GHID PENTRU INTERVENII

asupra clădirilor istorice din Chișinău

 Contribuții
Dumitria Efremov, arhitect
Dumitru Cogâlniceanu, arhitect
Mihai Danciu, arhitect
Sergius Ciocanu, arhitect
Andrei Vatamaniuc, arhitect

Fotografie: Lucia Lupu

Publicaie elaborată de Urbanlab Chișinău

cu susinerea Ministerului Educaiei, Culturii și Cercetării
al Republicii Moldova și a
Primăriei Municipiului Chișinău
©Urbanlab Chișinău 2019
GHID PENTRU INTERVENII
asupra clădirilor istorice din Chișinău

Ediie coordonată de Dumitria Efremov

Chișinău 2019
Scopul ediiei
Patrimoniul cultural urban al Chișinăului reprezintă o moștenire
a tuturor locuitorilor orașului. Asigurarea protejării și bunei sale
gestiuni va face posibilă transmiterea acestuia către generaiile
viitoare. Această publicaie, ce se adresează în special
proprietarilor de clădiri istorice, specialiștilor și factorilor de
decizie, este un instrument primar de informare, ce are drept
scop ghidarea deciziilor și modalităilor de conservare corectă,
prin păstrarea importanei culturale a clădirilor istorice. Pentru
proiecte complexe de conservare, profesioniștii sunt îndemnai
să consulte suplimentar informaiile listate la capitolul 4 al
publicaiei.
Ghidul tratează metode și practici de conservare a clădirilor
istorice din Chișinău, în special metode de intervenie asupra
acestora. Sunt expuse principii generale de gestiune a clădirilor
istorice, ilustrate cu exemple corecte și greșite, însoite de
comentarii și recomandări. Totodată, se face referină la cadrul
legislativ-normativ local, naional și internaional.
Ghidul de faă nu abordează ansamblurile și siturile istorice.
Practica de conservare internaională operează în cadrul așa-
numitului ”context bazat pe valori” – un sistem de identificare și
gestiune a clădirilor și siturilor istorice în baza valorilor deinute,
cum ar fivaloarea estetică, istorică, știinifică, culturală, socială și
spirituală. O clădire istorică poate deine una dintre aceste valori
sau, concomitent, câteva dintre ele. În Republica Moldova,
reglementărilor și restriciilor sunt supuse doar clădirile și
siturile ce au statut de monument. Nu toate clădirile și siturile
istorice au statut de monument.
Prezentul ghid este elaborat în baza principiilor și terminologiei
enunate de către UNESCO și ICOMOS și transpune prevederile
actelor normative și documentelor de referină locale, naionale
și internaionale în contextul Chișinăului. Lista acestor
documente și acte normative poate fi consultată la sfârșitul
acestei publicaii.
Cuprins
1. Introducere
1.1 Chișinău - scurt istoric de dezvoltare urbană................................1
1.2 Noiuni utilizate în acest ghid......................................................2
1.3 Centrul istoric al orașului Chișinău.............................................3
1.4 Glosar de termeni.......................................................................5
2. Procesul de conservare
2.1 Noiuni generale.........................................................................7
2.2 Selecia tipului de intervenie asupra clădirii istorice..................8
2.3 Principii generale pentru întreinere, reabilitare și
restaurare a clădirilor istorice.........................................................9
3. Elemente constructive
3.1 Acoperișuri..............................................................................11
3.2 Faade și perei exteriori..........................................................14
3.3 Portice, balcoane, bovindouri, elemente decorative.................19
3.4 Tâmplării exterioare................................................................23
3.5 Garduri și pori........................................................................27
3.6 Curi interioare........................................................................30
3.7 Interioare................................................................................31
3.8 Reclame, firme, iluminat decorativ..........................................34
3.9 Praguri și trepte de acces........................................................37
3.10 Copertine...............................................................................39
3.11 Instalaii tehnice....................................................................40
4. Informaii suplimentare........................................................................41
 1 Introducere
1.1 Chișinău, scurt istoric de dezvoltare urbană

Orașul Chișinău a fost construit la mijlocul secolului al

XVII-lea și s-a dezvoltat în secolul al XVIII-lea prin
extinderea și înglobarea satelor adiacente, căpătând astfel o
structură urbană neregulată. Orașul devine cea mai mare
localitate urbană a ării Moldovei de la est de râul Prut,
centru administrativ al inutului Lăpușna-Orhei.
După anexarea în 1812 a pării de est a ării Moldovei de
către Imperiul Rus, Chișinăul devine centru administrativ al
provinciei Basarabia. Începe extinderea lui pe podișurile
dintre pârâurile Malina mică și Durlești, bazată pe o
structură urbană rectangulară regulată.
Chișinău, tramvai și birjari la gara de trenuri. Fotografie din
perioada interbelică

urbane pe teritoriul mai multor localităi rurale adiacente.

Planul Chișinăului în anul 1834
La mijlocul secolului al XIX-lea este finalizată formarea
noului centru al orașului, care gravita în jurul unei mari
piee administrative de traseu oval, marcată de complexul
catedralei imperiale. Odată cu edificarea căii ferate, orașul
se extinde până la confluena pârâurilor Mălina Mică și
Mălina Mare cu râul Bâc, unde este construită Gara
feroviară.
În perioada interbelică, după unirea Basarabiei cu România,
Chișinăul se dezvoltă urmând cadrul general stabilit în sec.
XIX. El se extinde peste râul Bâc, pe teritoriul rural al
Râșcanilor fiind inaugurate noi repere de dezvoltare urbană
- Aeroportul și Hipodromul.
Către mijlocul secolului XX, Rusia Sovietică anexează
Basarabia, Chișinăul devenind centrul administrativ al
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
Autorităile orășenești decid o amplă extindere a suprafeei
Șesul Bâcului este transformat în zonă industrială, cu
depozite, fabrici și uzine. Pe malul stâng al râului sunt
edificate cartierele cu mari ansambluri rezideniale
colective Râșcani și Ciocana, iar pe malul lui drept –
Botanica și Buiucani. Dezvoltarea orașului socialist, inclusiv
construirea clădirilor publice și accesulului modern la
acestea, a implicat demolări extinse ale cartierelor pre-
sovietice.
Accesul către aeroportul de la Râșcani a fost asigurat de un
amplu bulevard, edificarea căruia a dus la demolarea
nucleului orășenesc din sec. XVII, cu vechea piaă
comercială, biserici și sinagogi. În 1960, pe moșia satelor
Sângera și Băcioi este inaugurat noul Aeroport, aici
constituindu-se și un cartier urban specific.
După destrămarea URSS în 1991, Chișinăul devine capitală a
Republicii Moldova. În 1993, Parlamentul atribuie statut de
monument istoric unei pări din structura urbană a orașului
din secolele XVII-XIX, dar și unui număr important de
clădiri istorice.
Construcia bulevardului Grigore Vieru (Tineretului),
sfârșitul anilor 1950

1 Introducere
1.2 Noiuni utilizate în acest ghid
În contextul ghidului de faă, se vor numi ”clădiri istorice”
construciile de peste 50 de ani de la edificare, deinătoare de
”importană culturală”. Această importană, atribuită de către
specialiști sau de către comunităi, este determinată de prezena
valorilor istorice, estetice, știinifice, sociale și spirituale.
Înelegerea importanei culturale a clădirilor istorice este un
prim pas, esenial pentru determinarea modului de intervenie
asupra acestora
Conceptul de monument istoric se referă nu doar la edificii de
proporii, dar și la clădiri mai modeste, care au dobândit valoare
culturală în timp. Nu toate clădirile istorice au statut de
monument.
Monumentele istorice sunt definite ca bunuri imobile, mărturii
din punct de vedere istoric și cultural a epocilor trecute,
exprimând identitatea locului și a comunităilor, înscrise în
registre specializate de protecie.
Monumentele istorice se împart în trei categorii:
monument - construcie singulară, împreună cu
terenul istoric aferent, structurile auxiliare, elementele Sala cu Orgă este un monument de dimensiuni mari, având valoare istorică,
de tâmplărie, feronerie și decorative, care fac parte estetică și socială remarcabilă
integrantă din aceasta, inclusiv monumente de for
public și funerare;
ansamblu - grup de construcii, împreună cu terenul
istoric aferent, caracterizat prin unitate morfologică și
funcională, inclusiv, opere ale arhitecturii peisajere,
artei grădinii, necropole;
sit - teritoriu ce cuprinde creaii umane sau creaii
comune ale omului și naturii, inclusiv centre istorice
ale localităilor, fragmente de structură urbană istorică,
locuri ale memoriei: peisaje culturale și naturale legate
de evenimente istorice sau culturale semnificative, de
viaa unor personalităi remarcabile.
Oraș istoric – totalitatea spaiilor construite (clădiri/construcii)
și spaiilor deschise (străzi, piee, grădini, scuaruri etc.) cuprinse
în cadrul centrului istoric al unei localităi sau în cadrul unui
fragment de structură urbană istorică, unde se stabilesc reguli
specifice de amenajare și construire în scopul asigurării păstrării
importanei lor culturale.

Caravanserai (curtea mănăstirii Dobrușa) este un monument de Muzeul Naional de Istorie deine numeroase valori,
dimensiuni reduse, dar care deine o importantă valoare istorică însă nu are statut de monument

Introducere 2
1.3 Centrul istoric al orașului Chișinău

Din 1993, Centrul istoric deine statut de monument de categorie naională,

fiind înscris cu denumirea de ”Nucleul istoric al Chișinăului” în Registrul
monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat sub numărul 308, fiind
stabilite și hotarele acestuia. El cuprinde integral teritoriul pe care s-a format
și dezvoltat orașul până la 1812, precum și, parial, teritoriul ocupat de oraș la
începutul sec. XX.
Teritoriul Centrului istoric este compus din trei zone:
1. Teritoriul urban pre-imperial;
2. Teritoriul urban imperial și interbelic;
3. Inseriunile structurale operate în segmentele 1 și 2 în perioada
sovietică.
Structura istorică urbană formată între secolul al XV-lea și începutul secolului
XX constituie, conform Registrului, componenta protejată majoră a Centrului
istoric. Ghidul de faă tratează doar zonele 1 și 2 menionate mai sus.

Zona 1: teritoriul urban pre-imperial

Zona 2: teritoriul urban imperial și interbelic

Zona 3: Inseriunile structurale operate în segmentele 1 și 2 în perioada sovietică

3 Introducere
Elementele protejate ale Centrului istoric sunt:
1) Stratul cultural arheologic, situat subteran;
2) Spaiile istorice deschise (tramă stradală, piee, grădini, scuaruri) și
parametrii spaiali/fizici ai acestora;
3) Fondul istoric construit (clădiri istorice cu sau fără statut de
monument) cu terenurile istorice aferente și parametrii fizici ai acestora.
Cele trei elemente formează mediul istorico-arhitectural al Centrului
istoric al orașului Chișinău, oferindu-i identitatea și originalitatea
culturală specifică.

Introducere 4
 1.4 Glosar de termeni

Fronton

Parapet Cornișă

Friză decorativă
superioară
Antablamentul
ferestrei

Bosaj

Ancadrament
Glaful ferestrei

Mulură/brâu

Consolă

Bosaj

Glaf
Soclu

Burlan

Mulură/brâu

Ancadrament

Glaful ferestrei

Glaf

Soclu

5 Introducere
Denticul
Frontonul ferestrei

Friza ferestrei

Pilastru

Ramă

Traversă

Canat

Șipcă

Glaf din tablă

Pervaz

iglă ceramică
rotundă

Coș de fum

Învelitoare din iglă

rotundă
iglă ceramică
Fereastră în planul ondulată
acoperișului (Velux)
Parazăpadă

Jgheab
iglă ceramică
Mulură dreaptă

Burlan
iglă ceramică
dreaptă

Introducere 6
 2 Procesul de conservare

2.1 Noiuni generale

Termenul general folosit pentru protejarea clădirilor istorice este conservare,
acesta însemnând toate activităile și procesele menite să salvgardeze
elementele ce determină caracterul, să menină importana culturală și să
prelungească existena fizică a clădirii.

Procesul de conservare constă din câteva etape și aciuni specifice:

1. Documentarea minuioasă și evaluarea condiiei clădirii istorice.
Documentarea include informaii grafice și sub formă de text
referitoare la istoricul clădirii, inclusiv aspectul, tehnologia de
construcie, materiale, modul de folosină, intervenii anterioare. Aceste
informaii sunt eseniale pentru aprecierea importanei culturale a
clădirii.
Evaluarea condiiei (expertiza tehnică) se referă la starea tehnică
actuală a clădirii și determină eventuale măsuri tehnice pentru
consolidare, dacă este cazul.

2. Planificarea se realizează în baza concluziilor etapei anterioare și de

obicei constă într-un proiect de restaurare sau reabilitare, menit să
asigure funcionalitatea clădirii prin păstrarea importanei sale
culturale.
Pentru clădirile istorice cu o importană culturală deosebită, se
elaborează planuri de conservare desfășurate - documente
reglementatoare cuprinzătoare ce determină politicile de exploatare,
intervenie și management a acestor clădiri.

3. Intervenia este o aciune sau un proces prin care se aduc modificări

clădirii istorice sau unor elementele ale sale și care constă, în cazul
conservării, în întreinere, reabilitare sau restaurare sau combinaii
ale acestora.

Reconstrucia sau reconstituirea unei clădiri distruse sunt tipuri de

intervenii ce introduc noi materiale și nu sunt considerate conservare.
La toate etapele conservării este importantă prezena personalului calificat, al
cărui nivel de cunoștine și experienă în domeniu se specifică încă la etapa
de angajare.

7 Procesul de conservare
2.2 Selecia tipului de intervenie asupra clădirii istorice

Decizia despre tipul de intervenie se realizează la

etapa de planificare și depinde de obiectivul
principal al proiectului.
ÎNTREINEREA
Întreinerea implică protecie, meninere și
stabilizare a structurii existente, a integrităii
materialelor din care este executată clădirea sau
elemente ale sale, păstrând în același timp importana
sa culturală. Ea poate consta în aciuni pe termen
scurt menite să stabilizeze structura, precum și în
aciuni pe termen lung ce previn deteriorarea. Acest
tip de intervenie este indicat atunci când materialele
și elementele originale ale clădirii sunt într-o stare
fizică foarte bună, iar noile funciuni, dacă e cazul, nu
necesită modificări și adaosuri.
RECONSTRUCIA
Reconstrucia implică re-crearea unei clădiri distruse,
în scopul replicării aspectului acesteia la o anumită
perioadă în timp. Reconstrucia prevede păstrarea
oricăror rămășie istorice și se bazează pe duplicarea
atentă a elemenelor istorice, în baza mostrelor
existente sau a dovezilor documentare despre
aspectul original al clădirii. Reconstrucia presupune
afectarea autenticităii clădirii și se recomandă doar
în cazurile în care aceasta este total sau parial
distrusă.

REABILITAREA
Reabilitarea presupune adaptarea subtilă a unei
clădiri istorice unei utilizări compatibile moderne,
asigurând în același timp importana sa culturală. Ea
poate include înlocuirea unor elemente istorice
distruse cu replici fidele sau cu altele de design
modern, compatibil cu stilul istoric original.
Clădirea Comitetului Naional Olimpic al Republicii Moldova după
Reabilitarea este indicată atunci când sunt necesare restaurare. Intervenia a presupus înlocuirea unor elemente distruse
cu replici fidele, inclusiv a tâmplăriilor, a unor finisaje și elemente
reparaii sau înlocuiri ale unor elemente deteriorate decorative.
și/sau sunt necesare modificări ale clădirii în scopul
bunei funcionări sau adaptări funcionale.

RESTAURAREA
Restaurarea implică descoperirea sau recuperarea
stării unei clădiri istorice sau ale elementelor acesteia
așa cum au existat la o anumită perioadă în istorie, cu
protejarea importanei sale culturale. Ea poate
include înlăturarea elementelor adăugate în alte
perioade, care nu sunt conforme cu caracterul
original al clădirii și se bazează pe studii detaliate ale
elementelor și materialelor care urmează a fi
restaurate. Restaurarea este indicată atunci când
Lucrări de întreinere a faadei casei familiei Sainciuc, cu
importana istorică a unei construcii depășește meninerea integrităii materialelor și elementelor originale,
executate în tehnici tradiionale
posibilele pierderi ale elementelor străine din alte
perioade, ce afectează caracterul și autenticitatea
clădirii.

Procesul de conservare 8
 Principii 2.3 Principii generale pentru întreinere,
reabilitare și restaurare
generale a clădirilor istorice
de conservare
1. Conservarea patrimoniului arhitectural necesită o
abordare multidisciplinară și integrată.

2. Păstrarea importanei culturale este esenială. Nu se

Principiile și
admite înlăturarea, înlocuirea sau alterarea elementelor ce
standardele generale definesc caracterul unei clădiri istorice.
de conservare sunt
definite de norme 3. Conservarea este un proces bazat pe cercetare: este
știinifice universal importantă cunoașterea și înelegerea istoriei clădirii și a
stării sale actuale înaintea începerii lucrărilor.
acceptate și se referă
atât la modalităi de 4. Păstrarea importanei de patrimoniu cultural se
cercetare și diagnoză, realizează prin adoptarea principiului interveniei minime.
cât și la măsurile de
intervenie și control, 5. Valoarea și autenticitatea patrimoniului arhitectural
înseamnă nu doar aspectul exterior, dar și integritatea
toate având drept scop
componentelor sale ca tehnologie de construcie
primordial păstrarea caracteristică unei anumite perioade. În mod specific,
importanei culturale a păstrarea faadei și înlocuirea structurii interioare nu
clădirii istorice. corespunde criteriilor de conservare.

6. Conservarea este un proces transparent ce asigură

participarea și respectul importanei culturale pentru
diferite comunităi.

7. Schimbările și adaptările funcionale se fac în

corespundere cu standardele de conservare și de sigurană.

8. Studiul preliminar aprofundat este esenial procesului de

conservare. Aceasta include informaii despre structura
originală, tehnicile de construcie, alterări ulterioare și
efectele acestora, precum și despre starea actuală. În mod
general aceasta necesită echipe multidisciplinare ce vor
elabora un diagnostic în baza dovezilor istorice,
observaiilor directe, studiilor arheologice, precum și teste
ale structurii și materialelor.

9. Decizia despre tehnici de intervenie ”tradiionale” sau

”moderne” se face în corespundere cu principiul păstrării
valorii și autenticităii clădirii. Tehnicile mai puin invazive
vor avea prioritate, considerând totodată sigurana și
durabilitatea acesteia.

9 Procesul de conservare
10. Orice măsură de intervenie trebuie să fie reversibilă, astfel
încât să poată fi înlăturată și înlocuită atunci când apar
cunoștine noi. Interveniile trebuie neapărat documentate și
nu trebuie să limiteze posibile intervenii viitoare.

11. Caracteristicile și compatibilitatea materialelor utilizate în

procesul de restaurare, în special cele moderne, trebuie testate
pe termen lung, în scopul evitării efectelor secundare
indezirabile.

12. Calităile distinctive ale clădirii și ale mediului său în formă

originală trebuie păstrate.

13. Orice intervenie ar trebui, pe cât posibil, să corespundă

conceptului, tehnicilor și valorii istorice originale sau de la
etape anterioare ale clădirii.

14. Interveniile se realizează în baza unui plan integrat ce

tratează diferite aspecte ale arhitecturii, structurii, instalaiilor
și modului de utilizare.

15. Elementele deteriorate ar trebui reparate și nu înlocuite.

16. Elementele lipsă se vor înlocui cu altele noi ce se integrează

în mod armonios cu ansamblul, dar în același timp se disting
de original, astfel încât restaurarea să nu reprezinte o falsificare
a valorii artistice sau istorice.

17. Imperfeciunile și alteraiile ce au devenit parte a istoriei

clădirii ar trebui păstrate, atâta timp cât nu compromit
standardele de sigurană.

18. Procesul de intervenie și rezultatul său vor fi monitorizate,

documentate și păstrate ca parte a istoricului clădirii sau
sitului.

Importana culturală, ca element central al conservării, se referă nu doar la istoricul și

aspectul clădirii, dar și la interioarele, elementele de montaj, mobilierul, coleciile și
obiectele de artă, utilajul și echipamentele sale industriale. Din acest motiv, cercetarea și
documentarea în scopul determinării importanei culturale a unei clădiri nu se limitează la
structura fizică, dar mai conine și informaii despre autori, evenimente istorice asociate,
elemente de patrimoniu material și imaterial ce pot aduce un plus de valoare și înelegere
a contextului general.

Procesul de conservare 10
 3 Elemente constructive
3.1 Acoperișuri

Acoperișurile sau elemente ale acestora, alcătuite din faadelor. Atât la clădirile istorice cu statut de
șarpantă și învelitoare, sunt componente definitorii monument, precum și la cele fără acest statut situate
pentru caracterul clădirii istorice. Ansamblurile în zona centrului istoric al Chișinăului, se interzice
acoperișurilor includ atât elementele vizibile, cum ar utilizarea materialelor precum foi ondulate de
fi turle, crestături, coșuri de fum, jgheaburi, streșini, azbociment, iglă metalică profilată, șindrilă
parapei, lucarne și ferestre montate în planul bituminoasă sau materiale plastice, deoarece nu
acoperișului (tip velux), cât și componente precum corespund specificului Chișinăului istoric.
placarea, substructura, izolaia, ventilarea, care sunt
eseniale pentru protecia clădirii de intemperii. Fiind
cel mai expus element arhitectural, acoperișul este
esenial pentru protecia structurii clădirii și a
interiorului său de fluctuaiile vremii. De asemenea,
acesta contribuie la definirea formei și aspectului
estetic al clădirii, inclusiv acoperișul plat, care este
mai puin aparent în comparaie cu cel în pantă.

Majoritatea clădirilor istorice din Chișinău au

acoperișul în două sau patru pante, cu unghiul între
25 și 45 de grade, ceea ce îl face puin vizibil din
faadă. Clădirile publice au acoperișurile în forme mai
complicate și pot fi decorate cu foișoare, turnuri sau
turle. În mod tradiional, învelitorile istorice din
Chișinău erau executate din iglă ceramică sau foi din
tablă metalică plată. O mare parte dintre acestea au
suferit, însă, pe parcursul ultimelor decenii
Corect: Acoperiș istoric reabilitat cu utilizarea iglelor ceramice
intervenii ce au condus la alterarea autenticităii. În ondulate
special, acoperișurile clădirilor individuale au fost
înălate sau mansardate, iar învelitorile înlocuite cu
foi ondulate de azbociment, fapt ce a modificat
substanial caracterul estetic și silueta acestor clădiri.

Recomandarea generală pentru interveniile

asupra acoperișurilor clădirilor istorice este
păstrarea formei și materialelor originale, iar în
cazul în care acestea au fost modificate –
restabilirea formei iniiale cu utilizarea
materialelor compatibile cu tradiia istorică a
locului.

Elementele de protecie, precum parazăpezile, Greșit: învelitoare din foi ondulate de azbociment
a acoperișului clădirii istorice
jgheaburile și burlanele trebuie să fie cât mai discrete,
pentru a nu afecta silueta acoperișului și imaginea

11 Elemente constructive: acoperișuri

Intervenii asupra acoperișurilor clădirilor istorice

SE RECOMANDĂ:

Documentarea clădirii istorice în scopul Coșurile de fum, foișoarele și ieșirile pe acoperiș

determinării formei și materialelor originale ale
acoperișului;
Evaluarea stării fizice actuale a acoperișului,
determinarea factorilor ce au condus la deteriorarea
acestuia prin metode non-invazive;
Protejarea și meninerea acoperișurilor originale
prin curăarea jgheaburilor, drenajelor, burlanelor și
doliilor, sau înlocuirea acestora cu altele de același
tip, după caz; verificarea conexiunilor elementelor
coamelor, a conexiunilor cu pereii antifoc, a
etanșării lucarnelor și veluxurilor; verificarea
hidroizolării calcanelor; verificarea ventilării corecte
în scopul prevenirii condensării umezelii și infestării
cu insecte;
trebuie reparate, iar în cazul în care acestea sunt
distruse – vor fi refăcute după forma originală și din
materiale tradiionale;
Materialele recomandate pentru învelitorile
acoperișurilor clădirilor istorice sunt iglele
ceramice drepte, rotunde sau ondulate, în culori
naturale variind de la cărămiziu deschis până la
maro. Pentru restaurarea și reabilitarea
acoperișurilor învelite iniial cu foi de tablă plată, se
permite utilizarea acestui material;
Orice intervenie asupra acoperișului trebuie
documentată în scopul facilitării eventualelor
intervenii viitoare.

Păstrarea elementelor care sunt în stare bună sau

care pot fi reparate;

În cazul în care materialele vechi nu pot fi refolosite,

se vor utiliza altele cât mai apropiate de modelul
original;

Învelitoarea trebuie să aibă aceeași formă, materiale

și culoare ca și cele specifice perioadei de
construcie;
Corect: Reabilitare corectă a acoperișului: învelitoarea este din
Modificările și înlocuirile acoperișurilor sau a igle ceramice rotunde, ferestrele tip velux și elementele
de protecie respectă cromatica și aspecul estetic al clădirii
elementelor acestora, realizate în scopul acomodării
unei noi funciuni sau în cadrul unui program de
extindere vor respecta aspectul iniial și valoarea
culturală a clădirii;

Pentru clădirile cu statut de monument istoric se va

păstra forma iniială a acoperișului și se va admite
mansardarea doar în condiiile păstrării formei
exterioare (cote, pantă) a acoperișului și a șarpantei
suport, din lemn;

Elementele de protecie împotriva luminii, zăpezii

sau îngheului, precum și îmbinările dintre învelitori
trebuie să fie realizate cât mai discret, respectând
cromatica acoperișului și a faadei, pentru a nu
afecta caracterul estetic al clădirii;
Corect: Acoperiș reabilitat respectând materialele și forma
originală a clădirii

Elemente constructive: acoperișuri 12

NU SE RECOMANDĂ:

Realizarea oricărei intervenii asupra

acoperișurilor clădirilor istorice fără documentare
prealabilă și fără evaluarea condiiei fizice actuale;

Lipsa proteciei ignifuge și antiseptice; lipsa

proteciei contra factorilor climatici sau insectelor;

Înlăturarea materialelor și elementelor originale

ce sunt în stare bună sau care pot fi reparate și
înlocuirea lor cu altele noi;

Înlocuirea întregului acoperiș atunci când este

posibilă doar înlocuirea unui element sau unei
Greșit: Lucarnă de a modificat forma iniială a acoperișului
pări lipsă;

Folosirea materialelor ce nu corespund aspectului

istoric și nu sunt fizic sau vizual compatibile;

Înlocuirea elementelor deteriorate sau lipsă cu

altele incompatibile ca aspect sau funcie cu cel
original;

Crearea unui fals aspect estetic în lipsa dovezilor

documentare suficiente; inventarea unor elemente
cu aspect istoric ce nu au existat în realitate;

Modificarea formei acoperișului și mansardarea

clădirilor cu statut de monument istoric, care
Greșit: Învelitoare din șindrilă bituminoasă a acoperișului istoric
produc modificări asupra formei șarpantei.

Greșit: Intervenie greșită asupra acoperișului clădirii istorice: mansardarea a modificat forma și aspectul clădirii, acoperișul nu este
continuu pe diferite poriuni ale clădirii, iar învelitoarea este executată din iglă metalică și foi de azbociment

13 Elemente constructive: acoperișuri

3.2 Faade și perei exteriori
Tipologia clădirilor istorice din Chișinău este în linii
mari generată de disponibilitatea materialelor de
construcie: atât în orașul preimperial, cât și în cel
modern (imperial și interbelic), se construia din
piatră de calcar fasonată sau nefasonată tencuită.
Pentru orașul vechi sunt specifice clădirile cu 1-2
niveluri, amplasate în aliniament, cu faade aliniate la
stradă. Acestea pot avea mici spaii verzi în faă sau
lateral, și pot fi grupate în jurul unei curi interioare.
Unele case dispun de verande și colonete de lemn în
stil tradiional moldovenesc. Deși s-au păstrat foarte
puine case de acest tip, marea majoritate fiind Casă individuală cu verandă și colonete de lemn în stil tradiional
din zona orașului pre-imperial. Clădirea este în stare avansată de
demolate din motivul lipsei statutului individual de degradare și a suferit mai multe intervenii ce au condus la
alterarea autenticităii sale.
protecie, acestea au o valoare estetică și istorică
deosebit de mare pentru oraș, necesitând protecie și
renovare în conformitate cu tehnicile tradiionale de
construcie. publice, această tehnică fiind pe larg folosită
începând cu anii 70-80 ai sec. XIX. Majoritatea au 1-2
Faadele dinspre stradă din orașul imperial sunt
niveluri și sunt aliniate la stradă. Deși aceste clădiri
realizate din piatră de calcar aparentă sau tencuită, în
sunt în mare parte protejate prin lege, există foarte
unele cazuri combinată cu cărămidă roșie, și în foarte
multe exemple de intervenii neadecvate asupra lor,
puine cazuri – integral din cărămidă aparentă.
începând cu anexe și supraetajări, până la finisaje și
Zidăria aparentă este specifică mai ales clădirilor

Peisaj istoric urban în zona interseciei străzii Petru Rareș și Pruncul. Clădirile sunt foste case de raport, construite în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea în stil neoclasic. Clădirile sunt în stare medie sau avansată de degradare și necesită reabilitare.

Elemente constructive: faade și perei exteriori 14

Intervenii asupra faadelor clădirilor istorice

SE RECOMANDĂ:

Documentarea clădirii înaintea realizării oricărei

intervenii. Documentarea include informaii despre
silueta istorică, materiale, finisaje, culoarea
originală, precum și intervenii anterioare;

Evaluarea stării fizice actuale a pereilor și structurii

de rezistenă a clădirii;

Folosirea materialelor originale tradiionale, iar dacă

aceasta nu este posibil – folosirea materialelor
compatibile cu cele originale. Pentru monumentele
istorice și cele din zona Centrului istoric al
Chișinăului se recomandă utilizarea materialelor
naturale specifice locului, precum piatra, cărămida,
lemnul, sticla și mortarele de var;

Păstrarea formei originale a clădirii, a proporiilor și

a relaiei spaiale cu clădirile și spaiile deschise
adiacente;

Protejarea și meninerea faadelor prin lucrări

sezoniere de întreinere. Tratarea faadelor cu
mortare de var și în culorile originale;

Stabilizarea și protejarea pereilor exteriori, după

necesitate, până la demararea lucrărilor de reparare

Restabilirea formei exterioare prin reconstituirea

părilor lipsă sau prin descoperirea celor
obstrucionate în scopul restabilirii formei și
proporiilor definitorii, în conformitate cu dovezile
istorice documentare și de pe teren;

Proiectarea noilor adiii într-un mod ce face o

distincie clară între istoric și nou pe baza unui
studiu compoziional, volumetric, de integrare în
estetica arhitecturală a imobilului istoric și dovedind
păstrarea integrităii clădirii istorice.acilitării
eventualelor intervenii viitoare.

Corect: Întreinere și restaurare adecvată a faadelor istorice, cu

păstrarea formei și materialelor originale și cu luarea
măsurilor necesare pentru protejarea finisajelor și a
elementelor clădirii

15 Elemente constructive: faade și perei exteriori

NU SE RECOMANDĂ:

Realizarea oricărei intervenii, inclusiv asupra

formei, materialelor, finisajelor sau culorii clădirii
istorice fără susinere documentară prealabilă;

Folosirea materialelor de construcie și finisaje

moderne incompatibile cu cele originale, ce pot duce
în timp la deteriorarea clădirii istorice. Materialele
plastice, betonul, piatra artificială și mortarele pe
bază de ciment nu sunt specifice Chișinăului istoric
și sunt interzise; Greșit: Tratarea faadei istorice cu mortar pe bază de ciment

Înlăturarea părilor clădirii ce pot fi reparate și

înlocuirea lor cu replici sau cu altele de design
diferit;

Placarea soclului clădirii cu orice tip de plăci;

Construirea adiiilor noi în locul adaptării spaiilor

existente la funciunile necesare;

Adaptarea spaiilor clădirii la funciuni incompatibile

cu importana ei culturală;

Adăugarea noilor elemente ale construciei ce Greșit: Tratare cromatică greșită a faadei istorice: culoarea nu
corespunde celei originale și diferă pe cele două poriuni
eclipsează, deteriorează sau distrug caracteristicile ale clădirii
definitorii ale clădirii istorice;

Copierea exactă a formei, materialului și stilului

original în elemenele noi, astfel încât distincia
dintre nou și vechi devine neclară;

Folosirea placărilor și a termoizolărilor ce modifică

aspectul și forma faadei și a elementelor sale
decorative;

Alterarea elementelor definitorii fără consultarea

prealabilă a specialiștilor.

Greșit: Restaurare greșită a clădirii istorice: a fost păstrată doar Greșit: Expunerea zidăriei prin înlăturarea tencuielii clădirii care,
faada istorică de cărămidă de la stradă, iar restul în formă originală, avea pereii exteriori tencuii
pereilor au fost demolai și reconstruii din materiale
moderne

Elemente constructive: faade și perei exteriori 16

Recomandări privind tratarea cromatică a faadelor

Zonele istorice au nevoie de reglementări în ceea ce ornamentaiile și să ofere o culoare neutră

privește aspectul coloristic al faedelor, pentru a
prezenta o imagine unitară, specifică perioadei de
construcie. Astfel, este în primul rând necesară
identificarea culorii originale utilizate pentru tratarea
faadei, pe baza pigmentului identificat în diferitele
straturi ale tencuielii aparente. În cazul în care s-au
realizat modificări asupra stratului de bază sau nu
există referine fotografice pentru a determina
culorile utilizate pentru tratarea paramentului
(finisajului faadei), soluia optimă este de a recurge
la un paletar comun, specific perioadei istorice de
construcie, care să evidenieze accentele și
suprafeelor întinse de parament. Culorile prezentate
mai jos sunt recomandări, care necesită aprofundarea
printr-un studiu de profil și materializare într-un
regulament local de identitate cromatică.
Paleta de culoare de mai jos indică codurile de
culoare NCS (Natural Colour System), care este
standardul internaional de culoare folosit în
producerea vopselelor. Tabelul are doar un caracter
orientativ. Din cauza diferenelor de redare dintre
print/monitorul calculatorului și culoare este
necesară consultarea unui paletar profesionist.

CULORI DE BAZĂ (PENTRU PARAMENT, SUPRAFEE EXTINSE)

NCS 0300-N NCS S 1010-G80Y

RAL 110 96 02 RAL 090 85 20

NCS S 1010-Y10R NCS S 1030-Y10R

RAL 090 85 20 RAL 070 80 40

NCS S 0530-G90Y NCS S 1502-B

RAL 095 90 40 RAL 860-2

NCS S 1010-R50B NCS S 1010-B70G

RAL 310 85 05 RAL 190 85 10
NCS S 0804-R30B NCS S 0507-Y20R
RAL 330 90 05 RAL 140-5

CULORI PENTRU DETALII, ACCENTE (INCLUDE ȘI CULORILE DE BAZĂ DE MAI SUS, ACESTEA
PUTÂND FI FOLOSITE ŞI PENTRU COLORAREA ACCENTELOR ȘI DETALIILOR DE FAADĂ)
NCS S 3010-Y20R NCS S 2020-G50Y
RAL 085 70 20 RAL 760-3

NCS S 0560-G40Y NCS S 0585-Y80R

RAL 120 80 60 RAL 2005

NCS S 1040-Y60R NCS S 1030-Y20R

RAL 050 70 40 RAL 075 85 40

NCS S 3020-Y20R NCS S 1030-Y30R

RAL 075 70 30 RAL 070 80 40
NCS S 0530-Y10R NCS S 0510-Y20R
RAL 075 85 40 RAL 140-3

NCS S 2010-R90B NCS S 2020-R10B

RAL 250 50 30 RAL 010 70 15

NCS S 3040-R90B NCS S 2030-R90B

RAL 250 50 30 RAL 250 70 20

NCS S 2020-B10G NCS S 6502-R*

RAL 230 70 15 RAL 870-3*

* pentru tâmplării a căror culoare originală nu poate fi stabilită

17 Elemente constructive: faade și perei exteriori

3.3 Portice, balcoane, bovindouri,
elemente decorative
Conacele urbane specifice centrului istoric al
Chișinăului se caracterizează prin arhitectură
neoclasicistă sau eclectică bogat ornamentată, în
special faadele principale și intrările din stradă.
Pentru clădirile din Chișinău sunt caracteristice
elemente constructive precum logii, balcoane și
bovidnouri, realizate din piatră și decorate cu
elemene aplicate din gips. Intrările principale pot
fi evideniate prin frontoane monumentale, iar
balcoanele și logiile au balustrade din piatră sau
fier forjat. Pereii, ușile și ferestrele sunt adesea
decorai cu ornamente specifice stilurilor clasic,
neoclasic sau gotic, cum ar fi bosaje, frize,
ancadramente și muluri din piatră.
Multe clădiri au între ele pasaje carosabile, prin
care se realizează accesul în curile din interiorul
cartierelor.
Toate aceste elemente definesc stilul și siluetele
clădirilor istorice și trebuie păstrate și reparate
după aspectul iniial.

Sus: balconul unei clădiri

istorice modeste, cu
balustrată din fier forjat,
în stil art deco. Balustrada
necesită restaurare
urgentă

Stânga: detaliu al
balconului unei clădiri
istorice monumentale
(Muzeul Naional de Arte)
după restaurare

19 Elemente constructive: portice, balcoane, bovindouri, elemente decorative

Recomandări pentru intervenii:
SE RECOMANDĂ:
Documentarea formei, materialelor și caracteristicilor
porticelor, balcoanelor, bovindourilor, elementelor
decorative, precum și a modificărilor și interveniilor
anterioare asupra acestora;
Evaluarea stării fizice actuale și determinarea
elementelor ce pot fi păstrate sau restaurate;
Determinarea cauzelor degradărilor, luarea măsurilor
de protecie preventivă până la începerea lucrărilor
de restaurare;
Protejarea elementelor istorice prin metode de tratare
de suprafaă adecvate, cum ar fi curăirea, înlăturarea
ruginii și a vopselelor învechite, reaplicarea
straturilor de protecie în conformitate cu specificul
istoric al clădirii;
Păstrarea, repararea, consolidarea elementelor
deteriorate. Repararea poate include și înlocuirea
limitată a părilor distruse, realizată din materiale
compatibile cu cele originale și doar în baza dovezilor
documentare referitoare la materialele și forma
iniială a acestora;
Înlăturarea elementelor adăugate în timp, care nu
Elemente constructive: portice, balcoane, bovindouri, elemente decorative
corespund aspectului și specificului iniial al clădirii
și care diminuează autenticitatea și valoarea ei
culturală;
Noile adăugări și modificări cerute din considerente
ale accesibilităii și siguranei, cum ar fi rampe,
lifturi, echipamente speciale, trebuie să se integreze
armonios și să nu diminueze autenticitatea și
valoarea culturală a clădirii istorice și elementelor
sale;
Culorile elementelor clădirilor istorice trebuie să fie
cele originale. În cazul în care determinarea culorii
originale nu este posibilă, se vor alege culori ce
respectă cromatica faadei, conform aceluiași paletar
recomandat pentru faade (pagina 17);
Materialele utilizate pentru restaurare, dacă e cazul,
trebuie să fie doar naturale și compatibile cu cele
originale. Pentru elemente metalice se va utiliza doar
fier forjat;
Orice intervenie asupra elementelor faadelor,
inclusiv reparaii, consolidări, reconstituiri și
modificări, trebuie documentate în scopul facilitării
eventualelor intervenii viitoare.
Frontoane istorice în
stare originală (stânga)
și alterată (dreapta).
Imaginea din dreapta
ilustrează un exemplu
grav de mutilare a
aspectului și
autenticităii clădirii
istorice, prin inervenii
neadecvate asupra
tuturor elementelor
vizibile
20
Recomandări pentru intervenii:

NU SE RECOMANDĂ:

Modificarea formei, materialelor, aspectului și existat, din neglijenă sau în lipsa dovezilor
caraceristicilor porticelor, balcoanelor, documentare susinătoare;
bovindourilor, elementelor decorative, fără Utilizarea materialelor termoizolante artificiale;
documentare prealabilă și fără evaluarea corectă a aplicarea oricăror straturi izolatoare ce distrug,
stării fizice actuale ale acestora; modifică sau acoperă elementele originale;
Lipsa măsurilor de protecie împotriva factorilor Adăugarea echipamentelor necesare din motive de
climatici și biologici; sigurană, sustenabilitate și accesibilitate, care
Înlăturarea elementelor în stare bună sau care pot fi influenează aspectul original și care diminuează
reparate, înlocuirea lor cu replici sau cu alte valoarea culturală a clădirii.
elemente de design diferit ce alterează autenticitatea
clădirii istorice;
Înlocuirea unui element funcional sau decorativ în
totalitate, atunci când este posibilă înlocuirea unei
pări deteriorate sau lipsă a acestuia;
Utilizarea materialelor ce nu sunt conforme cu forma
și aspectul original al elementelor clădirii. Se
interzice utilizarea materialelor arificiale și a
profilelor metalice laminate;
Crearea aspectului istoric fals prin adăugarea Greșit: Instalarea acoperișului din materiale plastice,
elementelor structurale și decorative ce nu au având silueta diferită faă de cea originală

Frontoane istorice în
stare originală (stânga)
și alterată (dreapta).
Imaginea din dreapta
ilustrează un exemplu
grav de mutilare a
aspectului și
autenticităii clădirii
istorice, prin inervenii
neadecvate asupra
tuturor elementelor
vizibile

Greșit: Balustradă nouă din beton, ce imită un stil istoric, Corect: Fronton istoric din fier forjat restaurat cu păstrarea
instalată în locul celei originale siluetei și materialelor originale

21 Elemente constructive: portice, balcoane, bovindouri, elemente decorative

Corect: Restaurare corectă a antablamentului clădirii istorice,
conform aspectului elementelor originale

Greșit: Crearea unui stil istoric fals prin introducerea imitaiilor

de elemente istorice ce nu au existat

Corect: elementele frizelor au fost restaurate sau restabilite

în conformitate cu originalul

Greșit: Crearea unui stil istoric fals prin imitarea elementelor

istorice la o faadă nouă

Corect: Măsuri corecte pentru întreinerea mulurilor Greșit: Placarea faadei și a elementelor decorative cu strat
prin instalarea tablei metalice de protecie termoizolant, ce a modificat aspectul și proporiile iniiale

Elemente constructive: portice, balcoane, bovindouri, elemente decorative 22

3.4 Tâmplării exterioare
Ferestrele, ușile și vitrinele sunt elemente ce definesc
caracterul clădirilor istorice și trebuie abordate
corespunzător, în scopul asigurării autenticităii și
păstrării imaginii urbane caracteristice. Chișinăul are
exemple excepionale de tâmplării exterioare din lemn,
în formă rectangulară sau cu partea superioară arcuită,
executate de meșteri calificai, care sunt adesea
evideniate prin frontoane, ancadramente și ornamentate
aplicate din ghips.
Ferestrele și ușile sunt elementele cele mai pasibile de a
fi înlocuite, din motive de preferine estetice, securitate
și eficienă energetică. Din acest motiv, o foarte mare
parte dintre ele au fost înlocuite pe parcursul ultimilor
ani cu tâmplării din materiale plastice, care sunt străine
clădirilor istorice. Din fericire, există metode de a
asigura o bună izolare fonică și termică, precum și
securitatea clădirii, fără a înlocui ușile și ferestrele
istorice, dar adaptându-le la rigorile și necesităile
actuale.
Ferestrele, ușile și vitrinele istorice trebuie tratate la fel
ca și oricare alt element al unei clădiri istorice, adică
după principiul păstrării și interveniei minime.
Feroneria istorică trebuie conservată.

23 Elemente constructive: tâmplării exterioare

Tâmplării exterioare 24
Recomandări pentru intervenii asupra tâmplăriilor exterioare:
SE RECOMANDĂ:
Documentarea formei, materialelor, condiiei fizice a
ferestrelor, ușilor, și vitrinelor clădirilor istorice
înaintea demarării oricărei intervenii. Aceasta se
referă inclusiv la configuraia, finisajele și tehnicile
de execuie originale;
Determinarea cauzelor deteriorării tâmplăriilor
exterioare prin metode non-distructive;
Protejarea și meninerea ferestrelor, ușilor, și
vitrinelor istorice prin utilizarea tehnicilor și
materialelor de protecie și tratare de suprafaă, în
conformitate cu specificul zonelor istorice. Aceasta
include securizarea, instalarea garniturilor de
etanșare, închiderea golurilor în scopul asigurării
izolaiei fonice și termice, instalarea glafurilor
exterioare pentru protecia contra apei;
Ușile, ferestrele, și vitrinele istorice, inclusiv
elementele lor decorative și funcionale, precum
plăcuele informative, obloanele, balustradele și
jaluzelele, trebuie păstrate, protejate și reparate.
Lucrările de reparaie pot include înlocuiri limitate
ale unor pări deteriorate și trebuie să corespundă
originalelor atât fizic cât și estetic.
Culorile aplicate tâmplăriilor (existente sau noi)
trebuie să fie cele istorice originale. În cazul în care
Corect: Întreinere adecvată a tâmplăriilor exterioare istorice
25 Elemente constructive: tâmplării exterioare
culorile originale nu pot fi determinate, se vor utiliza
culori recomandate, compatibile cu gama cromatică a
faadei (vezi pagina 17);
Înlocuirea ușilor, ferestrelor, și vitrinelor ce nu pot fi
reparate se va realiza în conformitate cu modelul
original, păstrând forma, proporiile golurilor,
materialele și dimensiunile. În cazul în care
materialele și detaliile constructive iniiale ale
tâmplăriilor nu sunt fezabile din punct de vedere
tehnic sau economic, pot fi considerate materiale și
detalii compatibile cu originalele;
Ferestrele și ușile noi ale clădirilor istorice, precum și
plăcuele și feroneriile noi trebuie realizate în baza
documentării istorice și trebuie să aibă proporiile și
aspectul compatibile cu stilul, perioada și caracterul
clădirii istorice respective;
Înlăturarea ușilor, ferestrelor și vitrinelor adăugate pe
parcursul duratei de exploatare a clădirii, ce nu
corespund perioadei conform căreia se restaurează
clădirea. Dacă tâmplăriile nu sunt cele originale, dar
corespund aspectului iniial al clădirii și nu aduc
daune importanei culturale a clădirii, atunci acestea
ar trebui păstrate.
NU SE RECOMANDĂ:

Realizarea oricăror intervenii asupra ușilor,

ferestrelor, și vitrinelor clădirilor istorice, fără
documentare prealabilă și fără evaluarea stării fizice
actuale, precum și a factorilor de au condus la
degradareea acestora în timp;

Realizarea oricăror lucrări de intervenie ce afectează Greșit: Înlocuireea ferestrei istorice (stânga) cu un model diferit de
cel original, în locul păstrării și reparării ferestrei istorice
integritatea ușilor, ferestrelor și vitrinelor istorice.
Lipsa măsurilor de protecie atunci când acestea sunt
posibile;

Înlocuirea tâmplăriilor istorice atunci când acestea

pot fi reparate. Aprecierea lucrărilor de reparaie
posibile și necesare implică de obicei consultarea și
implicarea unui specialist calificat în domeniul
conservării;

Înlocuirea în totalitate a unui element funcional sau

decorativ, atunci când este posibilă doar înlocuirea
unei pări deteriorate, de exemplu, înlocuirea întregii
uși atunci când este spart un geam sau lipsește o
balama;

Folosirea materialelor, pieselor, vopselelor și culorilor

incompatibile fizic și vizual cu cele originale și cu
specificul istoric;

Crearea unui fals aspect istoric prin instalarea

ferestrelor sau ușilor noi ce imită un stil istoric, în
Greșit: : Modificarea formei golului ferestrei, distrugerea
lipsa dovezilor documentare susinătoare; decoraiunilor istorice de pe faadă, instalarea ferestrei
PVC din plastic de culoare albă
Schimbarea numărului, proporiilor, configuraiei,
designului, materialelor și culorii tâmplăriilor
exterioare. Adăugarea ușilor, ferestrelor și vitrinelor
noi ce alterează aspectul și autenticitatea clădirii
istorice;

Utilizarea grilajelor de protecie;

Crearea vitrinelor de suprafee mari la parterele

clădirilor, prin modificarea zidăriei golurilor
ferestrelor;

Instalarea tâmplăriilor, semnelor, plăcuelor și

marcajelor ce au fost parte a proiectului iniial al
clădirii dar care nu au fost niciodată construite.

Greșit: : Ușa nouă nu corespunde aspectului și specificului istoric

Elemente constructive: tâmplării exterioare 26

3.5 Garduri și pori
Un mare număr de clădiri istorice din Chișinău au
garduri și pori de acces spre curile interioare.
Acestea sunt amplasate în faa clădirii la aliniamentul
stradal, izolând clădirea și curtea din faă, sau în
lateralul faadei principale, atunci când aceasta este
aliniată la stradă. Gardurile istorice sunt construite de
obicei din piatră aparentă sau tencuită, cu elemente
din fier forjat ornamentat. Porile pot avea canaturi
separate pentru acces carosabil și pietonal, și pot fi
mărginite de stâlpi decorai în partea superioară sau
frontală.
Porile de acces și gardurile istorice au o mare
însemnătate pentru imaginea orașului istoric, ca
parte a compoziiei frontale a clădirii și a siluetei
străzii. Din păcate, acestea au fost la fel de mult
supuse interveniilor neadecvate, fiind modificate sau
total înlocuite.
Conservarea gardurilor și a porilor istorice este la fel
de importantă ca și conservarea clădirii. Aceasta se
referă inclusiv la detaliile de feronerie, care au o
importantă valoare artistică și contribuie la
determinarea caracterului estetic.

Poartă (sus, dreapta) și gard ( jos) istorice din Chișinău

27 Elemente constructive: garduri și pori

Recomandări pentru intervenii asupra gardurilor și porilor:

SE RECOMANDĂ:

Documentarea gardurilor și a porilor de acces Pentru tratarea elementelor din piatră sunt valabile
istorice, inclusiv materiale, formă, tehnici de aceleași recomandări ca și pentru orice elemente din
execuie, detalii; piatră ale clădirilor istorice (vezi pagina 19);

Evaluarea stării fizice și a factorilor ce au condus la
deteriorare. Luarea măsurilor de protecie pentru
stoparea degradării, inclusiv înlăturarea
impurităilor prin metode non-invazive;
Păstrarea feroneriilor, pieselor și a elementelor
istorice și repararea lor. Repararea include înlocuiri
limitate ale elementelor lipsă, folosind materiale
originale sau compatibile cu acestea.
Culorile elementelor de metal și ale glafurilor de
protecie trebuie să fie neutre, variind de la nuane
de maro închis și gri la negru;
Documentarea oricăror intervenii este necesară
pentru evidenă istorică și pentru facilitarea
eventualelor intervenii viitoare.

Înlocuirea pieselor lipsă doar în baza dovezilor

documentare și doar în stil și utilizând materiale
compatibile cu cele istorice;

Lucrările de reparaie vor fi executate de către

tâmplari și fierari calificai și experimentai, folosind
tehnici meșteșugărești și materiale tradiionale. La
porile și gardurile din lemn se vor înlocui doar
pările foarte degradate, ce nu mai pot fi reparate;
Corect: Fragment de gard istoric întreinut corect, cu meninerea
cromaticii și materialelor originale și instalarea elementelor
de protecie

Corect: întreinere corectă a stâlpilor gardului istoric

Elemente constructive: garduri și pori 28

Recomandări pentru intervenii asupra gardurilor și porilor:

NU SE RECOMANDĂ:
Demararea oricăror lucrări de intervenie asupra
porilor și gardurilor istorice fără documentare
prealabilă și fără evaluarea condiiei fizice și a
factorilor ce au condus la degradarea acesteia;

Înlăturarea porilor și a gardurilor istorice și

înlocuirea lor cu replici sau cu altele cu aspect
nepotrivit zonelor istorice;

Înlăturarea feroneriilor, elementelor constructive și a

părilor acestora la porile și gardurile istorice și
înlocuirea lor cu replici sau cu altele cu aspect
diferit, atunci când este posibilă repararea sau
înlocuirea părilor degradate ale acestora;

Utilizarea profilelor laminate pentru elementele

metalice;

Crearea unui aspect istoric fals prin adăugarea

elementelor de tip istoric ce nu au existat niciodată,
sau prin montarea porilor și gardurilor noi ce imită
Greșit: Gard istoric tencuit cu mortar pe bază de ciment. pentru
stilul istoric. elementele din piatră ale gardurilor se plică aceleași
reguli ca și pentru elementele din piatră ale clădirilor

Greșit: Pori și garduri ce nu respectă cromatica (stânga, jos) și

specificul estetic (sus, jos) al orașului istoric

29 Elemente constructive: garduri și pori

3.6 Curi interioare
Curile interioare sunt spaiile libere formate în
interiorul perimetrului cartierului istoric. Acestea sunt
spaii publice sau semi-publice, separate de stradă prin
clădiri sau garduri. Curile interioare sunt componente
importante ale spaiului urban, fiind definitorii pentru
determinarea caracerului orașului istoric. Chișinăul
dispune de multe astfel de curi, însă foarte puine
dintre ele sunt gestionate și valorificate la deplinul lor
potenial. Recomandările de mai jos sunt formulate din
perspectiva amenajării curilor interioare în spaii
publice sau semi-publice de recreere, ca o alternativă
la zonele de recreere urbane de dimensiuni mari. Curte interioară din zona orașului vechi (pre-imperial). Deși se află în
stare nesatisfăcătoare, spaiile publice de acest tip au un potenial
ridicat pentru amenajarea zonelor de recreere și culturale.

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU CURILE INTERIOARE:

Curile interioare trebuie documentate și inventariate la fel ca și celelalte elemente ale mediului istoric urban.
Documentarea trebuie să includă date despre istoric, configuraie, evoluia în timp și starea actuală a curii;

Configuraia, materialele, specificul vegetaiei și alte elemente ale amenajării curilor interioare istorice trebuie
păstrate, întreinute și restaurate. Amenajările și adiiile noi trebuie să respecte caracterul istoric al locului;

Accesul populaiei, în cazul curilor publice, trebuie să fie liber și nestingherit. Se interzice închiderea
gangurilor dintre clădiri cu construcii ce limitează accesul dinspre stradă în curte ;

Noile funciuni ale curilor trebuie să respecte și să pună în valoare caracterul istoric al locului. Funciunile
recomandate pentru curile în zona isorică sunt cele de recreere, inclusiv spaii verzi amenajate, terase ale
cafenelelor, locuri pentru evenimente culturale în spaiu deschis. Funciuni precum parcări, depozitare,
producie sunt nerecomandabile. De asemenea, se recomandă limitarea construciilor de orice fel pe teritoriul
curilor interioare ale cartierelor istorice.

Curi interioare 30
 3.7 Interioare
Interioarele clădirilor istorice sunt la fel de importante pentru caracterul
clădirii ca și elementele de exterior. Acestea includ pereii interiori,
podurile și pardoselile, mulurile, sobele și șemineele, scările și
balustradele, panourile decorative, ușile, și chiar echipamentele cum ar fi
caloriferele, cutiile poștale, grilaje decorative, mobilierul istoric.
Deoarece valoarea culturală a interiorului unei clădiri istorice este
generată nu doar de perei, dar și de autenticitatea elementelor sus-
numite, este importantă păstrarea și meninerea lor în ansamblu.Aceasta
se referă mai ales la ușile de interior, sobe, mobilier și elemente de
iluminat, care sunt cel mai adesea înlăturate și înlocuite cu altele de tip
modern din considerente de exploatare sau în lipsa aprecierii valorii
istorice a acestor artefacte.
Așa cum o arată diferite exemple pozitive, conservarea interioarelor
istorice poate fi adesea realizată în concordană cu necesităile
funcionale sau de sigurană actuale.

31 Elemente constructive: interioare

Recomandări pentru meninerea, restaurarea și reabilitarea
interioarelor istorice:
SE RECOMANDĂ:
Înelegerea, documentarea și evaluarea formelor,
materialelor și a condiiei fizice a elementelor de
interior înaintea demarării oricărei intervenii;
Determinarea cauzelor deteriorării și degradării
elementelor de interior prin metode non-invazive;
Luarea măsurilor de protecie a elementelor de
interior sau a părilor acestora prin metode corecte
cum ar fi curăarea, înlăturarea ruginii, înlăturarea
vopselelor deteriorate și re-aplicarea vopselelor
potrivite și în aceeași culoare ca și cele iniiale;
Meninerea și păstrarea elementelor ce pot fi
reparate, stabilizarea celor deteriorate până la
demararea lucrărilor de reparaie;
Repararea părilor de elemente de interior prin
metode corecte de conservare. Repararea poate
include și înlocuirea parială a unui element complet
deteriorat sau a unei pări lipsă, cu un material
NU SE RECOMANDĂ:
Realizarea interveniilor asupra interioarelor
clădirilor istorice în lipsa documentării și evaluării
stării fizice și a elementelor acestora;
Aplicarea metodelor invazive ce deteriorează
structura și forma elementelor de interior;
Modificarea sau înlăturarea elementelor de interior
ce contribuie la valoarea istorică a clădirii;
Placarea, tencuirea și/sau vopsirea elementelor și
suprafeelor interioare ce nu au fost finisate iniial;
înlăturarea vopselei, placajelor sau tencuielii de pe
suprafeele ce istoric au fost finisate, de exemplu
descoperirea în scopuri estetice a unui perete de
cărămidă sau înlăturarea vopselii de pe uși;
Înlăturarea elementelor de interior ce pot fi reparate;
înlocuirea întregului element atunci când este
posibilă înlocuirea unei pări deteriorate sau lipsă;
compatibil cu cel original și doar în baza
prototipurilor sau dovezilor documentare existente;
Testarea materialelor, a tehnicilor de execuie, a
capacităilor meșterilor înaintea interveniei;
Proiectarea și instalarea elementelor noi, cum ar fi
scări, mobilier sau șeminee, într-un mod ce susine
importana culturală a clădirii;
Echipamentele edilitare și cele de sigurană trebuie
să respecte elementele istorice;
Este admisă reconstituirea unui element sau unei
pări ale sale dintr-o perioadă anumită, în baza
dovezilor fizice sau documentare. De exemplu, se
admite duplicarea unui șemineu sau a unei scări
istorice;
Documentarea oricăror intervenii în scopul
facilitării eventualelor intervenii viitoare.
Adăugarea elementelor de interior incompatibile cu
aspectul sau funciunea istorică;
Crearea unui aspect istoric fals prin includerea
elementelor ce imită stilul istoric din ignorană sau
în lipsa dovezilor documentare suficiente.
La fel ca și la celelalte elemente ale clădirii,
lucrările asupra interioarelor se realizează de
meșteri calificai și după principiul interveniei
minime. Se recomandă consultarea specialiștilor
înaintea demarării lucrărilor de proiectare și
intervenie asupra interioarelor istorice, în special
asupra celor din cadrul clădirilor cu statut de
monument protejat.
Elemente constructive: interioare 32
 ELEMENTE DE INTERIOR
PĂSTRATE ȘI ÎNTREINUTE CORECT:

Uși interioare, cadre, feronerii Șemineu

Ferestre, obloane Ferestre, obloane Mânere

Pardoseli din lemn Pardoseli din parchet

33 Elemente constructive: interioare

3.8 Reclame, firme,
iluminat decorativ
Firmele și reclamele sunt elemente prezente pe
majoritatea faadelor comerciale și fac parte din
imaginea străzii. În mod tradiional, firmele și
reclamele din centrele istorice erau realizate din fier
sau alte materiale naturale și erau montate frontal pe
faadă sau perpendicular pe planul faadei. Firmele
moderne trebuie să respecte stilistica faadei istorice și
să nu diminueze dinvaloarea estetică a clădirii.
Chișinăul are numeroase exemple de firme și reclame
realizare și instalate incorect, acestea fiind o sursă de
poluarevizuală pentru oraș.
Iluminatul funcional sau decorativ este parte din
imaginea clădirii și trebuie să pună în valoare clădirea
și elementele ei caracteristice. Pentru clădirile istorice
cu statut de monument, se recomandă elaborarea unui
proiect de iluminat de către un arhitect specializat în
domeniul iluminatului decorativ.
Pentru detalii suplimentare referitoare la amplasarea
publicităii în municipiul Chișinău, vezi și
https://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=511&id
=11575.

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU

RECLAME, FIRME ȘI ILUMINAT DECORATIV:
Firmele și reclamele nu trebuie să acopere
tâmplăriile exterioare, vitrinele sau detaliile
decorative ale faadei;
Dimensionarea și designul firmelor și a reclamelor
trebuie să fie discrete și să corespundă cromaticii și
materialelor faadei clădirii istorice;
Materialele recomandate pentru firme sunt metalul,
sticla, lemnul; nu se recomandă amplasarea
casetelor luminoase pe faade;
Corect: Firme amplasate pe plăcue transparente
Firmele și reclamele trebuie amplasate doar la
parterul clădirilor și nu trebuie să altereze
aliniamentul faadelor, circulaia pietonală și spaiul
străzii;
Iluminatul artistic trebuie să respecte cromatica
clădirii istorice și principiile sale estetice de
compoziie a traveelor, golurilor, detaliilor sau a
volumului per ansamblu;

Se recomandă decuparea și amplasarea literelor Pentru iluminatul decorativ se recomandă culori

direct pe faadă, fără suport, sau amplasarea textelor neutre. Nu se recomandă iluminatul în culori
pe plăci de sticlă transparentă; stridente;

Mai multe firme de pe aceeași faadă sau vitrină
trebuie să aibă același design și dimensionare;
Firmele trebuie să se integreze în compoziia faadei
pe care este amplasată;
Iluminatul faadelor trebuie realizat cu spoturi sau
corpuri de iluminat amplasate discret pe faadă și în
spaiul public, cu scopul de evideniere a
elementelor estetice reprezentative ale imobilului.

Elemente constructive: reclame, firme, iluminat 34

 Corect: Firme istorice și moderne amplasate perpendicular pe planul faadei: exemple ce corespund regulilor de amplasare a publicităii
în zonele istorice

Greșit: Firme supradimensionate, în culori stridente, ce acoperă elementele clădirilor istorice

Greșit: Firme supradimensionate, în culori stridente, banner ce acoperă elementele clădirilor istorice

35 Elemente constructive: reclame, firme, iluminat

Corect: Iluminat decorativ cu spoturi Corect: Două firme realizate din litere luminoase decupate, montate pe aceeași faadă,
montate în trotuar au același design

Corect: Element de iluminat decorativ Corect: Iluminatul decorativ este realizat în culori neutre și pune în evidenă elementele
tip spot direcionabil, montat constructive ale faadei
pe faadă

Corect: Iluminatul decorativ este realizat în culori neutre și pune în evidenă elementele constructive ale faadei

Elemente constructive: reclame, firme, iluminat 36

3.9 Praguri și
trepte de acces
Treptele și pragurile de intrare sunt
elemente ce realizează accesul și
legătura dintre spaiul public și cel
privat și sunt parte a intrării principale
în clădire. Treptele și pragurile sunt
elemente constitutive ale clădirii și nu
ar trebui realizate pe suprafaa
spaiului public. În mod tradiional,
clădirile aliniate la stradă aveau
intrările retrase de la aliniament.
În urma diferitor intervenii recente
asupra clădirilor istorice din Chișinău,
au fost inclusiv modificate zonele de
acces în clădire, de cele mai multe ori
pe suprafaa trotuarelor, alterând astfel
silueta clădirii și creând disconfort
pentru pietoni. Această practică este
ilegală și ar trebui interzisă.
Treptele și pragurile de acces trebuie
conservate similar oricăror alte
elemente constructive ale clădirii
istorice, iar interveniile asupra
acestora trebuie să corespundă
specificului său cultural. Balustradele
istorice trebuie conservate.

Intrări retrase de la aliniament, tipice clădirilor interbelice

RECOMANDĂRI ȘI INTERDICII PENTRU

PRAGURI ȘI TREPTE DE ACCES:
Treptele și pragurile clădirilor istorice trebuie conservate similar
tuturor elementelor clădirilor, adică păstrând forma și materialele
istorice;
În cazul în care materialele istorice sunt prea deteriorate, acestea pot fi
înlocuite cu materiale similare sau compatibile cu cele iniiale;
Balustradele istorice trebuie întreinute și restaurate. În cazul în care
este necesară montarea balustradelor noi, acestea trebuie executate
din materiale naturale (fier, lemn, piatră) și după un design
corespunzător perioadei construciei imobilului, ca rezultat al unui
studiu istoric-arhitectural.
Se interzice modificarea configuraiei intrării în clădire, inclusiv a
pragurilor și treptelor;
Se interzice amplasarea treptelor pe trotuar.

37 Elemente constructive: praguri și trepte de acces

Greșit: Trepte de acces în clădire construite pe trotuar Greșit: Intervenie neadecvată asuptra treptelor istorice, prin
vopsire în culoare necorespunzătoare și instalarea
bannerelor ce dăunează aspectului istoric

Greșit: Trepte de acces în clădire construite pe trotuar

Greșit: Organizare abuzivă a accesului în clădire, prin instalarea construciei metalice și ocuparea unei poriuni din trotuar

Elemente praguri și trepte de acces 38

3.10 Copertine

Copertinele de la uși și ferestre sunt elemente de

protecie contra soarelui și precipitaiilor. În orașul
istoric, copertinele ar trebui să se integreze armonios
în compoziia faadei prin formă, materiale și culoare,
și să nu deranjeze circulaia pietonală. Copertinele
istorice trebuie conservate.

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU

COPERTINE ÎN CENTRUL ISTORIC:
Copertinele istorice și elementele acestora trebuie
păstrate și restaurate, utilizând materiale și tehnici
de construcie tradiionale;

Copertinele noi trebuie să respecte caracterul

clădirii istorice. Sunt recomandate copertinele de
dimensiuni reduse, realizate din materiale naturale,
precum fier forjat, pânză, lemn;

Gama cromatică a copertnelor trebuie să fie una

neutră și să corespundă aspectului faadei;

Copertinele din materiale plastice și profile metalice

sunt interzise;

Se interzice crearea unui stil istoric fals prin

amplasarea copertinelor noi ce imită stiluri istorice.
Copertine la intrări, cu elemente din fier forjat. Acestea sunt specifice
Chișinăului istoric și trebuie păstrate/restaurate

Corect: Copertină nouă ce corespunde specifilului istoric al clădirii, Greșit: Copertină nouă, realizată din materiale plastice și în culori
realizată după design corect și din materiale potrivite ce nu se potrivesc clădirilor istorice

39 Elemente constructive: copertine

3.11 Instalaii tehnice
Instalaiile tehnice și echipamentele edilitare sunt
necesare vieii și activităilor cotidiene, însă de cele mai
multe ori au un impact vizual negativ. Conductele
supraterane de gaz, aparatele de climatizare, antenele
și diverse cabluri de pe faade afectează grav imaginea
clădirii istorice, din acest motiv este necesară
reglementarea lor astfel încât impactul vizual să fie
minim.
Greșit: Aparat de aer condiionat, diverse evi, cabluri și burlane
amplasate pe faada principală
Greșit: Cabluri pe faada principală, ceramica decorativă a fost
spartă pentru instalarea unei evi
RECOMANDĂRI PENTRU AMPLASAREA
INSTALAIILOR TEHNICE:
Instalaiile tehnice trebuie amplasate exclusiv
subteran, iar atunci când aceasta nu este posibil,
acestea se vor amplasa astfel încât să nu fie vizibile
dinspre stradă;
Aparatele de climatizare, antenele și alte
echipamente tehnice trebuie amplasate doar pe
faade laterale, iar aspectul lor trebuie să fie cât mai
discret;
Aspectul și cromatica burlanelor trebuie să susină
aspectul faadei;
Se interzice modificarea, găurirea sau spargerea
faadei și a elementelor sale în scopul amplasării
echipamentelor edilitare.
Greșit: Aparat de aer condiionat amplasat pe faada principală
Elemente constructive: instalaii tehnice 40
 4 Informaii suplimentare
Documente internaionale de referină

CONVENII DOCUMENTE INTERNAIONALE RELEVANTE

Ÿ Convenia pentru protecia patrimoniului Ÿ Carta Europeană a Patrimoniului Arhitectural

arhitectural al Europei, adoptată de Consiliul
Europei la Granada, 1985 (ratificată prin Legea RM
nr. 533 din 11.10.2001);
https://www.coe.int/en/web/culture-and-
heritage/granada-convention
Ÿ Convenia europeană pentru protecia
patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată de
Consilul Europei la Valletta, 1992 (ratificată prin
Legea RM nr. 533 din 11.10.2001);
https://www.coe.int/en/web/culture-and-
heritage/valletta-convention
Ÿ Convenia privind protecia patrimoniului
mondial cultural și natural, adoptată de UNESCO
la Paris, 1972 (ratificată prin Legea RM nr. 1113
din 06.06.2002);
https://whc.unesco.org/en/conventiontext/
Ÿ Convenia-cadru a Consiliului Europei privind
valoarea patrimoniului cultural pentru societate,
adoptată la Faro, 2005 (ratificată prin Legea RM
nr. 198 din 26.09.2005);
https://www.coe.int/en/web/culture-and-
heritage/faro-convention
(adoptat Consiliul Europei, 1975)
https://www.icomos.org/en/charters-and-
texts/179-articles-en-francais/ressources/charters-
and-standards/170-european-charter-of-the-
architectural-heritage
Ÿ Carta de la Washington pentru conservarea
orașelor și ariilor urbane istorice (adoptat
ICOMOS, 1987)
https://www.icomos.org/charters/towns_e.pdf
Ÿ Carta privind principiile de analiză, conservare și
restaurare structurală a patrimoniului arhitectural
(adoptat ICOMOS, 2003)
https://www.icomos.org/charters/structures_e.pdf
Ÿ Principiile La Valletta pentru salvgardarea și
managementul orașelor, orășelelor și ariilor
urbane istorice (adoptat ICOMOS/CIVVIH, 2010)
https://www.icomos.org/Paris2011/GA2011_CIVVI
H_text_EN_FR_final_20120110.pdf
Ÿ Recomandările UNESCO privind Peisajul istoric
urban (adoptat UNESCO, 2011)
https://whc.unesco.org/en/hul/

Acte normative locale de referină

Legea privind ocrotirea monumentelor (LP nr.1530
din 22.06.1993)
Regulamentul de organizare și funcionare a
Consiliului Naional al Monumentelor Istorice (HG
nr.73 din 31.01.2014)
Regulamentul de organizare și funcionare a
Ageniei de inspectare și restaurare a monumentelor
(OMC nr.232 din 02.08.2010)
Registrul monumentelor RM ocrotite de stat (HP
nr.1531/1993)
Registrul monumentelor istorice de categorie locală
din municipiul Chișinău (Decizia CMC nr.10/9 din
04.12.2014)

41 Informaii suplimentare
Autorităi responsabile. Date de contact

AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ

Ministerul Educaiei, Culturii și Cercetării (MECC). Adresă: Chișinău, Piaa Marii

Adunări Naionale, 1. Tel. Anticameră: 022 227620, https://mecc.gov.md/

Direcia de profil din cadrul MECC:

Direcia Patrimoniu Cultural. Tel.: 022 233903; 022 238067

Instituii de profil din cadrul MECC:

Agenia de inspectare și restaurare a monumentelor (responsabilitate:
supravegherea aplicării întocmai a prevederilor legislaiei naionale în
domeniul monumentelor istorice). Tel.: 022 233159,
https://airmc.wordpress.com/

Agenia Naională Arheologică (responsabilitate (în contextul profilului

Ghidului): supravegherea excavărilor, interveniilor asupra terenului
monumentelor istorice)
Tel.: Anticameră - 022 227792 ; Director - 022 225406, http://ana.md/

AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ

Primăria Municipiului Chișinău (PMC): Adresă: Chișinău, Bulevardul Ștefan cel

Mare și Sfânt, 83. https://www.chisinau.md/

Direcii de profil din cadrul PMC:

Direcia generală arhitectură, urbanism și relaii funciare. Tel.: 022 227316.
Direcia Cultură. Adresă: Chișinău, str. București, 68, Tel. 022 242278.

Informaii suplimentare 42