Economia dupa cel de-Al Doilea Razboi

Mondial

Realizator: Țancu Andreea

Grupa 916
 Al doilea război mondial a fost cel mai devastator război din istoria omenirii. A început la 1
septembrie 1939 când Germania a atacat Polonia dar, în cele din urmă, s-a extins ajungând să includă
majoritatea naţiunilor din lume. S-a sfârşit în 1945, lăsând în urmă o lume dominată de Statele Unite
şi USSR.
Mai mult ca orice alt conflict militar anterior, al doilea război mondial a implicat folosirea
concomitentă a resurselor economice şi umane ale diferitelor state şi extinderea fronturilor astfel încât
să includă aproape toate teritorile inamice. Cele mai importante urmări au fost pe plan economic şi
politic.1

Al Doilea Război Mondial a fost cel mai distructiv război din istoria umanităţii, atât în planul
pierderii de vieţi omeneşti, cât şi al economiei. Guvernele statelor lumii au pierdut peste un trilion de
dolari, cifră care nu include daunele cauzate proprietăţilor private şi de stat. Germania a pierdut în
urma bombardamentelor 10 % din potenţialul său industrial, iar restul, mai ales din zona de ocupaţie
sovietică după 1945, a fost confiscat în contul despăgubirilor de război. Economia Europei după
război reprezenta doar jumătate din potenţialul său de la 1938.

Economia si finantele apareau la sfarsitul razboiului complet dezorganizate. Distrugerile de

tot felul au antrenat in mod incontestabil o paralizie a activitatii economice. Intr-o Europa distrusa,
invingatorii si invinsii in egala masura trebuiau sa-si reconstruiasca economiile, sa-si restabileasca
soliditatea monedelor distruse de inflatie si sa-si restabileasca fluxurile financiare si comerciale -
Europa a suferit un recul puternic in economia mondiala. Nu mai este un pol dominant al comertului
mondial (in 1947 mai reprezenta doar 37%, fata de 46% cat era ponderea in anul 1937), moneda forte
- lira - care domina economia antebelica nu mai reprezenta aproape nimic in raport cu dolarul.
Japonia, ocupata de SUA ("proconsulatul"generalului Mac Arthur) nu mai conta industrial in
primii ani de dupa razboi pentru piata asiatica. Economia URSS nu a fost capabila sa joace un rol
similar celui politico-militar in zona datorita structurii ei.

Singura economie care a iesit intarita din razboi a fost cea americana. SUA concentrau la
sfarsitul conflagratiei o forta productiva care reprezenta jumatate din capacitatea mondiala. Dolarul
domina piata mondiala deoarece reprezenta doua treimi din stocul monetar international.

Pentru a se iesi din dezordinea economica generata de razboi trebuiau puse la punct institutii
capabile sa restabileasca ordinea economica. Aceasta a fost facuta sub presiunea SUA, URSS
neputand, din dogmatism, sa-si dea acordul la o reconstructie conforma cu canoanele liberalismului. 2

Ca urmare a dezastrului economic din Europa, SUA au lansat în 1947 Planul Marshall, prin
care statele din Europa de Vest au primit un ajutor de 13 mld de dolari SUA.3 Statele beneficiare
de ajutor SUA au fost MB, Franta, Italia, Germania, Tarile de Jos, Grecia, Austria si Belgia.4

Condiţia necesară impusă de americani a fost cea a integrării economiilor ţărilor Europei
Occidentale, ceea ce a pus bazele Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (1951) şi, ulterior, pe
cele ale Comunităţii Economice Europene (1957, din 1993 devenind Uniunea Europeană)3, formata
din 6 tari: Germania, Franta, Italia, Belgia, Tarile de jos, Luxemburg, pana in 1972. Cele 6 state

1
https://rdz.ro/referat/referat-istorie/consecintele-celui-de-al-2lea-razboi-mondial.html
2
https://ro.scribd.com/doc/81063699/Economia-Dupa-Al-Doilea-Razboi-Mondial
3
http://istoriaintimp.blogspot.ro/2015/01/evolutia-economiei-in-secolul-al-xx-lea.html
4
https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/economie/evolutia-economiei-mondiale-dupa-al-doilea-razboi-
mondial-75279.html
realizau 20% din productia industriala mondiala a tarilor capitaliste si 30% din comertul
international.1

In 1959 s-a infiintat Asociatia europeana a Liberului Schimb, din care faceau parte : Anglia,
Suedia, Norvegia, Danemarca, Elvetia, Austria, Portugalia si ulterior Lichetestein , Finlanda si
Islanda.2

Pentru România, una dintre consecinţele majore ale războiului a fost ruperea relaţiilor
comerciale cu Occidentul şi impunerea dependenţei sale totale faţă de necesităţile URSS.
Resursele ţării au fost exploatate la maximum prin intermediul sovromurilor.
URSS a suferit enorme pierderi umane şi economice. Stalin a refuzat să beneficieze de Planul
Marshall, temându-se de pătrunderea capitalurilor americane pe piaţa sovietică.2

 a scazut drastic natalitatea si speranta de viata in toate tarile ;

 s-a produs un deficit cronic de forta de munca in toate domeniile ;
 populatia activa avea o structura necorespunzatoare ;
 reducerea populatiei a insemnat si o reducere semnificativa a cererii de bunuri si servicii ;
 repartizarea teritoriala a fost afectata de numarul mare de deportati si refugiati
 statul a acordat numeroase despagubiri familiilor afectate, ceea ce a condus la formarea unor
deficite grave ale bugetului de stat ;
 pentru acoperirea acestor deficite s-a recurs la emisiune monetara, cresterea fiscalitatii si
credite interne si externe ;
 toate au condus la accentuarea inflatiei ;
 pierderile materiale mari, capacitatile de productie, caile de transport si fondul de locuinte 
toate au fost grav afectate ;
 SUA nu a suferit pierderi materiale pe teritoriul propriu, moneda nu s-a depreciat, capacitatile
de productie au crescut si s-a consolidat puterea financiara. La sfarsitul razboiului, SUA
detinea 2/3 din rezerva mondial de aur.

FRANTA

 a suferit pierderi forte mari, refacerea dupa razboi fiind mai lenta datorita inflatiei foarte
ridicate si capacitatilor de productie reduse.

MAREA BRITANIE

 capacitatile de productie si forta de munca erau superioare celor dinainte de razboi ;

 au fost afectate in mod special fondul de locuinte si flota comerciala impreuna cu domeniul
monetar financiar.

GERMANIA

 au fost afectate domeniul institutional si edilitar, iar capacitatea de productie din industrie
reprezenta 70% din cea dinaintea razboiului.1

1
https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/economie/evolutia-economiei-mondiale-dupa-al-doilea-razboi-
mondial-75279.html
 JAPONIA

 a fost afectat domeniul siderurgic si cel textil;

Dupa incheierea razboiului, economia mondiala a fost marcata de eforturile de trecere la o
economie de pace, restabilindu-se o noua ordine economica mondiala.1

Miracolul German
După cel de-Al Doilea Război Mondial, economia germană se afla într-o stare continuă de
degradare. Războiul, dar și politica dură promovată de Hitler, au avut ca efect distrugerea a peste 20%
din locuințe. Producția de alimente pe cap de locuitor în anul 1947 a fost de doar 51 la sută din nivelul
din 1938, rația alimentară stabilită varia între 1000-1500 kcal.În anul 1947, producția industrială a fost
de doar o treime din cea din anul 1938. Mai mult decat atat, un procent mare din populația economic-
activă din Germania a murit. La momentul respectiv, observatorii străini susțineau că Germania de
Vest ar trebui să fie cel mai mare client, un agent al bunăstării în SUA. Astfel, după 20 de ani,
Germania va avea o economie demnă de invidia majorității statelor din lume. În mai puțin de 10 ani
după război, oamenii vorbeau despre miracolul economic german.
Ce a determinat acest miracol? Cei doi factori principali au fost reforma
monetară și eliminarea controlului riguros al pieții. Ambele au fost aplicate in anul 1948. Mai
tarziu un alt factor a fost reducerea taxelor de impozit, în 1948 și 1949.
Înainte
Până la 1948 poporul german, timp de 12 ani, a trăit sub controlul prețurilor impuse de Hitler,
în 1936, cu scopul de a cumpăra materiale de război ieftine (prețul fiind redus într-un mod artificial).
Mai tîrziu, în 1939 Hermann Goering, adjunctul lui Hitler (prin decretul din 19 iulie 1940, Hitler l-a
promovat la rangul de Reichsmarschall), a impus raționalizarea prețurilor. În timpul războiului,
naziștii au avut încălcări flagrante, în ceea ce privește controlul prețurilor. În noiembrie, 1945,
Comisia Aliată de Control formată din guvernele SUA, Marea Britanie, Franța și U.R.S.S. au fost de
acord să păstreze prețurile impuse de Hitler. Ei au continuat, de asemenea, recrutarea nazistă a
resurselor, inclusiv a forței de muncă.
Controlul prețurilor la alimente a cauzat lipsuri atît de grave, încît unii oameni își dobîndeau
singuri hrana(culturi agricole, creșterea animalelor)sau in fiecare week-end mergeau la țară după
produse alimentare.
Henry Wallich, economist și guvernator, în 1955, scria în cartea sa ,,Resorturi ale Renașterii
germane”:

“În fiecare zi, și în special la sfîrșit de săptămînă, hoarde mari de oameni merg la țară pentru a
cumpăra hrană de la fermieri. Pe străzi, oameni flămînzi, veniți de la sute de kilometri, în speranța de
a găsi mincare. Ei au luat cu ei articole personale, haine vechi, mobilier, resturi de bombardament și s-
au întors cu cereale sau cartofi pentru o săptămînă sau două.”
Dezbateri
Eucken a fost liderul unei școli de gândire economică, numita „Soziale Marktwirtschaft”, sau
" piața socială liberă ", cu sediul la Universitatea din Freiburg,Germania . Membrii acestei școli urau
totalitarismul, și-au propulsat punctele de vedere, riscînd în timpul regimului lui Hitler. "În timpul
perioadei naziste ", a scris Henry Wallich , "școala a reprezentat un fel de mișcare de rezistență
intelectuală , necesită un mare curaj personal, precum și independență de spirit " ( p. 114 ) .
Printre membrii școlii germane au fost Wilhelm Röpke și Ludwig Erhard. Pentru a curăța
mizeria de după război, Röpke a susținut reforma monetară, astfel încât cantitatea de valută putea fi,
în conformitate cu cantitatea de mărfuri, precum și eliminarea controalelor prețurilor. Ambele au fost
necesare, credea el, pentru a pune capăt inflației reprimate. Reforma monetară va pune capăt inflației;
recontrolul prețului va termina represiunea.

1
https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/economie/evolutia-economiei-mondiale-dupa-al-doilea-razboi-
mondial-75279.html
 Ludwig Erhard a fost de acord cu Röpke. Erhard însuși a scris un memorandum în timpul
războiului în care a expus viziunea sa față de economia de piață . Partidul Social Democrat ( SDP ) ,
pe de altă parte, a vrut să păstreze controlul guvernului. Principalul ideolog economic SDP, Dr.
Kreyssig, a susținut în iunie 1948 că recontrolul prețurilor și reforma monetară ar fi ineficientă. Ideea
promovată de SDPa fost susținută de liderii de sindicat, autoritățile britanice, populația din Germania
de Vest a intereselor de producție, și unele dintre autoritățile americane.
După 1948
Aproape peste noapte, Germania de Vest a revenit la viață. Magazinele au fost imediat
aprovizionate cu produse, oamenii au realizat că noua monedă are într-adevăr valoare. Piața neagră s-
a incheiat. Oamenii au fost stimulați să muncească pentru un viitor mai bun.
În luna mai a anului 1948, germanii au pierdut aproximativ 9.5 ore de muncă pe săptămână ,
petrecand timpul în căutarea de alimente și alte necesități. Dar, în octombrie, la doar câteva săptămâni
după ce noua monedă a fost introdusă și controlul prețurilor au fost ridicate, acest număr a fost de
până la 4,2 ore pe săptămână. În luna iunie, producția industrială a națiunii a fost de aproximativ
jumătate din nivelul din 1936. Până la sfârșitul anului a fost de aproape 80 % .
De asemenea, un rol important la renașterea Germaniei l-a avut Programul european de
redresare economică , cunoscut sub numele de Planul Marshall. Înființat de secretarul de stat al SUA,
George Marshall, acest plan prevedea alocări de resurse pentru statele ce-au suferit in urma răboiului,
în special Germania. Cu toate acestea, succesul planului Marshall a fost dezbătut de către experții
economici. Unii au estimat că un ajutor de la Planul Marshall a contribuit cu mai puțin de 5 % la
venitul național al Germaniei în această perioadă de timp.
Concluzie
Succesul s-a datorat dublării productivităţii muncii în fiecare deceniu şi generat de
factori precum: hărnicia, înalta calificare, disciplina poporului german, realizarea unor produse de
înaltă calitate, capacitatea de asumare a riscului anteprenorial de către întreprinzătorii germani.
Alături de aceşti factori s-a adăugat mentalitatea managerială proprie culturii germane, materializată
în strategii de îmbunătăţire a calităţii şi de reducere a costurilor şi strategia “veniturilor
moderate” adoptată de sindicatele germane în anii 1950.1

Sursa foto1

1
http://adolescentimd.blogspot.ro/2014/05/miracolul-economic-german.html
Economia României după al Doilea Razboi Mondial
La începutul anului 1945, 23 martie, guvernul Petru Groza a început reforma agrară și astfel
au fost expropriate 1.5 milioane de hectare din care 1.1 milioane au fost date țăranilor și 400000
hectare au fost păstrate în rezerva statului. În timpul reformei agrare au fost confiscate peste 9000 de
utilaje agricole (tractoare, pluguri, batoze, secerători etc.). Prin această acțiune a fost desființată clasa
moșierilor.

La data de 8 mai 1945 a fost semnat un acord comercial cu U.R.S.S. prin care se înființau
sovromurile. Aceste societăți erau societăți ce au fost înființate doar cu scopul de a exploata România
mai eficient și mai rapid. Au fost înființate astfel Sovrompetrol, Sovrommetal, Sovromtransport,
Societatea Sovromlemn, Banca Sovieto – Română etc. Aceste societăți au fost desființate în anul
1956, dar în cei zece ani de existență acestea au fost principala modalitate prin care U.R.S.S a
exploatat România.

Sursa foto: hetel.ro

La data de 10 februarie 1947, la Paris, delegația României semnează Tratatul de Pace între
România și Puterile aliate. Tratatul cuprinde 40 de articole din care o să prezint câteva:
– Romaniei nu i se acorda statutul de cobeligerantă ci de țară învinsă și astfel nu poate recupera
pagubele produse de țările AXEI după 1944.

– activele germane din România trec în patrimoniul U.R.S.S.

– bunurile României aflate în țările aliate puteau fi confiscate în contul despăgubirilor de război.1

1
http://www.stiri-economice.ro/economia_romaniei_dupa_al_doilea_razboi_mondial_1945-1965.html
 Pierderile totale ale României în urma celui de-al Doilea Razboi Mondial se ridică la
aproximativ 3.5-4 miliarde USD la cursul anului 1938.

România a pierdut aproximativ 1 miliard USD pana în anul 1944, 1-1.5 miliarde din 1944
până la sfârșitul războiului și 1,5 miliarde după terminarea războiului ca despagubiri către alte state.

Situația economică a României în 1947 era dezastruoasă. La această situație precară a

economiei românesti contribuia din plin și suma de 1.2 miliarde USD pe care România o avea de
plătit U.R.S.S. drept despăgubiri.

Din cauza exploatării exagerate a României de catre U.R.S.S., prețurile au crescut enorm și
astfel în 1946-1947 prețul la anumite alimente de bază a crescut cu până la 1000% (carne 400%,
cartofi 800%, pâine 1000%).

Se consideră că aproximativ 40-50% din capacitatea de export a României era livrată U.R.S.S.-ului.

Sursa foto1

Dupa 1950 s-a încercat industrializarea accelerată a României și astfel au luat ființă proiecte
industriale imense. Pentru a putea susține această industrializare intensiva, guvernul avea nevoie de
forța de muncă și astfel a fost dislocată o mare parte a forței de muncă spre centrele industriale nou
formate. Au fost construite foarte multe locuințe care erau date gratis muncitorilor și astfel au luat
ființă cartierele muncitoresti.

În anul 1956, datorită revoluției din Ungaria, regimul de la București a luat câteva măsuri
pozitive cum ar fi:

– creșterea salariilor muncitorilor.

– creșterea burselor pentru studenți.

– desființarea cotelor obligatorii de cereale.

– creșterea salariilor profesorilor.

1
http://www.stiri-economice.ro/economia_romaniei_dupa_al_doilea_razboi_mondial_1945-1965.html
 Doi – trei ani mai tarziu au fost desființate și taxele școlare, învățământul devenind gratuit.

În anul 1960 Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost cel care a dorit ca România să devină
independentă din punct de vedere economic față de U.R.S.S., care dorea ca România să fie ținută la
nivelul de grânar al blocului sovietic.

Astfel, industria a beneficiat de sume importante, fiind construite unități de producție în toată
țara, s-a realizat electrificarea țării, au fost construite mari obiective industriale și astfel s-au creat noi
locuri de muncă în toate ramurile economiei.

Sursa foto: Industrializarea Romaniei1

În anul 1962 a fost finalizată colectivizarea agriculturii. Pe perioada desfășurării acestei

acțiuni, aproximativ 80000 de țărani au fost arestați pentru ca nu au vrut să se înscrie în C.A.P.-uri. În
această perioadă s-a încercat modernizarea agriculturii și astfel au luat ființă ferme pomicole,
legumicole, crescătorii de porci, păsări etc.

Deși România era a doua țară ca producție agricolă, dupa U.R.S.S., producția acesteia era
mult sub potențial.

Dupa anul 1962 România a reușit să obțină câteva împrumuturi externe importante, cu
ajutorul lor reușind să retehnologizeze industria și agricultura, devenind astfel o țară producătoare de
tractoare, locomotive, avioane, televizoare etc.

În anul 1965 moare Gheorghe Gheorghiu-Dej și de aici începe perioada Nicolae Ceausescu.2

O alta urmare a celui de-Al Doilea Razboi Mondial a fost Razboiul Rece. Războiul rece a fost
urmarea dorinţei celor două mari puteri de a-şi impune supremaţia mondială. Existau, de asemenea,
importante deosebiri ideologice: sovieticii doreau extinderea comunismului, în vreme ce
Statele Unite erau ataşate valorilor democratice. Se adaugă neîncrederea şi insatisfacţia privind
colaborarea celor două state la sfârşitul razboiului. Astfel, sovieticii reproşau americanilor secretul

1
http://industrializarearomaniei.blogspot.ro/
2
http://www.stiri-economice.ro/economia_romaniei_dupa_al_doilea_razboi_mondial_1945-1965.html
menţinut asupra bombei atomice, în vreme ce Statele Unite nu uitau atitudinea U.R.S.S. faţă de
Japonia şi ezitările de a-i declara război.1

Cel de-Al Doilea Razboi Mondial, fara indoiala, ramane un razboi fara precedent, caci nici un
alt razboi pana la el nu a implicat un numar mai mare de state si nu a provocat un numar mai mare de
jertve si pagube, semnificand o lectie dura pentru umanitate.2

1
http://documents.tips/documents/razboiul-rece-concept-cauze-periodizare.html
2
https://www.scribd.com/doc/114437460/II-Razboi-Mondial-Cauze-Consecinte-Invataminte