte atent si meticulos. Doamna consilier psihopedagog il lauda fapt ce il face sa
se simte bine, ii ridica stima de sine. Robert marturiseste ca vrea sa mai lucreze asa.
Faptul ca primeste laude de la aceasta: "Ce frumos este penarul tau! Imi place!" il incanta si il
stimuleaza sa comunice cu acesta: "E cu Spiderman. Il stii nu?".
Atunci cand Robert o intreaba pe doamna consilier psihopedagog cum isi petrece timpul sambata si
acesta din urma marturiseste ca face curatenie, Robert se intristeaza si exclama: "Dar eu nu vreau
sa muncesti!" (empatie).
Subiectul se retrage din grup daca nu este integrat. Are un comportament de evitare a contactului
cu ceilalti, in special daca nu se poarta frumos cu el. Nu este foarte comunicativ, este lent si timid.
Manifesta tendinte de afirmare doar cu cei pe care ii considera prieteni apropiati, inclusiv consilierul
scolar. Restul sunt evitati de catre subiect.
Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste lui Robert, privindu-l in ochi. Ii
vorbeste foarte clar, cu tonalitate clara, altfel subiectul nu o intelege. De asemenea, foloseste un
ton bland, cald, care sa-l determine pe Robert sa capete incredere si sa doreasca sa comunice.
Mai mult decat atat, ii adreseaza intrebari ajutatoare, este rabdatoare si dornica sa il asculte. Se
foloseste de exclamatii: "E! Ce-ti amintesti de cand erai mic?!" pentru a-l stimula pe Robert sa
comunice, sa fie atent si sa se implice in discutie cat mai mult.
Subiectul este foarte entuziasmat de noua lui colectie de reviste pe care si-a achizitionat-o cu o zi
inainte si doreste sa i le arate si doamnei consilier psihopedagog. Aceasta din urma se arata foarte
interesata sa le vada. Cei doi se amuza copios pe seama imaginilor vazute in una dintre revistele
pe care le rasfoiesc impreuna. Doamna consilier scolar il intreaba cum se numeste fotbalistul ce
apare in una dintre imaginile vazute. Robort nu stie insa exact si evita sa raspunda. Cu aceasta
ocazie, doamna consilier psihopedagog il incurajeaza pe Robert sa intre in contact cu un coleg de
clasa, Paul, cu care nu se intelege foarte bine. Cei doi se aflau pana nu demult, mai mereu in
conflict, ajungand chiar la violenta verbala. Mai mult decat atat, Paul avea tentativa de a-l agresa
fizic pe Robert. In ultima perioada insa, cei doi au reusit cu ajutorul doamnei consilier
psihopedagog sa aplaneze conflictul. Aceasta ii propune urmatoarea modalitate de a interactiona cu
Paul: "Dar Paul se pricepe la fotbal?" Robert confirma ca da. Doamna consilier psihopedagog
continua: "Ia cand ajungi la scoala sa-l intrebi pe Paul cum il cheama pe fotbalistul asta? El trebuie
sa stie, nu?" (ii zambeste, incurajator). Robert spune ca da, "sigur stie".
Doamna consilierul ii testeaza atentia lui Robert atunci cand ii paseaza mingea, pacalindu-l. Robert
este insa nerabdator sa primeasca mingea ca sa poata citi urmatoarea intrebare e ii da posibilitatea
afirmarii de sine. Ea foloseste exclamatii precum "Ia!" pentru a-i atrage atentia lui Robert,
constient de faptul ca Robert prezinta dificultati de concentrare a atentiei.
Dand dovada de multa rabdare, doamna consilier psihopedagog repeta una din intrebarile pe care
le citeste Robert pentru a-i oferi acestuia putin timp de gandire: "Ei na! Ce-ai face daca ai fi
parinte?". Robert insa raspunde in maniera lui: "Eu vreau sa ma fac marinar", apoi da semne de
evitare, afirmand in final ca nu a inteles. Doamna consilier ii pune intrebari ajutatoare lui Robert,
folosind insa acelasi ton entuziast, curios: "Cum te-ai purta tu cu copilul tau daca ai fi parinte".
Robert este foarte degajat si da semne ca ii face mare placere sa se joace cu doamna consilier.
Este nerabdator sa raspunda la cat mai multe dintre intrebarile legate de preferintele lui, ce anume
ii place sa faca.
Doamna consilierul psihopedagog il incurajeaza pe Robert sa se joace cu mama lui in timpul liber,
stiind ca acesta are nevoie de atentia mamei lui. De asemenea, ii sugereaza sa-i propuna mamei ca
atunci cand ajung acasa sa vizioneze impreuna filmul de desene animat "Madagascar", astfel
incurajandu-l sa ia initiative si sa relationeze mai mult cu familia sa. Imitand vocea comica a unuia
dintre personajele filmului. Doamna consilier ii starneste curiozitatea lui Robert care promite ca va
viziona filmul impreuna cu mama sa.
Cand Robert stalceste cate un cuvant in timp ce citeste intrebarile, consilierul psihopedagog, dand
dovada de calm si rabdare, il ajuta sa pronunte corect.
Robert nu se rezuma la a rapunde clar si la obiect la intrebari, ci ofera cat mai multe detalii, incepe
sa povesteasca despre ce anume i-ar placea si ofera si explicatii, desi intrebarea nu le solicita. De
exemplu, la intrebarea "In ce tara ti-ar placea sa locuiesti?" Robert raspunde fara a sta pe ganduri
ca in Antarctica ar dori sa se mute, ca sa se poate da cu saniutza pe zapada si incearca sa o
convinga pe doamna consilier psihopedagog ca e foarte frumos acolo, desi cu cateva minute inainte
afirmase ca anotimpul lui preferat este vara. Tocmai de aceea, consilierul scolar, contrariat si uimit,
zambind in continuare exclama: "Ooo! Cum? Iti place vara si tu vrei sa te dai cu saniuta in
Antarctica?". Tonul glumet evidentiaza relatia apropiata dintre cei doi, degajata chiar. Relatia lor de
prietenie este confirmata si de faptul ca cei doi se tutuiesc. Mai mult decat atat, la sfarsitul
sedintei, doamna consilier psihopedagog il strange in brate pe Robert, fapt ce dovedeste increderea
ce i-o acorda Robert doamnei consilier.
La intrebarea: "Ce stii tu cel mai bine sa faci?", Robert devine ganditor, tacut. Nu stie ce sa
raspunda. Doamna consilier il incurajeaza: "Hai spune! Sunt convinsa ca stii", Robert insa ezita in
continuare si abandoneaza cu un simplu: "Nu stiu". Psihologul il ajuta: "Nu la desenat? Nu asta stii
tu cel mai bine sa faci? (ii arata desenele pe care el le-a desenat si pe care aceasta le-a expus ca
amintire pe un perete pentru a-i demonstra cat de mult il apreciaza si pentru a-i ridica stima de
sine totodata). Robert zambeste timid.
La intrebarea: "Care este persoana ta preferata?" Robert il numeste pe Adrian, colegul lui de clasa.
Doamna consilier psihopedagog cere lamuriri de ce l-a ales pe el. Explcatia lui Robert este simpla:
".pentru ca se poarta frumos cu mine!".
La intrebarea: "Ce-ai schimba la colegii tai?" Robert se incrunta spunand ca i-ar transforma in
soparle pe cei care-l bat, dovada frustrarea si inferioritatea pe care o percepe el in raport cu o
parte dintre colegii de clasa.
Subiectul, pe nume Robert, este un baietel in varsta de 8 ani, elev in clasa I. Subiectul este singur
la parinti. Tatal sau este avocat, iar mama, economista.
Mama este cea care a solicitat interventia consilierului psihopedagog datorita faptului ca Robert, fiul
ei este "lent, introvertit, nu e integrat in clasa".
Robert prezinta probleme de relationare familiala, fapt ce duce la aparitia starilor de disconfort
psihic. Cauzele, conditiile reale de aparitie si de manifestare a acestor stari le reprezinta
dependenta de mama. Intrebat de catre doamna consilier psihopedagog ce face in timpul liber,
Robert o mentioneaza de foarte multe ori pe mama sa cu care isi petrece cel mai mult timp la mall
sau in Kidsland la joaca. Mama insasi, remarcand problemele copilului ei relateaza: "copilul e lent,
introvertit, nu e integrat in clasa". De asemenea, cand doamna consilier aduce in discutie scoala,
motivatia de a invata, Robert afirma ca "merita, da' uneori e greu!". El incepe sa povesteasca din
proprie initiativa cat de mult ii place lui vacanta, perioada in care sta mai mult cu mama. Aceasta
dezvaluire subliniaza relatia lui apropiata cu mama si dependenta pe care o percepe fata de ea.
Nici cu invatatoarea cu are o legatura prea stransa: "Cu doamna invatatoare ma inteleg un pic".
Robert are nevoie de mai multe incurajari si mai multa rabdare din partea ei, insa timpul nu-i
permite acesteia sa il astepte pe Robert sa termine in timpul lui exercitiile. Prin urmare, Robert se
simte mereu impins de la spate si fortat sa termine in ritmul celorlalti de lucru. Faptul ca el nu
reuseste sa termine exercitiile odata cu ceilalti determina o scadere a stimei de sine si a curajului
de a lua initiative, de a-si asuma responsabilitati.
In ceea ce priveste motivatia, Robert nu ia initiative, nu comunica indeajust, lucru care duce la
necunoasterea celorlalti prin lipsa interactiunii cu acestia. Mai mult decat atat, la nivelul influentelor
extrafamiliale (integrare sociala in grupuri formale, informale) doamna consilier scolar constata
lipsa prietenilor de joaca, "prietenilor de la bloc", Robert relationeaza doar cu anumiti colegi din
clasa, si anume, cei care se poarta frumos cu el. De exemplu, la intrebarea: "Care este persoana ta
preferata?" Robert il numeste pe Adrian, colegul lui de clasa. Doamna consilier psihopedagog cere
lamuriri de ce l-a ales pe el. Explicatia lui Robert este simpla: ".pentru ca se poarta frumos cu
mine!".
Robert are probleme privind relationarea cu anumiti colegi, precum Paul. Acesta se intimideaza in
timpul discutiile cu acesta si se retrage mai tot timpul din confruntarea cu el. Pare plictisit atunci
cand este rugat de catre doamna consilier psihopedagog sa-i povesteasca despre colegii sai, in
timp ce rezolva un puzzle. Subiectul evita sa vorbeasca despre relatia lui cu colegii, afisand
nerabdare (bate cu piciorele de scaun, se foieste si vrea se grabeste sa termine de rezolvat puzzle-
ul) dovada sa simte un disconfort legat de relationarea lui cu ceilalti.
Copilul este introvertit, lent si nu este foarte bine integrat in clasa de elevi, fapt ce concura la
obtinerea unor rezultate scolare mediocre. Acestea se datoreaza lentorii cu care lucreaza,
meticulozitatii in rezolvarea sarcinilor cat si neincrederii in sine si lipsei de implicare. Faptul ca nu ia
singur initiative si pare dezintegrat, neimplicat, determina calificativele mai mici. Doamna consilier
psihopedagog a identificat problemele reale ale subiectului si anume: nevoie de stimulare a stimei
de sine, incurajarea in implicarea in diferite activitati (de exemplu sa se joace cu mama sa). Pe
parcursul orelor de consiliere, doamna consilier psihopedagog, cu ajutorul unui program de
interventie psighopedagogica ii dezvolta lui Robert imaginea/ stima de sine. Acest lucru se
datoreaza bunelor resurse de care beneficiaza si anume dorinta de participare a subiectului si
relationarea foarte buna dintre consilier si copil. Robert a capatat incredere in doamna consilier pe
parcursul sedintelor de consiliere.
In timp se constata o imbunatatire a imaginii de sine (doreste sa se afirme, este entuziast atunci
cand se fac joculete de intercunoastere, vrea sa raspunda el la mai toate intrebarile: "Da vreau eu
sa raspund la intrebarea asta!"). La inceputul consilierii Robert vorbea greu, numai cand era
intrebat, insa pe parcursul sedintelor de consiliere, se constata o imbunatatire a comunicarii, o
eficientizare a acesteia. De exemplu, in timpul joculetelor vrea sa impartaseasca cat mai multe cu
doamna consilier psihopedagog: ii arata revistele lui, ii povesteste ce-a facut in weekend, vrea sa
raspunda la cat mai multe intrebari in timpul joculetului de autocunoastere etc.
Date despre subiect
Genul feminin 1.
Dat
ele
Varsta 8 ani, 6 luni brut
e
Situatia scolara rezultate bune
Tip
eleva in clasa a II-a ul
Clasa
de
inst
Motivul consilierii probleme de relationare familiala rum
ent
e
psihologice de investigatie utilizate si utilitatea lor in context (partea evaluativa a
procesului)
Se aplica testul de inteligenta Raven Acesta reprezinta unul din cela mai celebre teste care
masoara inteligenta. Raven-ul masoara factorul G, adica inteligenta generala, nivelul de dezvoltare
mentala. Testul examineaza spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura,
relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de
scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, in mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven,
deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si
motivationale ale personalitatii. Este o proba cu proba limita de timp. Daniela obtine la acest test
un scor bun. Subiectul are un QI = 118, reprezentativ pentru inteligenta de nivel mediu (buna).
Rezultatul obtinut la Factorul E, E=15 indica faptul ca subiectul este o persoana ambiverta,
sociabila, careia ii palce sa vorbeasca. Ii plac glumele, ii place riscul, cauta emotii tari si e in
general impulsiva, actionand sub impulsul momentului. Este optimista, iubind veselia. Prefera sa
raman in miscare si nu poseda un mare control al sentimentelor. Are tendinta de a fi agresiva.
Uneori insa are nevoie de momente de liniste, moment prielnic pentru a-si pune in ordine
gandurile.
Rezultatul obtinut la Factorul N, N = 13, indica faptul ca subiectul este instabil emotional. Notele
ridicate la acest factor indica labilitatea emotionala, hiperactivitatea, nevrozismul. Subietul este o
persoana cu tentinta de a fi emotiv, hiperactiv si hipersensibil. Este o persoana anxioasa de
asemenea. Are predispozitii catre tulburari nevrotice sub presiunea stresului.
Rezultatul obtinut la Factorul L, 3 indica faptul ca putem avea incredere in rezultatele obtinute, insa
cu o minima rezerva in interpretare. Rezultatele trebuie privite cu un minimum de scepticism.
I se aplica si proba de completare: fraze Chelcea. Rezultatul indica faptul ca Daniela este
bucuroasa de intoarcerea mamei, dar si faptul ca are mici neplaceri cu aceasta. Cateva fraze
reprezentative pentru rezultatele obtinute ar fi urmatoarele: "2. Clipa cea mai fericita ca mama a
venit; 3. Impreuna cu parintii cand mama s-a intors acasa; 5. Familia mea este frumoasa;
6. Cel mai bine este sa dormi; 9. Pe strazi copii nu au voie pe strazi".
Rezultatele obtinute la testul arborelui, Koch - Stora, indica nucleu extravertit al subiectului si
dorinta sa de socializare, de relationare. Se contureaza o rezistenta scazuta la frustrare.
Rezultatele obtinute la testul familiei, "Eu si ceilalti" indica o viata interioara ancorata in trecut, o
absenta a bazei solide de atasament si statorniciei. Se contureaza frica de realitate,
nonconformismul, nesiguranta. Centrul afectivitatii ei il reprezinta mama, desi locuieste cu bunicii.
Activitatea principala desfasurata cu eleva o reprezinta conversatia. Danielei ii place foarte mult sa
vorbeasca, sa cante, sa spuna poezii. Astfel, doamna consilier psihopedagog ii pune la dispozitie de
fiecare data un microfo de jucarie, fara de care Daniela nu isi poate incepe "spectacolul".
Doamna consilier psihopedagog o roaga pe Daniela sa-i deneseze uneori. Acest tip de activitate
insa nu o incanta. Daniela doreste sa comunice cat mai mult cu doamna consilier scola, astfel incat
simte nevoia sa-i spuna dinainte ce va desena, cu ce culori etc. Daniela isi manifesta deschis
dorinta de interactiune cu doamna consilier psihopedagog, dorinta de a-I impartasi cat mai multe
lucruri ca de exemplu ce a facut in ziua respectiva, ce s-a mai intamplat nou de la ultima sedinta,
ce fac bunicii etc.
O alta activitate desfasurata cu elevul o reprezinta jocul de puzzle-ul. Daniela prezinta un stil de
munca sistematic, temeinic, organizat, ritmic, constiincios. Insa participarea ei este diferita in
funcite de situatie. Ea manifesta interes inegal, fluctuant.
Astfel, uneori nu are rabdarea necesara pentru a termina puzzle-urile. Se agita, nu se poate
concentra la ceea ce face, urmarind-o mai degraba pe doamna consilier psihopedagog vorbind.
Conversatia
Aceasta are ca scop in primul rand dezvoltarea comunicari verbale a subiectului si invatarea
acestuia sa-si gestioneze comunicarea nonverbala. Prin intermediul conversatiei, consilierul
psihopedagog il stimuleaza pe subiect sa-si exprime sentimentele, sa comunice deschis,
exprimandu-si ideile si sentimentele. Daniela isi manifesta deschis dorinta de interactiune cu
doamna consilier psihopedagog, dorinta de a-I impartasi cat mai multe lucruri ca de exemplu ce a
facut in ziua respectiva, ce s-a mai intamplat nou de la ultima sedinta, ce fac bunicii etc.
De exemplu ii povesteste in una dintre sedintele de consiliere ca s-a intors mama ei din Italia. Este
foarte foarte incantata de revenirea acesteia, mai ales ca a venit fratele mai mic pe care nu l-a
cunoscut. Este foarte bucuroasa ca are cu cine sa se joace fiind evidenta multumirea pentru faptul
ca s-a intors mama acasa.
Dezbateri pe diferite teme precum "valorile mele" cu scopul de a-i creste stima de sine si de a-i
dezvolta comunicarea verbala in continuare.
Explicatia
Aceasta are ca scop intelegerea de catre subiect a comportamentelor bunicilor, nevoia mamei de a
lucra in alta tara, cat si dezvoltarea increderii in sine totodata.
Prescriptii comportamentale
Consilierul psihopedagog ii propune subiectului sa interactioneze cu colegii sai cat mai mult, sa se
joace impreuna cu ei. In ceea ce priveste influentele extrafamiliale (integrare sociala in grupuri
formale, informale), Daniela interactioneaza doar cu prietenii sai de la blocul vecin. In rest, se
joaca singura, majoritatea timpului. Fetita are nevoie de comunicare verbala, intrucat bunicii ei
sunt surdomuti. Prin urmare, doamna consilier psihopedagog ii recomanda sa-si faca cat mai multi
prieteni.
- Munca independenta supravegheata ce consta in desene pe diferite teme, puzzle-uri, eseuri etc.
Participarea Danielei este insa diferita in funcite de situatie. Ea manifesta interes inegal, fluctuant.
Astfel, uneori lucreaza ordonat, cu rabdare si sistematizat, reusind sa termine puzzle-ul, alteori
insa nu are rabdarea necesara pentru a-l termina. Se agita, nu se poate concentra la ceea ce face,
urmarind-o mai degraba pe doamna consilier scolar vorbind.
Dupa fiecare sedinta subiectului i se dau teme pentru acasa pentru a permite exersarea ulterioara
si consolidarea abilitatilor nou dobandite. De exemplu primeste ca sarcina sa realizeze un eseu cu
tema "preferintele mele", eseu pe care sa-l prezinte si prietenilor ei ulterior.
brainstorming-ul
Doamna consilier psihopedagog ii explica lui Robert ce inseamna de exemplu desenul lui in testul
familiei, "Eu si ceilalti" in termeni pe care acesta sa-i inteleaga cu usurinta.
Relationarea subiectului cu ceilalti este buna. Se intelege bine atat cu parintii si profesorii cat si cu
prietenii si colegii cu care-si petrece uneori timpul liber. Considera ca are puncte comune cu colegii
si cu invatatoarea, insa intra adesea in contradictie cu bunicii.
Subiectul nu iese foarte mult la joaca. In timpul liber se joaca mai mult singura. Printre
caracteristicile temperamentale apar impulsivitatea, caracterul nestapanit, uneori brutal (coleric),
nerabdarea, nestatornicia. Se plictiseste destul de repede, devenind agitata la sfarsitul sarcinilor.
Bunica fetitei afirma ca fetita este agitata, "obraznica", nu o asculta deloc si ca are probleme de
comportament.
In ceea ce priveste gradul de participare, fetita manifesta interes inegal, fluctuant in sarcina. In
cazul disciplinei la lectii, fetita este disciplinata numai in conditii de supraveghere directa.
Participarea la viata colectivului o face intr-un mod individualist.
Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste Danielei, privind-o calm. Ii
vorbeste foarte clar, cu tonalitate clara. De asemenea, foloseste un ton bland, cald, care sa o
determine pe Daniela sa capete incredere si sa doreasca sa comunice. La evaluarea rezultatelor de
etapa se constata o imbunatatire a comunicarii (fetita nu pleaca fara sa spuna 'la revedere' si mie
si doamnei consilier psihopedagog).
Mai mult decat atat, ii adreseaza intrebari ajutatoare, este rabdatoare si dornica sa o asculte.
Daniela isi manifesta deschis dorinta de interactiune cu doamna consilier psihopedagog, dorinta de
a-I impartasi cat mai multe lucruri ca de exemplu ce a facut in ziua respectiva, ce s-a mai
intamplat nou de la ultima sedinta, ce fac bunicii etc.
Dand dovada de multa rabdare, doamna consilier o asculta pe Daniela si mai mult decat atat. O
provoaca la discutie. Daniela este nerabdatoare sa raspunda la cat mai multe dintre intrebarile
atunci cand observa curiozitatea doamnei consilier scolar in legatura cu ceea ce I se intampla.
Astfel, Daniela ii impartaseste acesteia unele din preferintele ei, ce anume ii place sa faca, care
sunt visele si dorintele ei. Principala ei dorinta manifestat cel mai adesea este ca mama sa se
reintoarca in tara definitiv.
Doamna consilier psihopedagog o incurajeaza pe Daniela sa vorbeasca cat mai des posibil cu mama
sa la telefon sau la microfon prin intermediul internetului si al messengerului. Astfel, Daniela ar
simti-o un pic mai aproape pe mama sa, avand cu cine sa comunice, cel putin atunci cand ar avea
si mama sa posibilitatea sa o faca. Daniela are nevoie de atentia mamei ei.
Subiectul, pe nume Daniela, este o fetita in varsta de 8 ani si jumatate, eleva in clasa a II-a.
Provine dintr-o familie cu doi copii, ea fiind cea mai mare. Tatal si mama sa lucreaza in Italia, fetita
locuind cu bunicii.
Bunica este cea care a solicitat interventia consilierului scolar datorita faptului Daniela, nepotica ei
este mereu agitata, "obraznica", nu o asculta deloc si are probleme de comportament.
Problema presupusa o reprezinta faptul ca fetita nu are cu cine comunica (mama este in Italia,
bunii sunt ambii surdomuti). Prin urmare, Daniela prezinta probleme de relationare familiala, fapt
ce duce la aparitia starilor de disconfort psihic. Conditiile reale de aparitie si de manifestare a
acestor stari le reprezinta lipsa de comunicare, intrucat bunicii cu care locuieste sunt surdomuti.
Fetita are nevoie de comunicare nonverbala. Intrebat de catre doamna consilier psihopedagog ce
face in timpul liber, Daniela afirma ca se joaca singura.
Daniela prezinta un stil de munca sistematic, temeinic, organizat, ritmic, constiincios. Ca nivel de
participare insa manifesta interes inegal, fluctuant. In ceea ce priveste disciplina la lectii, fetita este
disciplinata numai in conditii de supraveghere directa.
Doamna consilier psihopedagog beneficiaza de resurse precum disponibilitate din partea copilului si
dorinta acestuia de a lucra impreuna. Desi uneori este agitata, nerabdatoare si plictisita, Daniela
manifesta dorinta de a comunica deschis cu doamna consilier psihopedagog, povestindu-i despre
ceea ce simte si ceea ce gandeste. De exemplu in luna martie, cand mama ei s-a reintors in Italia
apare dintr-o data la usa cabinetului si fara sa salute, fara sa inchida usa spune cu glas scazut: "a
plecat!"apoi ramane ganditoare si dupa cateva secunde afirma: 'bine c-a plecat'. Prin aceasta
afirmatie copilul incearca sa-si creeze mecanisme de autoaparare si strategii de coping; desi nu
vrea sa recunoasca, sa arate, e profund afectata de situatie. Ar vrea ca mama ei sa nu mai fie
nevoita sa plece. Se "bucura" de asemenea si de faptul ca l-au luat si pe fratiorul ei cu ei, invocand
un motiv pueril: "se juca mereu cu jucariile mele". In realitate se folosetse de aceste mecanisme
de autoaparare si coping pentru a nu suferi mai mult in urma plecarii lor in Italia, la munca.
Copilul obtine rezultate scolare bune, insa nu are mereu rabdare sa-si termine temele, exercitiile,
fapt ce pe viitor i-ai putea afecta performanta scolara. Pe parcursul orelor de consiliere, doamna
consilier psihopedagog, cu ajutorul unui program de interventie psighopedagogica ii dezvolta
Danielei imaginea/ stima de sine si reuseste sa-I imbunatateasca comunicarea verbala. Acest lucru
se datoreaza bunelor resurse de care beneficiaza si anume dorinta de participare a subiectului si
relationarea foarte buna dintre consilier si copil. Daniela a capatat incredere in doamna consilier
scolar pe parcursul sedintelor de consiliere.
In timp se constata o imbunatatire a imaginii de sine sia comunicarii verbale (doreste sa se afirme,
este entuziasta atunci cand se fac joculete de intercunoastere). Nu mai pleca la el ca la inceputul
sedintelor de consiliere fara sa salute si cu un zambet pe buze, ce traduce increderea capatata cu
timpul in doamna consilier psihopedagog.
Genul masculin
Varsta 10 ani, 2 luni 1.
Dat
ele
Situatia scolara rezultate slabe (repeta clasa a II-a) brut
e
Clasa elev in clasa a III-a
Tip
dezvoltarea stimei de sine si imbunatatirea comunicarii verbale ul
Motivul consilierii
si nonverbale de
inst
rumente psihologice de investigatie utilizate si utilitatea lor in context (partea evaluativa
a procesului)
Se aplica testul de inteligenta Raven Acesta reprezinta unul din cela mai celebre teste care
masoara inteligenta. Raven-ul masoara factorul G, adica inteligenta generala, nivelul de dezvoltare
mentala. Testul examineaza spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura,
relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de
scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, in mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven,
deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si
motivationale ale personalitatii. Este o proba cu proba limita de timp. Petrisor obtine la acest test
un scor mic, are un IQ = 77, davada a intelectului limitat (sub medie). Observatii: subiectul are
nevoie de un profesor de sprijin.
Rezultatul obtinut la Factorul E, E=8 indica faptul ca subiectul este o persoana introvertita
manifestand distanta fata de alte persoane, abtinere de la impulsurile de moment. Subiectul este
inchis, rezervat, putin sociabil, melancolic, are o fire linistita, introspectiva, este ordonat, calculat.
Ii place sa aiba o viata bine reglata, isi controleaza sentimentele, rareori reactionand violent.
Rezultatul obtinut la Factorul N, N = 13, indica faptul ca subiectul este labil emotional. Este emotiv
si hipersensibil, insa fara reactii dezadaptate. Rezultatul obtinut la facorul L, 2 indica faptul ca
putem avea incredere in rezultatele obtinute (proba valida).
I se aplica si proba de completare: fraze Chelcea. Petrisor lucreaza lent, dar cu grija, face propozitii
simple, insa nu se gandesre asupra lor. Cateva fraze reprezentative pentru rezultatele obtinute ar fi
urmatoarele:
Copilaria cand eram mic mergeam pe jos 22. Am nevoie sa merg acasa
Cea mai mare frica a mea e tata 23. Casatoria nu vrea sa macasatoresc
Cand eram mic fuceam pisu 33. Sunt (foarte calm) uneori
Rezultatele obtinute la testul arborelui, Koch - Stora, indica nucleu introvertit al subiectului, acesta
prezentand dificultati de adaptare la mediu. Mai mult decat atat, se constata frica existentiala a
acestuia si o usoara intarziere intelectuala. Se contureaza o rezistenta scazuta la frustrare.
In urma aplicarii chestionarului pentru stima de sine si emotii, se constata ca subiectul prezinta un
nivel scazut al stimei de sine.
Scopul consilierii individuale in cazul lui Petrisor consta in dezvoltarea stimei de sine, a increderii in
propria persoana si integrarea in colectivul clasei. Programul de interventie psihopedagogica
urmareste de asemenea si imbunatatirea comunicarii verbale si nonverbale.
O alta activitate desfasurata cu elevul o reprezinta jocul de puzzle-ul. Petrisor prezinta un stil de
munca inegal, prezentand fluctuatii vizibile. In ceea ce priveste gradul de participare, este inactiv,
absent, numai observatiile repetate aducandu-l la ordine.
Eseul despre sine - este o alta activitate propusa de doamna consilier psihopedagog subiectului. De
aici reise faptul ca la capitolul "relationarea subiectului cu ceilalti (parinti, profesori, colegi,
prieteni)" copilul simte ca ar avea puncte commune cu invatatoarea si puncte contradictorii cu
anumiti colegi. Subiectul isi doreste foarte mult sa comunice cu cei din jur si sa se integreze in
colectivul clasei. Ar vrea sa fi acceptat ce catre colegii sai. Copilul prezinta usoare sentimente de
inferioritate: "Colegi nu ma prea plac". La nivelul comportamentului verbal se constata vocabularul
slab al subiectului, o capacitate de exprimare (folosirea corecta a categoriilor gramaticale), de
asemenea, slaba si nici la categoria limbaj: citit, scris subiectul nu se prezinta prea bine. Petrisor
prezinta lacune foarte mari in cunostinte.
Conversatia
Aceasta are ca scop in primul rand dezvoltarea comunicari verbale a subiectului si invatarea
acestuia sa-si gestioneze comunicarea nonverbala. Prin intermediul conversatiei, consilierul
psihopedagog il stimuleaza pe subiect sa-si exprime sentimentele, sa-si expuna temerile, sa
comunice deschis, exprimandu-si ideile si sentimentele in legatura cu diferite evenimente,
persoane, situatii particulare etc. Lui Petrisor ii place sa comunice cu doamna consilier
psihopedagog. Copilul are dorinta de a comunica, dar are un potential intelectual limitat si de aceea
manifesta usoare sentimente de inferioritate. Totusi, incearca sa se integreze printre copii. Pe
parcursul consilierii scolare, din dicutiile cu subiectul asupra integrarii in clasa, reiesa ca acesta este
foarte multumit, are mai multa incredere in el si in exprimarea propriilor opinii.
- Dezbateri pe diferite teme precum "preferintele mele" sau "valorile mele" cu scopul de a-i creste
imaginea si stima de sine.
Explicatia
Aceasta are ca scop intelegerea de catre subiect a comportamentelor celorlalti, eliminarea fricilor,
dezvoltarea increderii in propria persoana.
Prescriptii comportamentale
Doamna consilier psihopedagog ii recomanda subiectului sa comunice cu colegii sai, sa fie mai
indraznet, sa isi expuna propriile opinii cu curaj, fara frica ca ceilalti il vor judeca sau il vor evita
mai apoi. I explica cat de important este sa-ti impartasesti lucrurile care-ti plac ca in felul acesta sa
descoperi si alte persoane care au aceleasi pasiuni, hobby-uri si astfel sa ajunga sa formeze un
grup de prieteni. Intrucat copilul petrece foarte mult timp cu bunica si nu are grupuri
extrafamiliale, doamna consilier ii recomanda sa petreaca mai mult timp in compania colegilor sau
a unor persoane de el apropiate ce varsta.
Sunt foarte putine ocaziile cand Petrisor primeste diferite sarcini pentru acasa, deoarece subiectul
are nevoie de cat mai multa comunicare si de cat mai putine teme pentru acasa. De exemplu
primeste ca sarcina sa realizeze un eseu despre un coleg sau prieten cu care a inceput sa se
impace bine, in urma sedintelor de consiliere. De asemenea trebuie sa scrie ce sfaturi primite de la
doamna consilier considera el ca l-au ajutat in a-si imbunatati relatia cu acest coleg/prieten.
Brainstormingul
Aceasta este o metoda care ajuta la crearea unor idei si concepte creative si inovatoare. Subiectul
prezinta, insa un nivel scazut al creativitatii si al gandirii divergente. Nu lucreaza nimic decat cu
sprijin, iar la nivelul gandirii (intelegerea notiunilor, definirea notiunilor, operarea cu notiuni, clase
sub/supra ordonate) se prezinta destul de slab.
Subiectul se retrage din grup daca nu este integrat. Are un comportament de evitare a contactului
cu ceilalti, in special cu cei ce il resping. Subiectul isi petrece o mare parte din timp alaturi de
bunica sa care il "sufoca". Se constata epuizarea fizica si psihica a copilului, intrucat bunica nu
recunoaste capacitatea intelectuala a nepotului sau si prin urmare pretinde foarte mult de la
acesta.
Copilul este neintegrat in clasa de elevi, nu lucreaza nimic decat cu sprijin, iar una din cauzele
presupune de consilierul psihopedagog ar fi neglijarea acestuia in trecut. In ceea ce priveste
conduita subiectului in timpul activitatilor scolare, acesta prezinta un stil de munca inegal, cu
fluctuatii vizibile. In ceea ce priveste gradul sau de participare, subiectul este inactiv, absent,
numai observatiile repetate aducandul la ordine. Este indisciplinat la lectii, nereceptiv la cerinte si
prezinta o mobilitate nestapanita.
Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste lui Petrisor adesea. Ii vorbeste
foarte clar, folosind un ton bland, cald, care sa-l determine pe acesta sa capete incredere si sa
doreasca sa comunice.
Este rabdatoare si dornica sa il asculte. Il asteapta cat este necesar pentru ca acesta sa-si incheie
sarcina, apoi il lauda pentru munca depusa si pentru rezultatele sale. In urma acestor laude,
Petrisor prinde curaj si incredere in sine si in doamna consilier psihopedagog. Atunci cand cei doi
discuta, doamna consilier psihopedagog ii lasa timp de gandire sufiecient pentru a raspunde la
eventuale intrebari, este calma si foloseste un ton bland. Atunci cand Petrisor nu intlege un cuvant
sau o intrebare, doamna consilier psihopedagog apeleaza la strategii de reformulare sau repetare,
ajutandu-l sa inteleaga prin explicatii suplimentare.
Subiectul, pe nume Petrisor, este un baietel in varsta de 10 ani si 2 luni, elev in clasa a III-a.
Parintii sai sunt divortati si separate, iar copilul locuieste impreuna cu bunica sa. La nivel de
influente extrafamiliale (integrarea sociala in grupuri formale, informale), subiectul nu are grupuri
extrafamiliale. Acesta isi petrece majoritatea timpului in compania bunicii.
Prin urmare, chiar bunica este cea care a solicitat interventia consilierului psihopedagog pentru
nepotul sau. Aceasta doreste exercitii pentru cresterea stimei de sine (increderii in propria
persoana).
Consilierul psihopedagog identifica problema reala a subiectului si anume, acesta are un potential
limitat pe care insa bunica nu-l recunoaste. Copilul are nevoie de comunicare si mai putin de lectii.
El are dorinta de comunicare, dar potential intelectual limitat determina respingerea din partea
colectivului clasei. Prin urmare apar usoare sentimente de inferioritate. Copilul incearca sa se
integreze printre copii, insa nu este acceptat in totalitate. Pe langa neintegrarea in clasa de elevi, o
alta problema a acestuia o constituie epuizare fizica si psihica a copilului. Intrucat bunica nu
recunoaste potentialul intelectual limtat al nepotului sau, are asteptari peste masura capacitatii
copilului.
Petrisor are nevoie de un profesor de sprijin care sa intervina in rezolvarea problemelor de invǎtare
in structuri diferite de integrare a copilului. Ca teren de actiune a profesorului de sprijin, in general
este preferatǎ varianta lucrului suplimentar cu elevii, in afara orelor de clasǎ-comunicarea dintre
profesori si consultant/profesor de sprijin se face in afara clasei, pentru proiectarea activitǎtilor si
pentru completarea lor, dar si prin lucrul in parteneriat, la anumite activitǎti.
Aceste probleme de relationare si de integrare in grup duc la aparitia starilor de disconfort psihic.
Una din cauzele reale de aparitie si de manifestare a acestor stari o reprezinta sin influenta bunicii
care il "sufoca" pe copil.
In ceea ce priveste activitatea scolara a subiectului, acesta nu lucreaza nimic decat cu sprijin.
Interpretarea psihopedagogica a acestui fapt consta in faptul ca subiectul a fost neglijat. Are
rezultate slabe la toate materiile (repeat clasa a II-a), este foarte slab la matematica, are o
memorie slaba ca vomun si calitate, atebtia sa concentrativa/distributive este, de asemenea, slaba.
Prezinta rezistenta slaba la efort psihic, are o slaba autonomie persoanala, cat si sociala
(relationarea cu copiii, adultii).
Cand vine vorba de participarea la viata colectivului este totusi cooperant, dorind sa se integreze in
noul colectiv.
Pentru a imbunatati situatia acestui subiect, consilierul psihopedagogo apeleaza la lucrul individual,
diferentiat cu elevul. Concluzii din partea invatatoarei sunt urmatoarele: copilul este neglijat de
familie, nu a frecventat gradinita, nu a fost sprijinit in activitati de invatare, este ajutat doar de
bunica sa.
Pe parcursul sedintelor de consiliere, insa, Petrisor reuseste sa-si imbunatateasca relatiile cu colegii
sai, sa se exprime deschis, fara temeri, sa intervina in discutiile acestora si sa participle active la
ore. Consilierul psihopedagog s-a bucurat de resurse precum dorinta de lucru din partea copilului
pe parcursul sedintelor de consiliere. De asemenea se bucura si de disponibilitatea din partea
invatatorului in incercarea de a-i imbunatati stima de sine subiectului si de a-i dezvolta
comunicarea verbala si nonverbala.
Genul feminin
Varsta 11 ani
Scala de anxietate J. Tylor: Alexandra obtine 14 puncte, scor ce indica un nivel mediu al anxietatii
(tendinta spre grad ridicat).
Se aplica si un chestionar pe stima de sine: "Esti multumit de persoana ta?", la care subiectul
obtine 96 puncte. Automultumirea de care da dovada se incadreaza in limite normale. Eleva nu
poate fi inclusa in categoria oamenilor increzuti si indragostiti de ei insisi. Nu ar dori sa reia viata
de la inceput daca ar avea ocazia. Considera ca nu are un hobby. Se bucura cand constata ca
cineva o invidiaza, insa nu ii place sa-si exprime parerile in fata unui public numeros.
I se aplica si proba de completare: fraze Chelcea. Alexandra lucreaza cu grija, face propozitii
corecte si clare. In urma aplicarii acestei probe reiese faptul ca Alexandra isi iubeste si apreciaza
parintii, este recunoscatoare cand acestia isi rup din timpul lor pentru a se juca cu ea. De
asemenea, tine foarte tare la prietenii ei si ii considera foarte importanti. Cateva fraze
reprezentative pentru rezultatele obtinute ar fi urmatoarele:
In urma aplicarii chestionarului: 'Raportul meu cu ceilalti', reiese ca eleva isi petrece cel mai mult
timp cu colegele, in special una dintre colege, atat la scoala cat si acasa. Simte ca poate vorbi orice
'cu niste colege', dar si cu mama. Persoana pe care o admira cel mai mult este o colega (in
perimetrul scolii) si mama, acasa. Considera ca cele mai bune sfaturi le priemste de la doamna
invatatoare, 'doamna' si de la mama sa. In ele are si cea mai mare incredere. In tata si in colegele
ei are cea mai mica incredere. Ii place sa-si impartaseasca momentele de bucurie atat cu colegii
cat si cu mama, atunci cand este acasa. Cand vine vorba de necaz, cu doamna invatatoare si cu
mama poate vorbi. Mama si colegele o ajuta cel mai mult din punct de vedere financiar.
Da
Crezi ca mananci prea mult zahar?
Nu
Ce legume nu mananci?
Mananc tot
Care sunt fructele tale preferate? (mere, banana, pere, portocale)
Toate
De cate ori mananci fructe proaspete in fiecare zi?
4 ori
De cate ori pe zi bei lapte?
2 ori
Crezi ca multa sare iti face rau?
Nu
Consideri ca gustarea ta este: buna, prea mica sau prea mare?
Buna
Crezi ca mananci alimente nepotrivite?
Da
Intrucat mama elevei considera ca aceasta din urma nu are un stil de viata sanatos si doreste
formarea acestuia, in special din punct de vedere nutritiv, consilierul psihopedagog ii aplica si
un chestionar ce vizeaza calitatea stilului de viata. Rezultatele demonstreaza faptul ca subiectul are
bine intiparite cateva dintre valorile principale ale vietii, gandeste in perspecitva si are un stil de
viata de calitate. Cateva dintre intrebarile care confirma rezultatele sunt:
In urma aplicarii probei de creativitate Urban consilierul constata ca Alexandra este un copil cu o
creativitate medie (deseneaza o fetita, flori, frunze).
Doamna consilier psihopedagog initiaza cateva discutii utile asupra rezultatelor scolare sau asupra
nelinistilor fetitei. Pe parcursul consilierii, in timpul discutiilor se constata totusi o imbunatatire a
comunicarii fetitei.
Eseul despre sine - este o alta activitate propusa de doamna consilier psihopedagog subiectului. De
aici reise faptul ca la capitolul "relationarea subiectului cu ceilalti (parinti, profesori, colegi,
prieteni)" Alexandra interactioneaza doar cu colegii de clasa. Activitatea din timp liber o constituie
jocul pe calculator (nu prea mult timp insa) si plimbatul in parc cu mama sa. Diana este
dependenta de mama sa. Atunci cand este rugata sa se caracterizeze afirma: 'eu sunt cuminte,
uneori ascult de parinti, imi plac lucrurile frumoase, imi place sa aud lucruri interesante de la copii
si nu ma joc cu ori cine doar cu copii cuminti'.
Completarea unei fise despre 'prietenie'. Alexandra este un copil caruia ii place sa se joace cu
prietenii ei, sa fie cat mai mult in compania acestora, este un copil sincer si altruist.
Nu
Preferi sa citesti sau sa te duci singur la spectacol, in loc sa te distrezi cu prietenii?
Nu
Pastrezi totdeauna secretele pe care ti le incredinteaza prietenii si colegii?
Nu
Accepti sa imprumuti prietenilor unele dintre obiectele tale, chiar daca tii foarte mult la
ele?
Da
Poti fi prieten cu 'cel rau' incercand sa-l aduci pe calea cea buna?
Nu
Piramida alimentelor
Conversatia
Aceasta are ca scop in primul rand dezvoltarea comunicari verbale a subiectului si invatarea
acestuia sa-si gestioneze comunicarea nonverbala. Prin intermediul conversatiei, consilierul
psihopedagog il stimuleaza pe subiect sa-si exprime sentimentele, sa-si expuna temerile, sa
comunice deschis, exprimandu-si ideile si sentimentele in legatura cu diferite evenimente,
persoane, situatii particulare etc. Doamna consilier psihopedagog initiaza cateva discutii utile
asupra rezultatelor scolare sau asupra nelinistilor fetitei. Pe parcursul consilierii, in timpul discutiilor
se constata totusi o imbunatatire a comunicarii fetitei.
Explicatia
Aceasta are ca scop intelegerea de catre subiect a comportamentelor celorlalti, eliminarea fricilor,
dezvoltarea increderii in propria persoana.
Prescriptii comportamentale
Doamna consilier psihopedagog ii recomanda subiectului sa comunice cu colegii sai, sa fie mai
inraznet, sa isi expuna propriile opinii cu curaj, fara frica ca ceilalti il vor judeca sau il vor evita mai
apoi. Ii explica cat de important este sa-ti impartasesti lucrurile care-ti plac ca in felul acesta sa
descoperi si alte persoane care au aceleasi pasiuni, hobby-uri si astfel sa ajunga sa formeze un
grup de prieteni. Intrucat copilul petrece foarte mult timp cu mama sa si nu interactioneaza decat
cu colegii de clasa, doamna consilier ii recomanda sa iasa mai mult sis a-si faca prieteni de varsta
sa. De asemenea, ii recomanda sa adopte un stil de viata mai sanatos, cel putin din punct de
vedere nutrivit. Ii da sfaturi cu privire la ce anume ar treubi sa manance pentru a avea o
alimentatie sanatoasa.
Subiectul prezinta o dorinta de schimbare evidenta a stilului de viata, intrucat este usor
supraponderala si mama ar vrea sa mai slabeasca putin. Consilierul psihopedagog se bucura de
resurse precum comunicarea foarte buna cu subiectul. Conditiile reale de aparitie si manifestare a
comportamentului fetitei le reprezinta asteptari prea mari din partea mamei. In ceea ce priveste
relationarea subiectului cu ceilalti (parinti, profesori, colegi, prieteni), Alexandra considera ca are
puncte comune cu invatatoarea, insa cu mama intalneste deseori puncte contradictorii.
Subiectul renunta usor si nu comunica eficient, fiind si foarte presata de asteptarile mamei ca sa
reuseasca. De asemenea, nu se implica prea mult la scoala, in ciuda potentialului sau dezvoltat.
Insasi mama ei afirma ca fiica sa nu este foarte comunicativa si nu ia initiative. Mama spune ca
fata este dependenta de ea si nu face nimic singura.
Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste Alexandrei adesea si o priveste
cu drag. Ii vorbeste foarte clar, folosind un ton bland, cald, care sa o determine pe acesta sa
capete incredere si sa doreasca sa comunice.
Este rabdatoare, asteaptand cat este necesar pentru ca aceasta sa-si incheie sarcina, apoi o lauda
pentru munca depusa si pentru rezultatele sale. In urma acestor laude, Alexandra vine cu mai mult
drag la ora de consiliere si capata incredere in sine si in doamna consilier psihopedagog. Atunci
cand ceile doua discuta, doamna consilier psihopedagog ii lasa timp de gandire sufiecient pentru a
raspunde la eventuale intrebari, este calma si foloseste un ton bland. Impreuna fac foarte multe
joculete, completeaza diferite chestionare si doamna consilier psihopedagog ii explica cum ar trebui
sa manance de exemplu ca sa aiba un stil de viata sanatos, sau cum ar trebui sa comunice ca sa
faca parte dintr-un colectiv, un grup. In urma sendintelor de consiliere. Alexandra incepe sa
comunice mai deschis, exprimandu-si cu incredere propriile opinii. Se constata o crestere a stimei
de sine si o incredre mai mare in sine si in ceea ce face.
La sfarsitul sedintelor doamna consilier psihopedagog o intreaba daca are ceva neclaritati sau
nelamuriri, eventual stabileste si o noua intalnire si ii marturiseste ca o asteapta cu drag data
viitoare. Este foarte deschisa cu subiectul, vesela si optimista in ceea ce priveste evolutia acesteia.
O lauda foarte mult, chiar si in prezenta mamei pentru comportamentul din timpul sedintelor de
consiliere, pentru dorinta ei de comunicare, pentru imbunatatirea relatiei dintre ele, pentru
implicarea de care da dovada etc.
Subiectul, pe nume Alexandra, este o fetita in varsta de 11 ani, eleva in clasa a IV-a. Provine dintr-
o familie cu doi copii, ea fiind cea mai mare. Fratele ei sufera de autism si DM, grave tulburari
psihice. La nivel de influente extrafamiliale (integrarea sociala in grupuri formale, informale),
aceasta isi petrece majoritatea timpului in compania mamei.
Alexandra nu comunica eficient, fiind si foarte presata de asteptarile mamei ca sa reuseasca. Acest
fapt duce la marginalizarea din partea colegilor ei. De asemenea, nu se implica prea mult la scoala,
in ciuda potentialului sau dezvoltat (nestimulare adecvata potentialului sau). Acest fapt duce la
subralizarea scolara a subiectului. Insasi mama ei afirma ca fiica sa nu este foarte comunicativa si
nu ia initiative. Mama spune ca fata este dependenta de ea si nu face nimic singura. Subiectul
prezinta o dorinta de schimbare evidenta a stilului de viata, intrucat este usor supraponderala si
mama ar vrea sa mai slabeasca putin. Consilierul psihopedagog se bucura de resurse precum
comunicarea foarte buna cu subiectul. Conditiile reale de aparitie si manifestare a
comportamentului fetitei le reprezinta asteptari prea mari din partea mamei. In ceea ce priveste
relationarea subiectului cu ceilalti (parinti, profesori, colegi, prieteni), Alexandra considera ca are
puncte comune cu invatatoarea, insa cu mama intalneste deseori puncte contradictorii. Subiectul
renunta usor si nu comunica eficient, fiind si foarte presata de asteptarile mamei ca sa reuseasca.
De asemenea, nu se implica prea mult la scoala, in ciuda potentialului sau dezvoltat. Insasi mama
ei afirma ca fiica sa nu este foarte comunicativa si nu ia initiative. Mama spune ca fata este
dependenta de ea si nu face nimic singura.
Genul feminin 1.
Dat
ele
Varsta 14 ani brut
e
Situatia scolara rezultate bune
Tip
eleva in clasa a IX-a ul
Clasa
de
inst
Motivul consilierii orientarea scoalara si profesionala, probleme de relationare rum
familiala, prevenirea tulburarilor de comportament ent
e
psihologice de investigatie utilizate si utilitatea lor in context (partea evaluativa a
procesului)
Se aplica un chestionar pe stima de sine: "Esti multumit de persoana ta?", la care subiectul obtine
110 puncte. Automultumirea de care da dovada este putin peste limita normalului. Eleva face parte
din categoria oamenilor indragostiti de ei insisi. Se bucura cand constata ca cineva o invidiaza si ii
place sa-si exprime parerile in fata unui public numeros. Printre trasaturile de personalitate
enumerate se afla la puncte tari: "invat bine", "bun organizator", "perseverenta", iar la puncte
slabe: "sensibila" si "lenesa".
In urma aplicarii chestionarului: 'Raportul meu cu ceilalti', reiese ca eleva isi petrece cel mai mult
timp cu colegele, in special una dintre colege, atat la scoala cat si acasa. Simte ca poate vorbi orice
'cu niste colege', dar si cu mama. Persoana pe care o admira cel mai mult este o colega (in
perimetrul scolii) si mama, acasa. Considera ca cele mai bune sfaturi le priemste de la doamna
invatatoare, 'doamna' si de la mama sa. In ele are si cea mai mare incredere. In tata si in colegele
ei are cea mai mica incredere. Ii place sa-si impartaseasca momentele de bucurie atat cu colegii
cat si cu mama, atunci cand este acasa. Cand vine vorba de necaz, cu doamna invatatoare si cu
mama poate vorbi. Mama si colegele o ajuta cel mai mult din punct de vedere financiar.
La chestionarul 'raportul meu cu ceilalti' eleva afirma ca isi petrece cel mai mult timp cu Teodora,
colega ei de banca si cu familia. Isi admira foarte mult colega de banca. Cel mai bun sfat l-a primit
de la mama. Nu are incredere foarte mare in colegi si in sora ei. Impartaseste momentele de
bucurie alaturi de colege. Momentele de necaz le impartaseste singura sau cu mama ei.
Eseul despre sine - este o alta activitate propusa de doamna consilier psihopedagog subiectului.
Aici numeste cateva dintre activitatile ei preferate. Activitatea din timp liber consta in "navigatul"
pe internet. Uneori se mai joaca cu sora sa. De asemenea, considera ca are puncte comune cu
tatal, insa cu mama si colegii sai uneori se afla in contradictie.
Aceasta are ca scop in primul rand dezvoltarea comunicari verbale a subiectului si invatarea
acestuia sa-si gestioneze comunicarea nonverbala. Prin intermediul conversatiei, consilierul
psihopedagog il stimuleaza pe subiect sa-si exprime sentimentele, sa-si expuna temerile, sa
comunice deschis, exprimandu-si ideile si sentimentele in legatura cu diferite evenimente,
persoane, situatii particulare etc. Doamna consilier psihopedagog initiaza cateva discutii utile
asupra rezultatelor scolare sau asupra nelinistilor fetei. Pe parcursul consilierii, in timpul discutiilor
se constata totusi o imbunatatire a comunicarii acesteia.
Explicatia
Aceasta are ca scop eliminarea fricilor, dezvoltarea increderii in propria persoana si intelegerea
consecintelor actelor sale.
Prescriptii comportamentale
Doamna consilier psihopedagog ii recomanda sa caute sa afle cat mai multe informatii despre ce
implica profesia de "asistent medical". De asemenea, ii recomanda sa ia in calcul si celelalte optiuni
precum "jurnalist", "avocat' enumerate in chestioanarul de autocunoasterea privind luarea
deciziilor.
Este pozitiva, si optimista in ceea ce o priveste. La intrebarea "Ce vei face daca planul de actiune
nu are success?" ii raspunde doamnei consilier psihopedagog ca are si alte alternative precum
profesia de journalist sau de avocat. Asadar va opta pentru o alta specializare.
Ramona nu comunica eficient, fiind si foarte presata de asteptarile parintilor ca sa reuseasca: "Tata
este multimit cand iau numai note de 10". Este orgolioasa, vrea sa se afirme, sa fie consultata in
orice problema sis a fie in centrul atentiei.
De asemenea, doamna consilier psihopedagog adduce lamuriri subiectului atunci cand este nevoie.
De exemplu, la intrebarea: "Ce dificultati anticipezi?, Ramona nu intelege ce anume trebuie sa
spuna si doamna consilier apeleaza la strategii de reformulare si explicare a intrebarii: "Cu ce
dificultati crezi tu ca te vei confrunta?".
Din nou o incurajeaza si o sustine sa treaca si alte licee desi Ramona nu crede ca are medie pentru
a reusi sa intre acolo: "trece-l sa-l ai in calcul" (liceul M. Eminescu).nu se stie niciodata". Atunci
cand Ramona o intreaba ce profil trebuie sa aleaga pentru a deveni asistenta medicala, doamna
consilier psihopedagog ii explica ce inseamna profilul stiinte ale naturii si ce anume presupune
acesta.
Doamna consilier psihopedagog este foarte expresiva, ii zambeste Ramonei adesea si o priveste cu
drag. Ii vorbeste foarte clar, folosind un ton bland, cald, care sa o determine pe acesta sa capete
incredere si sa doreasca sa comunice. Este rabdatoare, asteaptand cat este necesar pentru ca
aceasta sa-si incheie sarcina, apoi o lauda pentru munca depusa si pentru rezultatele sale. In urma
acestor laude, Ramona vine cu mai mult drag la ora de consiliere si capata incredere in sine si in
doamna consilier psihopedagog. O lauda foarte mult, chiar si in prezenta mamei pentru
comportamentul din timpul sedintelor de consiliere si orientare vocationala, pentru dorinta ei de
comunicare, pentru imbunatatirea relatiei dintre ele, pentru implicarea de care da dovada etc.
Subiectul, pe nume Ramona, este o fata in varsta de 14 ani, eleva in clasa a IX-a. Provine dintr-o
familie cu doi copii, ea fiind cea mai mare. La nivel de influente extrafamiliale (integrarea sociala in
grupuri formale, informale), aceasta isi petrece majoritatea timpului in compania prietenilor si a
colegilor.
Scopul consilierii individuale si orientarii vocationale in cazul Ramonei consta in autocunoasterea ei,
eficientizarea comunicarii interpersonale si nu in ultimul rand, indreptarea acesteia catre o anume
profesie care sa i se potriveasca. Un alt motiv al consilierii individuale il constituie dezvoltarea unei
imagini corecte de sine, respective a stimei de sine.
In urma sedintelor de consiliere si orientare scolara, eleva este hotarata sa urmeze un liceu cu
profilul stiinte ale naturii pentru a putea apoi urma medicina cu scopul de a deveni asistenta
medicala. De asemenea, in urma sedintelor de consiliere, Ramona devine mai cooperanta in clasa
cu colegii ei.
3. Autoevaluarea
Aptitudini sociale
adaptabilitate, flexibilitate
Aptitudini psihopedagogice
abilitati pentru consiliere (copii, adolescenti, parinti) dezvoltate in contextul practicii consilierii
psihopedagogice
cunoastere multilaterala a elevilor (sub aspect psihologic, pedagogic, medical, familial, social)