Operațiunile facultative cu primă și cu primă dublă (stellage)

Între tranzacțiile ferme și cele facultative există o deosebire foarte importantă: în timp ce
operațiunile ferme nu mai pot fi abandonate, cele facultative permit cumpărătorului la scadență
să facă diferite opțiuni prin care să-și limiteze pierderea sau să-și majoreze câștigul. Tranzacțiile
facultative presupun două forme:tranzacțiile cu primă și stellage.
Tranzacțiile cu primă sunt operațiuni bursiere care se practică în scopuri speculative sau
pentru acoperire (protecție) împotriva unor riscuri (între care cel mai important este riscul de
preț) și în care cumpărătorul, în schimbul unei prime (fixată de Bursă) își creează poibilitatea ca
la una din scadențele stabilite - să opteze pentru finalizarea sau rezilierea contractului.
Sunt deci tranzacții la termen (având 1-3 scadențe) pentru care cursul este proporțional
cu perioada de timp cuprinsă între momentul angajării operațiunii și momentul finalizării ei.
Prețul contractului, numit și preț de exercitare, este mai mare decât cursul la termen, diferența
de preț având menirea de a compensa - pentru vânzător - avantajele pe care le dobândește
cumpărătorul prin dreptul la opțiune. Aceste tranzacții se angajează de către clienții care speră
într-o creștere substanțială (anormală) a cursului titlurilor respective până la una dintre scadențe.
Pentru a angaja operațiunea, cumpărătorul trebuie să constituie o marjă (o acoperire)
egală cu prima înmulțită cu unitatea de tranzacții (numărul d)

Ex. Un investitor, anticipand in luna martie cresterea cursului actiunii A pe piata

franceza, cumpara un contract cu prima pentru scadenta iunie la pretul de 1050u.m. cu prima de
50u.m./actiune.

1) Cs=1150(Cs>Pe+prima) – executam contractul.

2) Ct<Cs<Pe –executam contractul(pierdere<prima)
3) Cs<Ct – abandoneaza contractul(pierdere>prima) pierderea=prima

Ct=cotatie la termen sau piciorul primei

Pe=pretul pe execitiu
Cs = cursul la scadenta
 Tranzactiile cu prima sunt operatiuni bursiere care se practica in scopuri speculative sau
pentru acoperirea impotriva unor riscuri(intre care cel mai important este riscul de pret) in care
cumparatorul, in schimbul unei prime fixata de bursa isi creaza posibilitatea ca la scadenta sa opteze
pentru finalizarea sau rezilierea contractului.In operatiunile cu prima, cumparatorul trebuie sa
constituie o marja egala cu prima inmultita cu unitatea de tranzactie. Marimea primei se numeste
dont si este fixate de consiliul burselor.Pretul contractelor depinde de cursul actiunii, de scadenta
contractului si de tendinta estimate a pietei.
Dupa angajare, tranzactia cu prima se finalizeaza la scadenta convenita.Inainte de a
decide pentru ce va opta, cumparatorul compara cursul de exercitare cu cel de la
scadenta.Astfel, pot apare urmatoarele situatii:
1)Daca la scadenta Cs>Pe , el va opta pentru finalizarea tranzactiei.Castigul
cumparatorului va fi Pf=n(Cs-Pe)
Pf = profitul
N= numarul de contracte tranzactionate

2)Cand cursul actiunilor creste dar nu atat de mult cat a prognozat clientul astfel ca,
Ct<Cs>Pe, in acest caz clientul va opta pentru final;izarea tranzactiei deoarece fie nu pierde
nimic, fie pierde, dar nivelul pierderilor este cel mult egal cu marimea primei.
3)Daca cursul actiunilor scade astfel incat Cs<Ct, optiunea clientului va fi pentru
rezilierea si abandonarea primei, ceea ce limiteaza pierderea la nivelul primei.
Pd=n(Ct-Cs)
Pd= pierderea
N= numar contracte tranzactionate
Vanzatorul angajat intr-o astfel d operatiune poate deci pierde nelimitat, in timp ce
castigul sau maxim poate fie gal cu valoarea primei.

Operatiunile de tip stellage

Piata tranzactiilor facultative nu a disparut insa.In locul optiunilor cu prima pentruvalori

traditionale s-au dezvoltat, foarte mult in ultimii ani, operatiunile de tip stellage, acestea sunt tot
contracte optionale in care cumparatorul, la una din scadentele fixate, are dreptul de a opta
pentru calitatea de cumparator sau vanzator.Contractul initial fixeaza 2 limite(borne) ale
pretului, care se vor compara cu pretul efectiv din ziua scadentei, servind pentru formularea
optiunii.
 Dupa initierea unei tranzactii cu scadentele t1-t3, pentru unitatea N de optiuni, cu
bornele de pret Bi si Bs, Bi = borna inferioara si Bs= borna superioara cumparatorul urmareste
evolutia cursurilor la scadenta(Cs) si poate face una din urmatoarele optiuni:
a) Daca la scadenta, Cs>Bs acesta va face optiunea pentru calitatea de comparator , va dobandi
astfel N contracte la valoarea unitara Bs, pe care le poate valorifica imediat la Cs obtinand un
profit de:
Pr=N(Cs-Bs).
Pr = profit
N= numar de contracte tranzactionate

b) Este posibil ca, la aceeasi scadenta, Cs sa fie chiar mai mic decat borna inferioara. Cs<Bi. In
acest caz cumparatorul are dreptul la optiunea de vanzator (contractul initial il oblige pe
partenerul vanzator sa accepte aceasta ipostaza, deci sa devina el comparator).Initiatorul
operatiunii va achizitiona de pe piata la vedere N contracte la pretul Cs si va onora tranzactia
initiala, vanzandu-le la pretul Bi.Profitul initiatorului va fi egal cu:
Pr=N(Bi-Cs)
Cele 2 borne sunt Bi si Bs sunt astfel fixate incat operatiunea sa devina interesanta si
pentru partener(vanzator care, astfel, se vede pus in situatia ca , la scadenta sa piarda ,
indifferent daca la scadenta se inregistreaza o crestere sau o scadere a cursului).Aceasta
inseamna ca ecartul dintre Bi si Bs trebuie sa fie sufficient de mare, astfel incat initiatorul sa
poata obtine profituri doar in situatiile unor fluctuatii foarte mari ale cursului current.
c)In situatia in care Cs se situeaza exact la jumatatea distantei dintre Bi si Bs.
Cs=(Bi+Bs)/2 – pierderea initiatorului este maxima si este egala cu
Pd=N(Bs-Bi)/2 indiferent care este optiunea acestuia(vanzator sau comparator).
d)In situatia in care Bi<Cs<(Bi+Bs)/2 initiatorul pierde, de asemenea, mai putin insa decat in
varianta precedenta, dar numai daca face optiunea pentru calitatea de vanzator.
Pd=N(Bi-Cs)
e)La scadenta, cursul este situate in pozitia (Bi+Bs)/2<Cs<Bs initiatorul face optiunea pentru
cumparator si pierde.
Fiind vorba de scadente multiple initiatorul poate astepta momentul cel mai favorabil,
ceea ce inseamna ca pierderea se inregistreaza de obicei la ultima scadenta.Operatorul prudent
poate limita insa dimensiunile pierderii(atunci cand observa ca nivelul cursului este stationar ,
intre cele 2 borne) finalizand tranzactia la cea mai apropiata scadenta.
 Vanzatorul de stellage castiga deci in toate situatiile in care la scadenta Bi<Cs<Bs,
castigul sau fiind maxim atunci candCs este situate la mijlocul distantei dintre cele doua borne,
respective pierde in toate situatiile in care Cs are o variatie care determina depasirea uneia dintre
borne.Optiunile de tip stellage se angajeaza ca tranzactii speculative sau de acoperire atunci
cand se preconizeaza o variatie foarte puternica a cursului , dar nu se poate anticipa sensul
acestei miscari, partenerul anticipand(in schimb) o variatie de mici dimensiuni a cursului.