MIŞCAREA ARTS AND CRAFTS/

ARTE ŞI MESERII (1860-1900)

Mirela Duculescu
Istoria Designului
• Secolul al XVIII-lea, denumit şi Secolul Luminii,
este caracterizat prin existenţa a trei mari curente
artistice:
- rococoul aristocratic,
- neoclasicismul raţionalist, academist, clar şi
didactic al Revoluţiei Franceze de la 1789
(perioada în care apar enciclopediile lui Diderot
şi d’Alembert; Diderot critica decadenţa morală
a aristocraţiei şi susţinea că arta trebuie să aibă Gulliver’s Travels,
un scop moral care o legitimează astfel în slujba J. Swift, 1726
societăţii; J.J. Rousseau critica artificialul civilizat
corupt şi susţinea că numai natura posedă valori
morale precum binele, vezi mitul „bunului
sălbatic”) şi
- romantismul ca stil şi atitudine emoţională,
relaţie personală cu natura / inclusiv sec. XIX.
 Sec. al XIX-lea:
- stilul burghez Biedermeier, romantism, revoluţia de la 1848,
simbolism, realism, naturalism, impresionism, neoimpresionism
- Joseph Niépce, fizician, invenție, fixare imagine pe placa metalică
(1829) => foto-grafie („scriere cu lumină”)…
- Honoré Daumier, caricatură (politic, cler corupt, lacom etc.)
- 1833, abolirea sclaviei în colonii de către Imperiul Britanic
- 1844/1845, legi pentru emanciparea/dezrobirea țiganilor în
Moldova și Țara Românească

H. Daumier,
Gargantua, 1831
• secularizarea, noile principii legate de
egalitate şi libertate (inclusiv libertate
religioasă), scepticismul (sec. al XIX-lea
este numit şi The Age of Doubt)
• critica Bibliei, filosofia lui Kant din secolul
trecut şi a teologului danez Kierkegaard
(credinţa este un act de liberă voinţă, o
chestiune de angajament personal),
spiritualitate, scrierile lui Ernest Renan
au coexistat cu perioada victoriană
(teama de a chestiona şi a reconcilia
credinţele religioase cu lumea modernă
a maşinilor, supranatural miraculos vs
natural etc.)
• SUA, Henry David Thoreau,
filosof transcendental, eseul
Resistance to Civil Government
(Civil Disobedience), 1849/
nesupunere civică,
un drept al cetățeanului
- Experimente utopice de tip falanster (Ch. Fourier; T.
Diamant în România), socialism (Karl Marx, Capitalul,
1867), anarhism (Elisée Reclus, Piotr Kropotkine etc.)...
- Émile Zola, afacerea Dreyfus (1894-1899), antisemitism
– „J’accuse…!”...

- Poetul Arthur Rimbaud,

simbolism,
experienţa africană...
expo Paris 1889, negro village/ village negré -- human zoos,
expoziţii publice etnologice ale populaţiilor non-europene
în special, considerate primitive, colonialism, rasism...
 Biologul E. Racoviță, fotografie subacvatică
de Louis Boutan (biolog și scafandru), 1899 (?)
Day, Fred Holland (SUA), The Crucifixion with Two Soldiers, 1898, platinum print,
Artstor, The Image Gallery, Data from: University of California, San Diego
/ The Seven Last Words: "Into Thy Hands I Commend My Spirit", 1898,
combination print, photography, Artstor, The Image Gallery
 Andres Serrano, Immersion
(Piss Christ), 1987, fotografie
• MIŞCAREA ARTS AND CRAFTS sau
• ARTE ŞI MESERII/MEŞTEŞUGURI reprezintă o reacţie
internaţională la provocările modernităţii, pornită ca o
mişcare englezească neoromantică din a doua jum. a
secolului al XIX-lea, care se răspândeşte până în
America, Europa de Nord şi Australia, avînd o mare
influenţă asupra arhitecturii, graficii tipăriturilor şi
artelor.

• De asemenea, mişcarea neunitară Arts and Crafts se află

la baza artei 1900 sau Art Nouveau, funcţionalismului şi
designului prin polemica şi practicile generate.
 • Se consideră că a fost fondată
în 1861 la Londra de arhitectul
William Morris prin înfiinţarea
Societăţii Morris, Marshall şi
Faulkner pentru producţia
artistică a obiectelor casnice /
Morris, Marshall, Falukner
and Company (mai târziu, în
1875, devine Morris and Co).
• Ulterior, dupa decăderea
mişcării, rolul acesteia va fi
prealuat parţial în Marea
Bufet, design arh. Philip Webb şi Britanie de DIA (Design and
pictor Edward Burn-Jones, lemn Industry Association).
pictat, piele, alamă, cupru, 1861
Scaun de colţ, tradiţional din Sussex,
designer Ford Madox Brown
• Un punct esenţial în evoluţia
mişcării îl reprezintă anul
1888 cînd Charles Robert
Ashbee înfiinţează
Arts and Crafts Exhibition
Society (Societatea
Expoziţiilor de Arte şi
Meserii) -- moment în care
apare denumirea mişcării şi
în care artele aplicate sunt
considerate a fi egale cu
artele frumoase.
Voiau să transforme
meşteşugarii în artişti şi
artiştii în meşteşugari.
• Prima expoziţie din 1888 a avut o însemnătate
deosebită deoarece a marcat „începutul sfîrşitului
picturii de şevalet”, după cum scria George Bernard
Shaw (Kaplan p.11).

• Societatea Expoziţiilor de Arte şi Meserii va organiza

expoziţii periodice până în 1914 şi va provoca
dezbateri fertile despre relaţia artă-meşteşug-
industrie, accentuând principiul execuţiei de calitate
a unui obiect bine lucrat de către om pentru om
(indiferent dacă este o statuie sau un scaun).
 • Marea Britanie, cea mai
industrializată ţară din lumea
Occidentală, a fost şi cea care
a generat încercări de a
contracara aspectele negative
ale producţiei de masă
reflectate asupra creativităţii
umane şi calităţii vieţii.
• Mulţi credeau în rolul
reformator al artei.

Scaun tradiţional din gama Sussex

Americanul James McNeill Whistler,
autor al celebrei picturi sinestezice
Nocturne in Black and Gold: the
Falling Rocket a fost acuzat în 1875
de scriitorul şi criticul de artă şi
arhitectură JOHN RUSKIN (1819-
1900) că „ar fi aruncat în faţa
publicului un vas de culori”, ridicând
problema responsabilităţii morale şi
sociale a artistului faţă de auditoriu;
disputa publică a fost finalizată
printr-un proces de calomnie în care
s-au dezbătut valorile morale ale
artei şi dreptul artistului la libertate,
independent faţă de convenţii şi
critica publică.
• WILLIAM MORRIS (1834-1896), arhitect, designer,
reformator, militant socialist, scriitor şi poet, membru al
clasei de mijloc avute din Marea Britanie şi moştenitor al
unei rente anuale, este numele care se suprapune
perfect peste numele mişcării Arts and Crafts.
• Morris este adeptul teoriei criticului de artă şi filosofului
John Ruskin şi practicii lui A.W.N. Pugin (arhitect
partizan al neogoticului revitalizat în anii 1840) potrivit
căreia arta trebuie să slujească masele, nu elitele de
rafinaţi. Morris duce mai departe teoria şi propune o
soluţie teoretico-practică utopică de tip romantic pentru
renaşterea principiilor spirituale şi estetice ale Evului
Mediu şi a formelor artizanale într-o lume nouă în care
industrializarea şi maşinismul au generat aglomerări
urbane, urâţenie şi mizerie.
• Ideologia Arts and Crafts reprezintă o reacţie împotriva
consecinţelor morale şi materiale ale Revoluţiei
Industriale. A fost o reacţie la efectele negative ale
industrializării, care producea nedreptăţi sociale, lipsă
de igienă, infracţionalitate, o arhitectură metalică
urâtă, produse de fabrică ieftine şi derizorii.

• Evadarea artistică a fost deci în natura purificatoare, în

trecutul valoros, meşteşuguri şi materiale tradiţionale
şi mediul rural.

• Ruskin este cel care a admirat meşteşugul medieval şi

a promovat artele decorative ca un instrument de
iluminare şi schimbare socială.
 Morris şi Arts and Crafts erau asociati
mişcării revoluţionare a Frăţiei
Pictorilor Prerafaeliţi (FPP). Era o
mişcare anticlasicistă (fondată la
1848) ce promova apropierea între
artă şi meşteşug, spiritualitate
derivată din contactul nemediat cu
natura, împotriva materialismului
generat de industrializarea modernă.
Grupul din care făceau partea Dante
Gabriel Rossetti, William Hunt,
Edward Burne-Jones ş.a. milita
împotriva Royal Academy din Anglia şi
Bunavestire, Dante Gabriel
a statutului elevat acordat artelor
Rossetti, 1849 frumoase.
În atelierul de producţie şi decor
Morris, Marshall şi Faulkner
pentru producţia artistică a
obiectelor casnice, care apoi se
va numi simplu Morris and
Company, se produceau mobilă,
tapete cu decoraţii inspirate din
natură, vitralii, porţelanuri,
sobe, broderii, covoare,
sticlărie, bijuterii, oglinzi,
decoraţii interioare etc.,
depăşindu-se fractura dintre
artele pure şi artele aplicate.
Morris devine interesat şi
experimentează cu vopseluri naturale
pentru textile din bumbac, lînă, mătase
etc. în contra curentului economiei
victoriene care lucra cu vopseluri
chimice.
Fotoliu cu spătar reglabil „Morris”,
design arh. Philip Webb, 1880
W. Morris, carpetă de perete, decor inspirat de anghinare, 1880 / tapet cu maci, 1890
 În arhitectură, punctul de plecare şi reperul principal pentru Arts
and Crafts l-a constituit the Red House (Casa Roşie, denumită astfel
datorită zidăriei din cărămidă arsă) construită în 1859 în Kent de
arhitectul Philip Webb (1831-1915) pentru William Morris =>
English Domestic Revival, originat în tradiţia vernaculară.
 Trăsături caracteristice:
• istoricism şi decoratie epurate,
• plan asimetric, exprimare sinceră a funcţiunilor în volumetrie,
• atmosferă în acord cu mediul natural în care era amplasată,
• utilizarea materialelor de construcţie locale tradiţionale, respect
pentru caracterul meşteşugăresc al arhitecturii amintind de stilul
tradiţional al cottage-ului englezesc.

• Această arhitectură de tip Domestic Revival s-a mulat

fenomenului urbanistic Garden City (utopia oraşului-
grădină, sinteză între oraş şi sat) lansat în 1898 de
Ebenezer Howard.
 Morris, Ruskin şi socialismul

• Segmentul social pe care se focaliza atenţia socialistului

William Morris erau masele, alcătuite din ceea ce în curând
se va chema clasa socială a proletariatului.

• Aceşti muncitori în industrie produceau în serie câte o

componentă a unui viitor produs serializat, de obicei urât şi
de calitate proastă. De aici nostalgia faţă de onestul
meşteşugar medieval, beneficiar de valori morale şi spirituale,
care muncea cu bucurie, creativ, la un obiect care căpăta
finalitate sub mâna lui şi de aceea era un produs de calitate.

• Se credea că prostul gust al produsului anonim şi mecanic îi

consuma muncitorului energia, nu-i dădea nici o satisfacţie a
muncii şi-i atrofia inteligenţa. În plus, ameninţa să deformeze
gustul public.
 Morris, Ruskin şi socialismul
• Teoreticianul cultural John Ruskin, un pionier al ideilor asociate
cu mişcarea Arte şi Meşteşuguri în Anglia victoriană, era
împotriva industrializării, a diviziunii muncii şi standardizarii
care ar fi condus la dezumanizarea şi alienarea lucrătorilor.
Ruskin şi-a exprimat ideile în cartea celebră Stones of Venice
(1851), unde a lăudat calităţile arhitecturii gotice.

• Problema reală, potrivit lui Ruskin, nu era că muncitorii trăiesc

o viaţă sărăcioasă, ci faptul că ei „nu au nici o plăcere în munca
prin care îşi câştigă pâinea."

• Această idee a plăcerii în muncă a fost îmbrăţișată de William

Morris ca o temă centrală a mişcării Arte şi Meserii.
• Morris a criticat alienarea
adusă de tehnologie şi a
sprijinit ideea de meşteşug,
combinate cu viziunea
socialistă a artei pentru toată
lumea.

• Morris a susținut că
• arta, educaţia şi libertatea ar
trebui să fie accesibile tuturor:
• „Eu nu vreau artă pentru
puţini, după cum nu vreau nici
educaţie pentru puţini sau
libertate doar pentru puţini"
• (“I do not want art for a few,
any more than education for
• a few, or freedom for a few.”)
Coperta Three Men in a Boat, J. K. Jerome, 1899 /
Londra, foto John Thomson, 1870
 Arts and Crafts are la bază următoarele principii
(care au stat şi la baza ideologiei Art Nouveau):

1 relaţia conciliată dintre artă şi industrie

• Mişcarea Arts and Crafts nu a fost nici anti-industrială şi
nici antimodernă (dacă prin modernitate se înţelege în
principal folosirea maşinii, atunci trebuie spus că
maşina era percepută ca o unealtă necesară şi utilizată
numai ca să faciliteze activităţi repetitive).

• Deşi, iniţial, controversa artă vs industrie s-a axat pe o

disociere radicală, meritul Arts and Crafts constă
tocmai în faptul că a problematizat public un subiect
esential pentru evoluţia designului şi a omenirii şi a
afirmat rolul şi autonomia designului.
 2 design şi identitate naţională
• Mişcarea Arts and Crafts se înscrie într-o perioadă în care se
manifesta o idealizare a trecutului pre-industrial, în conexiune cu
naţionalismul romantic şi curentul romantic manifestat în arte şi
literatura, muzică etc.
• Aceastei perioade i se asociază noţiunea de inventare a tradiţiei,
care legitimează conceptual întoarcerea Arts and Crafts către
producţia vernaculară şi imperativele morale nobile manifestate
în trecut.

• Istoricul Eric Hobsbawm este cel care a fabricat termenul de

inventare a tradiţiei pentru a descrie cum, la sf. sec. al XIX-lea,
trecutul a fost manipulat, selectat, „actualizat” şi reconfigurat
pentru a servi unor scopuri legate de afirmarea indentităţii
naţionale.

De multe ori, aşa-numitele caracteristici nationale erau înglobate în

design tocmai pentru a crea o moştenire comună legitimă (de ex.,
ţările scandinave au revitalizat mituri şi simboluri vikinge în
arhitectură, mobilier, design de carte etc.).
• Vernacular = local, nativ, propriu, indigen (din latinescul
vernaculus derivat din verna însemnând sclav local)

• Tradiţional = care se transmite prin tradiţie

• Tradiţie = din latinescul traditionem adică a transmite mai

departe (credinţe, obiceiuri, informaţii, cunoştinte, practici)

• Arhitectura vernaculară = cuprinde locuinţe şi alte clădiri. În funcţie de

contextul de mediu şi resursele disponibile, acestea sunt de obicei deţinute
sau construite de comunitate prin utilizarea de tehnologii tradiţionale. Toate
formele de arhitectură vernaculară sunt construite pentru a satisface nevoi
specifice, a se adapta la valori, economii şi modalităţi de viaţă ale culturilor
pe care le produc. (Paul Oliver, ed., Encyclopedia of Vernacular Architecture
of the World. Cambridge; New York: Cambridge University Press, 1997, vol. 1)
 3 Arta şi viaţa / Arta pentru toţi / Arta în toate
• Potrivit acestui slogan, viaţa este percepută ca o
totală operă de artă, accesibilă nu numai elitelor,
ci şi celorlalte mase de oameni, ca urmare şi designul
devine, teoretic, accesibil tuturor.

• Sloganul asociaţiei britanice Art Workers’ Guild

era Art is Unity.
• Conceptul de operă completă / totală de artă,
Gesamtkunstwerk reprezintă un termen german de
sec. XIX şi se referă la o amalgamare a tuturor artelor
(conceptul este legat de numele compozitorului
Richard Wagner care combină în premieră opera cu
drama).

• Ulterior, conceptul va fi aplicat designului perceput ca

design unificat al obiectului de arhitectură cu mediul
extern şi interiorul -- mobilier, tacîmuri, îmbinări etc.
(Charles Mackintosh, Frank Lloyd Wright).
 Controverse şi contradictii ideologice specifice
mişcării Arts and Crafts

• 1 Deşi mişcării Arts and Crafts i se reproşează tezele

antimaşiniste elaborate şi teoretizate de Morris, totuşi
urmaşii lui au acceptat, cel puţin în parte, să colaboreze cu
industria. Unii dintre ei într-o manieră deschisă, alţii
nedezicându-se încă de tezele anti-industrialiste.

Abordării britanice anti-industrializare, aşa cum a fost

îmbrăţişată în grade diferite de către membrii mişcării Arte
şi Meserii, i s-au opus viziunile americană şi germană de la
sfârşitul secolului al XIX-lea, care au subliniat importanţa
maşinii. Ideea unei separări definitive, radicale, între
industrie, arte şi meserii a fost înlocuită în ambele ţări de
către o gândire bazată pe o combinaţie profitabilă de
industrie cu artă.
• 2 Ironia a fost însă că, deşi produsele atelierului lui
Morris erau gândite pentru mase, fiind produse
artizanale, înglobau timp, muncă, expertiză şi, ca
urmare, nu erau ieftine, astfel încât deveneau
inaccesibile pentru adevăraţii destinatari.

• Oamenii cu stare au devenit însă cumpărători activi,

ceaa ce a condus la succesul firmei, inclusiv financiar
– situaţie neintenţionată şi în contradicţie cu ideile
de stânga ale lui Morris şi ale prietenilor lui.
amenajare interioară realizată de Morris and Company, The Green Dining Room,
Victoria and Albert Museum, comandată în 1866 ca o cameră de luat masa
pentru vizitatori: pereţii sunt tapetaţi cu modele pictate pe stucco, vitralii,
panouri ceramice, mobilier pictat manual.
 3 «Moştenirea» teoretică clamată de adepţii lui William
Morris nu este definitivă, el fiind perceput în mod diferit
de contemporani şi urmaşi:
• Modernitate şi producţie industrială versus
antimodernitate şi tradiţia meşteşugurilor
• Mecanizarea serveşte masele de oameni versus
individualitatea într-o societate de masă

Deşi istoria designului modern de Nikolaus Pevsner

legitimează relaţia dintre designul modern şi industrie,
totuşi William Morris, adept al întoarcerii către trecutul
pre-industrial, este descris ca o figură esenţială a
modernităţii designului industrial.
NOTĂ The Utopian Commonwealth
Left: Hollyer, Frederick (1837-1910)
Sir Edward Burne-Jones and William Morris. 1874. Photograph.

Right: Morris, William (1834-1896)

Carte de Visite, Photograph of William Morris; Ellis and Green, London

Retrieved from http://www.artres.com/

The Utopian Commonwealth

“It was a longish building with its

gable ends turned away from the road,
and long traceried windows coming
rather low down set in the wall that faced us.
It was very handsomely built of red brick with
a lead roof; and high up above the windows
there ran a frieze of figure subjects in baked clay,
very well executed, and designed with a force
and directness which I had never noticed in
modern work before.”
(William Morris, News from Nowhere, or,
An Epoch of Rest, Being Some Chapters
from a Utopian Romance,20)

Morris, William (1834-1896)

Carte de Visite
Christine de Pisan and
Reason clearing the
Field of Letters of
misogynist opinion, 1475.
From a Dutch translation of
"The Book of the City of Ladies"
by Christine de Pisan (1364-c.1430),
in which the author and her companions
build an all female utopia.
Add.20698. Folio No: 17 (detail).
Location :British Library, London,
Great Britain
Photo Credit : HIP / Art Resource, NY
Retrieved from http://www.artres.com/

Manuscris medieval miniat

(cu miniaturi, miniu roşu de
plumb) şi anluminuri
(iluminări, împletituri geometrice,
arabescuri din aur şi argint)
The Utopian Commonwealth

Left: Sir Thomas More. De optimo reip. statu, deque noua insula Utopia. Apud inclytam Baileam [1518].
Frontispiece. Rare Books Division.The New York Public Library, New York
Right: Title page of "Utopia" by Thomas More (1478-1535). Leiden, 1715.
retrieved from www.arteres.com
 The Utopian Commonwealth (More 3)

• utopia (Greek) from Greek ou not, no + topos place

• utopia indicates either a no-place (u-topos) or

a happy-place (eu-topos) (Cooksey 72)

• commonwealth represents the translation from

the Latin respublica (from res thing, wealth + publica,
feminine of publicus, public; retrieved from
http://www.m-w.com/dictionary/republic

Portrait of Sir Thomas Moore.

ÎNCHEIAT NOTA DESPRE UTOPIE Location :Uffizi, Florence, Italy
Photo Credit : SEF / Art Resource
retrieved from www.artres.com
 Clădirea unde funcţiona
Kelmscott Press,
tipografie fondată de
Morris în 1891

Morris ca tipograf
• Mişcarea Arts and Crafts a exercitat o puternică
influenţă asupra designului de literă, graficii de carte şi
tiparului, prin nucleul de artişti care au lucrat alături de
Morris la tipografia sa privată numită Kelmscott Press
din Londra, Hammersmith, inspirată de o altă tipografie
privată, Chiswick Press care pleda pentru caracterul
meşteşugăresc al cărţilor tipărite.
lucrători ai Kelmscott Press, în centru William Morris
Pentru Morris, designul de carte reprezintă un
concept unitar, total, în care obiectul tipărit
este construit asemeni obiectului de
arhitectură (de exemplu, literele reprezintă
cărămizile, planul este design unitar de pagină
sau al unei duble pagini deschise).
El a creat design pentru margini de pagini cu ilustraţii şi
diverse tipuri de literă. A fost interest de calitatea
cernelurilor şi a hârtiei, estetica caligrafiei, lizibilitatea
literei, importanta spaţiilor albe, relaţia dintre margini,
iniţiale (capital letters) şi ilustraţie. Una din cele mai
cunoscute publicaţii a fost The Works of Geoffrey
Chaucer (1896) în care gravura în lemn a fost executată
de artistul Edward Burne-Jones.
• În general, în sec. al XIX-lea, ceea ce azi numim
graphic design era realizat de două grupări
profesionale:
-- tipografii (utilizau ornamente, diferite combinaţii de
caractere de litere, mărimi etc.)
şi
-- artiştii (se concentrau pe ilustraţii, lăsând tipografia
în plan secund).
 Alţi exponenţi ai Arts & Crafts (în general urmaşi care au
combinat vernacularul cu mecanizarea):
A doua generaţie Arts and Crafts

• A doua generaţie Arts and Crafts (Ashbee, Voysey şi

Mackmurdo) preia ideile lui Morris despre moralitate
în design şi importanţa socială a meseriilor pentru
comunităţi.
• Astfel, reprezentanții ei se grupează în bresle sau
ghilde ale meşteşugarilor potrivit tradiţiei medievale –
Art Workers’ Guild (1884), the Century Guild (1882-
1888) şi the Guild of Handicraft (1888).
• Ideile mişcării au fost diseminate prin scrieri, prelegeri
publice, participarea la expoziţii şi publicarea de
reviste precum the Century Guild Hobby Horse
(înfiinţată în 1884) şi the Studio (1893), o revistă care
publica ilustraţii cu mobilier şi amenajări
contemporane.

• Ilustratiile pentru the Studio erau realizate de artişti

precum Aubrey Beardsley care a ilustrat o mare parte
din opera lui Oscar Wilde (Salomé etc.), cu accent pe
asimetrie, bidimensionalitate, motive japoneze,
caligrafie.
CHARLES FRANCIS ANNESLEY VOYSEY, 1857-1941

firedogs 1900, Voysey masă 1900

 scaun din stejar cu şezut împletit,
1904, simplu, utilitar (decoraţia este
epurată, spătarul şi picioarele sunt
realizate dintr-o bucată îmbinată în
forma de inimă), cost scăzut,
o formă oarecum impersonală,
încercând să îmbine meşteşugul
cu reforma socială, Voysey

Interesant este că, potrivit lui Adrian Forty,

acest scaun era cumpărat de clasele avute
pentru a mobile spaţiile destinate
servitorilor şi, astfel, să reîntărească
distincţia de clasă şi asocierile
de decoratie şi gust.
 CHARLES ROBERT ASHBEE, 1863-1942
• Filosofia sa în design promova reconcilierea principiilor onestităţii în
construcţie şi utilizării adecvate a materialelor cu producţia
mecanizată.
zaharniţă din argint şi lapis lazzuli / candelabru electric, 1895
• Potrivit lui Ashbee, standardul este necesitate, o regulă, o normă
sau criteriu utilizat pentru a defini calitatea produselor. Ashbee a
recunoscut componenta socială a designului şi capacitatea
industriei de a produce cantităţi mari de obiecte în funcţie de un
anumit tip, o formă standardizată.

• În ciuda ideilor anti-maşină exprimate de Morris, Ashbee a facut

un compromis cu privire la utilizarea maşinii.

• Pentru el, obiectele realizate de maşină aveau frumuseţe

mecanică, asa precum obiectele create de mâna omului aveau
frumuseţe umană, în „conformitate cu standardul unei piese
realizate manual."
ARTHUR HEYGOTE MACKMURDO, 1851-1942
Arhitect care a pledat pentru abolirea
distincţiei dintre artele frumoase şi artele
aplicate şi valorizarea meşteşugului.

Fondator al grupului de artişti cunoscut ca

the Century Guild, dedicat „readucerii
clădirii, decoraţiei, picturii pe sticlă,
olăritului, sculpturii în lemn şi metal la locul
potrivit alături de pictură şi sculptură.”
(Raizman, p. 113).

scaun din mahon cu piele, the Century Guild, 1883 /

designul asimetric al spătarului nu mai este aplicat
sau adăugat, ci formează suportul pentru spate
(limbajul floral plat, bidimensional, readuce în discuţie
subiectivitatea creatorului)
 The Century Guild publica revista
The Century Guild Hobby Horse în
care designul de copertă realizat
prin gravură în lemn de Selwyn
Image poseda o mişcare liniară
puternică: titlul este încadrat
într-un rectanglu bidimensional
care este conţinut într-un alt
rectanglu al încadrării paginii
decorat cu rădăcini,
plante şi ramuri intersectate.
 WALTER CRANE (1845-1915)
Designer de mobilier, vitralii şi mozaic, artist şi
ilustrator de carte pentru copii, influenţat de
gravura japoneză, britanicul Crane a fost şi el
afiliat mişcării socialiste.

Membru fondator al the Art Workers’ Guild şi

primul preşedinte al Arts and Crafts Society,
Walter Crane a jucat un rol decisiv în educaţia
în design din Marea Britanie devenind director
la Royal College of Art pentru un an în 1898.
Walter Crane, pagina de titlu la Furtuna de Shakespeare, 1894 /
cartea Marquis de Carabas, legată în piele, 1875
Carte pentru copii, cu „bulă de
text”, 1873/ pagină din Beauty
and the Beast, 1901
Christopher Dresser
(1834-1904),
ceainic de argint
(cca 1880),
mâner de abanos;
influenţat de
simplitatea
obiectelor japoneze,
claritate, onestitate
faţă de materiale
 Principiile Arts and Crafts în SUA
• În SUA, gândirea Arts and Crafts promovată de William Morris
s-a suprapus unor elemente locale care au dus la combinarea
principiilor mişcării cu utilizarea maşinii: îmbunătăţirea vieţii
coloniştilor emigranţi, existenţa unor colonii artistice utopice,
formarea unei clase de mijloc masive care reprezenta o piaţă
pentru producători, încurajarea abilităţilor manuale de către
ateliere de design.

• În acest climat socio-economic, suprapus cu valenţele

creştine caritabile ale comunităţilor rurale sau urbane, iau
naştere mici afaceri de familie destinate comunităţilor sărace
sau femeilor şi ateliere de producţie de masă destinate unui
consum de masă.
Principiile Arts and Crafts în SUA
Ca exemplu relevant pentru percepţia
diferită asupra moştenirii lăsate de
Morris, putem menționa cazul
socialistului OSCAR LOVELL TRIGGS,
fondator al Societăţii William Morris la
Chicago (1903) care credea în mişcarea
Noului Industrialism (the New
Industrialism movement) şi fondarea de
manufactories.

Triggs susținea că „educaţia industrială"

ar ajuta arta şi că maşina ar putea ajuta
la realizarea de activităţi repetitive şi
furnizarea de bunuri de calitate, întărind
astfel creativitatea umană în calitate de
aliat.
 Exemplul lui GUSTAV
STICKLEY, un om de
afaceri care a încercat
să reconcilieze
mobilierul standard
realizat de maşină cu
cel lucrat manual, este
de asemenea relevant
pentru modul în care
ideea de artă
disponibila pentru
toată lumea a
funcţionat în SUA.
 Stickley a publicat o revistă
denumită the Craftsman prin care
acest întreprinzător pasionat de
comerţ şi design şi-a promovat
mobilierul şi materialele textilele,
precum şi obiectele casnice lucrate
din metal.

• Au existat comunităţi atrase de Arts and Crafts si

filosofia libertăţii sociale, a eliminării injustiţiei sociale.
Ideile au atras în special femei care vedeau în aceste
principii o modalitate de emancipare prin promovarea
egalităţii de sexe şi a educaţiei pentru femei.
 Arts and Crafts in SUA a fost legată şi de misionarii creştini.
O comunitate de credincioşi, de mare succes comercial, a fost
Roycroft, stabilită de Elbert Hubbard în 1893 (East Aurora, New
York) şi care avea peste patru sute de meşteri în ateliere.
 Atelierele Roycroft
(comunitatea se numea
the Roycrofters) au
aplicat tehnici de
marketing de masă
pentru a-şi promova
produsele deoarece
Hubbard credea că
„lumea comerţului este
la fel de onorabilă
ca lumea artei.”
(Kaplan p. 278).
FRANK LLOYD WRIGHT (1867-1959), unul dintre cei
mai influenţi arhitecţi americani ai sec. al XX-lea, a
jucat un rol important ca teoretician şi designer de
mobilier. În perioada timpurie a lucrat în idiomul
local al Mişcării Arts and Crafts, contopind
vernacularul coastelor de Est şi de Vest.
 Stilul său specific de
arhitectură, Prairie
School, a unit Arts and
Crafts cu Mişcarea
Modernă prin
intermediul clădirilor
integrate organic în
peisajul de preerie şi
îndemânarea/adecvarea
cu care a folosit
materiale naturale
locale şi a redus
ornamentul la esenţă.

casă tip Prairie School, the

Robie House, Chicago, 1910
• În 1901, prezent la o întrunire a Societăţii Arts and
Crafts din marele centru comercial Chicago, al cărei
membru fondator era, Wright şi-a declarat adeziunea la
maşină ca o extensie naturală a principiilor mişcării Arte
şi Meserii:
„William Morris a pledat pentru simplitate ca bază a
întregii arte adevărate. Lăsaţi-ne să interpretam
înţelesul acestui cuvânt – simplitate – în relaţie cu arta,
pentru că este vital Artei Maşinii.”

A fost adept al teoriei potrivit căreia „Maşina este

marele strămoş al democratizarii”, în sensul unei
producţii de masă accesibile şi asupra căreia utilizatorul
are libertate de alegere.
Wright a pus în legătură tehnologia maşinii care ajuta la
obţinerea unor obiecte de foarte bună calitate şi de o
frumuseţe nobilă cu estetica simplităţii şi o artă
accesibilă tuturor, furnizând astfel bazele morale şi
ideologice pentru un stil modern „funcţional.”

vitraliu 1912 / cană 1914 / scaun 1908

F.L. Wright, masă şi scaune cu spătar înalt pentru cină, 1904
 Wright şi-a publicat cateva din
creaţiile timpurii de arhitectura
domestică în reviste populare
precum Ladies’ Home Journal
în care erau prezentate drept
case mici, cu multe camere
şi preţ accesibil.

În mod ironic, ca şi în cazul lui

Morris, designul de case era
personalizat pentru clienţi cu
putere financiară, iar mobilierul
caracterizat prin simplitate nu
era produs în masă (pentru că
auditoriul era tributar ca gust
stilului tradiţional cu decoraţii).
Wainwright Building, detaliu de cornişă şi
panouri decorative exterioare, St. Louis,
Missouri, L. Sullivan, 1890-1891

LOUIS SULLIVAN, arhitect

familiarizat cu scrierile lui Ruskin
şi principiile Arts and Crafts, din
Anglia, foloseşte forme naturale
pentru decoraţia panourilor
exterioare, tocmai pentru a
contrabalansa structura repetitivă
a clădirilor înalte.
Este mentorul lui F.L. Wright care
şi-a făcut ucenicia în atelierul său;
profet al arhitecturii moderniste;
„the father of skyscraper”…
Form [ever] follows function…