Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE


PUBLICĂ

OBIECTIVELE ȘI FUNCȚIILE
FONDULUI MONETAR
INTERNAȚIONAL

HILOTE CLAUDIA-ADELINA

MARTENIUC IONELA

FB, III

2018
1. Definire
Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state
membre. A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, având ca scop
principal promovarea unei economii mondiale sănătoase.
Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton Woods pentru restructurarea relațiilor
internaționale monetare și financiare. Peste 40 de țări au participat la semnarea Acordului de la
Bretton Woods care prevedea proceduri și reguli care să guverneze economia mondială. Acest acord
a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD, cunoscută și
sub numele de Banca Mondială) și Fondului Monetar Internațional. Aceste instituții sunt cunoscute
drept gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată de schimb valutar stabilă,
având ca referință standard aurul, dolarul fiind singura monedă convertibilă în aur.
FMI are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea
stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a
forței de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.
Resursele fondului sunt asigurate din contribuția statelor membre, prin plata unor cote în
funcție de puterea economică a fiecărei țări. Fiecare stat achita cota sa la Fond în proporție de 25%
într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional (dolarul american, euro, yenul japonez sau
lira sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în moneda națională.
Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. În urma unei majorări cu 45% a cotei de subscriere
începând cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridică în prezent la aproximativ 311 miliarde
de dolari americani. Puterea de vot a fiecărei țări este proporțională cu cota subscrisă.
Țările care aderă la Fond îşi asumă o serie de obligaţii cu titlu general:
 furnizarea de date economice şi financiare necesare derulării operaţiunilor FMI;
 eliminarea restricţiilor asupra efectuării de plăţi şi transferuri pentru tranzacţii internaţionale
curente;
 eliminarea practicilor monetare discriminatorii şi a celor multiple;
 convertibilitatea, la cerere, a sumelor în monedă proprie deţinute de alte state.
FMI răspunde în fața guvernelor din țările membre. Organismele de conducere sunt:
Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar și Monetar Internațional și Consiliul Director. În
vârful structurii organizaționale se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor
centrale sau miniștrii de finanțe din fiecare dintre cele 188 de state membre. Toți guvernatorii se
întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI și a Băncii Mondiale. Consiliul Director este
format din 24 de membri și conduce activitățile curente.
1.2. Relațiile României cu FMI
România a devenit membru FMI la 15 decembrie 1972 şi face parte din constituenta
condusă de Olanda. Dl. Menno Snel (Olanda) este Director Executiv pentru România în cadrul
FMI; constituenta sa include Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia,
Israel, Serbia, Muntenegru, Republica Macedonia, Moldova, Olanda, România şi Ucraina.
Guvernatorul României la FMI este dl. Constantin Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale
a României.

Fondul a avut un reprezentant rezident la Bucureşti începând cu anul 1991. Începând cu luna
aprilie 2016, noul reprezentant rezident al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România este
Alejandro Hajdenberg, care a ocupat anterior poziţia de senior economist la Biroul FMI din Cipru.

Participarea României la FMI se ridică la 1.030,2 milioane DST sau 0,43% din cota totală.
Puterea de vot a României este de 11.039 voturi reprezentând 0,44% din total.

Începând cu 1972, România a folosit resursele FMI în 13 ocazii (detaliate mai jos) ca suport
financiar pentru programele economice ale guvernului.

Data Expirarii sau Suma Aprobată Suma Trasă


Tipul Acordului Data Aprobării
Rezilierii (milioane SDR) (milioane SDR)
Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0
Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1
Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5
Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1
Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7
Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3
Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6
Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75
Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.0
Stand-by preventiv 07/07/04 07/07/06 250.0 0
Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11443.0 10569
Stand-by preventiv 31/03.2011 31/04/2013 3090 0
Stand-by preventiv 27/06.2013 26/07.2013 1751 0
Tabel nr.1 – Acordurile între România și FMI

În septembrie 2013, guvernul României a semnat cu FMI şi Comisia europeană un nou


acord stand-by de tip preventiv. Acordul s-a derulat pe 2 ani, cu o valoare de 4 miliarde EUR,
concentrat pe continuarea reformelor începute în perioada acordului precedent. Scopul principal al
încheierii acordului a fost de a continua implementarea măsurilor de reformă iniţiate în ultima
perioadă (în domeniile energiei, transporturilor, sănătăţii, guvernanţei corporatiste în sectorul
companiilor de stat), a consolida reuşitele acestor iniţiative, a reveni la o creştere economică robustă
şi a spori competitivitatea în vederea adoptării, într-un orizont mediu de timp, a monedei euro, în
conformitate cu programul de convergenţă.
Caracterul preventiv presupune că finanţările sunt disponibile pentru eventualitatea în care
contextul macroeconomic extern ar suferi o înrăutăţire semnificativă. Autorităţile române nu au
intenţionat să acceseze sumele disponibile, menţinând caracterul preventiv al acordului pe toata
durata sa.
Acordul României cu FMI a expirat în data de 26 septembrie 2015. Momentan, autorităţile
nu consideră necesară lansarea de negocieri în vederea unui potenţial nou acord stand-by de tip
preventiv.

2. Obiectivele statutare ale Fondului Monetar Internațional


Obiectivele de bază ale FMI de azi sunt aceleaşi cu cele formulate în 1944. De atunci,s-au
înregistrat creşteri impresionante în economiile naţionale. Cu toate că, avantajele creşterii
economice nu s-au făcut simţite în mod egal în toate ţările, majoritatea statelor au înregistrat o
creştere semnificativă a prosperităţii naţionale faţă de perioada interbelică.

Unul din motivele acestei dezvoltări îl regăsim în îmbunătăţirea implementării politicii


economice. Politicile promovate în această perioadă au urmărit, în principal, creşterea comerţului
internaţional şi au ajutat la refacerea ciclului economic, FMI având o contribuţie considerabilă la
reuşita acestei dezvoltări.

După al Doilea Război Mondial au avut loc schimbări majore nu doar în plan naţional, ci şi
în plan internaţional, în economia mondială şi în sistemul monetar, schimbări care au crescut
importanţa scopurilor servite de către FMI.

Conform articolului 1 al Statutului, FMI și-a propus următoarele obiective:

 Să promoveze cooperarea monetară internațională printr-o instituție permanentă care să pună la


dispoziția țărilor membre consultanță și colaborare în probleme monetare;
 Să faciliteze expansiunea și creșterea echilibrată a comerțului internațional și prin aceasta să
contribuie la menținerea unui nivel foarte înalt al forței de muncă și al veniturilor și la
dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca obiective primare ale politicii
economice;
 Să promoveze stabilitatea cursurilor valutare, să mențină prin aranjamente cursuri ordonate de
schimb între membri, și să împiedice deprecierea competitivă a cursurilor valutare;
 Să asiste formarea unui sistem multilateral de plăți cu privire la tranzacțiile curente dintre
membrii și eliminarea resticțiilor din calea schimburilor externe care împiedică dezvoltarea și
creșterea comerțului mondial;
 Să ofere ajutor țărilor membre punând pe un anumit termen la dispoziția acestora resursele
generale ale FMI în baza unor garanții corespunzătoare, prin aceasta oferindu-le posibilitatea de
a corecta unele deficite din balanța de plăți fără a fi nevoite să recurgă la măsuri distructive
pentru prosperitatea națională sau internațională;
 În concordanță cu obiectul anterior, FMI urmărește reducerea perioadei și a intensității
dezechilibrului din balanțele de plăți ale țărilor membre.

Pentru realizarea acestor obiective FMI monitorizează schimbările și politicile economice și


financiare în țările membre și la nivel global, și asigură consultanță în acest domeniu țărilor
membre, având ca bază cei 50 de ani de experiență. Spre exemplu, în analiza anuală a economiei
japoneze pentru anul 2000, FMI sfătuiește guvernul japonez să stimuleze creșterea economică prin
păstrarea nivelului scăzut al ratei dobânzii, încurajând restructurarea corporațiilor și băncilor și
promovând concurența.